You are on page 1of 99
ISBN: 978.973-708-464-4 Eaitura Universitars Carol Davila” Bucurestia UML. ,Carol Davila” Bucuresti este aereditath de (Consital National al Creetvl Sinisa favatiméntal Superior (CNCSIS),cu avout a, 1123.06.2004 {in conformitate eu prevederte Deceit Nr. 22009 « Consul Nationa ‘in Romdnia~privind stables sstemulu de crete de edueatic ‘medical continu pe buza cru se evaluezi actvitatea de perfetionare Profesional a medion crtr 3 sl noemelor de are trea educate ‘eieale continu, precum a eriterior si normelor de sere furnzorilor de educatie medical contines, Colla medicior din | Romina acreditez(recunouys) TARA CAROL DAVILA, BUCURESTI CA FURNIZOR EMC EDITURA UNI Conf. Univ.Dr G. Lupu ANATOMIE APARATUL DIGESTIV ~ LUCRARI PRACTICE Autork: Conf. Univ. Dr. G. Lupa ent Univ. Dr. Florin Drighia (Capitol de Radiosnatomi) ‘sistent Univ. Dr. Tonu Negoi (Capiole de Anatomie) ent Univ. Dr. Alina Driighia (Subcapitole Histoigie) ‘sistent Univ. Dr. Ruxandra Negoi (Subcaptele Emiioloie) rte chen inp. Z 1 ne monet staat en ” ataame - 2 owned! = - a eae fio es aot un tas - 2 cee gas fn " ‘rome ef i - a ae a ofounoaa 2 a femmes ee enone a. op, eas ntsoge-bentaa esata cater be st Poet as as Canin pt on = _ Same tl ii ii beet ms, 7 70 srw tec Co ” vet emer so ae 2 ” St nn — = cam m 80 = a ee en a as num nee cess eieeag cont. a ag so nnnnns to - Entitled i tan fr foi etapa mente ! — - 1 a NN on as ae. ass I VSTATA ABO MMLC ASCE utr drants ro dep ado fe PR el const ono cfr rs aaa aga ee = \ sete eee 18 | imesnesna moomnosret a srovacia. a | fs. — — sagt. ue versa a vo som s tt conn ono a sa hp a PtAteA NONE CMOR BRE ea dof com sf nn : 0 cng omen a cao toaneahott anes a oat. w awa compa - roe mi nice e ms sara oL0cc a puPOENULNS A TES SETHE a 6 (vA COM SRE a - ww ose cin. i a ate Peritoneul [[Frnbiclosie= Dezvotarea seroaselor sl cavitiilorseroare ale wunchilal | Dewoltarea seroaselor (peur, pericardsers, pertoneu) sia cavitiior seroase ale trunciull fine de evoltia mezodermulu intraembriona. Acesta reprezint cea de- trea fot embrionars si apare in siptimana als a urma procesuli num gastulati. Spee sfiritul sSptamanil a ll-2, mezodermul dlspus lateral de notocord se mparte tn lunglea disculul ernbrionar in tre pa + mezoderml parzasial din care se vor forma somitele + mezodermul intermedia dn care rerult netrotoamele + mezoderml lateral din are se vor forma serossele Mezodermul laterals cveaz8apolin dou fot + mezoderml lateral somatopleural (somatopleura) ~ tnsopeste foha fectodermald 2 disclul embrlonar si care va da nastere sercasclor paretale ale trunchiu + mezodermul lateral splahnopleural eplahnopleura) ~ insoteste fia endodermal 2 dscului embrionar. Aceasta din urs, In urma eurbiri Lransversale si longitudinale 2 discului embrionar va forma tubul Intestinal rimit, Aste, in cele din urm splahnopleura se va ageza in jurul acestia forming submucoasa, museulaa si seroara visceral, Trecerea dintre somatopleuré si splahnopleura din jurul tubulul intestinal primitiv se realzeasS prin nist formatiun seroase, numite mezour. Intestinal primi este legat de peretil corpulul embrionar prin dous ‘astfel de mezouri, respect + mezenterul comun dorsal ~ dspus pe toata lunglmes intestioull primi ‘+ mezenterul ventral ~ mal scurt si fntait doar fg nivel intestinal primitv anterior (proenteronul). Mezenterul ventral se intinde inferior pnd a jumatatea ansel duodenal, sau arigines mugurlul hepatocsti Tnnre somatopleurs si splahnopleurs se deliiteaza _celomul Intraemirionar. Din celomul Intraembrionar vor rezulta vitoarele cavitti Sseroase sle corpulu: cattle pleurae, percardes, pertonests = vaginala testicular Celomul intraembrionar se imparte pent prima dati in cvitaile seraase ale toracelu si cavitates peritoneals abdominals prin deavotares ‘Fatrogme! toraco-abdominale. La formares dlafragmei partcips cu cel mal ‘mult material septul transvers. Septltransvers ae orgine mezodermals. Din metoderml situat spre extremitates eranalé a cicului (anterior de placa procordala - numit mezoderm nesegmentat cefalc) se va forma i ‘mezadermulcardiogen Este oft seroas,alb-sidefie, ce tapetears cavitatea abdominal gi0 parte din viscerle sale este format din dou foie: una paretalé (care tapeteaz iti peretit czvtigi abdominale) si una visceral (care acoperd Inti viscerele abdominal Cele doua ‘folte peritoneal se continus una eu ceall, Forménd intre ele cavitatea peritoneal in mod normal, aceasta contine o canitate mica de Tchid peritoneal (200-250 mi. Uchidul pertonesl umecteaza viecerele, facitind alunecarea acestora, tit Inte ele cit si fat@ de perettcavtet abdominale Foita visceralé este subtire 5 foarte aderenté la peretele viscerulul bddominal pe care lacoperd. Ea nu poate f seperatéchirrgical de peretele Visceral. Peritoneul visceral are o vascularzale sl 0 inerajie comund cu Irtaya petitoneului visceral tn diferte patologii abdominale generea2a o durere "sur", imorecls delimitar Vscerele abdominale. Astfel el primeste © Ineratie visceralé Foita parietal a perttoneuul este mal groasi si nu este foarte aderent la peretele abdominal, ea putind f separaté chirugical de acest, Pertoneul parietal are o vasculartate gi inervati comund cu peretele abdominal. Aste el primesteinervatie somatic tatiaperitonevll parietal in dferite patologt slodominae dio durere acu, “ascutits, bine localata [return pertoneote Pertoneul ade tila organee abdominal si formeacd Haren, retour sci de coalescent ipl peritoneal Ligamentele peritoneal laa dou organe abdominal intr ele sau un organ abdominal de peretele abdominal. De exerplu ligamentul gasto-cole leog’ stomacul de colonul transvers, igamentul gastro-plenic eag8 stomacul de spl igamentulreno-lienalleags spina de snihiul sting, Mezourle pertanealeleagl organele abdominal de peretele posterior adominal. Ele sunt mai lung i confer mobiltate orgeneor intrapertoneale. De exemplu mezocolonul transvers leagi colonul transvers de peretele posterior abdominal, mezocolonul sigmoid leagé colonul sigmoid de peretele posterior sbdominal ‘Mezou. Organ intraperitoneal Foscie de coalescent Organ secundar retroperitoneal [ FereFomere sci de cookscett ; Fascile de coalescent apar_ la conganelor secundar retropertonesle, prin alpirea lor le peretele posterior abdominal (Figura 1) De exemplu fascia de coolescenté duodenopancreatica Tritz se afi posterior de duoden si pancreas, fascia de coalescent Told | se afi posterior de colonul ascendent, fascia de coalesscent8 Talat ll se alfé posterior de colon descendent Picle peritoneale sunt formate de vase care tn tralectul lor riick pertoneul. De exemplu atera epigastricéinfrioard rdicdo pli la niveul pereteli anterior abdominal artera gastric stings hepatic comund ridic8 2 Pll pertonese la nivel peretelul posterior abdominal [Leetatioerganetor abdominate cu pertoneu! Organele abdominale se Impart fn functie de aportu lor ev pertoneul in organe [acoperte In totaltate de pertoneu) 31 etrapertoneae (stuate in afara cavittilperitoneale sl acoperite doar partial de perttoneu} Intraperitoneale in Din punet de vedere al definite! anatomice organele Intrapertoneale sunt acoperte de pertoneu “in cee mai mare parte”. Trebue retinutt deed cb singurul organ cu adevarat intraperitoneal ese oval Organele extraperitoneale pot fi situate fn spatiul retroperitoneal, pevis- subperitoneal sau preperitoneal Crganele retropertoneale se impart in organe primar sau secundar retropertonele Crganele primar retrapertoneale se dezvolta in afara_cavtéti peritoneal n perioada intrauterind si rémén la acest nivel (sorta, vena cavl inferioar, roe ureterele), COrganele secundar retroperitonesle sunt situate in viata intravtrind Inia intraperitoneal. fn cursul devel ele se vor ap! peretelui posterior abdominal si vor deven’ organe cetropeitoneale secundare (duodenu pancreasul colonulascendent si descendent) Corgonele secundar retropertanesle sunt cele care prezinté fascie de coalescent (duodenopancreatcS Teitz,colonul ascendent - Todt |, colon descendent - Todt I [covtoteaobdominalé—imodiire ‘Sp. intraperitoneal t r P es t 1 ‘Spatiu pelvis-subperitoneal! Figure 3 Camporimentores cout abdominal eu soil) Pertoneul imparte cavtatea abdominal intr-unspatiy extrapertoneal sun spatiu sau cavtate peritoneal Spatilextraperitoneal se imparte la rdndul su in spaiu preperitoneal, ‘spatiu retroperitoneal spatiu pelvis subperitonel (Figur 2). Ccovitatea peritoneala prezinté o portiune abdominald si una pelvind Cavitatea peritonealé abdominals Covitatea peritonealé abdominal este mpi tn cavitatea pectoneald mares cavtotespertonealé mic seu bursa omental (Figur 3). ear) Lob caudat Arena mezentre inferior Merente comin ders! [Aceasti compartimentare a cavitSti peritoneale pare in. viata introuterind prin rotrea unor pt! ale ntestinlul primitv si @ lor dowd meiour ale sale (merenter vental si mezenter comun dorsal) citre dreapts (aura 4 Cavtatea peritonealé. more este Imptinitd de colonul st mezocolonul ‘ransversintr-un etajsupramezocoli un et] inframezocalic. ‘+ Etju supramezccolic este dellmtat inferior de colonl si mezocolonul transvers si superior de cupola dlafragmaticS. La nivelul spatul supremezocolie sunt ajezate fcatl,cea mai mare parte a céllor bare, ‘exofagul abdominal, stomacul si splina (Fgurle 35,6), + taut inframezocalc este mat superior de colonul s1 mezocolomal transvers se continu inferior cu cavtatea peving Etajulinfomerocolic este impinit la rBndul sbu de cStre mezenter, colonulascendent si descendent in patru spa sau fide: + spatial mezenteico-

You might also like