mat flurae ues” + or produce structuri, relatii $i cfecte dip... A nicare vor pro’ Herit nevoii de comu! 4.2, Uz si abuz in folosirea modelelor a editie ne-am_ referit la o anumiti lipsa de interes 7 modelele comunicarii. Nu la fel stau Iucrurile acum, probabil d tajele pe care le-am semnalat sunt mult mai larg fecunoscute. ( avantaje $i dezavantaje solicita un comentariu suplimentar. In jucririi de fata, considerim modelul ca o descriere deliberat sim; aunui fragment al realitatii intr-o forma grafic. Un model cauti sa releve elementele principale ale oricarei struct proces si relatiile dintre aceste clemente.” Deutsch (1960) eviden avantaje ale modelelor pentru stiintele sociale. In primul rand, mode| organizare, ordonand si relationand sistemele, oferindu-ne imagini de ans altfel nu le-am putea dobandi. Un model ofera 0 imagine unitara asup aparent disparate. fn al doilea rand, el are capacitatea de a explica, fuurniz’r simplificata, informatii care, altfel, ar fi complicate si ambigue. Aceasta conf 0 functie euristica, intrucat el ghideaza cercetatorul catre punctele-cheie ale sau sistem. In al treilea rand, modelul ne da posibilitatea sa antivipan 12 evolutia evenimentelor. Sau cel putin poate constitui o baz pentru a ev: diverselor alternative si, prin urmare, pentru a formula ipoteze de cercetare. Un isi propun doar sa descrie structura unui fenomen. fn acest sens, o diag® nentelor unui aparat de radio ar putea fi descrisa ca ,, structural humim »functionale, descriu sistemele prin prisma dinamicii, Hi $i a influentei acestor relatii asupra evolutiei 20% rte fac parte mai ales din a doua catego"* otdeauuna dinamic, un proces aflat meret in dele sunt foarte simple si ne spun foarte pv" de altele. in timp ce modelele, in ge! n Oprit asupra acelora ¢ in primi re sunt &e sdelelor, intructt ele tind * eadru mai curind lim 4 ci. Aceasta tendinti poate jel si? stinerie inere un model” cercare de a identifies a explica fenomen i cl uodele ale co™”volutia unei stiinge, desi acest Iucru nu s-a intémplat in cazul e ; ‘nodelele vechi al fost curaind fie abandlonate, fie modificat, Un tise sinilarce ca un model sau chiar o succesiune de modele sa perpetueze o Betti 4 oe important, daren multe puncte vulnerabile cae fin de componentele ene de procesele in desfiisurare. Un exemplu in domeniul comunicarii este cles oe reprezenta comuinicarea ca un proces unidirectional, in eate yemitatonul* tncenca a influenfeze in mod deliberat ,receptorul, asemenea reprezentare tinde st nese caracterul circular, negociabil si deschis care caracterizeaz’ cea mai mare parte a procesului de comunicare, acela ‘Trebuie sf avem mereu in minte ca existd unele riscuri chiar si atunci cénd folosimn modelele in scopuri euristice, Ele sunt inevitabil incomplete, suprasimplificate si implica unele ppremmise Se ousunt explicite. Nu exista un model potrivit pentru toate obiecti- vele si pentru orice tip de analiza; de aceea, este important si alegi modelul adecvat scopului urmatit. Unul dintre obiectivele lucrri este ea, aratand cum au fost folosite jn activitatea de cercetare, si ofere puncte de sprijin cu privire la utilizarea corecta a modelelor, tinand cont de tipul de analiza pentru care au fost create. Cititorul trebuie si fie constient cd e posibil ca toate modelele si fie testate in situarii diferite si adaprate in functie de scopurile de cercetare. Modelele prezentate nu sunt sacre; ele pot fi reformulate sau modificate. Ar trebui si fie evident cd oricine poate sd propund propriul model cu privire la un aspect al comunicarii, si sperim ca lucrarea de fata fi va incuraja pe cei interesati de comunicarea de masa sa adopte acest proceden, ca mijloc de edificare siintelegere. Concepem modelul ca pe un ghid in activitatea de cercetare si intelegere, potrvit exdeosebire in studiul comunicari. E greu de demonstrat de ce un astfel de ghid devine atitde adecvat pentru studiul comunicasi unul dintre argumente este acela clin viata icarea rimane o prezenta important’, fir a fi, in acelasi timp, vizibili si a forme palpabile si perene. In cadrul unei structuri date de relat, actele sunt repetitive, au o nota de previzibilitate 9i exercita influenta asupra turi, fara ca acest Iucru sa fie usor de sesizat, Prin urmare, exist tentatia de ne in forma grafic legiturile despre care stim ca exist, dar pe care nue purem olosi alte mecanisme pentru a ilustra dispunerea, forfa si direcfia relatilor respective, Problemele comunicari sunt tratate ata de mult sub forma criptiva, incat este un sprijin si o usurare sa ai cel put -cAteva lucrust grafica, chiar dacd lucrurile riman in cea mai mare Parte : eeepu dela ‘un grup Ja aleul, in fiod:c ser, Jorson, 1969). © ofi de cate ori un sister — «,,, liverselor simboluri transrpjs, r =ptor, un efect, un con: fer ,mesajele“. Cateodars, de a ,comunica® si de a , rex atoarele posibilitati sau fn toa y reactie La alti’. Je suplimentare, celal ,,codif ficaii® (la capatul repreze re on uatiile de comunicare ut prin studiile ae is rile sitelefoancleprimite, De asemenea, poate lua forma aprecierii primite direct n contacte si legaturi personale ot de la superior, col prieteni, p Dupa cum am va zu, multi dintre termenii de baza ai comuni ai comunicarii capata inte re atunci edind se refera a comunicarea de masa; de ace: de sine statatoare a acesteia din urma, De dife initia ce: mai freevent citata este cerizs Comunicarea de masa cuprinde institutile si tebnicile prin care prupuri specializare fol cehnice (presi, radio, filme etc.) pentru a trar un continut simbolic cate audi re (Janowitz, 1968). eterogene si puternic disper de mas tret Aceasta caracterizare arata ca atunci cand ne referim la comunii si tinem cont de existenta unor elemente diferite si a unor aspecte suplimenta _,Emitatorul“ in comunicarea de masi este intotdeauna parte a unui grup organizat si adesea, parte componenta a unei institutii care are si alte functii decat comuni ,Receptorul este intotdeauna individul, dar organizatia care transmite poate sa se adreseze grupului sau unci colectivitati cu anumite trasaturi comune, Canalul nu ma sociala, mijloacele de exprimare verbald si organele senzoriale, ci include mai consta in relat mecanisme si sisteme tehnologice de difuzare pe scara larga. Aceste sisteme in au o componenta sociala, intrucat ele depind de reglementari legale, de obiceiuri la nivelul comunitatilor si de asteptari. Mesajul in comunicarea de mas nu este un fenomen unic $i tranzitoriu, ci o structura simbolica, adesea de mare complexitate, produsa in proporfii de masa si repetabila in mod nelimitat. Deosebit de importante in comunicarea de masa sunt: caracterul public si deschis al intregii comunicari; accesul limitat si controlat la mijloacele de difuzare; relatia impersonala dintre emirator si receptor; asimetria relatici dintre acestia; medierea institutionalizata intre emigator si receptor. in realitate, nu se poate vorbi de o singura forma universala a comunicarii de masa, iar diversitatea pe care o intélnim in viata reala explied, partial, multitudinea de modele posibile, care fi propun s8 reprezinte procestl comunicarii in ansamblu sau parti ale sale. 1.4. Primele modele ale comunicarii si cercetarea comunicarii de masa Gercetarea comunicarii de masa, stimulata cu precidere de preocuparea privind influenta politica a cotidianelor de mare tiraj si consecingele m* ale sisociale ale ae si radioului, isi are originile la inceputul secolului XX. Comunicarea in general a fost cercetata din dorinta de a testa si dea spori eficienta siinfluenta in domeniul educatiel, propagandei, telecomunicatiilor, publicitatii, relatiilor publice si relatiilor Seas, Activitatea de cercetare a fost reocupari practice si alimentat ghidata de la inceput de p' el, de dezvoltarile din psihologie si i sociologie si, in general, de progresele in domeniul Introducere