9*sffiw,Y;)

MoDtFIcAru an'TPTATIvE +LE

ORGANISMULUT MA ERN IN
snnctnA, NA$TERE $I LEHUZTF'
Prof. Dr. Mihai PricoP
Dr. Sebastian Sl[tineantt

in sensul asigurdrii dezvoltarii

Sarcrna cste o slare tizioiogica dezvoltatd copil sdnitos' Adaptarea se
A. *'"tplF qi naEterii unui
e*rernale a prorlnsuiui
iJ;rtr.e ;;i pentru na$tere ;i 1e1ruz-ie' : matcm hebuie cunoscute
..
h4odificirile adaptativc ale organismr"rlui a aclaprr rannacologia
:kjnmr I inrcrcge ,.fl;il;;; [r"i;
truoraroij."pcnrru
spre compltcalit'
;;";;;, n,,i .,,,,di,ii qi 1''t'iii'io dcpista predispozitiilc generale (cardio-vasculare'
Adaptarea tt ;;;ji;;"'u' prin n.'odific[ri
qi locale (uter' ovare' trompe'
;trpiratorii, rtritlare, cndocrirrc' rnetatrolice)
;1,ande titailtarc).

fulortificiri gene rale ..r",

Fiziologia cardio-circulatorie in sarcini

t,'1,,,,'

intens solicitata una

in sarcirrA. funclia car-clio-circulatorte este cea mal
t"E'"tta volumului sanguin' realizatd pebaza
.fuxtrc rnodili,ti.lt* n.'ajt)l e
;uflrf,onentel or
""t
stnaticii Yi critr ocitarii'
1r1 a
pind in slptimanile 34-
volunrul plasmatic creqte din siptitnana a 6o
medie este de 45%
:* lmaxim). upul ,nma"e in platou p6na ia termen Creqterea
la 2000 ml in sarcina
ml la multipare' triAnd
'i100 mi tn p.ln,ipur.:, isoO
.,-tu- l.r .i \
:\&uLrur
L', ,,,.'..,,i.,,,u1 itipt'r .,ole rnie i sunt incriminali
urmatorii lactori :

t l-rornionii stertiizi caracterlsttcl sarclnll;

. sciclcrca totrusului vascular perif'eric;
r cf-cctul postural (in trimestrul lil) ;
r laclori irtdividuali'
ffi
ffi
-i,P.
tri
$S:'
'$i 49
,s,
lFi
f,'
 ;*:;g ui;r ;
'\{r;rlitil':ri

('[]RS Dll olls rl'rtRlcA $1 GlNl-'col'ocl11

Modiirc6rri earrliace
I

Aldosteronul favotrzeazd
Sirrteza cle E placentari stimr-rleaz'6-SRAA capacitatea t orizontalilarcr .'
Jt'.r.' ttogesteronul creqte
reabsorblia renatI
tie I J':i'il",,iir';,' ,latoritA cre;terii r
o1''rrrrrlur '-rt
eritropoteztr'
^ cu B-i0 Kg tlin creiterea
r Puisatia
cardiaca
''"' " " tavorizeaza
vcnoasi. ,..rcilurea. ln grer-rtate
hiPenrotra nli'til
t
n"'trtlra hidrrcA cr1:liti *l'"'
zata dc vor um irl nr idurui Jtterminir crcllclca manmtt ''
"'''"" j,f i::ll*j :lrll:l' l,i'ffiIi'i',.l']l i
t la nivclul r aselc
**o,."r,.,1n,(Xn:*:lfl*:li:'::ji1f,- Ei rnai pulin
lrg'r"l:-:,i'.,,poie1m1 rducere a colagenului'
'pt"ult' prin cregterea gt
;"oduttt'a eritrocitelor a 8u' atinge ]\rtodilicfui eardiace
.'ste rrr()tlLrsa at t.initf'l ' 'ii'"ulo
;i#;;;:;la 20i,,t-yl;.'J:':"''"
s[Pti il*{il}*:lm'n:1mdna D cb i*t I t: ttr d i a r." i'llC 1

rut tlaxittt de
sanguin este motivatd
:

(ii'e;l-clea
""i---f " Cregterea sa sste Llna
ncoesitilile metahoiice; ve:oase
i ;il il"* ;; :r".:1,Tffi::,':i3,:J,l,ilTJ'fi:]
' ini
. p,otccli
Accasta crc;1cre
nirenalul 20-24 sAPtamanr ;i
:;; g,,i,. a a. la ivrare
lJljlllil :T,ff :,,ff:'}ff :: ;1ll",.*
i i. a, ca d er
1
rl i nr Lr
I*inlt. nrultiPle' sunt e'rPli
]000 rnl cezarlana)' *rio-.r"rot datora! ciri:ul:
{-c00-(i00 trll ttaEterea irclnnerl[' ."qr.r"u fre
VS, ulterior Prln
DatoritA crelterll \'o'
te mo d ili t' ti r i \ an gtt
:roduce lluctuatii ale DL
r
.,1 I II
este nrai lentl) ;
- . (creqterea'^"1*1r'.'::l eritrocitar ;umPresiune a VCI $i
drm'r
globulcle rogii sc:acl
sau mai pultn'
iio L'Jt 20 slptimini' 11 g/dt
la drenaj colateral este Prccar'
henroglobiuu
' '"oat
anerniir) hiPoiensiune de decuhit)'
/in lrirrrcstrul III, rracir'rc ' in dei
ll 10- Prirr trcrccte
. };[1\o;:'T;'i^3; (tirrrestrul I e 000/mm3' trimesfful "*.ct.ara
ComPresiunea \'asc
Po'
I t' i tir,n,,,,,'-, .."'t" ltl t0 0u0/'",,t t.
i,lt ramurile salc lfenortit'tttr1
\ t iriit'opoicza eitc cre\cuta:
Tensiunea arterialt
i apa totala este c:rescuta;
, t:n, Ctr, Zn, Nlg, Llr sc6zute; Prcsiunea sisteriir;a
o irroteirrelc scirLrrL'' lipidcle tttttlLl:,.. . F*^..,,...,;. inrnHg.
. sltl.'lJclc slatl' giictlzrrria cstc relaltv rrccvrrrra'i Acreste scaderi sunt
" ltettrostaza'
\':''a.printara:numlrulplacheteltlrscadedisoret(opinieneunitarl); rezistenld scizutS R[sPun>-u
Pre'siuYtcu \)efiaasL)
a'l:'x::,t a s in te ze i' A.ceastl creQtere l]oate caL
io'" 01' fibun o gen cr:':*^:::,
a dc t v i tate
r el
"' lr'r..li
"'
gu
::T;:[
nt..l':'l,l;,1,:llil::;;lilrilrinolotice sodifiodrilc de Presiurte
\ lr v l"' x "':::"i: "''i'i''" R e z i'sI e rt I t vcl'idtl /{'J'"r

-,,,
t
i"91,r*i
i' 1'l siPtdmAni' Aceastd scidt
-*l"HiJ::' H:::::;,:;i-Jlffqi :r#il'"*,
conoilii nomaie
ptuorrinog.rui sca<1 iar
activitatea
r)upa c1e1ir.,rr",'iirrri,-t"ogenul
tlbrinol iticii creEte'

5i)
 11Ll'llerc 'yi lehLrzic
\'l,,iiili, trt i ttLlttl)i(.tli\'c (11(: t)t't:(ttti'\1]t?tlttj tt)(ttct'11 irt 'litri;ii'ti'

1I olll i'it :,i ri tlrrd i lr L:c llulto tlri ct gi vtsc u lirl'e

l * r,iiluttl,tlizllt-t:t cot-tlrtlLtl iji totatia sil elltcfioaf i in arul lransVcl'sal

l't ,. i-r::rtL'lii r,',,ir.lttll.iliLi LlLtl iil ill il-(ucllsiLl!Iii ilialiagnlattce '
I
:rll1l

s jrtLli:itllr iatrlLacii tttltrlnlii sL'cleplascazi latc|a1 '

( -80 ml)
, llpi:r'lrL)f i11 ll\irrci.lr(lici" crt:ltelelt viiiittltitllti intlacarcliac
ti r: ii,' i,iri) i.il'r':)lrll'(lll rrtaIinlii colcil"lltli "
neteds $i o
. lrr iliVcll]l r,usi'lor sc,rbsctVi IlipcrLr-olia lllLlsculattlrii
t L'tlI t . r'ft :r ar(ll:ll[1]LIilli

i\ I odi flcri ri ca rtli:rce trr rtcliortalc

[-)t])it ttl ('iit'ti iit(' (Df- 1 -' \/S :' iiccvcrrta carcliacil
( :.iT.l'ai,',r i':rc tl'l l rlllllrt Irrt'Jilji:irile ttilt ""'i irltPrrttattt.''
.:\cea:iia crr$tt]re iuccitcr (]tl sillltilnalla
a l0'' atinge tln filaxlm ln
in
i.r"rr'\'irlrl J0-14 s;iplirtr,ani li i mcnlinc: Vaiorile sLtllt de '10-50'2" mai lnari
de shunl
:,-rr..inrIe .rrr]Lrpic. .,.pii.r,e ilc ntocliticat"ile ltol"lllottale qi el-eciul
",,,,1 se rcalizcazd iilitial prin
.,. I ,.!-\,.rro!r rllriorrlt e ircrrlllii:i llter(r-irlacentarc $i

,..;,i .'1,..i V5. LLiLrr-ltrr pritr lt'ecvr:tt1a cal.diacir'.

l-i:L].L.rrIiIi.t]]itcliir,olltrirtijrriLltcrillEiprir-rrrlilclificiridepozilicsepot
dccL.rbiL d.tsai, litertll o'\crcittl o
ri;ir1i ,,-.,, i'li.ri:iririrji ,ite tja. irr tr.irr-rcst',1 lll, irr
L.,1tr ri!:]]i1ile;r \/('i fi rlillr iiltri il11l)iif0crfLl
!iilloASii la corci l)aoi sistemr-rl de
,ii''ir , r'i.,irrl, r,il 1,'5lL-r pl'cui:lr. I A sc:rrle Ir'rli'
la staclii sirrcopa[e (sindroru dc
silrclrorrl estc de ^ l{l'%' Se
liiiirir.'r!r,it-tui: rIe decultit) irrecr'r:tttLi iicesllli
,.:;r"i.L.r I, rr,rir yrr lLt lrri:rrc irr decr-rbit
laie rrrl.
llltcfes a aorta li
i,ttill-,li-sir.ttt'':;,t r';Lscrilara ctet'citalli de uler l)oate
]]ltrtIIt iIr.t rij|, r tt'lt,.rtttr-ttLtI l)i-iSCit'tl).

t'
I rn ti rt tt crt rl l'tcrilt lit

l.
I I)r'i::ritiirttir rii:illllicfi sc:1alc eLl 5-10 rntnllg, cce diastolica cir I0- i5
!r ,.,...Il
llLr L' r-.'.q.'csrLlscid.ri:;i'ttttexplicalr)dcclrctrialiar-itero-lllacelltarA'terltorll-l
i cle
l
ATI este cliruiilrrat'
r'c;'isietrti sc:iizlitri. ltirspLrirsLrl prestlr acfittttea
l.t.t],,,ittitt.u Ii:tit()/t\(1 Lri Lrgic Ill'l)[restV la nir;cltl]
lllelllbrelor ilrltrioare'
tttit'i'}" li t'aricozititi' i)ectrbitLrl lateral scatle
.:\r:"r,,'1r'r
'.i{-':!rjlc }ji-li"iltsl cilLl:1I'i
r.,ii rII Ie .ii, l-tIes iutte \/eIlotis'i'
r itl-r
Ii,:. i'.1, itiit Itt\( ttl':ti'it pct'ilct'iLL't -qcade' nlaxilll'l scadere in pelioada 1ul-

'..i r :rlirrrilrr'\-r'!'ii:ilai Jcaitlcfc t:rte expiiclta:

5l
 Modifictiri odaPtat
Lllit{s DL Otlsl'E'I'RlcA $l GINE(]OL,OGIll

r modificdri ecoc'
. cljminuarea rasipLrnsLrlLri Ia stiruulii presori liziologici indusi
de
creiterea vitezei de scurlare
cstrogcrr i: VS qi AS).
' relaxarea vetroasl irrdusd de progesteron'
[lemotlirraurica in s
Fhrxurile sanguinc regionale sutrt rezuilatul distribuliei preferenliale a
[]C, crcsclLt in sarcinl.
jn cur.ul na;terii 1

Flut:r.tl. t,lteto-placenlctr are rolul principal in deznoltarea oului' uterind detemrirrd cre\iteri al'
(-trr":$1t-rca sn cstc manifesta din primele etape ale geslaliei (50 ml/min in circa 600-800 rnl. La 6-8 saP
,ipri,neno a 10", 500-600 rnlAnin, la termen). Fracliunea placentard asigurd in tirnPul cezarienei
(din peretele utenn 9i I
,,.lrinrhurjle in spaliirl interviloziral" ;i niitri!ia {esutului placentar' CreEterea sAnge
utero-placentari conlinutr-Llui Lrterin). La cardi
acesrL|i flux este in rela{ie ctr o rezistenld sclzuta in circulalia
in controlul henlodinamic din spafiul cardiopate, operatla cezana
arrticiltata clin perioada implantdrii. ob stetri cal e.
irrt.'t v r lo: irrtr'rvitr
in lehuzie' echilibnil
. volrltrrul sanguin, DC. RVP I
legatA de decolarea 1i erPu
" f'acrori locali (1'lux aflerial, drenaj venos. contractilitate uterin6)' saptarnani drrPI naltere.
lrluxul sirenal filtralia glonrerular[ cresc pentru a lavoriza crc$terea
aportului de f)1 9i anrplificarea lrroeeselor actrr"e'
Accentuarea fi ltraliei glomerulare explica glicozuria, aminoaciduria 9i
cxcreli 3 de vi lai-lrine.
AParatul res
()irculc;liile clc !u nivelul e.rtremildlilor, pie.lii si glarulelor manlare tru
Modificlri aratomi
se modrl"rca.
Conczttrttrl tisttlat'de {)r cregte progresiv, cu un maxim (20-30%) la
Se ploduc rnodiflca
lcnrldn. Aceasti creqtere este explicati de : nasol'arinx, laringe. trahce' br
n riecesitalile metatrolice crescllte (mateme qi f-etale) ;
O data ctl cre$terea'
. cre$terea travalitrltri cardiac ; Unghiul ficut de arcurilc c(
n hiPervEntilalie. torauic infbrior ;;i oircLrnrtinl
dialiagm.
Sirnptome ;i semne cardio-circulatorii in sarcinl
Modifitiri futtttiur
. reducerea toler.anter ia etort, latigabilitate, dispnee ;

u orsliterri ;i scideri diastolice ale pulsuir"ri ; . volltttiul irisPirat si e

' zgomotele cardiace : t fezcrva irrsPiratorte

I crelte irl intensitate ; scade;
il tinde si prezinte c'livare respiratorie ; . rezerva ex1:iratoric s
III poate fi llerceput ?rr protodiastol6 ; . volumul rezidual lr
IV Poate fi irrrcgistrat ocazional (contraclia AS); scade (20%);
" incidenla sr-ri-lurilor sistolice este crescutd (hiperkinezie circulatorie, . callacilalca r t[3
cresterea DC ); nemoditicat[;
r volumui insPira
 l,ltltlifitdriaclclptt'ttivealerlrgunisnlttLuimcltel.ninsarcittil'na$tefesilehuzie

3ll}0dillciriecocardiclgrafice(Cre$tereav0Jttmultrrdee.ieclieaVS,
dime.siunilor
,rie\tijrea r.,itezei d. ,,,u,a0,1. i:ircrrinfercnliall a fibre1.r, cre$terea
r:!l Ii AS).

llernudinamica in cursul naqterii iii lehuziei

pe cai llaturale' clLtrerea' emolia' contractilitatea
in ctirsill naEteLii
pLrlsulrri qi rA. DupI na$t:r]i, scade
cLt
Lrrerjnii rlclen.nirr[.r.gr.,]i .tJi;c tlog,,.i,
.i,.,ootl.stlt)nri.La6-!isaptiirnlirlirevinelavaloriledinafhraSilrclnll. 600 ml
iii tinrpul .-r,,:i*;J',";'i" -pttirit t'u'c.u i1
presiuniiin
.circulatil.
urma
:^:.Y"t rapide a
evacudrii
singe (din peretele ,"";;;,ti;d' Ji'inutt'=u
pot apirrea ciecolttperrsati brutalc l)e
aceea la
ci)riti1lu1Ului ritcrin). t-a oaidiopatr: alte indicalii
tlaca n'-t exista
car-rliopate. operatra
obsletrical
";;;;;; "tt'este'irrcliceta
e.
de Pierderea dc sAngc
in Iehuzie. ecl-rilibrul herloclinamic esie inf-luenfat zile sau chiar
DC riulAne orescut
iegata cie clecolarea tri expulzia placentei'
.;al.i,lnran i drrpa naSlere'

,'\ Paratu I resPiratol"

\'Illdifieiri anatomice
proLitrc rrrodiltcdr,i cil.ci.r]atorii ir-r !esuturi
inrplicate in respiralie: 'r:*ii:,
,,w,'
!ic
Vtrlurnu.l sanguin p'1'lono'
,ras,.ri-arirt.r. lori,rg.,, tiaitee , brongii' :l:11 :iii,:r,

(.)dat.Ir.,rrcre$tcreavoltitnr-rluitrterin'aiatiagmLtlascensioneazl(4cm).
de asemenea riiametrul
iirrg.liiul ticut de ar",,t.ii" costalc: cu verlebrele
"'"1t*' ):tLril''
Respiralia este clependenta mai mult de
ror.acic inferior;i circuurferinta toracicd.
rlialiagnr. ...:,;..'
_t,lr.rt

N{ orlifi criri fu nclion alc ":r.

..1ii!1 ,
(35 50%);
r volirmril inspirat;i expirat, cu fiecare ciclu respirator' crs$te .:1+...'.f .

ittspiratorie i'ot'nlut maxim inspirat

dupi un inspir normal)
' rezel'va
sc ai-1e:
. r'iz-crvtt expiratolic scadc (20%,);
-:.:::,.:

n r olrttitrtl rezidual (volumuj rlmas in Pulnroni

dupi un exPir maxim)
r,.:ir rl e ( .1 (l'lzl, ) ; "2
i
orispacitatca viraii ( volutr-rui maxim exPirat dupa
un insPil nraxim)
1

Ir-: rt rod i lit:ttl;i.

:1r

n:.
. riolr'rutlLl inspirator cre$te cu 5- 109/o ;
,iil

$
_g
.,1

53

!:riL
 tr- i".l i"'.:..-4.!

(]I.]RS DF OI]S'I'II'IRICA $I GIN!"(]OLOGIT]

. e*d*teiiae il
. capacitatea lirnc:lior.ra16 scade cu 20')i,. renale 1:

I{ipervenlilatia iietcnnina sci:derea P<.or in singele arteriai matern (*30 r cre;lerea l}("
rnirig) Ei ri;oard alcalozl respiratorie (p]{ - 1,4-1 ,5)' Hiperventila{ia 9i Circa 800,o dix r.i
hiperdiriarr ica circulatorie cresc Ps2. weesb {inilif-erent de cot
creSterea concentra{ii1or P are ttn rol critic in hiperventila}ie prin Aldostetonut re-siei
actiune cerrtralA. Aceasta se insole9te rle sciderea pragului qi creqterea .:aiffirc,Iu'e-ul apci libe rt si
serisibilitalii rispr,Lnsurilor clinice reflexe centrale la CO:' .hLJ ;irulant. Chier da;a
tlipervenrilat,iarnalerndprotejcazifEtr"rlfalddecreEtereatensiunilor w*irnhat.
{-l( ), flesrance-u1 rcltal
Ventilatia este clepcndcntd ;;i de posturd Ei durala
Cre +lerea tiltraliei
@mX Fntru glucoz;r
tiit:
@x urinar.
Sistemul renal Pr,rteinuria care de;
Attivitarca renitrei
h{oditiciri anatomicc All cre$te. dar va:o
mre*i,;si- sinrczei inlravast:r
Mf,ri11ea ;i greulatea rirrichilol cresc. Dilatalia ca1iceal5 9i bazinetalS
***axeaza sccrelia ije AL
clelcrrnini creqieri ale volurnrrlui de 6 ori fald de starea de negraviditate.
,

,Miilxa.
Ureterele strnt clilalate (mai accentuat de parlea dreapti)' Dilatarea Existi riscui ca P
intr.egirlui tract deterrrrini creqteri ale confinutuh-ri cle circa 200 ml urind
fapt ce
Dilatarea tractului urinar disparc ffirsle si a hiPcrnatr.-nrici
pr..li-.1r.u,* Ia inlectiile rrrinarc ascendente.
Odati cu cre;terea
dupi ziua a 4u a ieiruziei.
Iractori ce favorizeazd hidrcrnelioza Ei hidroureterul sarclna @-posrerior lar orizxrtrl
! wuiar scade. caPacltait-a
P detenllini hiptttonia nri-rsculatrrrii netede;
. ciilatart:a venei ovariene (ligamentul infirndibulo-pelvic)
uletclul,
r:Luilpreseazs
iripcr?lazia musculatrLrii netede in 1/3 distala a uleterului duce la AParatul di
"
niu$orarea lumetrttl u i qi dilatarea segmcnteior sliperioare ;
r
Salivatia crcsic q'
. golonul signioici qi dextrorotalia uterului reduc compresla sffilioila gin giva I a. hiPete
riretclului stf,ntl comparativ cu cel drept. Gastrinil este secre
x@awrxlui qastric, a acidiril
lVlodiliciri fu nc{iontlc
Peristaltica esoiag
l;lun,tl pltrstnotic renal creglc (50-85%) in prinia jumdtate a sarcirlii cu o :l'mstrLr. prin rclaxalca rf
scAclcre rnodesti in uitima parte. Acest f-enotlen reflect6 scf,derea rezistenfei
in grsrrca nrdiva Iar orizcii.'-i
r:irr:r-rlafia rerrali.
Tranzitul inresrin*i
t'ilrrl\iu glontcrulurd c|e;;tc din saptimdna a 2^ (25%) qi atinge un v6rf mesieronici, dar 9i erzi ''=
(40-rr.5%) Ia sfirqitul trirnestntlui I qi pAnd la termen' @erea rcabsorblici aPei I
Fae torii irnplicati in accste r-r"rodific[ri:
Evacuarea vezieult
*P ksr"omnS- di latatl, l ar or irc:'
n RLX (prin ir.rtermedir'rl rnetaloproteir-razei vasculare 2)

':|,::::71:':'''
t.
%w
 itt.:':Ltni'\tttltltii rtttrlt:rtt irl sitrt'ittc't' nd\\lcrc lehuzic
\i,ttiiiii i't"'i (til(4)lLtliIt' Ltlc '5i

. ,llr(i01rri l1lil iI ;11,i linrplicntc in scriclet-ca rLrT-istelliei vasculare

lr:italc l"
" irtr.lct-ca I )('.
i'ir,'lrr iii)'-l'i, dili iLltratul gJotttcrr-ilar: cste rcrabsorbit 1a rrivelul tr-rbilot
l t-' i de c()l1lr(ll Lrl lrornrr-lltal )
Lrirr I r ( i r rrl i li.:r eil
't-)

\liil:.tet.onLi1 ri:glcazti t.r:ab-sorbtia Nzr in tutrii di:itali' rar AVI' regleazi

r-ri'ir/Lrrlr'r'-1-ll ilpcl 1il.)e rc ;i cilncertti'atja l"Ja' SltIcrD;t se llstrciali cLl crelteri ale
( iriar diici iiltr etia glonlertrlarli Crc$Lti volLlllllll [11 inar ziltrrc e stc
.j1i..1,),:ilcLil;rrlr.
nc.i! llilllh;lt.
-Li rcllal al c rcati n inei creitt'
(' I ( i t I' tt t t ('

illtrariei cltltrrct.u]:ire i:tt szitttra!ia capircltitii cle rezorlr!ie

L,re;,,t-:t-ta
titLrLrl:ir.a pc,Lru glucriza filtra!1 ,(.rilIC clLIC.
la gl,cozr-rrit:9i [avo.iz.rea ir"it-eclii1or
l,rrctLLiL.ti ul inilr.
patol ogia
P t'or,: i tttt t.t a cartr cicrpi$c:Stc i L)0 ni gr2'1 ore'sugereaza

.4iiivitatca rellinei oreite din tt'irrlestlul I ;r pini la termen'

ll Lriciti,. 1;11 ,;35i1,-,(.rrrstrictia ;i hipeltensiul-rca 11u se prodnc datorit[, ir,
^, Yasoclilatatoa|e AII
riF,:1..ilrl.;irt,,:zei rrltra'"iiscttlat-c dt: N0 qi aite slLbstan!e
iLil rtj,.,ii.r.;t ::,-'a,.'eLill 6e ALI) r:ili-e. ilr asocictc cil AVP prOr1loVeaZ' rc-lentia

1;J,,rr;tllilii
i:-l:i:,Lli ri.ceul Cl g'ra\/idil sI tirci Lil] dial]et irrsipid dattlriti diurezei
.r :i,,1\\il itl.'r'ri, i.
{.-)ei]ilr cLr r.treiterea r,olutlrtltti tttr,:ritr vr:zica uterinl este collllll'csata
I'ir.,,r-rr.iz,irrtl polali-iLLria- Vasculatizatia se irltensi{lci.
tonusul
lii.rl"irr.(j l-rirSrLri.i.r-
iLlu': r. uii,ir sclrde . ,:;illacitati:a vczicalii creSte

AParatul digestiv
Sr,ii!ariri cr.cSle Il \1. Irualc ]s()cia glettirilor. Se lloate obsel"va
Iri1.rt'r Ir,,,iia *ingivalli, hiperenlra 9i ilrreori' singcLari'
(lasriina cstc sLrcrcLatli 1il crantiLlrti mari. Aceasta detcmrinl cre$terea
','llrrtrlrltti i:astric. a aciditalii ;ii a llrtLctisului'
peri,,rriirr(::r csolagiarii sca(ie. [iefluxu] poate aparca din prirnul
ir-11-:stlLi. 1:r i;r rclaxat.ea sfilltergLtri csotirgiarl illerior'
Itefluxul qi evacuarea
ila:;irii.,r inrlilir ir iirVoriz,caziL rcgLirgitir:ile 5i riscr-Ll iispiraliei itt cut'sttl ancsteziei'
'l rrri.tLil jrrierstinal este ilrcerinit, erplicatia iiincl legat[ de secretia
'it :, r,iir'rtrliir;r, rllir';i ce;l {:-\LIi)grllluil llrin intcrmeciiul stimuliirii prodLrcerii NO'
. :(.,(rrl1r \.i :ll\\' :,1\t\lilt';rZ,t i,'ttsiillatiU'
i.r.,:t.:lral.e it !czic,,ll.:i hiliai'.r e!ile lellt,l 9i r[rc0i11pletS'
VCZicula este
iirvol i rcaz.ir litt'trtartta caictttl i lor'
4r
sii 1,1;1q i rlt ft. d i illtallr.
If,
s;
ei
&'
&
*t: 55
&t'

fi1

ii.i
li:
 ,\1 o il i li t: i r i il{i'::1xr
c.[]lis 1)1, OL]S'fE lRl(,A $l (;lNF-COLOCILI

HiPotalamus' HiP'
raportul albumine /
lvlort-ologia trepaticd este neschinlbat[' Scaile
giobulinc. Activitatea lbslatazci alcaline creste'
iliPr:flza cr*sae i:l
-' *,ll=le
N."*siti!ilc encrgetice Ei in e lcmente rlutritive cresc' a;idofrle r Pi"i'::'"'
I(egirriul uti,r.,tt"? n' trebuie sI clit'ere mult
de cel din afara sarcinii : Sccrcliiic d"- AL I il
. prol"ciriele pot fi suplinlentate (i '5 g/kg corp) ; *sitocina iOXT i ;:
* glurcide 350 Pinn la 400 g/zi ; k ,-,;r,-,a;-15 rnL;;L ' j-
* elementele mitlerale inrportar.rte : Ca' Fe' P ; dniffiirfuCa oangu*ri ln lrltsl

o neceriarul vitaminic creqte (produse proaspete) ; gW#x qrci lice lr3fi sl]rirr
'.1]" I t's:J :'-' -' ;

" ralia caltiricd 2500-3000 cal/zi' elen.rentele conservate' ffia&3X43 :-lr:.I;:.',; 5

in ultirnLrl trimestru vor fl evitate condimer.rtele, 'rree;:m*w+ Puba:ii' [**
alcoolul. tlttunltl.
medie irt greutat este l2'500 f,:ii@ {L:i*i1 ;;* aie '' il'
Lzr stirEitul evoiu!ici sarcinii' cre$terea mrp*n:" :*;iSir' .'.
kg
3400 g
fit
650 e
Placcnti
800 g Xk"w&&
1.a.
910 -s
l'tcr ::-: : s: -t
Gl:rIrdc ql4!II9--- --
405 s =l J _..i]' :i'!r
1.150 e -l]:
:-- -.,,:
. .,, ,, Sinsc 1.680 e
#
Eq*;
..- .-i:+ -i ,- S
Iiluid intt'IStltlsl
____._,:. 1.145 e &ry::s',h**i:tl =r':,;*
1)eouttert
Total 12.500 ilr*n -s:kr :?:!:;{
*euanires iffiryr:;

fua,{"&ic* rtii
Sistenlul endocrin ;r(&iffi ri:&e

insarcinIsellr.oducrnodificiriendocrinecornplexe.0seriedehormoni
sunt produqi de lesuturile
lr:rt,&W'M
proilugi rlc glanclclc cnclocrinc in stare de negraviditate
din sarcind la concentra{iile circulante ale
intr-auterine. Contribufia acestor surse Cffi@
este cunoscutl complet'
lirrlnrurrilor oit gi posibrtclc activit6li. /bectbacknu S *ds.w
ll,ii hornroni lii.r.r.ira acgiunea inclirect, pri, intermediul.citokinelor' :,:*l {l$ffi&g{ie,$t ;trffin
Pcirtidelespecificesarciniirluautotdeaunaroluriendocrinedefinite'Celmai ,rs ,&&:;1@:*4ry,
de GnRH produs de
bilc rrunoscut este HCG. Proclucerea sa este influenlatd
lrlacerlth.Rolrrlsarr,,,al.r,"stciusLrstinercaccirpuluigestativinprimeleetape d "4; r"= $#ffi T
---"i,rreproclucereaasistath,HCqesteutilizatpenffuactlunea
rilt .ltrtit'tit.

as,,:minatoare
- LIl (stiniularea ovulaliei)' in sarcina nomrald' HCC suprimi
hipotalarnic'
uetiite FSH 5i t.H hipertizare, probaUilprintr-un mecanism 4':x x*ffi :k
, -s8..ffi,{;as*$

5tr
 lli;,1tii,:L.itiitI.ltt!)litltIt:(tlt'i)t'L:(ttti'\tttiLlttirtttti0nirtsitrt:irtdncl$lresilehttzie

ll ipntrlirtn rrs. Il iPotizri

lIii.l;llziiCfclil.jllVo]i]t]lsigle[ltale,VaScLl]ariT,aliaseirrtensii-rc6.
' r r i,, l t :i t i, l,.r 1i 1 t 1 pr-o l :i cti tl i c e ) pr-o I i i crea z-li'
Srr'r'ttrilc ile ,'\('l'Il ,ri MSli cresc'
(.')l,li.lCittA(O]tj,)ct.gilcprogresir,.Estctlllhol.lll0llllotlapeptidSintetiZat
eliberat in
:. itir,rL)talilil.,r:; (rrricleii suln..l(,Lrtir !i l).1fi-r\ cntricular). depozitat $i
cltlr-lI neurofiZine'
, ..,iitl,r1iil:i.,rllL..!i irt ,erL,ohi1,,,1izri. in ulr.cLrlali. c-StC Iegat de
':.,ir.'rnrr s1,,..'.i]ic. iltlllspoltoarc ailatc: sub cIcctc
ustto':cniee '

(,),\lcsleCcl1llltir)lltelniCagcllttrtcf()i(inicr:nclogetl.l)ar.ticipareasala
iil -..:lur.rsur.c, rravaliril,i cslc escrttiiila Elibcralea horntonlth'ii se i)roduoe
::.;cr6tiltirr. 1trr1sati1. C.ilrlcctltlatiilc salc l.rlaSlnatice llll CrcSc
l;i
r'n aprOpicrea
ti
(enzinia carc dcgradeazi OXT)' Cresc
.:::iirii 1i nitrr r-:,-Ic itlc ,< tlxttocinliz-ci " Ca:'
OX'f llrin creitL-rea
:i:rr,litlcilti\. r..crrllrc)1 ii OX'l trlelipi u:liopeaz-i
ii!a
--*r:race1Ltllr.

'l'iroid;r
,ii t

l]('(iar.c.act]ullt]tit.cirrrrl|lci;illrocltlctia|xtIt'emia.fSl{poatefiitl
r', rr :rrii irt trLttstil lrlttl,.rstrr-tiiti I Llnrr rapt)rtea7-tl o creltere liziologicii
Lrrii. rl.'Lt !i'.ttLie dellcifi)le in iod'
elr ar 1l o rcalilatc ia feLneile cu
J..ii:i:t,sitiitile i, lod cl'csc datoriia trartsirr.rrtlrllti activ lllaccntar 5i
('oltr:trrrt.t'atrile pllrsrlrticc scad' glanda i;i creqte
rrirlit.ili,r ltt'ir.rittc clrlsclltLr.
tjieta iotlatil este instrficienrd' glanda se
iirir::i rlriLllrti \iill!,l.llll. t-)ircii
''t ir.l()1i3,,::'i. .1.1'
tornlclc ii:gate a1c.I.:;i Corrcelltraliiie
ll., I |,I.t-]iC gl.)h1]l1l1a I)llrt.lt{]al.C;i
lli'r. , ;tL.lrir Iiit,..ri., :;citri.

iti '
,..:.: Sttg-rt :lrtrrtllle

J'r'oiirlrlasiLrl Llroduce ( l{F 5i ACI'11' care au rol

in tiurctionatea SI{
ll.ilii. aI.IIa. llri(irrlatr rilrrr 1i SR rttaiet-nc'
a ( .oi.t i r;olir i r'rr.rlsl Lr prol-ll trs iv irl c ilcLr in nlntc:rni' 1211

}}ir r Sulr rnilucrrta F, iranscrtrtirra (,c:ttrti,sttl-binding gtolttlin) creSte 5i

ja cleterrrinf, u1l dlscret hipct'oofiicism'
r:rr.rr t'trriii riL ililltrt:orlisole'tr
.AC.I.iist:acleiltprlllraparteasarr.-,rnii(tratarrreniLrldcsi-Lbstitutic.in
,iiLiil ).
cres;c
6 tr]ctor-ii 3i1t-l-ltatr.iiltrtici. altloslct'orlLtl" dezoxicorticosl.eronttl
ii ':lL I (r (tii.
l' .i alri Iiir:iL)ri ]latrillreiicl, angloteusirtele crcsc ; nletabolismul
,,;iitll r,l:irr rii.t li'l ltto(lilitri

57
 ,Ul ct I iJi t' d r i u tl tt P' r':'
('l lRs t)tr 0llS'l tiTRICln $J OINIICOLOGIE

Proteine
Metabolisme
. prote.iucic Pli
Apa 9i electrolitii asupra prcsiurrii osntotice ti
globti]i
l0 saptamAili (7-B litri
I{e1enlia apei este l]rzuril'esti rnai ales in ultimele
' c( Ei [t
. cottcentratiilt
api *xtracelr"rlari) Acest {enomen este normal deEi, in anumite condilii, se r balanta azcla
asoe-i azf, lLnor nr anif-estari patologi ce.
nccesanrl fctal cstc tna.tint
La termen, litui ii
tilucide proteine ( 1/2 din crcltcrea i
distnbuit la Ltter (Protcinc .
in prinra jr,tnal.ate a sarciflii, concentraliile plasmatice ale glucozei sunt
plasmatice 9i FIb).
rerluse dar rrrodificarilt: insulinei plasmatice sunt reduse"
'l'estui stanelar:d {e toleranld 1a glucoza aratA tispnnsuri crescute fafl de O oantitate normiiii
neqrar,iditrtte. sr:crclie insulinich nornralti, valori sanguine reduse ale glucozci.
tital ncsesarul Pentru creriie
i1 a clsrLa iurllLtatc a sarcinir apare o intdrziere in atil-rgerea vArfului
r,alor.ilor glucozci 5i crcqterea lor cu toat6 cIe;terea insulinei plasmatice, element
ce suqereaza o relatir'6 insulinorezistenli' Modificiri I
Ar putea fi iniplicat HPL, care ar reduce sensibilitatea insulinicd LIter
pr:ril,-rlrcd.
modificdri ale cupl6rii insulirrei 1a receptor
Sarcina sc asociazl cr-t Modificdrile hormc
(aselnirniloat-e cu cele observatc in afara sarcinii Ia obeze qi la f'emeile cu diabet lrsuturile tractr-rlui geniul. C
n t-lr i r isul irtor.l cpendent). r greutatea - -l{i'
lrrsr"rlinorezistenta cleclanqeazd o hiperplazie a insulelor B din pancreasul o ittirllirttcil - n-i
niaterlr qi o itipersccrelie cle insulind (rnai ales in trimestrul III)' t capacilalca - -
in cazr-tI ttnor dciicien!e aflterioare, producerea insulinei va fi . fonna - din p:

ilrsLilieientS. ovoidi
Sc or-rnsiclerl ch sarcina reprezinti una din cele maj severe stf,ri Segrrrentrrl AIIaIL)illl'
irzit,logice incluctoarc dc insulinorezistenfd. CStre sihrgitul gestafiei, activitatea s*perior). Joncliunea ?nire cr
irrsuhtrui cste rotlusl cu 50-70% falir de norrnalul din afara sarcinii. Miometrul are dr:ui
Prohabil ci insulinaza placentara nu contribuie apreciabil la starea ml$ul conjtrnctiv. f ibrclr c
tiiat,cLogena irrdusa dc sarciui. $ael-ine se hiPertrofiari. \r
Co*comitent se dezvolti it
I "ipide gklului de mcnibrana, 1-crlo*'
Din primul trimesu
Metabolismul l i p i d ic se caracteriz eaz'a pri:n' s.srcinii aceslc collTractii pol
trigliceride, fosfolipide, colesterol)
" hipertipidenrie (lipoproteine, citre sdpt6tnAna a36-a;
;
Sraxton-Hicks ).
LDl. ati11g. i.r11 tnaximtttn
" Musctrla1ura utcrlrtli
o ntaxitrum Ht)L este atins in sdptdnllna a 25-a; stimuleazd am: l0-i00 fibre. Poate h de,
e I i lrerarca HPi., Plac:entar. ! cxtcm, continu
Acestc modific6l"t sunt consecinfe ale acfiunilor Ez li P 1a nivelul r intcrtt. cireLtlai
ilcati:lui. Sti:carca grasimilol se prodLrce in special in trirnestrul IL

58
'm.
il*
rltlIl()re si lehtt;ic
]}i \[,lrlili,.-tit.l, ulli:l|)l(.lll\.'1,(]|C ()].x(l11j:;nlt,tltti nt,.ltt:t.tl in.sctrc'iltti,
$,
tl:
:F
tt
,l: I'r'o lein e

I in spccial albuntinele' cu ef'ect

ptotcittcrle plasrlalice totalc scad'
"
pt'r:riitnli c,.n.,otice;i itlt'ltrcutar.ea tnctabolisrnLll,i apei
i
;
r.:,Liyrr:i
1 * il f i p globr'rlirltlc crcsc iar IgG scade ;
l
& c{rllcelitlariilt prlasrnaricc ale aciz-ilor arrirrati scad:
I * l-ralattta ltzotati poz-rtivI creiile pl usresiv sprt trimestlul III olncl
L ltlal cstc ITlilxllll
I
iti r.'saLit
ir
j.it tcrtr-re tl. titul ,si placeuta r,:;itllllresc circa '4 kg 9i corrlirl circa 500 g
ItcstLri (500 g) este
nrotiinc ( i,'2 r-1irr crt:f lcrlrai pi-otcicri l.otali indusi dc sar-cina)'
I

l sange lnatem (plote inc

i-il.lr ii.rLiii ia L.ttcr (pl'ilLeine cortrectile). glar-rcle illztlrilre,
:tb
1

I
Iilrlrtrltlt.:.' ;i T )
va lLuriza sectorulut
I catititatu ttotlltal.i dc pr.oteincr in nrrtri{ia graviclei
()
li' le llil rtcr:csitt t-Ll pcntrtt creflerea si dezvoltareallol'lllale.
:l]'
,l
.1,:

:il
hl o d i f i c n r i l o c a l e
il I tet'
I

ir,loriilr.:irr.ric hortnonLlitr circLLlan!i special ll2 qi P) influenleazl

(ln
il:.;tLlitt-iirl tr"actultti gcriital L 'irirt iut istit i u't-lre ralc :

I sletltilte il -10-5U g irr aliLrl sarcinii' 1000-1200 g la terulen ;

* iniLlliniea ' 6-8 cnl " ll-14 ctr la tcrttrert '
" ..rl'iriil tt,::i l- rll. ll -l-l I ;
I
* i-r.rnrra rirn piri iLrnn devine globLtlos (clLpl sdptarrana a 6") apoi
-
o'," tli ci ii .

;iultrtcrlllulallet()IniCcclnraihinerepr-ezelllatestc:u:pY1-(segmerrtul
tntcLtcrr'
:iiitLii()r). I,,r,,-,t,,,,,ea i111re co+) Yi cof istrrrul' drtvitle'Segnlent
\,1 ir.ruretr-rrl iri'c LloLtir e lcnte nl-c stl.r-Lciurale principale : lcsr-Ltul lllLtscLllar $i
15 ori' Arterele
iL,';.Lilr-r1 ,-trtt.irittc!it'. [: itrrclc trrttsculare ct'esc'in lrrtlgiirle clc clrca
nTetapiazie)'
rrLerirlr jc Irpcrtrotlaza. Nuur.irrrl liilelor cre;lte ([ripeqrlazie 9i
IrJlrComrlcfl1 si: ,lezvolti ionctiuni Cejuliil'e specializirle
in nrobilizarea poten-

ii:rlirlrri (jit il1e11bl :111:t, t'etrotllene de depolarizare qi contraclic'

1)inplllxultri]lleslftl"iltgrulder,illecotttractil'hradouajumatatea
rirfgr11li ilCcstc ,tOnt1'AC1li i)OI tl tietectate. Suirt tleclltret'LraSer lleregLllate (contraclii
i{ rrr r io r r- l-l ick s ).
llecare tascicul lbrmat
Jt"lltscttiatttt'a tttetil'iir at r: tr clispoz-itia fascicr,rlati,
ttrltlttt t
.irn i0- li){) llhli:. {'rlatc fi descrisi si ,,tli.l,ttttct. itt .i
:

e rr\tel-Ll. cutttitittitt ctl rnr-rscitiatltra turl-'irr'5 ii slructuriie ligamentare ;

e itriei tt. circLrlar :

59
 llt tt I i li :ir i adaP'itt i
r

(lultll t)L ()lls l'tr]'RlLlA clNiilcoLOGIE

"qI

Prostaglandinele 3:
" irrterrn,.:cliar, plexilorur, ar,'ancl lr:1 principal in contractilitate 9i
terapeutici). NO Pose,-1i P
letractil ital c .
sinteza glicozanrinoglrcanii
r\lte r:aracteristici ale uterLlltti gravid: nerntcabil itate vascttlat'a. t:-'
pozitia : la ternlen estg latcrodeviat $i rotat spre dreapta (masa eoiului este stitllLriata de eell
intestirrall dispusl spre stAnga) , gi un fenomen de tiP inflanla
. consistetrtS : n'roale ; Administrarea de ir
c coutractilitateapalcelara. nedureroasS' i:ncompetenfei cer\icale.
Dupa s6'ptimana a 28"' istmr-rl incepe s[ se transforme in
Seggent inferior.. Are fbmra uuei calote sferice cu limita superioard la ()va re
lirrrita cleuolabilitatii peritoneului (pe fala anterioard) san 1a nivelul la care . ovulatia esre b1c
qrosirnea stratului rutiscular spre ccrrp este mai importanta. Limita inferioard , c()ITlul Pro{etIr
r:ste ia nivelul orificiLLlui ir.rteru al oolulr-ri' a{. asta iunclie este Preluari r
i,allirne a ses.rerit,li-ii cstc 1 0- 1 5 cm, reprezintd sediul celor mai . proc.esele de irrt'
li'c;r tttte lirsle rctorrrii petrlnt e le ctttarer e ezaricnri' -ia-nlrniite glandlt interstitir,
sc:grIlentni con!irre rnai pr.r{ine fiLrrc mr:scttlare dec6t corpul. Acesl
participi 1a buna acomodare a prezentaliei. E1 reprezintd un
-reg:rilcnt Trorrtpe
i<lmoftizgr> intre oorp gi cot. co6di1iolAlcl clectels contractile a1e corpului . pozitia lor arc tr
irsupra colr"tit-ti.
' congestie $i mici
Dupi ce placenta s-a clecolat de peretele utel'in, fibrele miometriaie se
Lontracta Ei inchid vaselc piaccntare' DacI placenta a fost inseratf,
la nivelul Ligamente
:;egnre rtlrrlLri inl'erior' (s[rac in musculaturi) mecanismu] hemostatic estc Precar . hiperplazia ;i r e
;i se pt'oduc licmoragii. Glandelc manl
Dr.rpa na;tere, ltterttl prc:zintii : . crcscr in vr:lum r
* greutatLr I -S00 g ; r relea vasciilara q
* inillime (de lir sirntiza pubian[) I 8-20 cm ; r pignrentarca aii
. grosilne : corp 3-4 oltl, segment 2 crrr, ool 1-2 cm. ser:undare,
. consistcnfa dulA : . glandele sehac**:
* cavitatea cclrporeaiI virtuald, . in rcgiunilc a-r:
ftolul uterin va aves coloraiia alblstruie datoriti cregterii h;pertrofiate;
rasoularizatici. clandele secreti cantit[li rrlari cle mL]cus (dopu1 gelatinos)' ' duPi trimestrul I

LpiLciiui colutlttili cregte (sLrb intluenla E), aiunecl din canalul ccrvical r alveolele sec.at.
(cctrr,rLrion)5i, datoriti fiagilitiilii, poate duce 1a singeriri' ;eerefiilor ds E li P. I)uPa n;
LltrlLrl uterirr cstr, sediul unor rnoclifrcdri structurale qi funclionale .,i.ocrini ). ln it iere ir 5i nlcl::
{t.lispct'sia tratrtci colagelre. eclem. prezen(a infiltratelor celulare eozinofiie
qi
rysese controlate de contPlcr
rrc,utrollie) cunoscUlLr sub denumirea de matura{ie. Aceste modificiri I. ruatnogeneznide'
interercazir tesirtul cLlrriulctiv, eleurentele colagene, sutrstanta fundamental[, 2. lactogcncza 'i:
gi i coza-nt i rxrgl icanii. .:jucocol t ict-riri1. 1',nt66n i i r i r
irr uratrLralia cervicall itttervin : PGE:, PCF':o, NO, citol<ine proinfla- J. P.alactoPol,:za '':l
niirtolri. rclaxiria. Lr, P. i PRl,, t.el mat itrrPr-rrl:rn1 hrln

60
 4.r::r::... ...

' :4":'
na{lere si lehtlzie r*:a:...
lt,Itltltfitdri odttlltalil,e ule tlrgr,ltti.smttkli mtltern. in ,tat.c,ind, 'tgl:;:1"'

ryra't:.:'a

maturalie (utilizare in
irrostaglandinele aplicate ir-r col_ duc ra
terapeutior), Nt) poseje fiofrietrli proinflamatorii
profunde i;i intervine in
ciclo-oxigenazei' PCE'
sinteza glicoz-aminogli;;Ji;;, apoptoz[' stimularea nivelul
Cre$erea Produceri]^I:
uur.rtu.i,',-r#r"ft"ilinaze'
permeabilitat" '" cstc
(maturafia cervicala ':zri::.:'
cohrlui cste stirtrulata cle celule inllamatorii ilrigratoare 'ra:31
.i rtri fctt,rntcn dc tip irttlanrator)'
AdtliliislrareadelnhibitoriaiNoarpr.tteafiindigatnintratamentr.tl
ii*-:i,
I nc0lllpctcn.tci ccrv icale,
:tiitl
:kii::-
Ovari:
c ovula{ia este blocatl' lllaturarea foliculilor exclus[;
o oorpul progestativ, devenit gestatir" secreti
E 9i P pini cAnd

accitsla lirrlctic e ste preluatl dcr placenti'

,t&c;.
'prcrccsclccleluteinizarecontinua.,intereseazSteacainternIforrnAnd
aqa-ttttrniia glandi intersti!ia1i'

'IromPe
e pozitia lor are terldinta la vclticalizare;
.congestielirniciz,onededecidualizar"elan.ivelullnucoasel.

Liganrente
nhipcrplaziaqiverticzrlizareaiigamentelort.otundegiutero-sacrate'
Glandele mamare
r cresc in volum prin dezvoltarea lesuturilor glandular 9i adipos;
s rclca vasculard supcrficialI dezvoltati' vizibild;
r l:)l-Qinlentarea areolel0r primare' se accentueazS' apar areolele
rec undate,
. glandele sebacee se hipertrofiaza (tuberculii Montgomery);
* in regiunile axilare pot fi palpate structuil matrare ectopice'
hipertroflate;
{ drrpd trimcslrul ll, poate tl observati secrelia de coiosttu;
sub influenla
naivcolcie secretorii apar numai in cursul sarcinii
in primele zile se instaleaza secrefia lactata
secretirlor de E gi e. Dupa na$rere;
producerii laptelui depind de o serie de
(apoclina). ltrilierca 9i""t""1i"tt*a
px)ccse controlate cle complexe honnonale ;
IGFI
l. rnatnogcneza (clezvoitarea glandei) : E' GH' HPL' E'GF' ;

2. lactogerreza (ini{ierea secreliei lactate): HPL'

insulina'
glucocorlicoizii, hormonii tiroidieni;
].gaiactopoieza(merrlinereasect.etiei)estestinrulatddeactulsuptului
l;i PRL, ccl r',rai inrportant hotmon galactopoietic;

61
 r-tLiRS DE oBSTIlrRlcA qt ctNEcoLoGIE

galaclokrrreza ( el iberarea secreliei)

i'fl y^tl.''::i in' Primul r6nd
4. ::':
de OX'f (stirnuleaza sontraclia
celulelor mioepiteliale perlalveolare )'

Tegumente I mucoase
c MSH) la nivelul felei' sdnilor'
pigmcntarea caracteristicd (datorat[
liniei me<1iene abdominale, ombilic' vulvd; supertoara'
o eritem palmar ;i telangiectazii (fa1[' zona toracicd
ureurbre inferioare);
creqte vasculatizalia'
r la nivelul tegumentelor perineului' vulvei
hipercrnie, edeln ;
' ,vagin congestionat, cianotic ;

cPH vaginal acid

(3'5-5'5) ;
r glancie sebacee ;i sucloripare cu activitate crescuta' C@Se*tt
@@*,
.iMeresd
@s.*e
l.^
;gx**,eeetr$ &*
&awqe
I

:
nk ,,&

@@
qeffik*n
,@weitelt
;Maxta;x*:l
wi\4:i

@we
r@
r ,

6)
 sl Pcr'rv* cu &sc c*sair
5"* ct,,.ta- v/tl,t- edzz o-uqxurec ,,/>red/a.d dn un*
uit?rJ.uI &8ft&.Lu#j,4rr< Ql*, euba&ea!
j:T:: ,,4/

Y^ ff f. :,rfl a',
r el'e'j

ye q,4+-4'"/j*d
lr. d,!"

0:turu,,<ia*7eL / fiU."ts ,J, fua. ,>4s"b/az&

/Altr*++<.,bll - *,aa-h /aL/-a-- G-eo d.nL&-

* frrtM{ &ac?b-Jc, a*{
-- -a&WAe #*-./{a*-Q}e
J* acasaV ega+-tz (uL{)-/' rxbf*rn* L0/24< ahuzz.z<-J-"-?4
eioingA^, : a+aHuea4a-
f *uW , {?zo-t*e
Yr*
d/vau4la,Lea ,*y/t*
"r,44a-utt0uAlza *lru*y
&rAdleul gUa,J-/.f
A*-
,ArM,
J. 'fiJuzl
- W^jb- V,,ta,a*e' y'a,u q)*L--fu:
,0#--/w: irla
,{uar*eh
W,z**caruA-a
* Tteh"Ue twr&'fu'fu ( r"t*''
nueh4/z ttt.w-'"-f-a r"-*'' (kta4gt d" t&*?-fu'*' )
- Jytd@ or-tz ed.',u=*, ,V f** e4 4& /
 . ; /-qh/K/-er* {o*,e,&tu--

drtvd" YeYex f d- W
e GlrJlkhlln' 6<**ru'6,&e e ax */&{

--{sQ,"h*eoe*e
1.t1,=,ytA" W tt-/-lo lotrttZo* p "?O* /.
?,rfi- WLrl urr*th*, o. /hrc"u/"r
'\J (-
7t*.- r

+--rbffii' '
Aoubtasaog; d,!/d dZ*_,
u:udr'Unf rtqotw-o ,f vW,
; '/ * I
ph{azrbe& CLa.&Jz",
o
*7*f* t"ffi,es> A/Zo*d*
^0, fffu*dt, cet- ,hac d&VE
,&ze:lt,t
r1, *a
C*a*e4e/-
-ff\- r*zs* frr,M,- d" tuut_ L cdzz*&ALl

L:4t-/Lt o-7t'
f lWrM,,
I

or".dn
r:ffi;m,#ru
u-,-4wJi- Jr;j*L ada*tr *&& b ._a.e u
& 4,s.il*-dra-w*t^c4_.. (W.na
d_?r.a*@
- -&"lr' c-h*r-t+\ee- JrA a/t**d&- ./ao* &*n* -n F#_
A eeoao - drU -+ *rdzztZe
-
; ftzrc-
-f#*r%rtr,*z"*t*
-W-e7skP"
0

*-un*Zoy-a a-/&a,
/W*7 n
- 4d" .t*r$,rub.** ouffi
- $-a{r' T-/or*L. ful'q*?*
le' ,
/@rff/it"J=*
}effi
"-
^U"f/l"LL

ukvt,tt rrrrugd,A' rtZ-O y p-e

Jv*"6n , ,6,m* , aLL*.e"
-o*e- .

_''
Yx orrd*l,
P 64 )"u* ob*rr**-
d &ru* 4e".4
dt-
r

arcruartr; ali Je"%rzflzr:" )-!*)= JtsWr &!d'*Wf

-' /?xlftar7atya,g- ,/tlr*/r4" ..

frlr'r*/n-'j,
(
nzu)luu/*, J/Lonlo
J,tLLld ai, _ A,a."_$*y.
*-'
lu#rfr,i!
*rrr*U/t*+l- Jwr,drW- rd? el*ry, * r' ,L "_9; /f
c&ruko- lgt r*- J/?rzrr*ur3;q_ azt, ruG'.
/r*b
/o*r**lrt
C"*EP'rr@r' Jalzartw - -hrllrrrt r01*, -*A
r c&urd"fu
- a&- pl***-
jhab "-l,gtu
nfu '/A,4r"4a*
- oruprlrfu., k*o el@'y'ryYe'?2tily>
nYn \_J l-
 $atZe-/-t*^o {&lcg'cr^dr-,
(*&L1 cerreJ@fr>-

* Aa"hcaoq:- firndr*-
* tta.nu.<:q- aruLAzza.
* Aah,(kri- a?hAou/cLlAfe
* A<"h"+4r** carze, eaQe-'.
* /,4hc/br_a_ r!r4//>81Q.&-u*zrrs.*_r\
e-:;::tr.*
- drrrful** uL cqhe&* ,&,r*bru. et&4
/.,,fu! *j-r/-{rf,
{ "'eao'U
",(tur-.l
traJz
D
&**uu;4,u, , *;Y%a*fut''
dllrfur*- ,*.*"ra( rutr *L(aat,
'-'kA Zfr ^'* ,-0{o ce-tzLLaJb- & ,"+ *fl;
7bk4ru f"l*//,

C{u,aty*,

4-
 -ft,1C:

jazero-"_e

7e"rr.rl,ur"A
ecox
c*?i t uo&-*t* Je<zr,c*
@
A *rrffi* cdru. a
- ua!.p" olr( zz 7 te cc uuu k
/to u
-*/*1* ,;*--; 7yo**
cez+atuua
(,:tr .
&*
-d;)r-tu alwa,^;;^7*:
* r*t J*'2u r
'tce'/u/u1@-.
- (wv?Aoffi***-
-fr.Ur*%
* o?rpx*r,z'ltu- t'uuhv
o'4.a*r2
^ *ec)

Aat*e
t*da- @uv4z&iJ+
-he<.u zl, d&}?*!* lfdo4
C (*sr*'q.-* ,firilrd"- / *&o*u,rn rrt,

**r)
{--
\_-/
ORQA/YELE q E/Y/ n L E EX rERilE
vULVA reprezinta totalitatea organelor genitale externe feminine:

- Muntele pubisului
- Formatiuni labiale ( labii mari si labii mici )
- Vestibulvaginal
- Organe erectile ( clitoris, bulbi vestibulari )

0RqA /YEL E q E/Y/ rA / E //Y TER/YE

UTERUL

Organ musculo - cavitar, nepereche, in interiorul caruia e dezvolta oul.

Are forma de trunchi de con cu baza catre superior si virful catre inferior. Are o
portiune ingusta semicirculara, in partea sa mijlocie, numita istmul uterului.
Acesta imparte uterul in:

t. Corp uterin: - are aspect de trunchi de con turtit antero-posterior

-are doua fete: anterioara (vezicala) si posterioara
(intestina la )
-are doua margini laterale
-fundul uterin este drept la nulipare si convex la multipare
-are doua unghiuri tubare numite coarne uterine si se
continua cu trompe uterine

2. Col uterin: are forma cilindrica, de butoias.

Configuratie interna:

- Uterul prezinta o cavitate virtuala care comunica cu tubele uterine prin

ostiile uterine ale tubelor si cu vaginul prin ostiul uterin.
- lstmul imparte cavitatea uterina in doua parti: cavitatea corpului si canalul
ce rvica l.

Vascularizatia arteriala prin artera uterina si artera ligamentului rotund al

uterului.

Vascularizatia venoasa: plexul uterin.

Vascularizatia limfatica. Uterul are patru retele limfatice.

lnervatia uterului. Parasimpatica din nucleul parasimpatic pelvin si simpatica

prin plexul utero-vaginal si plexul ovarian.
Peretele uterin este alcatuit din trei tunici: seroasa, miometru si endometru.

Rolul uterului este de a fixa blastocitul in endometrul transformat estrogeno-

progestativ. Asigura hranirea si dezvoltarea oului.

Ciclul menstrual

Responsa bili de aparitia acestuia sunt hormoniiestrogeni si progesteronul.

Ciclicitatea menstruala debuteaza in jurul virstei de t2-15 ani si se opreste in

jur de 45 - 50 de ani.

Fazele ciclului menstrual :

a. Faza proliferativa: debutul ei coincide cu inceputul foliculogenezei pentru

un grup limitat de foliculi ovarieni. Se dezvolta teaca interna foliculara si
simultan cu aceasta incepe sa se secrete estrogeni care stimuleaza
proliferarea celu Ielor endometriale.
b. Faza secretoare (luteala): incepe dupa producerea ovulatiei si este produsa
de progesteron care determina cresterea in grosime a endometrului.
Daca intervine fecundarea ovocitului, zigotul este trimis in cavitatea uterina
unde se produce nidatia acestuia in peretele uterin pe parcursul fazei
secretoare a ciclului menstrual.
c. Faza menstruala. La sfirsitul acesteia endometrul contine o portiune din
lamina propria, portiunile bazale ale glandelor uterine si portiuni izolate de
epiteliu.
Detasarea si eliminarea epiteliului endometrial se face datorita ciclurilor
alternative de contractie relaxare ale arterelor sIpiralate, activarii
metaloproteinazelor matriciale locale si eliberarii locale de prostaglandine,
citochine si monoxid de azot.
Endometru I gestationa I

Odata produsa nidatia, se secreta hormonul HCG care are rolul dee a stimula
proliferarea corpului galben si sa continue sinteza si secretia
progesteronului.
Pe perioada sarcinii nu apare ciclul menstrual, progesteronul determinind
hipertrofierea glandelor uterine si contorsionarea acestora cu cresterea
Iumenului glandular, capabil astfel de a depozita cantitati mai mari de
secretii decit in faza secretoare a ciclului menstrual.
Endometrul creste in grosime semnificativ pe parcursul sarcinii.
TROMPELE UTERINE

Fac parte din anexele uterine, alaturi de ovare si ligamentele uterului. Sunt doua
conducte musculo membranoase intinse de la coarnele uterine catre
extremitatile superioare a le ovarelor.

Rolul trompelor uterine este de a capta ovocitul si in tranzitul spermatozoizilor

pentru fecundare.

OVARELE

Organe pereche, cu lungime de 3cm, latime de 1,5cm si grosime de Lcm.

Localizate intraperitoneal, pe peretele lateral al cavitatii pelvine.

Glanda mixta: - endocrina

-exocrina

Dubla activitate:

- Formarea foliculilor maturi si determinarea ovulatiei

- Secretie interna

Hormoni ovarieni

1,. Estrogeni = estradiol

Efecte:

- Asupra organelor genitale feminine: stimuleaza proliferarea si

contractilitatea musculaturii uterine, stimuleaza cresterea foliculilor
ovarieni, crescf luxul sanguin uterin, stimuleaza proliferarea ductelor
galactofore la nivel mamar.
- Asupra sistemului nervos: estrogenii sunt implicati in dezvoltarea
comportamentului sexual feminin dupa perioada pubertatii.
- Asupra sistemului osos: stimuleaza cresterea osoasa prin inhibarea
activitati i osteoclastelor
- Efect antiaterogen
- Scad secretia de FSH
- Efect anabolizant proteic
2. Progesteronul este secretat de corpul galben si de placenta in prima parte
a gestatieisi in cantitati reduse de corticosuprarenala si testicul.

Efecte:
 - Asupra uterului: induce activitatea secretorie a endometrului
pregatit
estrogenic, scade excitabilitatea musculaturii netede uterine,
reduce
frecventa si intensitatea contractiilor uterine
- Asupra mucoaseivaginale: stimuleaza proliferarea epiteliuluisi
infiltrarea cu
leucocite
- Asupra glandelor mamare: induce dezvoltarea alveolelor,
tobului mamari si
transformarea alveoletor in vcelule secretorii
- Efecte slab catabolice prin cresterea eliminarii de azot la
nivel renal
- Determina natriureza si diureza prin mecanism de blocare
a actiunii
aldosteronului
3. Hormoni androgeni: sunt secretati de celulele
stromale ovariene in
cantitati reduse.
4. Peptide secretate de ovar: reraxina, inhibina, activina,
ocitocina.
Reglarea secretiei ovariene in perioada de maturitate
sexuala se realize aza prin
intermediul hormonilor gonadotropi hipofizari: FSH (hormon
foliculo-stimulant)
si LH ( hormon Iuteinizant ).

VAGINUL

organ musculo-conjunctiv al carui rol principal este cel copulator,

dar este si
calea de tecere a fatului, precum si principala cale de examinare
ginecologica sau
cale de abord chirurgical a organelor genitale interne feminine.

Vaginul este un receptor hormonal sensibil mai ales la stimulii

estrogenici al
caror rol asupra vaginului este de a-i asigura troficitatea.

Forma sa este cilindrica,

turtit antero-posterior in cea mai mare parte a lungimii
sale' Extremitatea sa superioara este mai dilatata, avind forma
unei cupole si
este numita fornix vaginal.

Cavitatea vaginului este virtuala, devenind reala in rupturile

de perineu.
Vaginul este situat in spatiul pelvis-subperitoneal, intre vezica
urinara si uretra
anterior si rect posterior.
Este impartit in:

1,, Portiune pelvina

2. Portiune perineala.
FECUNDATIA

Consta in patrunderea spermatozoidului in ovulul matur, fuzionarea elementelor

nucleare si citoplasmatice, constituirea unui ou diploid ( zigot ). Are loc in 1/3
externa a trompei la putin timp de la ovulatie.

MIGRAREA. SEGMENTAREA

Transportul tubar (
migrarea ) este rezultatul contractilitatii musculare,
completata de actiunile cililor si fluidului tubar. Musculatura neteda tubara se
afla sub influente multiple:

- Hormonii steroizi
- Catecolamine
- Prostaglandine
- Oxitocina si substanta P, efecte contractile
- Nucleotide ciclice.

ln timpul migrarii prin trompa, segmentarea trece prin etapele de 2,4 si g

celule, ulterior printr-o diviziune inegala.

Migrarea dureaza 3 - 4 zile,

IMPLANTAREA ( NIDATIA ) are loc i saptamina a 2- a.

ln cavitatea uterina oul ramine libercam 3 zile. Din momentul fertilizarii pina la
nidatie trec aproximativ 7 zile.lmplantarea este perioada in cursul careia oul se
fixeaza pe peretele uterin si stabileste legaturi vasculare ce se vor finaliza cu
formarea placentei.
lmplantarea se realizeaza in 4 etape:

- Preimplantarea - oul se afla in vecinatatea zonei de implantare

- Atasarea - acolarea trofoblastului la epiteliul endometrial
- Nidatia - blastocitul patrunde in endometrul decidualizat
- Placentatia - stabilirea circulatiei sanguine intre cele doua compartimente.
 BAZINUL OBSTETRICAL
ln cursul mecanismului de nastere fatul trebuie sa parcurga canalul
obstetrical (filiera pelvigenitala ) care are componente osoase ( bazinul osos
sau canalul dur ) si componente fibromusculare ( canalul moale
).

t. Bazinul osos

Este un canal osos a carui configuratie anatomica determina mecanismul de

nastere.

Este format din: anterior si lateral cele doua oase coxale (iliace), iar posterior
sacrul si coccisul, unite intre ele prin articulatia sacro- coccigiana. Cele trei piese
osoase sint reunite posterior prin cele doua simfize sacro-iliace, iar anterior prin
simfiza pubiana.

Bazinul este unit posterior cu coloana vertebrala, fapt ce-i confera stabilitate si
rezistenta.

Tipuri feminine de bazin osos: ginecoid, antropoid (predomina diametrul

anteroposterior), android (forma triunghiulara) si ovalar (predomina diametrul
tra nsversa l).

2. Bazinul moale (canalul moale )

Canalul osos pelvin este captusit de fomatiuni musculo - aponevrotice si

ligamentare care il fac functional, permisiv pentru alunecarea mobilului fetal in
cursul nasterii.

Totalitatea partilor moi care delimiteaza inferior excavatia pelvina poarta

numele de planseul pelviperineal.

Structu ra:

- Tegument
- Aponevroza perineala superficiala
- Planul muscular superficial aponevroza perineala mijlocie
- Planul muscular profund
- Aponevroza perineala profunda