FLUID MECHANICS TREATISE The book rigorously analyses the basic principles and methods used in Fluid Mechanics. This book offers the necessary knowledge for « correct understanding of the phenomens and for solving the technieal problems, 10 those who are studying Fluid Mechanics. Considering these aspects, the book emphasizes the phenomenon description, defining the numerical model problems and their validation domain and also the simple application examples ~ related to power engineering and mechanical engineering issues. Each chapter of the book ends with ten solved problems and = quiz, test with sixteen questions, in order to present the technical application of the theoretical aspects. Most ofthese applications have numerical solutions es @ result based on some calculation programs, written in Fortran ~ simple and easy to use on any computer. The book ean be used by engineers related to the field of power engineering and mechanical engineering, but also by the technical faculties students who are studying Fluid Mechanics and is technical applications. Lucrare publicatS cu sprijinul: S.C. HIDROELECTRICA S.A. S.C. ISPH S.A. S.C. ENERGOMONTAI S.A. S.C. AQUAPROIECT S.A. ) , ‘ACADEMIA DE STINTE TEHNICE —_ASOCIATIA GENERALA A INGINERILOR DIN ROMANIA DIN ROMANIA, Eugen Constantin Gh. ISBASOIU TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR In colaborare cu Diana Marta BUCUR @ cattura acin Bucuresti, 2011ASOCIATIA GENERALA A INGINERILON DoS ROMANTA Copyright © Eaitura AGIR, 2011 Baitur eeunaseuta de CNCSIS Toate drepturileasupra scot’ eii sunt rezervae Edits AGLR Batwa AGLR, Calea Vietre nt 118, sector 1, 010093 Bocweq Te. 4021-31689 92, 4021-316 89.95 (edatie) 4021-319.4945(ituzare, Fax: 4021-31689.92 mai: edieursitagiese; worw agi; ww. edituuagits0 Deserierea CIP a Biblloteii Nationale a Remaniet ISBASOIU, EUGEN CONSTANTIN ‘Tratat de mecanie Nudelor /Eugos Constantin Ibijou, Diana Maia ‘Boca, - Bucuresti: Edtaa AG.LR., 2011 ‘Bibloge. ISBN 978.973.720.366 1 Bucur, Dina Maria 335 Inari etrials ding 1» CANBA, Tebnoredsctare: ee. Marina GRAUR, — MARIN Bun detpar: 2.052011 18BN 978-973-720-366-3 Iprimat in Romina Prof. dr. ing. Eugen Constantin Gh. ISBASOIU a absolvit in anul 1966 Faculatea de Energetic, sectia Hidroenergetia. Este profesor In aceasi facultate, din amul_ 1967. Dostor inginer, din 1980, in specialittea Masini hdraulce. Autor/coautor a 20 de et, monograi si. cursuriuniverstare: Mecanica fuidelor $1 masint idranice, Probleme speciale de icromecanid, Hirani si masini hidrauce, Bazele Ndroulicit (pi), Incercarea ‘masinilor hidranlice, Management energii, Dictlonar explicativ pentra sting si telnologie ~ Hidroenergetcd $4. Autorcoautor 143 de comin since arco revise de specialitate. Solicitat pent asistenté tehnicd de uniati din domenial energetics al imbundtiiilorfanciare, «patcipat In realizarea a 136 de contact de ceretare stimjficd si aplicativa, la poste 100 dintre acestea find. coondonator Cercettrile stinitice efecante sau incadrat in urnitoarele direct, mipcarea ‘aial-simeric a fuidelor perfect. miscarea fuidelor prin organele turbomasinitor. etode de protectare a trbomasinilor hiraulce,hidrndia aplcatdprivin vara Paramerilor miscarit in cazul fenonenelor tancitorii care apar in conductele centralelorhidreelecrice sale starillr de pompare, hidroenergetica,goxpodirnea =kgim™ (1) Intabell 1.1 sunt prezentate densitiile unr lchide i gaze utilizate mai des Tall 11 ~ Dense wor tie la prsiuna amosterca @ P a P ut , Fadl a z ro] thei rer | tem’ pie oo 193 [sana Fi er i 1293 fer 00 360 fananiac uo 0771 [cota ‘ao [12600 8 Er 3958 —_fhidogsn 2520 | ips omar i590 [1025.0 [agen a at Ti9s5-[ — sia —Ieosen 60 =n os 0 12s J mereur oo | 135960 onibaeeuton [00 1397 J nereur oa | 133460 ene 0 990 [mean 0 ‘oni ss ao 2519 | netnol mm sin ise 0 324 [oxigen op 26 ea ao 1357 Jremelonudearbon| 200 [1595.0 {nod similar se poste dein greutatea specific y 144 sean PS aa ‘Aceasta mirime este utils dad se utlizesz& un sistem de uni de masura tn care for ‘te o marime fundamental ‘Uneori in locul dens ii p, se utlizeazt densiatea relativa p, =p/pg,Imeare py ese easttea cunoseuth a unui Mid de refering. in general, faidul de refering pentn chide este ‘sar pena gaze ese eral Densiatea se modificd la varatia presiuni i a temperaturi fluidulul. Accasth variate te dats de ecuatin de stare. ln studio! provesclortermodinamice in local densi se uilizeacd volumul specific » efit de reat (ss) ln continoare xe va uiliea apospe in exclusivitale densitatea p& Qaida __2 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR 1.2.3, Keuatia de stare “Materia poste exist sub forma solid, lichid® sau gazoas; dferitele faze se deosebese Inte ele prin compresbilitatea lor, adick prin inensitatea tensiunilor care trebuie aplicate pentru objinerea unei deformari. in general, staea unui sistem este definita prin foalitatea Propricijilor lu. Se deosebesc: proprict! intensive, acele proprietfi care nu depind de ‘numdrul de parieule, sau de masa sistemului (emperatura, presunea, denstatea ete), propriety extensive sau ative, cele care depind de masa sistemului (volurnl, energia, masa fe). Marimile care mu depind de starea antzrioara a sistemului si care caracerizeaz starea cesta Ia un moment dat se numese marimi de stare (presiunea, temperatura, densitatea ete), jar cele care depind de stirile anteroare In care s-2 aflat sistemul se mumese marimi de ‘ransjormare sas de proces (eAldura, lctul mecanic) Varatia mrimilor de stare se expr prin diferentiale totale exacte, iar variajia mrimilor de transformare se exprim. prin diferente lniare Mirimile care carscterizeazt starea microscopic8 a sistemului se numese parametri ‘intern (presiunes, temperatura, energia et.) iar mirimile eare definese pozitiasistemlui fa de corpurile inconjuratoare se numesc parameri extern (Volum. ‘Starea unui sistem este stared daca parameti sistem nu varazd in timp. Un sistem este in echilibra termodinamic daca, izolindu-! de acjunile energetice ale medivlui, starea ‘macroscopici nu suferd schimbiri. Variaia fn timp a unor paramett a sstemului, provocats prin acfiunea mediului, se numoste sransformare sau proces. Dact sistemul este sc0s din starea de echilibra gi apoi este lsat liber, ate’, dupa un anumit interval de timp, reve la strea de cechilibra infin (telaare) ostula. Tosi parametii intern de echilbru ei unui sistem sunt foneil de parame extern g de temperaturl, deci exist o ecuafie inte un parametru inter A, temperatue T si parameti exter aj, f=1,2...0 Aets04.), ass) funcie cae se numesteecuarle de stare. ‘Numarul de ccustii de stare este determinat de mumarul de grade de liberate ale sistemului, adicd numarul de parametn independent care caracterizeaza starea sstemolui, Se vor considera sisteme simple cu doud grade de liberate, cu un singur parametry intern A (de ‘exemple, presiunesp) i un parametru externa (de exemplu, volural 7), Deci,evuatia de stare se poste serie F(p.B.T)=0, aan) velabilt entra un sistem omogen,fir8 cémp electromagnetic gi neglifind forfele masice, La sistemeleeterogenefiecare faz are ecuafia de stare propri, ‘Alegind doua marimt ain ecuaja (1.47) ca Vartabile independent, ecuaia de stare se poate serie p= por), 0=0(pr), .7=7p2). (148) Relaia F(p,,7)=0 ,reprezins o suprafas Stn spuiul definit de cordonatee p,D gi T, iar toate strile pe care le poate atinge sistemul considerat sunt definite prin puncte aparinind acesteisupraleje Pentru a sed ointerpretaefizca ecuail de stare se consider o mas uitard m= 1 de fluid, care are volumul »= I/p, iat ecuafia de stare se poate serie ZZ |. PROPRIETATILE FLUIDELOR b v=v(p.7) «.49) Diferenindreaya (1.49) se objne a (1.50) fn cae indciip si T aratl mirimile ce se presupun constante cind se caleuleazi derivatele paral. Se fmparterelaia (150) eu vsirezultt (2) +) ar, as of) + se roduc notaile 1.2) te vlan," BR tc se vt fw ted on presibiitaeizotermic8, Se constas experimental c& acest coeficenf sunt func de presiunea (pide temperatura 7. alp.T (p,7). (1.53) Cu aceasta, relaia (1.1) se poate serie Seaar-pap asa, fn sisteral de coordonate (pT; ) relia (149) reprezinahsuprafa 5 (ig19, Fiesire: stir fi corespunde un punet pe fceastd suprafa, iar flecirei evolu a sisfemului Ti corespunde 0 curba pe aceastlsuprafa ‘Se considera doua stride echilibu ‘aracterizate prin indici | 2, iar 1a2 es ceurba care reprezinih evolufia sistent Ine stare iiiala 1 si staea final 2 Se observa eh membrul drept din relaia (1.54) reprezine diferentiaa toa a funcyei (In v), deci integral cubiinie Aepinde numa’ de entremiiile eure 1d, fu gi de drumul parcurs. In conseeinf, in lou curbei (evoluie) 142 se poate pr Supune curba (evolia) 162 formats din arcul Ub de presiune constant p, gi din arel #2 de femperaturd constant 7, .Integrnd rela (1.54) dea lungul drumlai 162 se obgine 2-ee fot] # i) Fig. 1.6.—Evoluja sistema weal pan.TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR | PROPRIETANILE FLUIDELOR 1s ass) Dact se alege ca stre initial o stare de rofrims cu parametri ( ,¥yTa), bar ea sare Final o stare curens. cu parameti (2, 7), se objing se our pa io ‘sau in mod similar " . x ron po ical on Formete (1.56) si (1.57) ale ecuajci de stare pot f parieulaizate fn fonctic de tpal ‘uidului ide valle coefieiemtilor a 5 ‘A. Eeuafia de stare a lichidlor. Se constats experimental e, in cazal lchidelor, 3B a valor foarte miei 51 pentru ccnafia de stare se pot uliza ipotezele urmAtoat. ‘Ay Tn majoritateacazurior $i pot f considera nul ( vp =const ied Ou este incompresibil, p=py eons, adied uid este izodens. Conaigie (1 $8) 5 (1.59) sunt echivalent ‘As, Died asetst4 aproximatie: nu este suficient, aproximata urmatoare consid in a presupume a = coms. $1) const, relaia (1.56) devine roexplaP- Ta)-Dlp~ poll (1.60) Deoarece, in cazullichidelor, coeficieni @ yi av valor! foarte mic, relaia (1.60) poate fi aproxinatt de primis doi termeni din dezvoltaea san serie Taylor lls alt ~To)-Blp~ Pol (sty sau oe pall- a(t -Ta}+ Ble~ poll» (1.62) Aelgie (1.61) sou (1.62) sunt formele ecuatei de stare a lchidelor urlizate fn practic. act in focul masei unitae se considers o mast oarecare, cu volumul infil %, volun final Deste v=a[l-alr-%)+6le- o0}] 63) Pent aps ts temperatura 6 = 20°C gi a presiunea p ~ 1 Ab ei dot coefcing! ow alone; = 1210°K yap = 472-10" Pa In generale este pocity pntn one level, {except apes n ater de emperatard = (0.4) °C Marimes =P se mumeste modu de elastictae al Vichidului Peru o transformre ‘goer a masei elementare m= I kg de Suid, eli (152) devine ai cape (168) ir pentru apa in acelensi condi, rezult c= 2-10" Ps 1B, Eeuagia de stare a gazslor. Se adopts modelul gazuli ideal, lx care este valabila Jegea Boyle=Mariotle pentru o tansformare izotem papas i) de unde reali if). e(-c)_1 1/2) a -2{=S.\. 166) 1G a Respectv fn cueul ne’ transformdriizobare este valabil epea Guy-Lussae tater, 7 Feros 4197) de unde se obtine (2 2) % ro) Rezuhd deci ck csi doi cocficient, a $B, au aceloag valor pentru toute gazele ideale, epinzind rumai de presiunea, respects de lemperatura gazulul. In acest caz relata (1.56) devine r £) pero ine in, £169) ars cee ete ehivalencu are 20-2 70 mR T om siedast se noteazh # = (py%p)/Ty, 0 constants caracteristied guzului, rez peat, su Peer ary P Pentru o mash oatecare m gaz reli (1.71) devine pO=meT= "RT, am), if in care jw este masa molart a gazulhi, jar R= 8314 J(kmo! K) este constanta universilé @ gaa perfec. Rela (1.72) © numeste eeuata ul Clapeyron.16 FRATAT DE MECANICA FLUIDELOR 1.2.4, Vascozitatea Vascositaea este proprietatea uidelor 1 miycare de a se opune deformérior, care nu provoasd variaji ale volumului lor, prin dezvoltarea unor tesiunitangenfiale in suprafo de eparajic (imerija) a staturitr, care se deplascaz® ca vteze dfente. Viscoitatea este efecl ‘oeziunit molecwlare sia schim- bului de canttte de migeare la sari, microscopied (vezi para, satu 6.1.2, Proprietatee de viscorie tate este inaoitt de proprictates de aderenj Ia perete, cae face 8 u existe viterd elaine contactul dintre un fluid si 0 suprafayh solidd. Aderenta a petete se datoreazi forelor de ‘Mractie dintre masa. particule ‘uide i masa corpulus solid. Proprictates de viscoztate este pus in evden prin urmitoarea cexperienf desris de Newton Se considers dou’ pl8ci plane orizomtale, Plaes P| este fink, iar placa PS, de arie 4, Fig. L.7~Migcarea ite pli situth ta disanja av de procedents, se depissaz8 in propria plan cu vitezs, Fy = San (Ge 1.7) sc spatial dtr plc este pin ev wn Hichid, pene depose placa superioart su viteea Py este necesardaplicaresunei fore, Se presupune cd migerca este laminar (in sensul pargrafulu 61.1). Se constatd experimental ct exist reat ae Pena ona®®, an {in care m este un coeticient de proportionalie, iar Av= VF; est diferenja dine vitees plicit mobile P. si viteza plici fixe. Tensiunea tangential pe faa superioaa a statu de lich aderert a placa P, este any Ipotez fui Newton considers et witeza varias linn strata de uid i relafa (2.73) ste valailé i penta dova straturi vecine oaecare, atl se poate srie ra am Se numeste relatia fui Newton, far Muidsle cate respect aceastd relate se numese /Puide rnewtoniene, Aceast relajie este 0 orm’ simpl8 a ecuatei constitutive & Muidelor, ecvalent® Fr | PROPRIETATILE FLUIDELOR 9 tel Hooke (o = F «), Coetcientu de proporionalitate n se names cofletent namie de MBrositote, sau vascositate dinamicd, si prin ipotezs nu depinde de variaia vitezei(du/dn) Papresia dimensional a viseo2itii dinamice este (y= na pr unisick de sur Sister! Intemational este - Pes Ie fers acest rtizesd in mod fecvet i unites din svemal CS. poe (Ph. 1P=041 Pas ena aprecireaviscozii se mai uilizezk cofcin cinematic de score, x vdcocliovea cinema, care define prin aia 4 assy gi care are urmitoareexpresie dimensionalt ™ {ar uniatea de masurd din Sistemal International este p,) das criteria (numeral) Euler JP. a) acd c= fm si ay = mao ezulth 4+ denstatea acestuia este Pee Alm oo PrP Ps fn cazul unui amestes format din chide, avind densitaile p, gi panicipaile cy se poate sevie 99) 1b) Daed a = 7)! gi cy =D, /0 se abyne +204 2 yp) +03p2 = 880kgim! DDensitatea un amestes de ihide, in acest a2, este dat de relajia ond (199) 142.208 determine denstatea ape ele mare la addncimed la care sipraprestunea exe P)=2SMPa, tind cd densitatea la suprafayd este py =1020kgim’ , iar coeficientul de Compresibiditare icoterm@ este B = 4.7210" Pa” ‘Revolvare. Presupundind ¢& temperatura apei ay variazd intre suprafaya si ctul considerat, -ecuatfia de stare (1.62)-dewine rs pons P= pull + Ble po) sn Desi, donate peice mare la adincimen consider este P= Po(!+Pp.)=10212 kgm’ E44. Urn rezervor cu volume! = 30m a fost sypus set probe de presivme cu apd le supropresunea p, = 2MPa. La terminarea probe, suprapresinea a cient la p, =03MPa donoritdneetangeitiié rezervorll. Sa se determine volun de apa seurs di rezervor tn impel probe. clacapa me isd medica temperatura, iar cosficientl ce compresibiitae overt ‘aapei este ~ 4.7210 Pa, Se meghoucd deformerve pereilor rezervruta in timp probe. Rezolvare.Eousia de stare (1.63), pentns T= const, este =a -b,-rh e198) iar marimea voll sur in rezervoreste 80= 0-0, =BO6(p,~ 7, )= 24-107 mw 14S. 0 auoclavd cu voluamal By = 10.1 este umplutd cu apt si hohe ermetie: Sa.se derermine cresterea de presine din antocland sind cf aceasta exteinedlzha cu AB ~ 40°C dacs apa are coefcientl de ehlarare tzobar3 a= 18-10" K", tar caeficientel de com presibiltate coterind este B= 4,72.10"*Pa". Se neghijeaza deformarea peretilor autoclave Rezolvare. Volumul final este acelagi cu col intl, B = 0, deci ecuaia de stare (1.63) devine26 TRATAT DE MECANICA PLLIDELOR #p-py)= 047-7). (99) fa ~ 08, ereserea de presiune dy ~~ py are valosrew Deoareee AT ear p= 227 s2spa 8 146. Un amestee este aleanuit die apd gi alcool mete. Temperatura amesteclel este 8=0°C, pentru care viseaziaile cinematice ate cetor dowd lichide sunt Vgy =LI9MIO MVS $1 Yigg =LOI10" mis, Partieparile masce ale celor dota compo- etl si ty, = 0,8 $1 Oy, * 0.8, Sie determine vdscuzitatea cinematicd a cmesteculut Rezolvare. Cunascind participate gi viseoztale cinematice ale celor dous componente, ‘viseoaituien v a amesteclui se poste sric[LENCASTRE} BV = ogy IV aps Pt IBV a + «1.1005 aiica rovuld v= 143410" in cazul uni amestec den lichide, cu participaile masice a, si viseoztatile cinematice v1 12,91, wscozitatea cinematic a amestecului se calculeaza cv reais Yate, ow v-[]v4 quo 1A. Pentru determinarea wiscositii parafine topic, la temperatura 0, = 60°C, sa ilizas wn viscosimetra Engler 1-2 misunrt ipl de scurgere a 200 ml parafin, 1, = 82s. Pentru aceeas! cantitate de api, la temperatura 0: = 20 °C, sr objinat fy ~ $0.2 s. Sd se determine véscveiarea cinematicd a parafine opie. Se se 0 viscoztatea fcorvenyional3) ba rene Engler este datd de relatia E° =f, 1, iar wbscositateacinematied (aparentd) se bine on relotia 07136" -0,0631/ £2 }104 ms 102) Rezolvare, Aplicind cele dows relapse obfine BP =a ty =100°E lar viscoztatss cinematic parafine topite ese v= 7.8.10" mis = 00788t 18, Save determine tnstunen tangential ty le suprafaga ce contat a pet cu am corp solid, curaxcdind varayia vitezet i fete de disarga.m,masurand Iga mora la suprafays solda, v=St6n=134500", valabild penira = \95:10"%m. Fascosiorer an ‘nied rape, la temperatura 8 = 15°C, este m= 11-10") Pass LPROPRETSFILE FLUIDELOR n [Rezolvare, Conform relafici lui Nevin (174) tensiunea tangential este a ant Pe suprafara de contact, adic pentru n= tp = $16 =0567Pa n(516~2-13480n), reaulte 149, Arborele une urbine vertiale ig 1.13, a) ae diamerrul d= 130 mam gi se roteye cu traia constants n= 500 rosin Frr-un log radial (ele hidare) cv Tungienea |= 300 ms, Joc! dintre cuzin! $i arbore exte 8~ 0,1 man. Leal care umple acest dager are desitaea (p= 895 kpln? yi wdseusttorea cinematied v= 0,621 St. Sd se determine puterea consioat fr agar pentru ivingerea fortelor de vdsewztae. Se neglijeacd eferele de capa Fig 13 Lagi raia — hit ingrs b~ sehen de a Rezolar in figura 1.13, 5-2 reprezeniat 0 socjume eu un plan perpendicular pe axa arbor, in cae interstil 8 2 mart foarte mull Se pesupune cm acest spat vitezs ‘ariach lniar de [a valoarea vad? pe atbore, la valourea v = 0 pe cuzinet (dori deren’), Cu aceasta aia ui Newton (1.74) se sere = const 2.103) In care viteza unghiulars este 0 = en/3 Foryeclementart de vascoritate df, exeretatl pe o suprafap elementar a arborel, de rie d4 = /(d/2) 9, este dy =ras. ct04) ‘Momestul clementar, praus de eltre aceasth for, in raport cu a dif = (d 2)4F,. Momentu rezuliant se poate serie de rotaie, ete28 TRATAP DE MECANICA FLUIDELOR we ffesr= fx) ao. 2 (1.05) cs Perea disipata este P= Mo, adicd peel! iw 1440, Lagaral de sustinere (axial) ol un hidroagregat vertical, are wn film de uel de rosie 8 = 0,1 mim intre gulerd de diametru D = 300 mm si baza firs. Arborele ore iametrul d= 150 mm (fig. 14). Sd se determine pauerea conswmatd penta invingerea Jorielor de véscocttte dn ute fain spasad diate galerul arborel yi bazd, dacs traria ‘arborel este constant a= 500 18min, tar adel are viscoctata dinamnici 1 ~ $646 CP. Se Inegliiazd influent exiremajior legaruud Fig, 1-14 Laps aah a schialagirol; schema de ale Rezolvare; Se considers of viteza varie liniar doe lungal normale} comune ts baz sl bt ‘wurde la v = er pe guler, lv ~ 0, pe bars, Raza curenth varia fntre rj = d/2 yi a= D/ 2. Distribatiaviteze in spaaul considera este dat in figues 1.14. Pentru raza curenitr tenses tangential dara de rlajia lui Newur (1.73) este sented 1.108 nite) ‘ Dict pe pete aul se consider o pati lemenurt dears 84rd, fenade viscctate exon pe aces apf ete AF, = (244, ah 107 Momentil elementar, im rapost cu axa de rotate, produs de aceasta fot ett «4M «rdf, iar pentryncreage suprfsyagulenstui momenta rerun este | pROPRIETITILE FLLIDELOR ~ wr [pre [flevacent fn fru 32 108) puters disipat de forete de véscozitate are expresia P = Mo adicd srw JAN, 8 3¢ determine diametrut minim al nai tub piesomeric cu apa ta temperatura $220°C, cu care se poare masura o diferent de presiune dp =100 rmH;O cu a eroare nai mid de 2 Yo (8 <0,02) ‘Revolvare, Rlaya fui Surin (1.79) se mai poate serie A= Rr, tn care k= 14,85 pentra pla = 20°C (veo! paragraful 125) Conditia mpus. este valbild daed denivelarea Ms datoratd caplarittil este mai mic deci eoaren admisa (0,024p py) adic (L109) In cae (4p/pz) = 100 mm. Raza tubului piezometri trebuies8 fie esi serecomands un diametra al tubuli mat mare ee 15 mim (d> 15 mm). 15, TESTE DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR Alege etspunsel cores la urine fete > Bp $n is vss ke nine 2) reserve: 3 erstn unger tr de deforma whit Serene arn ©) pene empresas ‘testa, senate de fee ogi20 TRATAT DE MBCANICA FLUNDELOR Inte-unflsid se soar urmitoacl sian’ tangs, pen vitro e eforiarereapetive chidefune) = 0 © (ut) SD (Cae este pal uid 3) newtonian @) sae, ) Bingham: ©) poopie ©) lid on viscous srt; 1.83. Penru un lich cu viscozites dinamicd 1 ~ 0,6 9 deste relavt = 06 viseoetien ‘ematie v in St ese: in 2) cum dre Aspans. 906 1.54, Vascosiatendinaric are simensinte Mer wMETS gt MET gM rs ‘Un Hui ideale: 1) un Pi cu fel masice neglaike; 3) an fai fie vince incornpresibil ) un fd care respect egea lui Newton peat esi tangs; 8) un ui oat vscos, 6 cna date acest espns 1.5.6. Tensanes normal ne Suid in spas ene aces indiforet de dee dk 1) isl ese viscos: 1) nual dace idl et idea (rt viscoias) gincompest ©) numa dae idl este ideal (Rt viseozitate. 4) fda exe nenewionian; ‘)inorie siuaie 1.827. Vascoiaten cinematics are dimensunile amr MET, eer ou our! 1.88, Un gperfit ene crate prin 1) ae niscoriatea mi; ee ncompeetils 8) au are nichna dire aes ropriti bare viscosa cons 1) site ela pp = RT, 1.59. Lege (cum) constitu eprerinds s) ore ine for 9 vies; 1) orate nie pes 9 vite ) reine acceler i Fh, 4) oreajie tensorial tare J — tension, F —viteza de deforma yi Temper ‘Je lege de baz. Mil, care tablet gradu hi de anwar eu particule solide, 1.8.10. Varia yolumolo unui chi la Yara result dat be rea: 2) Pap=-pap; BaP =—Pap; 9.a0=1=pap: @) 00/0 = Bap; 2. ad «Bap il 1 PROPRIETATILE FLUIDELOR a ust. 1s, Dimensinile tension superficie sunt: MEP; By) METS, our, amir, emetr ‘cure ul Did ew vtesiaea = 1 Pa iba teas tat de gun pres ‘etc y) = 8 y 7, eae) exe dts de Ieper, Cae ete nso angels Sia y = 045 007 poor pz ogre Pa {Up deat este un i ae: ste incomes sare ensune superficial; ) ny ae esi angele: ‘are viscozite; ane desi i vscociatca constants; ‘) ciel dete scene span four fl, pont annie vite de deformare sab oljinut umioarle ensuing: didnt} 0S + [mit} 0 6 18 30 ‘Aves uid ‘a)un Maid perfect; ui Bingham, ©) Mud newton, yt ps: © fa ant ‘Tensiones taqzeials fn Hud se pose reprezenta prin vlan x= old) +B Un lad be wonian are aime LB=0B)n=1B=0 (determina pe pin) este das pe o planet pe care acelin OWL APO Heel BHO OnatB 11.0004, temperatura se presupune eonstan T= 7, = 216,5K. n mets; ) in al dailea strat al atmostori, sirasfera Penira determinarea variagici presi cv alttudines se inegreaza relaia (2.10), cons erin potengialul forjelor masice externa de forma FT= ge + const. condiiile prezentae 2.STATICA FLUIDELOR » Aumosfera poliropica. tn woposerd se admite 0 evolute politropied « verului eu altvdines, eoarece exist rela ; 4 0 Fi ¢ By garno : sia ofv-tsi os 8 iar pentru vilorile @ = 287,04 (kg K) yi a = 0.0065 Kim rezul » = 1,235. Cu valaile ‘mentionateretajia (2-33) devine p= 101332 22,558.10 :)"kpa 34) Aamosfere totermied, Se poate considera cin sratosterd exist 0 evolu izotermA a eral, ‘éeoarece temperatura este constant T =; = cons. unde cu indcele | se noteazd mairimile de 1a iit inferioara a sratosferei In acest exe se poste sere ecuaia de stare Luding, 235) PB ‘arr mere rela Po gdeno, P seobjine su p=pe 236) PipB, pee ‘Tindnd seama de alocile date din cain (2.34) pert z= 11.000 m rela p, = 22,83 KPa, iar expresiapresunit este p=2243e 5H ype, um 5 formule barometric. 2.1.4, Misuraren presiunit Relay (2.20) poate i pst sub forma 2 tree, a3) »40 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR in care dimensiunile termenilor sunt langimi Longimes pi(py) s¢ numeste laalime: pies Imerrica 9 repreznt inthis coloanei de lihic care prim greutatea ei produce presiunca ‘Aceasta abseratie permite s se dea a inlerprotre grafic reali (2.7), Se eonsiderd rezervorul din figua 26,2, In care se afl un lichid sub presiune, pre: siunea py > p,, de la suprafja Uber find daté de un gae. Pentru punctul M din interior se ponte serie 0.38) ot 2 lg, 26 Muses peu, act punctl Mf igi schimba poritia, punetul A deserie un plan orizontal mumit plan Darometric, cite este suprafija i2obsrs cerespunzatoare presiunii p = 0, ar Hy se mumeste sarcind hidrostavied barometriea. in mod similar se defineste inahimea baromerricd ‘hy = Pu ‘tpa). fn ambele cavers lt ca orgine penta masurareapresiun vidal absolut (restune absolua acl, a mésarsres presuni, sé comsicerd presen stmosfericd (pea origin, tubul este deschis fa captt, iar prin deplasarea punctlui M. punetul B desere wn plan oFizontl ‘Ura play manonieric, care reprezints Supriya izobara jh care presiunes abxoluts este P~ Palit presiunea relative exe p, =, Masimea H, = Pa —Pat + 2 const 2.39) Pe 2 nuimene sancind munometed it hs (Pay ~ PND) 8 inBlinece manomericd. Se nurs pestene manometric Su presume lai expesia Prue = Pia Pas 2-40) sceastvaloare find in general cea indieatt de maanomete. fn azul in care presiunea de la. suprafaja lbera este mai mick decit presiunes sumostercd, p< pyy — ea In figura 2.6,6 — se poate defini si indjimea vacnxmmetrit (Bac Py )0B)= Pgs FOsposti presnee vactarnmetrica PL= Pa Par = Pay = Ph 2) MBB ae 3 STATICA FLUIDELOR 4a fnajmea, manometricd iy (Pay ~Pyg 0g) stu Tashimes harometrics hy = py Mpg) jus determinat utlizarea unor tuburi eu Tish pentrs msurerea presiuni gi chiar exprimatea presunit in unitati de lungime, indicind gi licbidl uilizat. Aceste aparate penis masurares unit se numese tn general manemere cu lchid, dinve care cele mai des utlizate sunt fimatoarele ‘A. Tubal plezometrie (fig, 2.7) exe format dintr-un tab de stilt cu diameteu suficient de mare (d> 6 nm) 5 permite masunirea presiuni relative (manomsetrcs,cazulb),dack tubul jeomunicA cu stmostera, sau a prexiuni arometrice (absolute, exzul a), daca tubul este inehis si vid. Se poate serie PunPehy Pie ro ly. 2:7 Tubal peromet Ig. 2.8 -Manometal eu mercer B. Manometrut ew mereur (fig 2:8) este formal dine-un ub de stil ee forma liters U, care confine mercur, Are avantajul c@, prin folosrea unui lichid cu densitavea mare (py ~ =13860 kyim’), se reduce inajimen colaane care expend presiumes. Aste, se poate srie Pim Pr put eh Bn Bh deci Pu = Pat Pgh ~ P8hy . Munometrul diferential (Hg. 2) este un tub in forma iterei U, care confine un lichid manometric si sare este wiz la masurarea difeenjelor de presiune. Dac diferengele de presiune sunt mar, se uilizeazi un lichid ew densiatea mai mae deed! densilatea apes (de fexemplu, mercur sau tetraclorurd de carbon), iar dact se masoars diferene de presiune mii Fiehidul are densiton mai mish dedi cea a spc! (de exempts, Benrink sa tolven, colorate, ‘az in care tbl est ublizat eu brajele indrepiate in jos, Tubul este previzut cu daua gobinele (1) care inci cele dout coloane, dous robineie de aeriste (2) si un robinet de egalizare a Aivelulor in cole dows coloane (3). Considerind plant orizenial af prin inesfaja dintre mercuric din reervorul Ri ind e@ py» Py Se pone srie P= +a n+ pas. s+ Pr she pal. Py deci tobe -6)a TRATAT DE MBCANICA FLUIDELOR Fig 29- Manors dei Fig 210-Micomasametnt .Mieromanometralferenia (210) et alent dnt card metalic la care ‘ste racordat un tb pizonetric icin. Se bizar a wasurares pesnilor mil sub a Gifereneor ici de presune, ari interior se conn un Thi eu densiatc mic (leo, benzen, Insinte de racordaea rzervorli in cre presiona sep nivelickidl Al ram xe cl pu Ase nae ie pea pata a pone Lt favwrdrea rezerverlit Re prodcedenivelre elo das fami prin cae veh in xv Cotman el din tb se ride. In tb oe tee al doles nivel. ifn fre cele dood nivel repreind hngimen J, ir devel tele fi corespnde hinges I, cite calcula din condi de conserve volun eae ad? I ina BEL, ete ei pa rsh P= Pa +Pah= Pat pt sina E, Manometrele metalice se bazeazs pe misurarea deformafiei unui element clastic, produit a eteserea presiani. Elementul elastic poate fo spiralt,o membrant sau unsilfon. fn figura 2.11, a este peentat un manometru metalic cu spialé elastics de tip Bourdon. 2STATICA FLUIDELOR i Presiunea destinde spirula, care ucionea7a roata dina, eae posta acu! indicator, prin Snvermediul uneibielete gi al unui sector dint. Arcul ear aetioneaza sectonil dinja are ral de fine joc angretjului pe acelas! lane al dantui redacind eronile Bute la rsurare, mi als la ehimbarea sersului de vara a resin In figura 2.11, Deste prezenta un manometry metalic eu membrand a clruifunstionare cee similar, F, Traductoarele de prestune sun clemente care transform’ presiunea Tau-o alt rmirime fizie, de egulé 9 marime electrics, care poate fi transmis’ la distant iregistrata i prelucrti, Tmductoarele pot ff weneratoae sau paranetce ‘Trachctoarele generatoare furizeaz4 0 tensivne electromotoare pe baz efeetului piezoclecric prezent Ia cristalele de cust, turing sau titan ds bari. Semnalul astfel ‘objinut este (rims ta un amplfica‘or eu 0 impedanjs de sntrare foarte mare. Asemencs tmducioare funcioneazd foarte bine la regimuri dinamice si defectuos Ia regimuci state, ‘deoareceerstalul se descarcd in ip pe impedantaamplifcatorul 12 ~Seile pene misuse resin. Fraductoarcle parametrice se bazca2A pe mosifcaren valor unel mtr uni cin owcilnt, Se pot modifica: rezsienga R a unei marci tensometrice montate pe o membra’, inductanys J a unei bobine prin deplasarea mizzului magnetic, deplasare datorath defor Uunut clement elastic sub afiunea presiani, sau a espacidii Ca unui condensator prin variaia ‘gosimil diclectrieuli,datorits deforma nei membrane {in figura 212 sunt prezentte scale uulizate penry misirarea presi 2.2. FORTE HIDROSTATICE DE PRESIUNE Generalititi {in interiors Nuidelor in repaus exist o repattie a presiuni, etre poate fi determina incazul in cane in ineriorul Muidului sum supeatce solide (peri rezervourelor sau suprafeele corpuritorimersate), supra acestora fuidul exerci 0 vein echivalenth et torsonul font din &, reaultanta forflor elementare de presiume si Af. moment aéstor frfe as de“« TRATAT DE MECANIC FLUIDELOR punetul de reducere, aici originea 0 a axelor de coordonate. In eazul repausului fn interfona Auidului sunt numai tensiuni normale de compresiune caracterzate de presiunes hidrostaticd _p, le fora elementarsexercitats de fluid asupea unui element de suprafal AS, evar dave expresia dF, ==pidd, 22) In care & este versorul normale’ exteroare a suprafei S. entra intea ga suprafad se poate serie z, [pm keep 243) Expres fone de presone Fy gia momenta Ay se vor determin pena diverse forme de supe 2.2.2. Forte hidrostatice de presiune pe suprafefe plane In cazul uned suprafere plane (fig. 2.13) normata la suprafaté este unies, dec Dia punt vedere fie, ll anole slementare de pesone sent pete ieee fi formes wn ssom de fo oc lao ela led. Ca acne lai (2.45) devin F,=-#[foda, (aay fig =i [reas 4s) Pentru deterinarea punctulul ée eplicatie Cy, al fore Varignon,sistemul find eeduetibil la 0 rezultant unica se apliedteorems tui Fantpef, 246) In-care %, este vctorul de pezitie al panctului Cy. Tinnd seama de relaile (2.4) si (2.48), relajia (246) devine [ ifr ecuatie vectorial care admit soluyia ax [fFraa, ea) foes se, ow) pia | a 2 STATICS FLUIDELOR 4s fn care a este un scalar oareeare. Se obsorvd c8 pozitia punetulu Cy este wedeterminat, deci forta F,, este-un vector alunecttor, in acest exz se va determina central de presune Cal surat S, ies pune near super foxst F, tneaps plana spate sau proictia ty acest plana punctlutC, Tn acest caz =O eel [reas (249) [pda Fig. 2.13 Forte hidrostice de presune pe suprafee plane Peniru deerniarca mlm fir, presi #4 caondnacor sensual de presune pentru supafga 5 din fur 213, sith plan Pea Tae unghie cu un plan oviaanl, ¢eloge un item de ccordonute x0, cave axa Ox ete deat de intent plants Pu pool pratt’ Iibere ici (plana mapometie) naa Oy se una Aine repel co i mate pane planala ep a os reaps de cite presiutca atmos afl fe saliiares fect ete muna presiunee rela da ih eh = Daysing-Cascnts, fr de prestne ee {frit fornar--nesnan( fra 41 nnd seama e& Sy = Ay = [fred este momentul state l suprafeei Sn raport cu axa Or, se serie s6 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR Fx paygsinest 250) Dacd se notes cu h addncimea centului de greutate gi cu po presiunea relatvd in centrl de sreutate Gal suprafejei se objine pial 2s) Fi A ea eae a ici + ye] cu cate relatia (2.49) devine fru 1 ete os Ave: eet [pew incare Jyy,respestiv Ly. sunt moment deiner centrifugal sl suprafete in raport ev axele (Or $i Oy g1 momentul de inertie In raport cu axa Ox. Pentru rezlvarea splicailor se introduc ‘momentele de inerie yy. i Aye fa de sitemul de axe format de Gx’ gi Gy’. paralele cu viabatals se soneaza Fiwixi+'p], sespostiv. Fe [4 5, saa Ae" 5 precedentele si treeind prin centrl de greuite G al supeafefeS. Ire cele dous eategorit de ‘momente de inere se pot serie ela ui Steiner Teale Aves ar unde i x Sunt eoordonatcle cenirulul de greutate Glra, yo) al supeaefe! S. Cu aceasta, relaile (2.52) devin Leon + Aad e283) te ie 253) FATEH Meme In eaaul in care suprafaa S este orizontala (situ Ta adincimes A tn lid Sau este ludatd de un yaz cu presiunea p, presiunea pe supra este consams, p=pgl = pglig. Cu aceasta, se poate folosi una dintre Forme relajel (2.51). Deoarece presiunen este reparizat uniform pe supraar,relayia (2.49) devine 255) aie central de presiune C coincide cu centr de greutate G al suprateeiS, 2.2.3. Forte hidrostatice de presiune pe suprafete curbe inchise ~principiul lui Arhimede ‘Se considert un corp de volun .,limitat de suprafia inchisé 8, seufundat ini-un lich, la suprafija liberd a lichidulul find presiunea p, dath de un gu2. Pest caleulares fore de presiane se alege un sistem de axe Orys, In care rQy este planul suprafeei bere a ee iss a pi stanice FLUIDELOR a ticilut, jar axa Or este vertiala gi descendents. Se considers un element de suprafat dS, de ari d,s cu normala exterioard de versor i, cain figura 2.14 Fora elementaeS de presiume asupea acest clement este GF, = pred =-(py +pez)iad, 236) ‘eoarece presume in punctulP, apartinind elementului dS, este P= Py +p @sn Ccuaceat, fa de presune Far atone asupra supa ete fF, = Fflro rpes)iad wry elicnd err Gaus- Ogre eran Fy =-[ffrlve +pesrov i epost sre Upp + pez) Wp, + Vins ceuceare fot de presiune este F,=-[[peisr=-peok. (58) Deti, fora de presiune exercitala de lichid este ‘galt cu greuiates volumului de lichid dezlocuit si ste indrepuc n sus (In sensul ui =k Considering si momentul forelorelementare de presiune, se poate serie fx ad =Sfearoua~ [ffvx(oriao Fg. 2.14 — Corp scufundt na hi Pent evaliares expresici Vx (p#) se considera Px (pF deoarecs Vx? = 0, iar Vp=pxk 3i rerultt px ax valpr)= pak, o> psec ffm { tf fe} Loam fohcnindes j= [foo ee cnt de ue ect jolumului dealocuit de comp ae F, = pei, se poate seriea8 TRATAT DE MECANICA PLUIDELOR Misdieth e259) Relate (289) expriml Leora ll Varignon si cum mu sa impus puncul O rut ch sistemal de fore slsmentare este reductb a orerullantsunies Far suport aestel fore rece prin cenrul de greutte al volumlu de ihiddezlocult Principal lat Arhimede, Un corp inert ints chi este actonat de ele aes x0 fo ‘vertical, ascendene, egal cu greutatea volume de chiddezlocuit 6 comp (E, =-paP), iar supra acesteia tree prin cent de greutte al volumulus 2 in cazul in care compl ene imersat ins gaz, se poate considera gail un fui ufor cu presiunes constant, ar asupra orpls ns asioneuz nig lors de presiane, doarece =-ffonas=-rffiet 0 ew) respectv 5) momenal cpl este mal fy =O, ete cre conic apoximatin curenh pentru corprile mii, ‘act guzul este inst eonsiderat un fluid grew este valabilprincipiu lui Achimede, 2.2.4, Forte hidrostatice de presiune pe suprafefe curbe deschise Se considers suprafya cubs deschisd 5, dat de lchid mumai pe o fa, iar faa cea se gases in contact cu atmosfera Se admite, de asemenea, ch la suprafay lbert a lichidul presiunea este cea mos ferict, pay, adicd planul xOy este planul manomersic (Be 2.15). In acest caz, pe fiecare element de supra 8 cioneazt fora elementa de reine dF, a, ey pid =—p) deaorece presiunea atmosferica actioneaza direct pe © fa sb prin intermedil lichidului pe palsy efeetlacesteia este nul Forgle elementare de presiune df, de pe toath suprafafa § sunt echivalente cu un torso formar din rezuiana (an invaant al trsrui) si un gop & moment J smarimea si diretia acestuia depinzind de punctul de reducere. Pentru evaluarea elementelor ‘orsorului se proiecteaza fora clementart dF, pe axel sistemului de coordonate considerat AF, =0F, 40 J+ Fak 2.0) ‘btinind tei sisteme de forte paralele cu cele tre axe ale sistemulul de coordonate, Cele tei sisteme de forte sunt compuse din proiepile forielorelementare case au marmite af, =-parl-a)aa j.aF, npg ala «pea, a eo) pool iid = pga, da» pasa, 8a - STATIC’ FLUIDELOR ae fneate a, Fig. 2.15 Fore de prsiue pe sprafe cute deschise Beate [fiom feos Fo ffttas == [foes 04 =-pu fsa, i nde s0 finut scams c8 a A= d4,, G,d4=dd,, a, dd da, gi sa Mice schimbarea de Varabilt data de inlocuirsa clementului de suprafayt dS, de atic dA, prin elementele de suprafayt dS,,dS,. dS, cu arile d4,, dA, , dA, corespunedtoare proiecilor S, S, iS ake suprafejeiS pe plancle sistemului de soordonate considera. Penira rezolvarea imtegrfelor din rela (2.68) se fine seama cl 44, sune situate tn aeeasi plan yi [fea, 4 ~Jperetn-oe ff , srespestiv se A, Sunt momen Aarne ff testicle soar 5,5, de xe Op reset Ox Ans Oeste epee be pln i ts nat Ifo reprezintl volurl eupeins intre supeafa gi Droecti etn planul supraojes bere « ichso ‘TRATAT DE MBCANICA FLUIDELOR (Cy aveasta emus 8 frst orizontle F,, gi F;,, sum fore exercitate de lcd supra proeeiorS, gS, ale supatee 5, ir fora vertical F,,. este greutatea volumuui de ti proietia etn plan supra Hbere ibid F.=-pe 265) Fic euprins ire supra Frye pee ale supra- Suporturile acestor forte tree pin eenmrele de presiune C,., respectiv ftelor S; 34S, si prin centr! de grewate Gy =G, al volumalut B cuprins ine suprafad 5 proiestia et tn planul supraleei bere Vihidului, Coordonatele acestora se objin aplicind teorema lui Vanignon feral sistem de fore gi rezuleh Les Few gee iceesaee thes tg 12.66) Jy 267, “aA 268) eb fica, Sensuileacestor fore sunt de hid supra, Se pot determina i punctele tn care suponurie acest te forte nocorcarente ineapa suprafa 5) Cu aceasta, toroeu a fost Inlosuit cu cole tei fore Fy, Fy. $i ya Resonstiiren torsorui poate fuk ‘compunsind cee tei fore ta punctal considerat ( justificare fied # acest rezultate se poate abtine prin urmition rafonament. Se considera torsorul fortelor de presuneintocut eu tei forte meconcurente F., Fe. $i Fras irate in Hungut axctor sistema de eoordonat, si se urmaegte determinarea acestor fore Pentru determinarca fortelor orizomale, de excmplu a fore! F,., $e duc toate dreptele de proiccie prin contural suprategel S, paralele eu axa Ox, Acestea determina in planal yO: Supeataja 5, lar suprafejle S, S, 91 aceste drepte de proce determing un eilindsa, care poate fi prvit ca un ciindna soufundat intrun lichid gi eteuia 4 se poate apica principiul hai AArimede. Rezultanta fortelor de presiane este egall cu grevtatea volumului de lichid ealocuit, este verticuld gr are sens aseendent, Aceasta for si Cu greutatca propriveisd a ‘olumlut se anueaza, dar inseamnd ca fora erizonal, dijade-a lungul axei Or, wsupr= Suprafegei 5, 9b cea excreta asupra seprfojei 5, sunt egal au sensuri contrare gi au acelay spon. In consevinfy i loca! ealculri foi diijate Jn Tung axci Ox pe suprataya S, se Caleuleazk forge asupea supafeje S, , care este 0 suprafapland, In mod siemlar, tora ce = aplicd suprafpes $n lungul axel Oy exte opal, de sens contar gare acelusi suport eu cea plieas suprafetei S,.proiectia supeateel ip plamul xO= ‘Se procedeaza similar ducdnd toate dreptele de proicctc parlcle cu axa Oz, care tee prin conturul suprafefei Sy care determing fn planul xOy suprafaya S_. Suprafsta S, supafaja 'S, si dteptele de proiccie determina, de asemenea, un cilindru earuia i se poate splice principio! lui Arhimede, Rezult cl forjele rizontale se anuleaza ar for vereal, rj tn Tungul aici Oreste egal cu greutatea volumului din inerioral eli 2.STATICA FLUIDELOR SL ‘Duca supra limiteaza wn fluid ugor (gaz) a cdr presune este pat Un interions rezervorulu exist presumes p, (py > p:), atuncl pe Taeaga supratut presiunes relia este p= po ~ ps ~ cons. 51 clementul de suprafiaa dS este solicit de fons df, « =p"ids ee eee Fp =—p' TAMA =p’, imegrind en a relia (2.68), vealed F, gi =p" dy], iar ‘eentrul de presiune C, este identc cu centrul de greutate G, al suprafeei S, (C, = G,), “Observatt: 1. Daca ia suprafaa bert lichidulut se exercta presiunes py, wifert de presiunes atmosferes, se vt considera planul xin planul manometric al lichidului, adict deplasat co (0 ~Pua)X0) ra sus deed planul supafeei liber. 2. Dac o faa supratec este at de un ich, ae cal a exe comet eu un se I presiunes p, aaneplanul sOy se gonsierd paral inbar de presiune p, iat pe Suprafta Sse considerd cl acioneazh presiunes eltvt p, = p Ps vad prion py ‘opine sctni de misurate 3.0 supra 5 car miteaa un Tid ese 0 supra orenat, in care pane a Find efit versonul normalei exterioare i, iar elementul de supra este ES = dt Proictia acest element de supafagh pe un plan ese un clement de aie di poste ( posiiv sau nega, dupa cu tanghial c, Seut de verona normale planulué @ iverson normale supa F este ascutit sau obiae (cose, > 0 = ddcosa, .care reipetv core, <0), Aste fn figura 2.16 ‘ste representa) 0 sete arizona Pres supa S. Supralfle cons erate Sy i Siew 80 prolecteazh pe acest usm AO din planul P. Elemen- tele de supra a8, gi 3, se pro iecteazt d asomenta, pe sceeapi url de aie dA,, dar 4, este pois, tar 4, este negasiva, ase nest ae, +04, <0 Fig 2:16 Procite upeafee Sens fize al acest preci mule este fatale cele’ doua forte perpendiculare pe plan Fj, $id, sunt epale side sos contar, astel Inet surha lor este mul, Acest lucns explicd absenja forjlor orizontale fn cadrul prinipiulul Iai Achmed, Adoarece ara privetei unei suprafete inchise peun plan este null. ‘Daci se pine seama de sernnul aie profecjie!supraroelorelementare in eae (2.68), eauka ed fonele Fi, au sensu dela Lich la supra a2 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR 2.3. NOTIUNI DESPRE PLUTIREA CORPURILOR 2.3.1, Generalitati Se presupune un lichid grew in care se glseste imerat un com, ASvprs compl sejioneszt dout. fore: fore su de yreute F, 5i fora arhimedie® (forla de presiune sau poranahideosttica) F, ach fora ahimedics este mai mic decit revates wmpul, aestacobout vertical place atinge fund evervorul Dac fra ahimedtcd ext mai mare sab egal cu greuttea orp, se spine ef aceta pet. Duct fora aimed este eqald x greuttea compl, shane compa mine th repaus la rice adincine is objine opie de adincime. Das fora tchimedick exe mai mare det greuice corpulu, acest, Se rideh I suprafata iberh a ibid yess paral din Lich. $e obtine slo pluie de supra {Un pluitor de supra este un corp Soli situate supra Uber a nls. Parte corpus imersath In ligig se numev= caren, tar volemul aceiia se mumcte voli de farend (2) Cen de gree C al volumulu de lich desloeut de plore nureste cont de caren (fig. 2.17). lg. 2.17 Schema woul pti. Pal ke plate nO sate planl aupeafete bore a lchidului; soosta determin pe supraaqa ce limiteaz4 pluttorul, fing de plunive, iar linia de plutite limtex2a suprafara de lire S, Cergul de greute O al supratefei de plulire exe nuit cer ce plucee (ig. 2.17.0) ‘Se vis considera cl masa m a plutons rimine constama, desi foqa de greviate 4 acestuia este constans, F, = mg = Cons respectiv volumul Pal eareneiplutiterului rine constam, deoareee =|F, |og) Desi, plutitorel poate pliti numai fs pozitit zocarene, eu acelasi volum al earenc Fivctce asemeica poziti de pluie ft corespunde wn cenira de caren C. | 2.STITC FLUIDELOR es 2.3.2, Stabilitatea plutirii Jn cazul in care compul este in repaus, suma frtelor gi momentclor care seyioneuzt supra sa sunt mule, Din egaitatea fore de presiune sa eal de greuate, F, =F, a rezulat equltues volumelor de carend, iar din condiia de anulare& momeitului reauls ch cele dou forje au actos supor, axa de plutire a corp © probiems importanti in cazul plyiri este accca a veriicdritsabilitittpoziied de pluie, Stabilitatea se verified prin introdueerea unei perurbatis care scoate corpul din poziia de ectilibra, Dect acest revine lx poziyiainipala dupt Incelarea perurbatie,echilibeul este stabil, dact nu revine si deprarea de poziia de echilibru crest, ecilbrul este instil ar dct ehrne tot timpul in pozitia de echilibru, ese un echilibry indiferent Un corp care puesta suprafita unui hid este in echilibr indiferent fi de tansagi ovizantae si de rap fata de axe vericae si este Thechilibru stabil fa de wanslapiwertieale, Trebvieanalizata deci problema stilt fas de rowatiin raport cu axe ortzntale, Fie suprafefele de plutre SS” corespunzatoare la dows poritit de plutire apropiae Intersectia acestordoua suprafete se numeste axa instantance de inctinare. Se poate demonstra 4 axele instantance de Tneliare tree prin centr de plate (teorems ui Euler). Se va presupune cf pluttoral are doua plane de simetn,planul longitadinal si planul wansversal ar Iimersecta elor dout plane determind aa de pluire O> (fa. 2.1?) ‘Se va considera pozijia normald de pluie © poztie I care uxa de pluie este vertical fn poze aonmala, ata instantanee de inclinare Ox, objinuid prin interseefia.planului longitudinal eu planul de pluie, este axa longinadinalé de inelinare, iar axa instantance de fclinare Oy, obginu prin interecfia planului transversal cw plan de plies, este a transversal ue iclinare. Roraja plustorulul i jur axel Or se numeste olin, ar rotatia fn jurul axe} Ow se nurneste tanga Se cansiderd dout poziji de plutze (zocarene),pozitia narmalt PQ so pote de ruliu PQ: ia C iC sunt centre de caend ale celor doua peri (fig 2.18), Fig. 2.18 Port apropinte de pate Dato sme pltaruu, sipomil fei de presume, rlmtne fa plana fransvesal si intersecteaza ana de_pluize Ent-un punt mm, Dac plutitorul tinde la pocitia armas PQ. punctalmtinde ede punetul ot — metacentrol ce ru, fn mod similar s¢ poate aSe cle a defini metocenral de tanga M. Distana ~Gi en ria melacnrica de rai, ie stan CH este rica metaconrii de ana Se va consider, i ineput ci cent do gretate Gal corpus sete sub cena de caent 219). Lao migeare de oie a corpacenirl de caren devine (fig 219, 5) {fc obser cl cle dout fof Frmeazi un cup a eri moment redreseazconpal. Det, Echiibral este abil * ® Fig. 2:19 ~ Plea fn col cae oer de greatest sub cetrl de caren ‘Aceasts dispunere a centrlui de greuttc al corpuhii sub central de caren se utilizes {in mod obligatori la submersible si serostate. ack centrul de greulate al plutitoralui este densupra centrului de carend,plutires poate sabi sau insti, dupa cum se vee in figura 220. {in comi in care cont de caren devine C” (fig 2.20, 8. fora de presine Fs ota de grouate F, frect un cuplu cu moment de riresare, deci ehlibrl ete stain earl in cae central de caren devine C* Gig 2:20, c), forse formear& un caplet moment ‘sturare, dx ei este instabi. Rez ch preizares por relative a cnta de fea siacentull de caren Cu eae intotdesa safe peta se determina nara echt ple Fig. 220-Plare carl nese entra de grea este easupa corr de caren. ‘Deci, se observ cl phutines este stabil dact central de greutate al plusitorufu se gseste sub metacenirul acestui, aca 2STATICA FLUIDELOR 88 azo. (269) incare a= CG exte distanta dintre centri! de curend yi centrul de greutate, in pozitia neutrs, iar reste raza meiagenticd, Teoremé. Raza metacenric este eyald eu raportul dintre momentul de inert, J, al Seti de pute faa de axa. de inclinare,g:-volumul de caren, al pluivonsla 1 i 270) Penna demonsirajc se consider pozitin de repaus (neutrd) si @ posite de ruliu (de ‘exemplu) foarte apropints de cea de repaus (fig, 2.21), Poitn de rua este bp prin rotirea plutitoruli in jurul axe; longitudinale de incline =O. in posits inclinat, ‘centul de caren este C” 51 asupra plutitoralui acioneazs fora de greviate F aplicath in central de apeviste , precum sort arhimeitd F, al elu supon wc prin ental de carenk C Momenul cupluul Format de cole dos foreeste Ma F,Ssin1y rezults ‘ch metacentul de tanga ese suat deasupra eeu deri, Procedind sila, ee poute determina metacentrul corespunzatorHnlindi in jurul une axe oarecae A gi, deoarece [> f, > Ly (Gr 31 Oy find decile principale ae suprafeei de Plutie), metaeentrl eorespunzitor axe instantanee de tnclinare 4 este euprins inte meta~ ‘centr de rutia gi cet de tanga (metucentul de rl este ee} mi cobarit. Dec, condiia de tabltate a puttordi (2.69) se refer la metacentrl de ray si poate fiscrisd soli-an0 76 Plutivorul este cu att mai stabil eu sit distamys & = Cin este mai mare, Pentru a se mri stabiltatea unaipluitor ¥¢ poste cobori central de greutate G sau se poate mii momentul de Ine al supraijed de plitice J, Pemu eoborivea centrulul de greutate G, incareatura havlor se agesed fn cald yi nu pe pute, iar pentru mairrea momentulul de inere se folosese plutios suplimentar, slidari ca plutitonul principal si agezati la distanya mare de axa de pluie, ea ls unele pitogi construe in Geeanul Pacific, sau se consruiese ambareait cu dou ‘arpuripluitoare ea la hiroavioane,bicc su slepri Yr 2, STATICA FLUIDELOR = ‘Acesteconsiderait sunt vlabie penta fnclindr @ reat mie} @<(5...6)", La nein mii mari nv 58 pot face aesleasi aproximapi si forma pluitorul este determinants in stabiittea pti 2.4, APLICATIL 2A, Compartimentele A $B ale rezersoruti din ura 2.22 comin aer. Si se determine prosiunea indicat de manomerrul metalic M dacd manemetrul cu ap indict 0 denivelare {Bh = 0,48 m, iar cel ew mercur indica Ally = 0,34 m. Densittea opet este p= 1000 kein’, far densiatea mercarube ete p~ 13360 ke Fig. 122 Reservar use, te 223 —Reasrvor ca we Rezolvare, Presiunea aerului din eompaimertul 8 se determind aplitind eelatia (2.22) in Punctul, punctle «si aflinduese in aceasi plan izobar Pe Pa Dy Pos 5H Analog, presiunee serulul din comparimntal 4 este Pa= Py = Pe= Pa ygAly = Py + PED, +Pyg 8D, Presnes ind de manomerel mtale M ee premes reli din compa ‘imentul ¢ * Pa Ba "PSBM + Pugehhy =50-10°Pa = $0KPA 242. Rezenvand din fgura 2.23 cantne lei en denstatea p, =850kghn?, Sse determine ‘Prevnea indcats de manomeinal metalic plasat i punctul A dae’ denivelarea mamometrulu38 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR eu mercur este Oh= ‘ete yg = 13560 kgm, Sm ar akincineu punctui A este H = 3m. Densiztea mereurul ‘Rezolvare, Presiunea la suprafia liber a uleilui este Po Pa ~ Pane sr prsiynea in punctal 4 este a= PurPstl = Pg PigsOh-+PRH. [Deostece manometnil metalic indica presiune rlativa,acesta va arta Pia Ps Pa “PSH Py ROA —A2AOPR deci este nevoie de un vacuummetra, 243. Sa se determine forya de presiure ad de pd asupra une stavile plane. verticale tig. 224) ce inapime H = 4 my $1 de opine 8 = 10 m si x6 se represinte dagrama de varigie a Presundi pe perete. Fig. 224 Stavit pant, Rezolvare. Deoarece presiunes atmosfenet se exereitd direct pe fla in dreapia a stavilel gi, prin intermediul apei, pe fafa din stings, stavila este supust unei soprapresiun ply) = p # ' clreirepattie este dat de triunghiul din fgurd. Cu aceasta, fora de presiune este (2.51) care are marimea , BHPIID 2.srantca PLUIDELOR 8 Se observa cA central de presiune, in cazul panculii deeprunghiular, se alt a adinsimes hy = e=2H/3, adic in ceneul de grovate al diagram de prestune aA, Peretele uma reserwr const dintr-ue panou plan deeptunghidar, vertical, cw Iijimea B= 10 m gi inaljimea #1 =4m. Muchia superioard a panoutul se gaveye a incised H=Sisub nivel supvoferel libere a ape! di rezervor. Sa se determine forts de presiune care solicit panoul, daca presiunea la suprafata lberd a lihidului din ecervor este: 1) y= Ba (fig. 228), b) po =P +3 HO (fig 2.26): ©) Py = Py ~2 HO (fig. 2.27). a se reprecinwe diograma de variate prestun pe panou in cele ted cazurt ‘Rezolvare.a) Fora de presiune, 8 de apa, asupra panoului este (2.51) Fyne) 8 ” r alli} Fig. 228 - Reservar ou pres pln Coordomatele enteulu de presiune sun (2.58) 51 (2.56) sft F12 j oH =219m ‘Se observ et central de presume se afta foarte oproape de centr de greutate $i sub cesta, Bxcemrcitatencentrulu de presiune = 1, /(4yg) poate & negli penta Hy 2 SH i Tar reparitiatpezoidalt a presiunii este aproximata in acest car se considers Print repatitie drepeanghiularao TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR bp Se consider’ axa Os in planal manometric al licidul din rezeevor, adie iat fa inajimea &= (py — pudi(n ) deasupea nivelulul supafeet libre din rezervor.Pozitiaplanvlui manometric este indicat de un tub plezoretric desehis, stage rezervorulu, in care apa se ridicd Ia inaltimea a. Se poate sic Fonts de presume (2.51) este iyenttc sono « papa HW), BH (oem Es Pn 0s 015)m= 101m Diagrams de presiune este tot taperoidal, iar bazoletapezului sunt mai mari decd in aul precedent ou (2a Pa) Fig, 226 Suprapresione la spat ier, lg. 2.27 Depesane In supra tides. ©) Ca gi in cazul anterior, se alege axa Or in planul manormetic; in acest caz planul Imunometic se gisese sub nivelul suprafetellibere « spei din rezervoe, adicd a este nepativ = (py ~Pa)/ oe ~~ 2mm Inacest ear fortade presiune (2S1) este Coordi central de presane sunt xe = xg =Sm, respect _ ale oeeinn PH Hew Diagrams de presiune rine tt tapezoidals. 2stTic FLUIDELOR I 2AS. 80 se determine forta de presume core cones asupr sul peete plan dept finghindar, de dime B= 10 1%, sind e® aceasta ext dav de dou tichie nemiscible de dense 6, =800 ky? ale) si p2~1000kEim? (apd, nai cel dowd sat fi 1h = 046m, respect’ hy = 1m Sd se maseze diegrama de varie 2 presiunld pe perete si sd se determine coordonatste centrulus de pres, Fig. 2.28 —Pevet plan at de dou chide, Rerolvare, For de peiunerezitans A, (i 228) et bynuh prin tures Foner presune FFs dae de Fcc hid im pane pe poeinsn de pects lath de scx ‘Ast, uleial va acpiona eu fost Fay = ihe, As = Pat tie ‘Apa acioneezs asupra poriunil de perete de are A= B fy ew for Suprafaia de seperate a cclor doud lichide presiunea rlativa este constants Py = p)Eh) de presiune Fy. Pe Planul manometric corespunzstor apelin acest caz sa de tubul piezometric (Fig. 2.28), Se poste dei cre ls inshimea w care poate fl indicat Pa= Pu Pus ¥P28T Pra eunde recut oO i(i‘iéia“aMi—i(i‘“‘—i‘“‘“‘iaiOTRATAT DE MECANICA FLUIDELOR 2.4, «048m mi Pena apse alege axa Oz fn planul manometric al apeiginezulth ir coordonstelecentrlui de peesiune sunt trx 8 ,yag3s se, tHe, + GEE F100 0.5m, y+ P(t |, OR — at 6sm ata 2) Bee Diagrama de presiune este tiunghiulard pentru poriunea ud de ule si trapezoidal penira cea das de apd. Fort de presume rezultant are valoarea Fr, rp By ise ental de presiune C ge determina aplicind teorema lui Varignon pena cele doua forte Fite Frac, * ral tha) de unde rez 2 = L084m, 2b. ‘St sete rectanta fertelor de pres date de ap arspra sn pereteplon deeptamghivar de lame 8 = 10 ma, iclinay, fd de arizona, cw wg = 30°, dact takin ape este Hy ~ 8 mh, Ostia pert, respeciv Hy = 5 min reap acestuia i 2.21 Rezolvare, Pe Hecare fas poetla, ap sctioneaza eu ete o fons de presiune Fp fa din tings, respect. e faa din seat. Cente de presune ae elo dou supa sunt C,, especiv €3, ero aime ete 23 dn adincimea apd, ister de referi in ele doudearr sunt 0, J fesse £40, yn gua 229, Ca acests, cele dou fore de presume si coordoratele ceiclor de presine a reipecty, expres Fy Paha t= peptic <628MN, Fy =P: rT psnaricn Plwmei0R “ Ii A BH} 2sin’a _ 2H) Ve, Mie Ha tg EM Bin = 2 vg Bana” Tain’a HOH, Banas” O86" 6m. Fig. 2:20 Pert tint ut de ph parle ee Rezultanta celor dowd forge este peb. sinw iar coordonatele centrului de prosiume se determin aplicind teorema lui Vatignon fast se punctal 0, Fave =Fode,— Fo, (r Hit), de unde rezula6a TRETAT DE MECANICA FLUIDELOR 2:47. Si se determine forta de presume dots ce apa asypra wna perete semicilindrie de lajime B~ 10 ni dhameira D = 4.1, dacd fata convert eracestla este complet udat ar €ea concen mimai pe jumatate (fig. 230) Fig. 2.30 Peete semiclinaic Rezolvare. Pent flecare fat a peretelu, trsorulforfelor de presiune este nlocuit ew tei forte Foc Byyss Frsovd® 12, Care se pot compune in punctul considerat pentru reconsttuitca rorsonul Se considert sistemele de evendanate OQ. , pent fala concava, respectiv (Opx.n5 Spm fa convend a peretolu. Pentru cele dou’ cazurirezulta maim fortelor (2166), proieta find olinie casi in earul precedent > 2 Feo = P80, Aes 08GB. re = PE, day PE > Pia, Asa =H Bl Ola, 90). F, w ye) =U = PRAT B=-BORDIN, Fy =p =—pg B= -6IEARN, onde B, ropresinw volumul dezlocuit de jumftatea de cilindra {fig 2.30). Cu aceasta, rezulth fortele pe integul perete Problema fling plant (ete identics in tome plonele perpendicutare pe axa eiindrula, cvea ce condus fla Fy, =0),fortele Bye i Fg sunt concurente si rezultana lor F, Fpl t Folk trove prin axa cilindrlul gi are mavimen al 2 STATICA FLOIDELOR “6 TFS, «6644kN Fon Fy Ace uni «cu arzait, al inet war Peak aay tae 2AB. Sd se determine fara de preslune dad de api asupra capacilil semisferic de amen: D = \ m, care inchide ovificlul cireular al peretehi plan al wnul reservor, docd Central orficiuli ve pasegte Ja adancimea H= 4 tn sub suprafoa liber lichidulul, Unghiul died @ fur de peretede recervoruit cu planul arizantad este; 8) a = 9° (fig, 234, a) bya 60" ig. 2.31, Fig, 2.31 Capac semitrie ar incide oficial Rezolware. a) Se atege un sistem de eteringa Onys gi se ser cole wei fore de presiune dah: dup cele wei axe Fy 0826, 4.= pH EZ = 308KN, Fay = 0820, A= 04, Fc=oed= ine = 880 = os din plan xO: se expos prin proiceia dubs « suprafetei S$ pe acecas! ema (Wea! observatit 3 dela paragratul 224), Daionil simetii, foriele $i Fp, sunt oplanare. aparinind planvlui xOz care wece prin eentrulsferei O. Desi, exist 9 reculant lunied a frrelor de prestune a cei marime este Suporalforei F, wece pin punctl O. apaine planus de simetie 5 fice eu orion unghin @, defini de lai6 TRATAT DE WECANFCA FLUIDELOR fin ‘na are "Sr = ang. Problema ma poste f rezolata presypunsnd cd Se inchige off eu un eapae pan Satv Pe ear i a acess aconsna free de presiune Fy 51 Fo, =—F,, (Ge. 232), ‘ali de Sens contra. Matimea eestor fore este 5 pahy aoe 22 os Fa Cu aceasta, determinarea forte se poate Impini im daut probleme distinete: deter rminarea forte pe capacul plan, respeciv determinarea fori de presiunereprezentind actiunea ‘uidulut pe supeafaa inchish format de capucul semisferic gi de plana care tncide ofc, ‘Analog principiului lui Arhimede (veri paragaful 2.2.3, fora care volicith aveasté supraecd Inchist este greuates Hichidulu din inteioral supraets tare mavimea ras rapa a25 ye Fa i 2.32 Capscul smite Se observd ed sau rugisit raulttele antrioare de la rezolvare clisicd, deoarece Figs =Fys $ Fy = Epa esi gi vecltant lor ese aeeeagi, Aceast soluie este mai comod Tina $i obyinevea proiecilor este 'm cazul to care planul care nehide suprafina curb este aio by Peniru reaulvarea acs ae se Flos mod a dows. Se obtne ase fara Fy iipeei pepe pide mares xD Fs 0h, Ai = RA respectiv greutatenapet din semisfr8, vertical Endreptth fn jos, are are marimea 308i (Cole dows Fare pot fi adunate veetoril sau se por fave proieeile seostora, ate 2 STATICK FLUIDELOR o Fue = Fy tFya002320N, Fy. =F zsinB = 22 KN Desi ars de presume est Feed inet Fp Direoia abesel fore este datd de ugh 8 fAcut cu orzontala nal + Fait pare mre KN f, = arty A= areig 32 ‘De asomenea, accasth fort se wiseye in planul de simetric al capaculu fee sl nece prin central sere 249. Forma chapel din lara 233 este desrisd de eenatia find) B= 2 1, Dace acineimea apet este H= 1m yk masa clapeel este newliabil, 5 se determine momennl upheld necesar fh fartieulasia 0 pentru a mergine elapera 6 acest posiie V4, faiea acesreia JRezulvare. Pe un element sl supratefei elapetei, de Isjine B si de lungime d, dia figura 233, se exerci fore clememtard AF, =~pida= ~pisds, ale care pice sunt db, = =p i-inde= pel — Bey UF, <-pA jBde=-pelll- rbd Fip.223 - Cayetano. ‘ar moment! cuptuli produs de aceas fond 8 de aniculain O, ete Uta =Feah, unde 7 = @ se genereuzd matere, deci in ambelecazuri contiuitatea mediut Muid nu este respecta, Penis a Se aprecia variajia in timp a cimpului propriewn x474)= x(xy,20) 56 determin diferenyala avesteia (Dy. sind 8 pooprictata este functie tit de timp, et e watnbilele xy giz, deci 614 iar prin impteien cu de rnalh drut tovold Dy !Dr a ciempul proprietit 2074 6.19 Boy, ay, O °) 3.16 aa » a Se observ ck derivata oald Dy este leant ain component loud 0/0, care ssprecint variahia io timp a propitaih (74) tm punta ensiderat ?=SOnR. fx In spain, respeciv din component comveced (i> Vo, ane rsprezn via proprctih 347) an moment dat (¢= const) tate punstul consierat i punctl medias vecin unde se v8 gst Partous Mui a momenta urmitor. Se ye ck expres (F-V), reprezn deivaa Funct (7.0) dea lungul veetoratu Se remarcd, de asemenea, ch sarata In timp a proprictapit "() sesizaa de un ‘bservaor legit de perteuls Mui, este egald cu varia proprictit (7), sesizaut de un i eee Yr 5S CINEMATIC! FLUIDELOR at bservator fix In spat, dac8 particula fut se gaseyte la momenta considerat tn acel punct, deci at Ox a” De ich derivats subsanfialn este egala cu derivata toula a clmpului corespunzitor acestei er, evalitate ware face ea relia (3.16) Si se mumease impropriu derivata substi fe eipull propriety Procedind fn mod similar si considera sistemul de refers este un sistem inertial, sepoate serie acceleraia in sistemul Euler. DF Dr ar ery Fv) (18) comput, de asemenea, din components locals 4 components convective. (°:V}o Penirua st obine-o expresic mai convenabili accelerate (3.18) particuei flue, se consider ve Vie Be(W ea) WF aa «(eR sipunind # =F reals fevpe S]+(exe)e, G19) ev care Se poate sere expresia acelerfie (320) Clasificarea migcarilor. Defint Din punctu de vedere al varie in inp a parametrilor migclnior, acesten pot a) mij nepermainente (nestitionare sus trancitori) ~ sunt migckile earacterizale Brn varia in imp a maeimior care deseriu migearea, = H(7.1). p= plP.t). p= pF 1b) mietei permanente (stoionare) — sunt wsgeBile Ia care parametil migedeil mu ‘ariaza tn temp, in aport cu un sistem de refering inergisl, C= 017), p= pCF). p=0CF) ©) mised semipermanente- sunt acele mise la care vector vitez4 poate varia doar ca mavime gf sens, dibeia sa find constant ‘Se menjioncaza ca dernumitea migcare tranzitorie {Sau regiml tranzitoriy) se foloseyte 'uneoripenira migearea din interval de timp dintre dou miscari permanente Din punctul de vedere al variate in spaiu a parametilor miscari,acestea po a) mie uniform, cate sunt acele miyeie la care parameu:migcarii nu depind de Poaiis punctului i spain, 9 = PUN, P= AA, P= BU) b) misedrl seuniforme, cae sunt acole mise la cate paramour mivedii dopind att de limp et side poz punctulu in spagu, $=.) p= PLR), = CF.)2 TRATAT DE MECANICA FLUIDELOR Din punctul de veslere al mumiruli de componente ale vitezei diferite de zero yi de ruminal de variable necesare pentru deserierea mig, acestoa pot fi clasifiate asf: ') gear unidimensional, la eae viteza ae o Singurd component diferita de ze gi ‘este cufcien o singura variabila peau deserierea migeari; ‘b migedribrdimensionale, e care viteza are dous componente diferte de zero, respectiv suintnecesaredoua varibile pentru descrievea mises, ‘}migeari tridimensional, a sare viteza are tei componente difeive de 2eo,respectiv stunt necesare tri variable penira descrierea migeBeli, Acesta este cazul general de migeare a ‘unui ui “Tani sean ela utliznteavariabilelor spatiale a fost necesar s&s introduc nota de cimp al vitezelor,lnile acestu cmp se nurse fini de carer 9b reprecinis inguritoara, Ja un moment dat, a vectorului yiteza (Ni, 34), Condiia de coliniariate « elemennulyi & al Tinie de-curent ia vectonula vtezd Bx on eit win sir eel le el ein age Fig Sot—Linie de coven. Fig. 35~ Tub de caret, Totaiates linilor de erent cae Hee pinto cuba ce nu et nie de ware formeaza © supra de curent ‘Sistema de ecu difeenile (3.22) pormie determinate dou fini cre repre nth douk fama de suprfele de crea, ar inerstefia scestora detemind line de euent (vezi paragrafi 5.12) [PRASCHIL] Dace cusbs considera ess inchs (cura C din fig. 3.) spats de erent formeazs un tub de curene, Conjinatel uni tub de ewentformeazd 0 vina fluids, Se mumeste seine drespid a unui tub de curt 0 sane plans, normale la axa Ubu = euemt,s-0 z0n8 in care Tinted ere sun ep Din puncil de vedere al varias witeei foe-o sccione dread tubului de euent, estes pot ‘bur de curent groase cae vite varia in stun 3) arbre curene subir re de caren) Ia cae viteza poate i considera constant Se mentioncazl c& sccast impaire nu este legatt th mod expres de dimensunile sesometrie al sci ide nortan repartie vitezst Im section. Ate, canalle cae S.CINENATICN FEUIDELOR a ‘secjuni cu dimensiuni geomatrice mari sunt considerate, in general, tubur de cuent subg, in timp ce conductele (in special la migedrlelainae) sent considerate tuburi de curent groase. ‘Se mumeste raiectorie locul geometric al punctelor ocupate succesiv de prtcula ida {in migeare. Desi, ae observa o@ traevioria este inflquritoarea in timp, alinlilor de curent (ig, 3, iar ecutiatraectore este 623) Se mumeytelinie de emisie (su fine traoare) local geometric, la un moment dat, a poco pariclelor fide care au tee print-n punt fx din spat (fg 3.7). Dac migarea ese permanence ei Hitt ~ linia de cue, asccrta enisi—cnincid ide ie Fig. 3.6 Tree Fie. Line deems ‘Se pot abjine imagini ale liniilor de curent prin introducerea de mici particule solide in ineriraluidulu n migcare gi fowograiereaacestra cutimpi de expuncre foarte mici, Pentru ‘bjinerea imaginilor talectorlor pariculelor fuide se procedeaza similar, dar se Tolosese timp de expunere foarte mari, Pent anu se perturba imagines, in acest caz se folosese putine tril Linn de emis pote f pus neve rin injstarea uu clr pana Fig. 8 - Debi prin seine Debital volumic (sau debieul este volumul de ich care tevein interval de imp egal eae in spa fet S Prin spi es nieve timp volun der a revi DE wcaniea FULIDELOR sveaenrtey reenpevon as = [yaaa ff -rarad war ffr 224) co [sat fp soa fe 2) eB Bde eat fag {in cave 7 ste normals elementulu de suprafatl dS a cirei arc ested (fig, 3.8). Cu aceasta debitul volumic Q se poate serie a Oe ff aa G25) In mod similar se poste defini debitul masic D ca masa care rece in unitatea de: timp prin suprafajaS. Expresia debitulu mas est > soon lpe fae 626) ‘Se numeyte vied medie «nui fluid care taverseazd suprafila , de are A. raportul Aint debital volumic Q gi aia A a suprafefe a [ee @27) In cazl seciunilor drepte ale uni tub de curentviteea medicare sensu migcari sete tungem Is axa tubul 314. U1 area coordonatelor naturale In ult probleme, este mal ficient si se utlzeze coordonatele naturale ale usieworei paniculei ude, in lec nui stem erbitar One de coordonate. Aste $e presupune 0 migcare semipermanentl 2 tin Puig, ar C ext 0 linie de curent (fig. 3.9). P este un punetaparinkd linc de curent. Ean cube C este 7 = 749). 18 cares este sbscaa curilnie murah de © origine earecate Q, det hang eurbei C Pentru paricula uid& cae momen considerat se gisep En punctl P, vitezs ene =F. Se conser riedral ut Frees Pv, ataget curbei Cin puna P la momentul considera Axelesistemulu sunt tangents Pr Te iia de suet, normatoprinepala Pv, ce wece prin cenaul C, al cercul sculator, i binormala PAL Versorii = si ¥ determin panulosculatr, versri 91 8 detseming plan tangent, iar verso @ i Bl determint plan normal la cukw C in puetl P, Aceleraia particule’ Aude, care ls momentulconsdert sees in puneulP, are eomponentele Fig. 3.9 - Coordonte naturale 3.2, ECUATIA CONTINUITATIL 3.2.1. Volum material gi volum de control Se mumeste woltan moteril un volum 7 linitat de supra Inchisd 8; detinith asst incitviteza fect element de supeaias dS este F =7(7.), aceeasi cu viteza particule! fuide din cel unc (fg, 3.10, a), Volurul material se deplaseaza ods cu ida si confine acelesgi particule fuide, deoarece suprafaa S este o suprafats perfect deforrabill, Jar impermeabils. Se poate considers ch domeniul Preprezentind fuidul in migeaee ese lett din mai mull volume materiale Se numeste volum ale control un volun 8° limita de suprafata de control inchisa S*, se cre eletnente 4" se deplaseazd cu viteza 0°(7.1) — figura 3.10, d. Asifel, sopeafaja SM eate 0 supra perfect permesbilt si, in general, neeformabi ‘1), volumut material devine velum de control. Se observa ¢& wtili- taro cor douh tir de olune de refering! retin genera le seriall Lagrange, repec Fer, Aste voll materi generaizcar pric id, ar uprated contol enerlizcah notunet de punct Fix (consider uh cz gener in cre supra de contol SP este fxd fjs de un reer einer; in mod cbisnuitacanta este fi fat de wt reper ‘inertial, adicd °(F,1)=0), Desi utilizarea vasiahilelor lui Euler este mai comoda in cazul Mecail lidelor, nu se rent fn varabille Lagrange, devaecescuaile Meant, pe carl lsc Mecanic for sunt srs fn acest variable Fig 8.16 - a romero a) fv de cored