Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Enciclopedia Ilustrata A Familiei - Vol.04 PDF

    Uploaded by

    alextavi
    2 views65 pages

    Original Title

    Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.04.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views65 pages

    Enciclopedia Ilustrata A Familiei - Vol.04 PDF

    Uploaded by

    alextavi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 65
    Colectiile Cotidianul EDUCATIVA - ENCICLOPEDIA. MUSTRATA A PANIIOS PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR BAUIOND)EM.CaN Ce) B cme eZ UM LAOH ICV MND bd cS Nome E DOM GU SLLaUT Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI \ CUPRINS VOLUMUL 4, CARAIBE — CORPUL UMAN Canamme 189 | Crug 209-210 | Copuni st cient 232 Canarme, 1stonic 190 | Cewuie Cotas, cristoron 233 Canon C&L Mare Io | Cezan,iwitus Conergy stinpustaie 234-235 Case s1 cAminuni 92.193 | Cuavis Comers $1 asrsnoizt 236 Casree lot19s | Cuma Comrurere CCavALuRi $1 aLazoane 196-197 | Cimwa srtarwan Coxrvews CALAro 198 | Cittwa,tstortc Conseavane CALDURA stTEMPERATURK 199-200 | Cictis Contixente Chute 2 Crocaxrron st rvcaNt Coox, jancrs CApnioane 51 aNTILOFE ‘Cuma Cannone ‘Cupenet $1 apt ust Cane Grvizatia Do INDUSUL Corea, NonD §1 uD Carn (CAbim st ALTE consrRucTIL Corrur uma (Cite 7 aawuNr ALE Luan Cuma O lucrare DORLING KINDERSLEY % www.dk.com Redactor-SefJayne Parsons Redactor-Sef Artisti Gillian Shaw Redactori de proiect _ Redactori artistici de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Jane Felstead, Martyn Foote, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Neville Graham, Jamie Hanson, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori_ Redactori artistici Rachel Beaugié, Nie Kynaston, Sarah Levete, Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designesi DTP Andrew O'Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Peter Bailey Mathew Birch’ Designer DTP ses Cercetare iconografied Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore Biblioteca de fotografti DK Ola Rudowska, Melanie Simmonds Paginile farilor de PacEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Pecer Winfield, James Anderson Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts Producie Louise Barratt, Charlotte Trill Publicar pentru prima dat in Mares Brianie fn 1997, 2004 dde Dorling Kindersley Limited, 80 Strand, London WC2R ORL, ‘Till orginal: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kindersley Limited, Londra (© companie PENGUIN © 2008, Planeta Marketing Instiucional S.A, Agent excusv pentru Romnia: Liber Novus do.o, Serbia ‘Toate drepruile sun rezervate. Nici o parte a acestei publica nu poate Bi reprodusi seocath ‘ncn sistem cu acces public sau tansmis sub orice forms, electronic, forocopiaa inregistath sau oricare alta, Fra permisiunea ancerioa a defnitoralui dreptuilor de copyright. ISBN ppnera intreagacoleyi: 978-84-674-5221-1 ISBN al vou 978-84-674-5223-5 Tradus de: www-noitraducem.ro DIP: www.eqs.ro Tipart la ROTOGRAFIKA, Serbia Dssebu num npr sor Coban Bigtinayit ‘Alnorean pe diane lung inca din leew. Outen Ariba CARAIBE, ISTORIC ‘Timp DE SECOLE, insulele Caraibe au constituit caminul =| populagilorcaraibiene si Arawak. Modul lor de > Viati a fost brusc tulburat atunci cand europenii au sosit la sfargitul secolului XV. In 100 de ani, ini areca copay mal ‘majoritatea au fost exterminagi de noii conducitori europeni, care au adus aici mii de afticani pentru a lucra pe plantagiile de zahit. Economia bazati pe zahir a continuat pana la declinul ei, la sfargicul secolului al XLX-lea. In mijlocul anilor “60, insulele si-au cagtigat in mod treprat independenga fafa de controlul european. Colonizarea europeana In sccolul al XVLlea, eu spin suvernamental oficial, pirai englezi, France! olindea! au ataar navee spaniole eu comor. Fi au cucert, de asemenea, multe dint insulele mai mic Au soscoloni din Earops, | spina in anal 1750, majoritacea insulelor se aflau | Intel yl libra din nou arunel cid Seon’ | Semaine ond Gyles pe condenscazi inte-un lichid. Caldura latent este, de ser eee Sonicare maine eciesbck Dacha ee deco evr a asemenea, absorbiti acunci cind un obiect solid se Brel slestsemive | lphiceartpecoetle une ling din empetatua cae eunci cand ocean aipscadingetdnpioncins Nleanenres topeste geste eliberata arunci cind un lichid i =e cect ference pene = eee ieeeesin Soerueeeceres Radiagia ‘mel ex un conor bun, ‘Sara dn corp, cinco Pe re cela al ‘Toate obiectele emie energie sub Ceara setpone atte tinge dct foarte ssn tr cae Witt Soc iarertclorX. Un ober cad pres tem ce yee nr | camnbee aprins emite mulraze nor wooo = infaroy Asote te wor cle once \ ae i se Supra mate absorb bine v © a= far inayat dar spec orf , Loom eter ese : infraroit sine invizibil, dae se Powe an ec oe Cae , ‘pop mana mal male de ee UnBee spins uae mal mle Teolsreride caldard simpigi caldura, radiagia fiine 2 aS. a | Meri care masunebuni 77) - condocror deere marie astice, lemnul, pluta si acrul, sunt — | calcmsmgt | lsc ep palace | Popa ee Se Seiten ion mimenonatas | cinveese naa Fates (ihe ented doce praise micteunke | Retvee Plepdere de clark ba dr Tepe ee asic al propagatorulul ince serine i solu, izolagie. Atunci cand aceste rniiernetinactesotecran | dott san wine | = sopctctinctde fl | ‘ Apa ma cada i mai Apa mai rece simai Refine cea mai mula caldurd. | Conyectia ra aap | Fea bale (pd ema Fell in cared se oplitdese}eqcunban torn Born dleplsead sub forma curenilor eee Bardi i lchid se muneges cates opens Ferman Untermos mengine haere Lihid ald caldesarex pi impedes wre enter de clark ee ‘audited. Condscpapose | ed leme perp talc dourpemmawrerde | litt sceatcrmcnl rede pec ements np inreepneras0 Dack un rezervor de api este incilzie de jos, apa cald de la fund eva ica pe masurk ce se dilaca si devine mai pugin dens’, ‘Apa mai rece si mai densi de sus se scufunda peneru ai lua locul in curind, acess ap mal rece aa Rea ie =) = Pint lsc i a caste incepe ssc , reestraupe ing cet ene Fide, creindo cireulafie a apei Disraili din ile tnlopcon cu Resor et wrengm pte an i ie nuit curene de conveci. ined matte — BRGY cece eo recnee Gur Lone anne ae BARRIS! Sune 200 CAMILE BINE ADAPTATE LA VIATA iN DESERT, cimilele supravietuiesc in condigii extreme. Existi dou’ mari f categorii: dromaderul cu 0 cocoasa, care traieste in Africa si Arabia si care este, de obicei, domesticit, gi bactrianul asiatic cu doua cocoase, care inca mai poate fi intalnit in silbaticie in Degertul Gobi. Rude apropiate ale i: lama, alpaca, guanaco gi vicuna. Toate cele sase specii, numite camelide, apargin ordinului ortodactilieni, un grup de erbivore, mamifere cimilelor sunt 4 animale ira cocoas: paticopitate din care fac parte si bovi Som cn do deg er mone gf ex meicid oleae meme dru ote ade pel oa ence Metre Ese ae ‘pera Tae por sir, Coribii ale desertului Cini ee sing ll ce po apers ecl tpl edn lng pe ir ete, end ure Fi pla dupe: Nomad epee tn dee Plime cap sina de ems dar gp came pe pi. Tipuri de camelide Inrudite eu cimilele sune dus speci de camelide domestcite lama si alpaca, fi dou speci silbatice,vieuna si guanaco; toate ees in Anzi apropierea acestor, America de Sud, Mic earme de guanaco se hrinese cu iacba yt arbugi din tepele si savanele ce sintnd din Argentina pind in sudul statu Per, acestea trend peneru hrand sila inalgim de 4250 m. Vieuna ‘ieunle de mal mich Ainge melden sta AMERICA DE SUD, ANIMALE ARCHES vee cle. pee otal al Alpaca Loerie nae din Pers Bola crse Ia apc entra in oe agg = Caracteristicile cAmilelor (Camilele sunt cele mai mari dintre mamiferele animale arog ‘Torus cam evan Cocoasa ‘Blan goa pe dec meinem nope ‘edn doe rope de Spanien tng a pe feng Blind 4 pel ws cate Pierderile de apa ‘Cimille po ei perioade lung fir apa gi eroplian tingid ntines de 2 Fret picioare lang sun mers domol. Au bza ectock demic a pein ae He sac ry pois ale arcppabe Asana de cars deli lepotscuipa sau oye amen scromal de inperchere mascall slope des, fmupedadurg cli i ops pont prt Cora eine popu coun ie felipe poacben rele gone doctage enmek dns lore Deore pines te ‘psa neocon ae ma psa ‘Aponte cena cel perme cn ‘condi are i cpalize tong a mies m la greaban. Nar frm de Gene hag att a Caplcimile dromader Ochi si nirile ‘Gail at gene ang care Ie proseat ech de pew fart de iggs aap trek peonia Serktpemite va condi vege He , Ijporincide ae tn ile Sa fe pees rede anata de nip 9 prafee ect sf pe nat Fleer de apd la ‘hell anit make recupereazi rapid pierdrileatunci cind aceasta ¢ dlsponibila. De asemenea, acestea sunt adaprate la reducerea pierderilor de apa si prin producerea tunor fecale uscate ga unei cantieagi mic de urina concentrata In plus, eemperatura lor corporala poate si creaca la 40,5°C in timpul zl Feducind necesiratea de a tanspira un proces prin care, de asemenea, se pierde api 2 Lena de pce poate Lame Lael one loi caine [Sadi de pd S00 ms pint 0D Asta, Asa, Desexront Fauna DEpERTURILOR ‘ipa pra ome Bes ci ote (pas oro ea ora de ine age sd porated ngs Masarere, agin bn JO mince mill por be fee apd pnw a compen pend Noted CAMILA DROMADER Dexuaarne pruneyicd Camels aerate ‘Drone Arid Fasmasa Conelie RRéspAspins Domenica Aa de Nor, Oncol Mio, deal ‘Ass popula salsa Asselin Haarraret Deer Haan Onc fl de vege deer, Seek remiss pias Sate pcre tania eer Dincensront Lingimes pala ga pelt 3m: nines abi 2 fms prone pln a 600 eb Dears oe isp pnt 50 dea Porcine 201 elele oryx ew CAPRIOARE st ANTILOPE aor CEA MAI EVIDENTA diferenga dintre Fi deh sc Hee cAprioare $i antilope este podoaba wma lor capilara. Caprioarele au coarne ramificate care niparlesc, pe cind antilopele au coarne neramificate care sunt permanente, Atit ciprioarele, cat si antilopele sunt mamifere erbivore ungulate. Ca si aspect seaman foarte mult intre ele, dar apartin unor ae familii diferite. Caprioarele au o familie a spina proud fin il pe woe Jor, in timp ce antilopele apargin familie’ copia Eel bovinelor. Dintre acestea fac parte ee gazelele, antilopele morate si antilopele cu ‘ee coarne spiralate. rape cer coarnlor a Ciprioarele =e s : Exist peste 38 despeii de cproare | orang and ie Ruan! eon al Europe ge cl Ask, cued _ procel decent ‘Afviii de Nord fal celor doud Americ. ‘ is eS eter Cala cls Pe MTSE | Mefeedia eco iced Se car sedopat coped econ | WiAtes Une tee le ae Specktialeets | inpecchte Majodare macalibe eal ee ae ee ccwmelncte bt qumificerbi,poarticoame ramificate | teva speci au fost ineoduse in alte i loci uachice, | pe careleinnoiesc in fecare an Antilopele variaz’ in dimensiuni de la gigan ticul elan Derby pina la ancilopele pone! si regal caren sun mai mari eit ip Tees Female omer Coarnele antilopelor Tek esl ARSE din chee dre femele. Masculii iyi folosesc coarnele pentru * imine all pen sep Bede Franti a Cource ‘arnt de ees thar ie nice ‘Aatopeeee tated din coped Anxilopa cu patra Aatilopa kudu mare cli as dou perch de need View dn ie cee pale Ficoumdleaformide 1S mlagime S| cada deck cen in spac din copac pase | Gxt 3 e ae Prince log ei ae ae ‘Acs cpr putes ie dca Erect mini dn | ‘ihc fn Cina pee caqpou inp de cope fo Afie cte | 3000 de sts ce del pct tole pec pcm cle |_| Amerea de Non! n Eons. nahin anal 186 moar pire Dad sobre ierThenpem, pb ‘peabln sun clan te mar grees de ies cee coc sein Mts Ake pee pel iat Siskp Ce xt dpe a ce ‘min ky ma nun pa ancien hing ‘Sedona wnh crs Angi Ta ‘opus Gan icin ime de 40cm la grea 0. \ hina font doa mite 24 | sectcintin Chin ‘opis pc nage de poae de oly 2 S| ee ‘unc: pone 202 Habitatele ew | antilopelor AAnelopele por fine in subtropicale, Cele mai multe sun animale care triese pe clmpii si ‘majoritatea habitatelor tropical $ Fomdde dn pdr, desi unele san adapea la Fecioada dE ins viaga in desercuri, mlastini i Lonanerieeiieaa leva de smungi se ens ia deat Depel combed mesben Brae mel pete pin gene pia inmulyirea Cele mai multe speci de Unpaid - untilope gi ciprioate nase atund clin dtm ciind vremea este feumoasi hhrana este abundenta. Tineri CCaribu se nasc la inceputul lui junie atunci cind curma migreaza, Pui gi pot urma de la nastere. Indivizi tines ai f Acco iia anap pata ‘unor specii sunt lisayi singuri pide Viobowcs Foicies Mamele lor vin si fi alipeeze ss (i ‘eee cera dr fi curege de eiteva ori pe 2, pina Un pu devon paren cieea ezergi inn ind sune suficient de mati nti prape Gdn Nepal pentru a se altura urmei 4 hg lanes Cope de anellops. de lain ine de ape ace pie Eve in sc piper fe ten i clacecs meet Rew at meee pee pe inueurile mligtinoase Irae de lapel eles i Seer sh ‘le recut cope lang creo sess ope gets ee eet [indy uma ee i Strieaile Cae de Cap de mane CGarlaaiThompeon din Afi pom Fgh cob il deal de repede pnts spa dean Prado Cs pmjoraresceloae ice deen alot neces eek te topic apple foe Desert eh cleed cal peri ape, Ding ce nie sl . Cent de CeRBUL Rosu Devas raph Ceome x cap Apirarea aoe ee Uncle speci de ciprioaresi i antilope, indeosebi cele mari, Rasphwoone Eoopa Alcoa in Ausra, Now Zend Ames de Sad is folosese coamele peneru a invinge in lupe un sv, dyin scamai mae part coamelenu _Autoapirarea suntdestul de putemice pentru Disha prime apirare. Majoritatea anilopelor si lane goer inp cmp mideopinre — Cammafajal dechis alse epi anes i pei confindindae cima inconusoe Anwlops | eco anlops san care ge in ta raged mae pial de dere poe. Det ti mas lv Dintensiun inane a grein: Lam cetbilor se bazeazi pe vederea ‘excelent i pe un az fin penera a dlececta potengalii yma si pentru putea sepa rapid de specabiprewelit a ‘neon OE REO “orice namic care ata, ture paren ape cs ais Revered nov m Fayyape Papa ere eal 203 CARBUNELE Cu Mal MULT de doua sute de milioane de ani in urma, copaci uriasi cresteau in mlastinile calde siumede care acopereau regiuni intinse ale pimantului. Acestia captau energia ssarell pentru a face lann. Cand capaci murit, rrunchiurile lor au rimas ingropate gi preschimbat treptat in carbune. Atunci cand noi ardem carbunele astizi, cliberim energia captati de copaci cu multi ani in urma. Datorita originii sale, carbunele este numit combustibil fosil. A fost primul combustibil fosil folosit de catre ‘oameni si astizi se afli pe locul doi, dupa petrol, ca importanga pentru producerea de energie in toata lumea. Exploatarea cirbunelui Apes lilt cada ee ese eed Chia Sone Unser cpctec ol ala eee Fahad 1 lade de ae aC Saran n medie acestea misoara 3 m. Unele ccuprinse inerestraturi de rocd, rr apts pina Pee Taba rpc gical sas irband bran nine pd ls Ola seth plane rome. Exe gral oni va eal de 90 Cocsul Produse ale carbunelui Cirbunele poate fi prelucrat in produse de valoare printt-o ‘metoda numiei distilare dlistructiva. Carbunele este incilic in cuproare de cocs pind la 1 300°C firs aer. Un amestec de vaporilichizi si gaze ies din cupeor sisunt apot ol CColecarea cibunchi a inp it Exploatarea pe igi (besa cet ep ei Sola de demupes ie Bg oe le pets ope pel carla Indep ccbek dn pa erin Siguranyain Mince nto Halerumbrs degae cate fects 204 Cusae ELEcrmerrare beck Exploatareasubeerani Lape de bone dn depoerecceypninde ‘ke ide Energia romp monde de cnergie sunt generate din ccrbune, In cermocentralele pe baza de cirbune, crbunele este mai inti pulverizac (pudrar),si apo ars in furnale, Gazele Ferbingi produse tree prin tuburi ce congin apa so transforma in aburi. Aburii acrioneazi turbogeneratoare puternice care produc energie electric Energia clecerica este apoi transmis printr-o reyea nafionali Enexott ure $1 OTL Caeranul din cicbune separteln gurde eltbune, annie lchidcatran Ceea Stpun aif de cisteme Combustibi Pfc four conbue m mjores cco din Vou Termocentrai pe csr, Germania mom Acer combat leaner eb re non ae, oe TET DE LA ENCICLOPEDII LA ROMANE, cirtile sunt 0 inregistrare fundamental a activitafii si progreselor umane. Acestea inmagazineazi gindurile, convingerile si experientele indivizilor si societatilor, pastrandu-le si dupa moartea autorului. Exist diverse enuri de carti, de la lucrari religioase, cum este Coranul, si lucrari omnes cum sunt dictionarele si cargile educative, la opere de beletristica, precum piesele de teatru si povestirile. Tiparul a fost inventat de chinezi, in secolul IX si a ajuns in Europa abia in sec. XV. Ela facut posibile tiparirea in masa a cirgilor gi difuzarea la scara largi. a cunostintelor. Astazi, industria editoriala este o industrie globala. & je non- Sein vio ale craitll iv Crearea cartilor Elaborarea unei cic inseamnd multe progiti iar pentra uncle, acestea dureazd mai mulfi ani. De exemplu, erearea cenciclopedi implicho inereaga ‘Oped dear fai «chip de oameni, printre care sleet ae = autori editori, designer ie @—_cercetizor care aduciluserai We _—_ ‘fotografi gi experti IT. cat st sipograf. Museratea Auroral evra coe sed Deacon esseorel core “i taal tepid fs pen dali tn ce reece poate ies ign Acad neal cheb, ‘rena vereate tar apo abacus prov cae imagine sparse, Ope de Thien: Gegnfan yapcanlnpepikc teereeall igi ens cane laces Cliapenpecucips 4 cogil eri recomands in afadigrtind Vompurne Sela per Sie soli i as com cee! ee eee Sane SaSS ee | in a rare rad ef Canara ones. | “mult text ca gi un raft intreg de enciclopedh. es reat f oveed “citi st transmise pein intermediul ee se Teal cant Pro | — fauleee alia peccrnulunaicompte rao} Lantern cope corona ye Imai scene ne de pro ah fom de pap prot deo mpescoper nasa rms exe an Mul Pr rnc Cane ropa iannd Cea 40 une Gets 799 Rocio an 1935 Pegi pb egies Imencaetlncce demer och deepal publ prpeleciy epee nee ‘text ca una cu coperte (Con, 2051, ‘Pen tipat, Ase Prine cr be sda pbc Toma 1935 decre ena cos 6 pany. Sun small ie desc pecan then poled wcll compere Comrurere DRAMA feowlgrce Prdenea finger bint a ‘eran ogi. ‘Ani 300d. He ke Fre imenete areca Pe la Gonenberg Eowrut Liveratora— LITERATURA Cry impure din Bamba Primele carti Primele cary nu erau Ficute din htie ‘Ca mul inainte de ani 3000 iF sumerieni scriau pe tabige de arg jurul anului 1300 LHe, chinezii au inceput si sere ery pe figiide bambus | legate cu sfoara. Papa snatepe mare Mila, peel scan psu cin Fe mabrde Nisha Crile {Eadie din Oneal Milos scrape erga ‘ces dnt esi ra foe po invent in Chin jar ail 150 He Se produce Fein tnslocmareatn pat le Fate lbrlor dine pres sect oar Chine on plat oot eae proces tap de — sind fin pe Fandamenella pee ubll lg tn Repl Ui esde cnn. Anil 1980 Car cleo Pen comptre an Pubes norma CD Rom. 1796 fe ene grain (chick lec apts ioowpe Ani 1990 Soe ple pr pene ope rl prec pe eet, Tirarut ——Scrusnea Porzia CAINI CArnmi aU TRAIT in preajma ‘oamenilor de mai bine de 12000 de ani. Este posibil ca la inceput ei sa se fi apropiat de oameni ciutand hrana gi adipost. Apoi, oamenii au inceput si dreseze cAinii si lucreze pentru ei, Au selectionat anumite tipuri de caini pentru pastorit si paza altor animale domestice, apoi pentru vinatoare si companic. Treptat, s-au dezvoltat diferite tipuri de caini, si numai citre sfarsitul secolului al nousprezecelea au fost sistematizate rasele distincte. Astazi exist aproximativ 200 de rase de cAini in toata lumea. Sunt mai variagi ca aspect, dar si in ce priveste comportamentul decat orice alt animal domestic. icin mg pater cop fed dja ene Roba Lect pet tai pe pricpa de obh~ hing sce ‘Cita Ca ma mal eo fer de i eo protector gum spi ‘made fre mal ere rnp ipschin pl iande eke Caracteristici ale cainelui Lupul este Picut pentru a ‘urmiri,capeura, ucide 51 minca prada. Este agil, cu RE onlay) rekon’ n beeen ees eT SE Cat ments puce sin estan op dar prin creytereselectionat, ei fe sexe acum sub o muliedine de forme,

    You might also like