Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Teoria Probabilitatilor Part 1-9

    Uploaded by

    Rares Cirligeanu
    15 views36 pages
    Introducere in teoria probabilitatilor

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Introducere in teoria probabilitatilor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views36 pages

    Teoria Probabilitatilor Part 1-9

    Uploaded by

    Rares Cirligeanu
    Introducere in teoria probabilitatilor

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 36
    4 CAPITOLUL2 NOJTUNI FUNDAMENTALE IN TEORIA PROBABILITATILOR 1. Experiment aleator. pau de selecie, Detinjia 1.4 Prin experiment aleator vorn infetege orice actune care poate fi repetatt in conditii similare in care nv se cunoagte dinainte rezultatul, dar so counose dinaints toate rezultatele posite. ‘Exempt 1.1 4) Observarea pe un interval T de timp a functiondctrunui agregat »)_ Inregistrarea consumului de energie electrict de eftre un mare combina. Dottniia 1.2 Spayiul de selecfie al unui experiment, notat prin S, este rmultimea tuturor rezultatclor posibile ale experimental, ‘Pxemplul 1.2 Cel mai simplu experiment este acela in care sunt posibile dovt rezultate. Un astfel de experiment consti fn verificarea unui transistor penta a vedea dacd este corespunztor sau nv. Spay de selectie al acestai experiment ste: S= {C, D} (corespurzitor, defect ‘Exemplul 1.3 Un nou tip de baterie se considera corespunsltoare dacd are Voltjul tote anumite limite. Un experiment constt in verficarea bateriilor ce ies de pe banda de fabricatie pind cfind se obtine prima baterie defects Spatul de selecte in acest caz este: S$ {D, CD, COD, .} unde cu D arn notat of bateria verificta este defect iar eu C -bateria este bund 2, Exenimente Definitia 2.1 Un eveniment este orice submulfime de rezultate confinute in spajiul de selecticS. Un eveniment este elementar (sau simplu) dact ef const exact dint-un rezultat gi compus dach const din mai multe rezultate Dofiiia 2.2 Evenimentul sigur este eveninsental care se realizeaza intotdeauna ca rezultat al experienfei va fi notat cu E (se asociaza multi totale). “Evenimentul imposibil nu se poate realiza ca rezultat at unei experiente; va fi notat cu (corespunde multimit vide). Definila 2.3 Evenimentele A st B sunt compatible dac& se pot raliza simultan, Doftniia 2.4 Evenimentul A implica evenimentul B si sctiom A & B, dack realizarea evenimentuli A implic8 realizarca evenimentului B ‘Dout evenimente A si B sunt echivalente da A cB gi 8c A. Defnifia 2.5 Vor nami reuniunea evenimentelor Ay, Ax uy Ay $1.0 vor nota prin LJA,, evenimentul care se realizeazi efind cel pin unul din 5 ‘evenimentele Ar, Az... Axe realizeaza, ‘Vom numi inierseofie a evenimentelor Ay, Azy any Ax $1 0 Yom nota prin (VA, evenimentu care se realizeazi cind se eealizeazd toate ovenimentle AL, Aue Definiia 2.6 Evenimentele realiza sirvultan; seriem A 9 B= 2. $1 B se numese incompatible dack nu se pot 3) AUB*(AAB)U(ANB)U(AMB) 3, Definijia clasica a probabiltaii Probabilitatea uma eveniment este o masurd numericd a posibilitali efective de realizare a evenimentului, Ea este legatd de nofiunea de freevengA relative de realizare a evenimentalu. ‘St considertin un experiment Ia urma eliuia poate sau mv 3 apart evenimental A gist notém cu “” narra de realizar ale acestui eveniment in “a” repettei ale experientei, cay k Dotinitia 3.1 Raportul (A) = 7 numeste frecventa relativd de apatitie a cevenimentalui A ups cum vorn vedea mai departe, v(A) pentru valori mari ale lui “n” se stabilizeaza fn jurul unei valor, num. probabifitates evenimentului A. Ac rezulta pi gives justficarea in Logee numerelormart pe care 0 vom prezenta in capitol 5. Detingia 3.2 Un caz se numeste favorabl pent un evenimen,dact apart ‘9 anfreneazi realizarea evenimentulu respect. ‘Delinhia 33 Orice experiment care satisface conditia ck mulimea rezullatelor sale S este 0 mune find de eventmente egal verosimile sau egal probabil, acick 1 P(e) )= PCA ead oo PCED este numit modell urne PE Detingia 34 Dact intraun experiment ov n” reaultate, “K” dine ele favorizeazA evenimentul A, definim proboblitea P(A) a evenimentuut A ep Pay= Obseraje. Nurotrul tuturor cazurilor favorable se gisege infotdeauns inte ‘g” sin” gi astfel PCA) caleulatt cu formula (3.1) se al ince “0” gi “1” ‘Vornreaminti cdteva din rezultatele de combinatorick wile pent reznivarea ‘anor asemenea probleme, "Numieul de grupe de cite “K" obiccte obfinule din ‘n” obiecte in care obiectoledifert inte ele inie-o acceagi grup prin ordine si compoziie este dat de al Ay uo (aranjamonte de" ate ete 4°) Dict into sceeasi ups, obiectee se pot repeta atunci ave de a Fave cu ranjamente cc epee iar mumarolacestor este @y = nt ‘Nurul de grope de cite "K” cbite cbtinute din “a” obieewe asfl eh rupele difer inte ee prin elementele care le contin este dat de CS = yj rupee der iotre ele p Nel in este dat. de C2 = (combina de” bit ate cite“) ‘ace inucoasmenea groph obietle rept aun e obj eombinki ct cept aruda acestora ete 73 = Chas "Exempt 3.1 Un grup de 12 prscane se as78 in ural nel mese rotund, care este pans c oo perenne anit seafiealar? Sams esie cumifica® prin fasten relating v(A) (unde A ests aoe! evenimen. 0%12%2 vay vempla 32am ot de" pes, propor de pie defect este 08 < 1, deci NO sunt pes defect Dal se entra ntipare “pes care est ans (Grokbiltates) ca rine el 8s afl“ pies defect? AB In acest coz Paradaxuel In teorla probabilitAjiior Sursa paradoxurior in teoria probabilitiilor spare legatt de expresia “alegere Ia intnplare”. Vor prezenta unul din paradoxurile cele mai cunoscute ~ paradoxul lui Bertrand. 2 Fe un cere cu raza Re 1 ¢i 0 coardl Avs absolut oarecare (aleast fa {ntimplare) Problema este: care este probabilitatea ea lungimes eorai st fle mai iid decdtlungimea lati tiunghiviuiechilateralinscrs in core? ‘Bertrand a propus unnttoarele ve rufonamente 1) distanta de ls centr le ata trunghiulu ecilateral este sapoatitonese}, Evenimentul considerat se va realiza dact dstanta de In centr la eoard IL eptieste 1/2, deci, probabiitatea eautat este de 2) dooarece eoarda AAs va fl moi scurtt decat lata trionghivtuiechilateral 2 cu un wif in Ay ach varful Ap se afl po cere Ia stand ioferiot tui — de A med 2 ‘Atunei probabilitate aeluiag eveniment este 5 oes 3) Se mai poate judeea si alfel si anuine: coarda AvA2 este perfest Udetocminat®. de mijlocal stu M gi ea va fF ma} mic decth fatura telungu: echilateral in L fn cere dach M na va apartinediscuu de az > . Suprafta L 3 acest is ing de din cea isch unt, probabiitaten oust te ‘Toate acest rafionamente sunt corecte dar flecare in anumite eonditit ee au fn vedere definivea tormenul: “als la fnttmplare™ 4, Axlomele probabltati. Camp de probabiiate ‘Featia moderns a probabiliiilor a fost fondatd ta foeeputul sec.XX. O contribute esenial& ¢ avu-o matematicianal rus A. Kolmogorov. Fie Eo mali cere va reprezenta pontru nei, muljimea evenimentclor simple (rezultate posible ale une’ experient) Deflniia 4.1 Beste 0 6 ulyebr duct ) Bree b) Dact Ac Batunci A es ©) Daca (A,) yo Ae Satins UA, conseange (\A, =A, €2. ersten (E, 9) se muerte clip de evenimete Defintn 42 Se namepe probabiliate pe 0 funebe nenezaiva Pea R es opritiile ® ret 8) OSPA)S I dact Ac 9 Ua.) EPA.) et r= o.ie) cme PR) PCE) =1-PE)=0 2) P(A)= 1-P(A) dooarce AVA =£, A 0A ~@ DPAUBY PA) +PIB)- ANB) dact ANB ee, Reaia 3) se demonsreaz ast A= ANBUB)=(ANB)U(AN Bw AnBOB =e BrBOAUA)=BAMUBOA ABAD A =e fe AUB (ANB) U(AOB)UBA) “Aalisnd6) din defini proba reas P(A)= PAB) + PAB) PO)=KANB)+ PBA) AUB) MAND) +PANB)= ROA) iar in acest tei eat dedacom 3.0 indie matemate se poste apin penis neal Pia UArU Utne end evenimenisle As An Se bye Ma UmU-UAD= ~ Za -ZEMAoa PETE na, 08 AMPA OA MA) 4) Dact A ¢ B atunci P(A} S P(B) 5 {Us} eH) de (Agee © pie + enon sox, ate Ua, a Aa,=o (Wiis j auma E7(a,) 7 a 0 Detiniia4,3°Tipletal (E, 8, P) se nurnesteciimp dle probubiiate Example: 4.1 Erorileimroduse de wn aparat de milsur4 aun’ cd etalon est “a” se ff inteaun interval (a €, 8+ €). Acest interval reprevint8 everimentul sigur E. Multimea subintervalelor iui formeaz® maljimed 1 care in acest caz este {E) (cnoljimea partitor multimit E), iar probablitates este o functie care avociaza fivslrei aserenea submmulimi un numar real gi pozitiv eu propritaile din definigin 1.2. 4.2 Becurle produseint-o 2 In ofibriedspecilizattrepreznt® evenimente clementare pentro everimentul sigur € eare in acest car este dat de mulimea fe), on Gy} nde “n” este norms zilnied, Dac suntom interesati de hecuile defecte cle reprezith subroulimi ale lui, iar probobilitatea asociaz% fecAreia din aceste subinultimi un nude care verificd prepriatile din definiie 1.2 (probabiitatea va fi defini ca: nurndrl de bocuri defeete report Ie numarul total dé beet. 5, Probabili condtionate Defntia 5.1 Doss evenimente A $B din B un idependente dacd ele ri se influenfenzd, adie realizaeea evenimentului A nu depinde de realyzares Ww si recipros. Daca evenimentele nu sunt independente vor spune ce Detnitis 5.2 Se numeste probabil condifionart w evenimentulu! A di tre evenimentul $i se noteaza P(A | 8) sau By(A) probabiliiatea de realzate & ‘evenimentulu) A. calcula in condita € evenimental B s-0realizat (P(B) > O) 51 se efinegte ex ANB) Pale Fe Observatie 8) Se aratl fir8 dificulite o& P(e |B) este © probubilitate conforms. ct efit 1.2. 'b) Dact Ay Asy oop Av Sunt evenimente ale sceluias!edimp de probaiitate PEAR Aa Om Ag) = POAL) P(AL| A) o- PARAL AZO Oe) Exempul 5.1 (Ura tui Polya} © rd contine dout bile albe A si o bila neaget N, Se extrage o bill i apol In urd se introduce bila extras gt Ind o bill de aveeasi culoaze cx a. Procedeul se repel Tach oda fa 3-8 oar se extrage 0 bil, dpi care experienta se opreste -Evenimentele simple realist ale avestei eaperienfe sunt: WNL} (N,N, ADS (NAN). ON, A, AD EA,N,N) (ALN, A) (As ALND (AS A, AD [Notion X; evenimentul care const in extragerea une bie neyse Ta proba“ 91%: everimentul- bila abla proba “i 1,2, 3 a sates rexg= 4, revo 4 poalyy=3,realyo~+ al ¥y) gr Pee! ony Poel xy=4, Poalxn= + (a1 Xs 37 Pe a) 2 4 POLY) 9 ¥2) = $ Poul viovng Probabiline dea ofine a csr pro bial ete 2 2,01) “AOD PCL POLY OV" 2 Detiatia 5.8 Sponem e& evenimentele As, Ax, Ae Sunt independente in totalitare dact: sunt independente dout edte dout, sunt independente tei ete tre, Sunt Invependente toate“ Tn acest ca PAL An AQ PEA) PAD) PAD) Onserapie. Doct evenimentcle sunt independente dou cite dou nw rezultt ot sont independents fa totalitate Exomplil 5.2 fnt-un lot do 100 televizoare s-au tsit 4 televizoare dofecte: un televizor nu are imagine un televizor are defect de sunet tun televizor nu primes cutent de la tea un televizorare toate cele rei defects de mal sus. Atunci, dach A este evenimentul - televizorul nu are itpagine, B este cevenimentu televizorul nu are sunet,C este evenimental-televizoral nu primeste curent de la retea putem seri: Pray 1 PIB) = P(C), iar P(A B)=PIBAC)= P(A C)= 7 ceeace ate evenimentele A, B, C sunt independente dout cate dous P(A 0B. C) 1 APALBRO)” & Onsenayle: Dach (E, 8, P) este un cimp de probebilitate gi Ae B cu P(ANB) A) P(A) > 0 atumci PAB) este © probebiltate, deci (E, @, Pa) este un ‘camp de probabiliate, . 2 Formula probabiah tts Fie (A), epic mini cos ncaa e&: 0 A= i iuieTn may>0,jeta,iar UA, <6 afte x un eeninent onceneXe tune poo =Pxan) 0 deoarece Fy(x +h) = Fa00+ Pee, x < Xe) Sx +h) ©) P(e, a

    You might also like