You are on page 1of 5
NUCLEUL , prezent numai la celulele eucariote, care indeplineste funcfia de stocare a materialului genetic (ADN). Informatia geneticd inscrisi eodificat in structura moleculei de ADN determina caracteristcile morfologice gi functionale specifice fiecarui tip Nucleu! este un organit esenti celular gi controleazd intreaga activitate metabolica celular. De aceea, nucleul funefioneazi cca un adevarat centru coordonator al celulei eucariote, reprezentand compartimentul. ei cel ‘mai specializat. Nucleul existi ca enttate distincta numai in interfaza, cdnd este separat de citoplasma prin ‘tnveligul nuclear, format din doud membrane concentrice. in timpul mitozei, inveligul nuclear se fragmenteaza si confinutul nuclear se disperseazA in citoplasm CARACTERISTICI MORFOLOGICE GENERALE Nucleu! este prezent in toate celulele organismului uman, cu exceptia hematilr s a fibrelor cristaliniene, celule cu metabolism redus, incapabile de a creste sau de a se divide. Numir: «in marea lor majoritate,colulele conn wn singur micleu, yg ‘+ Exist inst si celule ew doi muclet (hepatocitele, 1 proportie de 8%), cu zeci de muclei (osteoclastele) sau cu sute de nuclei ibrele musculare strate scheletale), Forma nucleului: # Se coreleazi cu cea a celui in care se afl: este sfericd la celulele izodiametrce, alungit ta celulele fuziforme sau cilindrice, aplatizat la celulele pavimentoase. * Celufele care acumuleaza material in citoplasm, cum sunt celulele adipoase sau eclulele seeretoare de macus, a nuclei tut + Uneletipuri celular prezinta nucle neregulaj, pollobafi (eucoeitelepolimorfomucleare) sau inmugurgi(megacariociul. Pozifia nucleului in celula: + Este de obieei central * Celulele care depoziteaza diverse produse in citoplasma (de exemplu, adipocitele) au * nucleul deplasat excentric. ‘In celulete secretoare,nucleul este impins la polul opus locului de acumulare a produsului de secretie (de exemplu, celulele caliciforme intestinale, celulele seroase pancreatice), Dimensiu + Nucleul este cel mai mare organit al celuli, ocupéind 10% din volumul acesteia * Dimensiunile variaza in limite largi (5-10 ym) in functie de tipul celular, varsta celulei, activitatea metabolica starea palologica a celulei. Raportul nucleo-citoplasmatic (raportul dintre volumul nuclear ji cel citoplasmatic) + maleimide <4 od | >t * Celulele tinere si cele maligne, cu activitate metabolied intensi, prezinté un raport NIC. in conditii normale, marimea si forma nucleului sunt constante la fiecare tip celular ("eed eatbens cae Ceti fee F crowa tiga, evehouativa, HETERocnorats _ Agped fo ae pe Moeleod re) C rartabanln celulelor maligne sunt de talie mare, eu morfologie extrem de variati in acelagi cémp ‘microscopic, in dezacord cu morfologia celulei; apar freevent nuclei multipli, cu dimensiu diferite si forme bizare. ‘STRUCTURA NUCLEULUI Nocleul are 4 componente ~ tnveigl nuclear = cromatna (eromozomiifi later fare) > clot ‘matricea nucleara ANVELISUL NUCLEAR Este o structura specificé celulei eucariote, care separa, in interfazd, continutul nucleului de plasma. Componente inveligl neler sunt © 2 membrane conceatrce «© spaiul perinuclear, cuprins ire cele dou membrane © porii nucleari, structuri ce perforeazi invelisul si permit schimburile moleculare selective dintre nucleu si citoplasma. Tnveligul nuclear este susinut spre interior de lamina micleard, o relen de filamente intermediare care aparfine matrcei meat Membranele nucleare Au o orginizae generata similaré cu a celorlalte membrane, dar nu contin protcine transportoure, pentru ct trafiul molecular se face exelusv prin poi nuclear Membrana nucteard externa vine in contact direct eu etoplasma gi se fla in continutate eu membrana RER. Are atasafi pe suprafaa externa ribozomi implicai activ in sinteza de protene. Membrana nucleara intebd se atageaz prin proteincle sale inleprale de lamina nuclear Spatiul perinuclear Aco ljime de 20-40 nm; se continua cu lumenut reticulului endoplasmatierugos Proteincle sinttizate de ribozomii atasai de membrana extern sunt transporte in spoil perinuclear. Porii nucleari &-l20um Sunt discontnuiti ale invelgului nuclear, cu diametra de aproximativ 80 nm, care asigura schimburile moleculare selective dintre nucleu si citoplasma, Numarul lor este direct proportional cu activitatea de sintezi proteic nuclear al cele eucariote umane confine in medie 3000-4000 de por. Fieare por are atagat de citeumfernja so formafiune de atid posed, mumité compat porul’ nuclear, Aecsta este aletitdinteun ansumblu de peste {50 de proteinediferite ‘nucleoporine- care realizeaz wn aranjment octogonal simetrc in jurul unui canal central cu a celulei, Inveligul diametru de 9 nm, ‘Transportul prin porii nuclear se realizeaza in dou moduri: <9 Kda + Transport pasiv. Toni i molecule mic, eu dimensia prin difuiune simp, ib 9 nm patrund in nucle + Transport activ este forma de transport folosita de moleculele eu dimensiuni mai ‘mari decat diametrul porului (9 nm) care intra sau ies din nucleu, >60Kda. ~ Are urmatorele earacteristic: + este selectiv + este mediat de proteine transportoare specializate din nucleu si citoplasmi care ireefioneaza moleculele spre pori + se face cu consum de energie. ~ Directia transport: + Din eitoplasmat in nuclew sunt transportate proteinele implicate in activitatea rucleara (ADN si ARN-polimerazee, histone, proteinele nehistonice, proteinele ribozomale sa.) cae sunt sintetizate in citoplasmd * Din nuelew in citoplasma sunt transportate moleculele de ARNm care sunt sintetizate in nucleu, si complexate cu proteine (‘ibonucleoproteine) poi exportate in citoplasma Lamina nuclear: lermediare care se atageaza de fafa interna a invelisului nuclear, cconstituind suportul mecanic al acestuia. Este o rejea de filament {La mieroscopul electtonic apare ca un strat fin fibril de 20-60 nm interpus inte membrana rnuglear inten si cromatina nucleara ABC Filamentele din structara sa sunt polimeri de amine, proteine care asigurd conectarea lanel nucleare la membrana nucleard intend, prin capacitatea lor de a interactiona eu proteinele integrale Iveligul nuclear e gi se reface la sfryitul ei. fntregul proves este reglat de fosforilarea ranzitorie a laminelor interfaza, EI se frapmenteaza si dispare la ineeputul mitozei nucleare, Rolurile inveligului nuclear: © Delimiteazi compartimentul nuclear, in cae ADN-ul este protejat de interferenja ‘moleculelorcitoplasmatice © Realizeazé separarea proveselor biochimice din eelula: transeriplia ADN (sinteza ARNm), care are loc in nuclew si sinteza de proteine, care are loc in citoplasma, ficénd astfel posibild prelucrarea postranscripjionald a ARNm ia interiorul nucleuli, CROMATINA (g7.chroma=culoare) Este materialul biologie intranuclear care are proprietatea de a se colora cu coloranti bazick Compozitie chimica Cromatina este alcatuitt din ADN legat de proteine bazice (histone). ADN-ul este impachetat in structuri compacte cu ajutorul proteinelor histonice. Aceasta face posibila acomodarea celor 46 molecule de ADN, cu o lungime totala de 2m, la un ccompartiment nuclear mie, eu diametru sub 10 p. Histonele sunt protcine specifice celulelor cucariote, cu rol esenjial in spiralizarea ADN-ului Se deosebese de alte proteine celulare prin greutatea molecular micd si caracterul baaic pronunfat, datorat conjinutului mare in aminoacizi baziei ea arginina $i lizina, Datorita de ADN, interacfiondind cu gruparile fosfat inearcaturii pozitive putemice, histonele se lea negative de la suprafata helixul Pe lings proteinele histonie, eromatina confine canttfi mici de proteine acide, denumite generic proteine nehisionice. Ele formes un grup heterogen, eare include ADN- polimerazele, ARN-polimeraza si numeroase alte protcine cu rol de reglare a aetivitiit genetor. Tipuri de cromatin ‘Nueleiicelulelor euearioteconfin2tipuri de eromatin: Eucromatina: «Este eromatina necondensatd, care se voloreaza slab eu colorant bazici # Reprezinti portivnea funcional activa a cromatini, a nivelul cdreia are loc transeripfia ADN. Heterocromatina ‘+ Este cromatina care rimdne condensatd in interfaz8, colorindu-se intens cu colorant bazii + Reprezints porfiunea inactiva (netranseriptibila) a eromatinei. ADN-ul puternic spicalizat din strucura ei mu poate fi transeris pentru cd este inaveesibil ARN- polimerazei si celrlalte proteine implicate in transcript. Raportul eueromatinivheterocromatini dintr-un nucleu reflectd starea metabolica a lulele implicate ati in sinteza celulei. Nucleii eucromatici, clari, veziculosi caracterizeaz de proteine (ex. celulele nervoase, celulele secretoare pancreatice, hepatocitele §..), Nucleii heterocromatici se intdlnese de obicei tn celulele cu activitate metabolic’ redusd si in celulele senescente, Heterocromatina este subdivizat in ‘© heicrocromatina constitutiva © heterocromatina fheulativa Heterocromatina constitutiva: Este cromatina care rimane condensati si inactiva transcripjional in interfaz’, (esuturile si tipurile celulare Este compusi din secvenfe ADN care nu sunt wansetise si care se repeti de sute de mii de ori (ADN repetitv. Heterocromatina facultativis Este cromatina care ramane condensati in interfazi numai in anumite tipuri celular, reflectind diferenfe stabile in activitatea genelor din diferite celule Cel mai cunoscut exemplu de heteroeromatind facultativa este eorpuseulul Barr sau cromatina de sex, masi cromatiniand prezenta numai in nucleii celulelor somatice ale persoanelor de sex feminin. [La examenul microscopic se prezinti ea un corpuscul heterocromatie cu dimensiuni de 1, Jocalizat difert in funetie de tipal celular: * incelulele epiteliale este atasat invelisului nuclear in gramulocitele neutrofile se atageaza printr-un pedicul scurt de unvl din lobii nucleari, realizand aspectul de .baj de toba”(,drumstick”). Corpusculul Barr este unul din cei doi cromozomi X din celulele somatice ale persounclor de toate sex feminin, care rimine puteric condensat in interfaza. devenind vizibil la mictoscopul ‘optic. Cel de-al doilea eromozom X se despicalizeazzi gi mu poate fl abservat Cromozomul X care imine condensat este inactiv genetic (confine gene ce nu sunt tmanscrise).InacivareaIui se produce la tnceputul viet embrionare (in ziua al 162), gare rolul de a egaliza, la cele douh sexe, expresia fenotipcd a genelor localizate pe eromozomii x. Numirul corpusculilor Barr dint-o celulé somaties este exprimat prin formula n - J, unde n>) este numérul eromozomilor X. O femeie normala (46, XX) are un singur corpuseul Bare, iar / un barbat normal (46, XY) nu prezint& corpuseul Barr in nucle, ( ‘Aualizn crmnedioe! devex arsimmporianjl\peactic ls ( Nu © Permite stabilitea sexului genetic la pacientii eu hermafroditism OA ded ‘© Depistarea anomaliflor numerice ale eromozomilor X - de ex. prezenta a2 cromozomi | Pf % X In sexuil masculin (XXY), specifica sindromului Klinefelter sau-a absenja unui} cromozom X lasexul feminin (XO), asoeiata sindromalui Turner cromozomn (Alc aw preruteh o do) In celula eucariota informagia genetica este concentrata in mai multe molecule liniare de ADN. Fieeare molgeula de ADN cu proteinele sale histonice si nchistonie, este un In cursul diviziunii celulare, cromozomii se condenseazi progresiv, devenind vizibili la tmicroscopul optic. in metafaza ating spiralizarea maxima si de aceea_morfologia lor poate fi studiatd in condi optime in aceasta etapa a diviziuni In imterfaz8 cromozomii se despiralizeaza pentru a permite transcriptia moleculelor de ADN

You might also like