O—— 3.1 Informatia mud evieat, ntoin mane pe cao eri seo we See EES afirma ts med oe. ee pare @ wae cools Se Rasboaiele informationale domina Pronomda mondial, Re wRsst Co NARS (eereprwterca) ete impr Stamm ee pou eek on nh con econ avers ve Petribuires) averii, ci in ceea ce tine de mafermats gi mploade caTE PECAN ANTS reine) we cla dep ba reac tt cal RSS Fe ea socictatea trateazi tret prioritt ‘educefia, tehnologia INformmayet (HNN SS secettea warm 0 eA igor ek rile doe Se media) 6 berate Ss sfleccoe de nforaare ale torah esas EN ox soma PD apa mol ceca © CEG FOOTY cei cAtiva refé Las moment ce liderii lor acessului la computers Nu se poate opera 0 proprie secolului 2X1, 1 x Toffler, Puterea im mseare, Editara ANTET, 1985, 1 WAGES, BONN, 367-369.a4 edit noi, ceca €¢ presupune © populatic familiar informayionall ‘Astfel, dach esenta noii economii este ibertate a expresie’ devine a treia prioritale q a esterica, Lupa entra. ibera expresic, aflatd kod in fieful imelectualilor, Fe ey eeoepere tubaror calor cae fiorocrs progresul economic. ten educafiel adecvate #1 accesului 1a noile mijloace de informare, libertatea de expresie reprezint& 0 condifle preliminara a competicivitagit 3.1.1 Conceptutl de sistem informational iscem informarional se injelege Gasamblul de date, informagit, nate, proceduri si mijloace de tratare 0 informasiilor fundamentarea, stabilirea $i realizarea eee Prin circuite si fluxuri informatio) | care sunt necesare penirt [ferme : clectronice de pretucrare 2 informatiilor & pu trebuic confundat cu face cu o informatizare Odat® cu aparitia mijloacelor feasca de sistemu! informatic, care inceput si se vorb ynal, chiar atunci cand avem de-a sistemul informatio avansat a firmei. [ Sistemul informatie reprezini& acea component a sistemului informational care vizeast culogerea, transmiterea, prelucrarea si siocarea informatiilor cu ajutorul | mijloacelor electronice de ealewl Sistemul informatic, mai mult sau mai putin dezvoltat, face parte din sistemul informational al firme’. Formele de culegere, diferite pentru sistemul informational fata de prohucrare, transmitere si stocare 2 datelor sunt cel informatic. 3.1.2 Componentele sistemului informational informationa) sunt: data, informatia, circuitul Componentele sistemalui edura informationald si mijloacele de Informaional, ficcul informational, proc tratare a informagiilor. Data este descrierea cifrict sau letrici a unor acfiuni, fapte, procese, | fenomene care privesc medial intern sau extern al firmei.oi (Orice dath prezints o serie de carncteristics: eee cat componenta clexncossek 2 sistema iformatoonet firmei, ia urma process ee a Tnformatia este reprezent Ge axonal: ae creosote oferind acestuia elementele de ousate | | sencficiarului um spor de cunoastere ici rbcecvetor india, « Jebindegic un confinut somnificativ pentru cel care le yecepteazi mesajul (de cxemplu, din analiza Giversclor modele de prelucrare a datclor, rezulta mesaje semnificative atat pentru analist, oft $i pentru managements) de nivel superior); + dupi receptionarea mesajului, informatie, care ay ma prezints clemente on ee ce raiser dinky eee pond ewe Be Pere ‘prelucrari ulterioare. Tipologia informazillor Tnformaiile se pot clasiica dup mai multe enter, vez! tabciul 3-1 = Tabdeiul 3.1 [xr eee a | Caracteristicile informatiilor | \ert.| i nwmatiaa rs | ~ orale > exprimate prin viu grai: A ~ ieftine; rapide; mmantate; | necontrolabile; i | aay | uate 1 pocngen mam ae Tos apie; spe; mana inalt stocabile; costisitoare. 1Criteria Tipari ‘Nr. 22 2=1- “(de bad) -intermediare % Gradul de - | preiverare ~finale Tdescendente ~ ascendente 3 | vehicular - orizontale = tehnico- operative Modul de 4, orgmnizarea —|-evidentl || snregistrarii si. | comnabild : oa - statistice Texogene (din exterior) 5. | Provenienté - endogene (din interior)< nonimperanive {indicative) Gircuital informazional represinié traseul p | dectsii, de Ja emipitor la dessinatar,- periodice -ocazionale4. ConfiguratieInformatia si comunicares ——Procedura informational i se utilixeazd modalitatile a informapitlor. Cuprinse Procedura_informati folosite in operabi de prel ulterior, pe anumite trasee, $1 apoi \erare m, Blaborares si utili de trasituri constructive $i ‘© suportul informational (hartic, mnagnetice, C:D-uri, memory SOc tease exprima adecvare a sisteraului informational la eerinte! firme’: 3 + mijloaccle de culegere, inregistrare, transmitere $i sivclul dot&ri tebnice a sistemului informational Z 2ive'nianea tratarii informatilor, care exprims Topic sntregului informational; ‘ aapdelele si formulele de calcul (algoritmi de ealleul) aflate la baza traticil jaformatilor, care exprimA gradul de rafinare a informalict Procedura informationala reprezintt componenta oa Mt importanté a ssistenuului informational, care releva gradul de adecvare al acestuia la cerinfele firmei si ale mediului. i Mijloacele de tratare a informagiilor se definesc ca find ansamblul mijloacelor de colectare, inregisirare, stocare, prelucrare ‘si transmitere a datelor gi informatiilor. Sistemul informational are ca suport tehnic informatia. Nivelul tebnic al mijloacclor de tratare 2 informatiilor este foarte important in asigurarea unei eficiente ridicate. Mijloacele de tratare a informatiilor sunt: manuale (masini de dactilografiat, de scris, de contabilizat etc); mecanice (echipamente mecanografice) si automatizate (calculatoare electronice). Atat mijloacele manuale, cat si cele mecanice prezinta urmatoarele caracteristici: - au vitez4 de prelucrare mai mare; = dispun de 0 micd memorie interna; - sunt mai costisitoare. bs oe loacele de trate 2 informafilor automatizate prezinti urmitoarele tick: - avo viteza mare de prelucrare; = dispun de 0 memorie intend si extend mare, - prezinté cea mai mare si 3 it ‘ i iguranta in procesul de tratare a informatici;3.1.3 Informagia si cerinjele de Informatia constitie materia informational al unci firme, in particular, ct si a sistema) acesteia, in general. Cerinjele cdrora wrebuie Si Te fact fay informatia p perceptie cat mai realé a proceselor le care se refer Cerin{a de rationalitate Informatiile Realismmul Complexitatea ive ee Claritatea si conciziaa Gporuniate auigursti acest [is vi ven Geciiloe gi declansares assunilo ~~} Dinamismul informatulor presupunc ‘nevoia ca acestea | Dinomvocte procesele, fenomenele sau obiectele specificul receptorulai, PF ‘impului de care ‘pregatire, a gradului de informers gia —__—— dis aru receptionarea informatics fncorporarea cu prioitate 2 ‘Glementelor de noutate nu Eines Praia singwrana | restora in mod exact. —_ ‘3.14 Deficientele majore ale sistemsdil informational ‘Studiile efectuate, in cadrul organizatiilor de tot felul, au scos Gn evident existenta nnor deficientetpice, relatv fresvenle, Sei: ‘rorilor in conceperca Si jmaplementarea sistemelor informetionale. Cuncasteres $i preintimpinarea acestors immplemetnale pentru bunal mers al ovickrel OrREnIZ=tS Printre ai i Fv mentionate: distorsiunea, filtrajul, redundanta, suprainearcarca comunicatii, scurteircuitares Dincolo de efectele economice, implica si aspectul moral. Dac aver In Pierderilor, cauza dezinformarii pare 58 0 A prezinte nicio important. Daci freyeala este omeneascd si m0 poate A ‘votdeauna cvitatB, tm practica social, 2 reseala este un act imorol gt iresponsabil, eee ce prezint’ sub mai arolte forme, $i anume: provoca si mentine ‘Dezinforms = distorsiunea; - souricircuitarea. ca forma a dezinformarit. yeprezinti modalitatea de modificare partiald, neintenglonatd, @ mesajului sau a confinurulul unei informagit pe parcursul culegerii, prelucrayi + transmiterit de la emitdtor la receptor, Sau | aicfel spus, este acea forma a dezinformérit prin care se culeg, prelucreaza $i transmit in mod neintentionat mesaje sau informafii eronate. Distorsiunea, Printre cauzele care genereaza distorsinnea Pot § mentionate: - existenta unor fluxur Jungi, eu multe prelucrai si stationari, datorate unoT deficiente care apar jn proiectarea relat filor organizationale; _ diferente intre pregatirea persoanelor implicate 12 ehicularea informatie: (de exemplu, incadrarea pe ‘posturi a unor persoane a c&ror pregatire estesuperioard certo faa de datele # i Ca ve igersoane n chor pregatine ate snfesioars ' Pereoane 4 ininiciegere « ioeulal «i relat emieentuhii seu poate conde operatoruli), E ope une sctizut al mijloacetor de tratare a informaphien, reniltat din niin de proiectare i funcfionare all sistenulil informational, care 2h aparitin erorilor : ic informayii de calitate necorespunzitoare pentru uunor suport d peak 3s) manipularea neglijenti 4 # ‘lor de informayii in 4 a {nregistrarea = sh necorespunzitoare pentru mijloace vtilizarea de formayiilor; transmiterea inf alte coure se modificd in mod _ a dezinformaril prin care itor, pe parcursul ‘sau conginutul informafi fora. Filerajul este 0 alta form intentionat, parfial sau total, mesqjul writ, pretucriirli si transmitertl inregi ia unor persoane Pe persoane care au filtrajului este reprezentata de interventi istriii, transmiterii gi prelucriirii informatiilor, teresul on ‘ul informatiei sa primeasca un mesaj schimbat, Itrajul apare, In general, fn urmiitoarele situatii: + interesul unor angajati de ¢-gi asuma rezultatele sau realizarile altora, ¢ — dorinta unor angajati de a se proteja impotriva unor sanctiuni, pedepse, ca urmare a nerea i unor obiective; intentia unor angajati de a micsora sau anula prestigiul sau popularitatea unor persoane; * dorinta unor angajati de a anula sau tempo! considerate potrivnice unor interese personale. Redundanja este procesul de inregistrare, prelucrare si transmitere \perati a unor date si informatit. Cauzele care genereaza redundant sunt: modul defectuos de functionare a structurii organizatorice concretizat in: lipsa de corelare intre functii, posturi, compartimente, ceca ce genereazA cu mult mai multe infect cect cele necesare; rutina pastrata de diferiti manageri, privind cerintele ional itate; a afi Pal cat cel mai bine informat; alae ag rere SS * deficiente in modul de proiectare al sistemului informational legate de: folosirea documentelor tipizate in proportie redusi ceea ce favorizeazA riza efectele unor deciziicererile suplimentare de insuficient de complexe, care deci f Supraincircarea canalelor de comunicare represinil ‘ | se culeg, prelucreazé si transmit date #1 ree nee | suprafncdrearea canalelor de comunicare se referd ta acele : canalele de comunicare se deplaseasd @ cantitats mare de ae ee | Gepiiseste capacitates de transport ‘ceca ce duce ta blocarea si/ sau a | ghungerti unei parti din informapit Principala cauzi a suprainearearii reprezentati de nerespectarea unitatii de decizie. i Redundanta $i supraincii “canalclor de conunicare, pot conduee, prin oe Scurtcireuitarea este o forma subtila a dezinformirii prin oa | persoane sau “subdiviziun’ organizatorice sunt eliminate intentional din | ‘sau fluxul informarional. Cauzele, care conduc 1a aparitia scurteireuitari, tin de: « intentia unor persone de a mini viteza de deplasare « informatie! sau deciziei, sun eliminarea unor puncte de prelucrare sau chiar noduri decizionale, considerate neimportante; 4 # parerile preconcepute sau antipatiile fata de anumite persoane; a . centimentele negative generate de un stil de management necorespunziitor, 3.1.5 Evolutia afacerii in era digitala Refeaua INTERNET reprezint® noul univers, consumul joer” a deja o realitate, firmele Siind preoeupate de vizitarea .site”-ului INT] gi de generarea adezit Evolutia afacerii in era digitnoastre ste retorica. Ea st Cu 2.500 de ani in urmé, prin secolu! V t H. inBi Informatia si comunt! Pema a decodifca viorul ca o stracriss IMSakivl i BESS cirei ambitie este de 8 se qhange le o standardizare mondial, comunicarea “Mroliteazs achamburile Ja seard ptanctarh prin limbaje si proceduri com > Socieraiea informationalA: “Sradin #1 dezvoltarii societatii omencst etorminat de revolutia in sfera informetict si commicasict T Efecwl principal al noilor tebnologis de informetii si comanicalil TReducerea considerabilé 0 costurilor si Saratel prefucrdti, memordei gi transmiterit informatiei, generand schimbari fandamentale in organizares productic! distributiel bunurilor si seryicillor > Tendinta principala im organizarea inirepeinderiior (organizares de intr principiu esential ~ imbinarce inovSris fehnologice cu cea orgamizatoric®) Combinaia sistemelor si proceselor care congue eorafiunt centrale cv usurinth ai wuliztnd internet ‘te valoare de afacen diferentint “Afaceri ale intreprinderii legate in mod electronic gx furnizorii, distribuitori, producatorii i clientit pentru a faclita, crea sau sprijini tranzactiile y Tipuri de proiect | INTERnet INTRAnet Spasinses: - Building brands - Communication - E-commerce - Process automation ~ Customer service - Knowledge management - Relationship marketing ~ Supply chain ~ Time to market - Communication EXTRAnet Figura 3.4 Bvolutia afacerii in era digital ‘Sursa: ‘Th, Porcarea, V1, Franc, Marketing. Evolutl. Experiente, Dezvoliari conceptual Editara Expert, 2000, pp. 147-149 s Bs :x - “Mannington wemner Fea ce pve ot pete evan moet TYING aera onan wu fet ve Coan a wi a morie "ARE perorteti”, in cane eferee meee eaunsnare 1 ceva repnll de eonawuape » wines ss Pinon (427-247 111). 8 (ntrodus retiricn ie viele poneiderath naaparas 2 9HiAihy 2a NA ANN soa senaaant atirt de fitowotie, Tin 1) orm junilor ameneyi), pene & SS SNiren nial tegen cungagteren alAbie! AXamwta gt explant tn genau) atizertt oopurilon write, MD Te Hy tenia Tul Paton, sei ealebre 90 Scuba nok orion Dh wast alstomelor de commenters wnnan maar teoritiokent prnctiotenl ai retrial din vonMe A eT Marte aale opera, De Inventions”, De Tote impli oh, 4nr 9 mal thre, seecte Romn cea mal Importanth yoonlh Ratonie Unt iy et amine CeO CLOG: si cTaypica” eran standiate fh Nencca Rotor, a raNEIT st erent TA oa antiohitAR ye conmmioarii, a gonoepertt mesajulul oars trebuie #8 fle imple st ear este Mostraté de urmiatonren POveN! fivwobnanth MTs al Maoodoniel, tat] Lal Alexandr Macedon, «Wit (oan & 1 re marite orage-stat ale Greciel, cu excepia Snedphyanated And c& diptomatia tw folorogte ta nimic, Filip w trimis Spartel de ameningare vies af vi supuncti firh IntArziere clicky “so agtenii mel pe pamantal vost, vii vo} distrape fermele, vi voi ucide ‘stenge oragl to pe faja pamintulus”, 14 care rhspunsul Spartel a fost S8Xga cum spunea un seriitor, reamintinduegs trecutul militer | Filip s-a rAzgindit gi i-a sat 10 p 4) de un singur cuvant, dacd, a fost foarte chat, A fost conventral Se vede ch a fost gi foarte eficace. Liderul Spartei gtia 8h comunice ea umand este un proces prin care un individ (comunicatoral) sine sanmnli on soopal de a schimba comportamentl altor indivizi (auditorul) © ali definitie cu sens relevant pentra comunicarea in afaceri, deg ge un informatician, este ced & lui Warren Weaver, conform chreia: -area umanl fnseamnl totalitates proceselor prin care © minte poate who _ a ari Larson au adunat 126 de ‘Arti, Biologul Edward Wilson, de pildi, definegte comunicares ca yaetiune ‘organism saul a tunel celule care modifict modele probabile de comportament Gm sau celule, into manieri adaptiva pentry unul sau ambi Morris ,,uiti” in mod deliberat de informatie interactiune, ,punere in : Filozoful american Charles unc! cind priveste comunicarea, fn general, ca relafie 2. impartisire si mansmitere a unor, -proprietati”.Antone a SL COMMONER, 2 Owen atinore comunieare are vennnitiaatie di tea pune fH comin, 6 MypArtaah, «pane HPF ta i Nensat, etan Gaiman soraaalees A de con Save are low thie roasini, Maginile Comin SMiecunamit eect vewk ce peimees, OaTianll Pus Uh ‘emoii, semtimente, Nae iN fae af AUDRaLSsuA, ASSRIA MRSREER TS inult deci 6 Gtinagte te dictions rte cto ok pin atimll care poarid mesale; (O88 Reiis Se ane tine, bu commun, eeu gare a dae slosh eae w Prine Din er panct de veviere, comuntearen MmnARA este nl Pro teanznctional, wnat de acer Tercjoure, m care «® ashimbs gemnnifienil, Wel, dee ot AmNeE, ‘emo, pentane Uva individ la al le otre un grup reals 8 0S jpublicut sen awul comunioiri uunane ete noeln des) face pe Inietoesiet st sit, WeSagoncd sai at se comparte fnira anume fe), Seopul exin(d pi atunel lind areenerti nui-L congtiontizeazd, Stinmulil agtempth rhapuns sey cave atitnull atunel otind vorbeste, ehnd serie, chnd gesticuleazh, anh dna dansoas4, cdi munoeyte, chnd ne jonck, elind indict ‘obieci eo and, Ci chewte, cfnd se inerunta, se finbracl elegant sau FAsphoses Tt sees ave adca cot timpal indiferent de content yl siuatie, emul nna poate #h mu Somunice gi o face indi ferent dacd Vrea 8a NU Traereaut pent conmunicare « fost stimulat qi de avansul puingel gi ohpologiel care prin natura Tor au atras atenfin asupra omull PSV CAs fiinya care fehoclogeisinie cele tai imporante inventii care sau miscut dip Seer J Gholonied a fost telegraful gi telefomol, armate indeaproape de tchnologia radio 91 aparatcle fotografice, Dezvoltarea niarelon §) 8 revistelor, emiterea pe unde radio, aoa anes a condus La inovafi, la nivel institutional dar gi cultural care us permis aaeeenaare mipidi dinire un grup relativ mic de indivias #1 populatic. Aceste ‘sovan mu permis si sunt fn mare masurl responsable penta ceca ce musi in prezent comunicares de masa. ound dloge inconand cur anul 1920 eresterea si aparenta influensa a tehnologies de comunicare t atrasatenfia_rmultor specialisti care au incercat si izoleze cominicarea ca o parte specified s domeniului fn care iuerau san came fi interes, stuiile ler de comportament, au ajuns la concepte privind le sunt lor utile in investigatiile ce au ca scop realizarea unor sarnnite forme de terapie. Specialist din soviologie au identificat diverse forme de comunicare prin care mituri, stiluri de vial i traditii sunt analizate pe generajii sau segmente sociale. Specialistii in politica consider’ comunicarea drept baza legilor sociale din societatea in care traim, Sub efectul puternic al noilor tehnologii, in special al calculatoarelor, matematicieni gi inginerti au fncercat sH cuantifice si $8 muisoare componentele care fac parte din informatia comunicata pentru a incerca si giseasca diferite metode pentru a transforma diferite tipuri de mesaje in cantivayi masurabile pentru instrumentele lor. fntrebari numeroase, atét ca sens dar gi ca formi, au fost puse de artigti, arhitecti, seriitort gt multi altii privind influenta pe care o au diferitele tipuri de comunicari, Multi cercettori, ucr&nd in domeniul lor, Psihologii, comunicarea, ¢— __ Managementul general s] firmel au tnoercat sh pAseasct posible teoril saw Teg emuzale Ate ot explice modul tn care vpersount este influenjath de amumnite tipuri de ‘comunicare in anumite conditit, dar Sihorivele pentru care se TeallzeazA aceste snodificlrh, Comunicarea exe un transfer de informapie de la um emiten! (expeditor) ta | un primitor (receptor), in condipitie Inpelegerit cores de cétre primitor a Ffcacitatea comunicérii implica realizarea aceluiasi mesajului ce face obiectul comunicart conpinutult mesajul Joi subieop, a semnificagiet inyeles ta cei u farre informarie s1 comunicare existl 0 sbrdnsi legaturd, pene 7 = poate exista comunicare fn lipsa informasian, dupli cum existenia informatiilor mu eonduce in mod automat la existenja comunicdri, 3.2.1 Functiile si scopurile comuniedrit La intrebirile ,de ce comunicdm into organizafie” $i oare este rolul comunicdrit* pot exista o multitudine de Hispunsun, cAteva Bind, {nss, unsnin accepiate: ~ functiile manageriale nu pot fi operationalizate in lipsa comunicarii. Procescle de stabilire @ Obiectivelor, de realizare a concordantel Comunicarea avand ca scop inseructia este folositi pentru a face cunosout samenilor ce au de facut la locul de munc3. De asemenea, atunci cand un angajat se muti la un nou loc de muncé sau i este solicitata execularea unc hoi sarcini sau a unei sarcini intr-un mod diferit, apare nevoia instructict 4 Motivatia servesce functiet de a influenta comportamennil oamenilor dintr-o organizatic. Acest scop reprezinta baza primelor notiuni despre motivatie $1 leadership. Comunicarea motivational& este folositi de manageri pentra a incuraja 51 stiraula angajatii s& munceascd in spiritul indeplininii scopurilor organizalionale, Astfel de comunicafii pot include ordine spontane, atribuirea uunor sarcini si recompensarea comportamentului si a performantei. 0 functie- Cheie 2 managerului este formuilarea si comunicarea scopurilor de care amenii pot deveni legati (atagafi). Uni specialisti sugereazii cl acesta poate fi cel mai important ro} al unui manager. Comunicarea vizand feedbackul gi evaluarea aduce Ja cunostin{é oamenilor modélitatea in care Teusesc sau mn sé-gi indeplineasc3 sarcinile de munca, progresul realizat sou nu, De multe ori, feedbackul 91 evaluarea sunt legate prin faptul e& vizeaz% dezvoltarea, impreuni cu comunicarea folosit pentns instructie i motivatie. De exemplu, un manager explic’ 0 noua procedura__Manngementul general al firmei_ amoi angajat din department, Managerul verific& apoi dack angejetul executi, sedure corect. Doct acesta © face aproximativ bine, managerul evaluce2i jrevformania sl explied ce trebuie ficut pentru ImbunBtitirea acesteis: Ase [Xomplu ilustreaza folosires instructiei, a motivaticl, a evaluérii si, din nou, a Comunieatiel instructive intr-o secventa de dezvoltare. i be ‘+ Schimbul de informayti este cel mai elementar dintre toate scopuri comunic&rii, De fapt, toate celelalte scopuri sunt cazuri speciale ele accstsia. Comunicares bazatdi pe nevoi sociale este legata de interactiunile emotionale si ncorientate apre sareinile de serviciu, care intervin In orice firma. Angajati simt nevoia s& vorbeascd despre sport, yreme, politica $i aga mai departe. Si tat timp e&t acest tip de comunicare ma afectenzA direct performanta sarcinilor fhrmei, ele servese nevoii angajatilor de a simti o Iegéturd cu ceilalti colegi de 1 Tocul de munca. $i nu este neobismuit ca acest tip de comunicare sa includa discutii pe tema salariului, a tratamentului medical la locul de muncd, ¢ personalitatii sefului, si asa mai departe. Tomusi, sentimentele angajatilor £248 de conditiile de munc& pot influenta performanta muneii acestora. 3.2.2 Procesul de comunicare Procesul de comunicare este metoda prin care un emitent (expeditor) contacteaz un primitor (destinatar) cu un mesa. Comunicarea este un proces social in care informatia este schimbata, sau un proces in care se stabileste o intelegere comund intre dowa sau mai multe parti. Procesul este social, deoarece implic& dow sau mai multe persoane. Este un proces du-fe-vino si are loc mai mult in timp decat instantaneu, Procesul de comunicare ijustrat in figura 3.5 este o legatura circulara de la sursA (emitent) catre receptor (primitor), Se observe importapia portiunii de reactie de feedback a circuitului; dupa primirea mesajului, receptorul raspunde cu un mesaj expeditorului pentru 2 verifica comunicarea. Fiecare element al provesului de bazi al comunic&rii este important, Daca una din parti gregeste, mesajul nu va mai fi conmanicat asa cum se intentionase. —— PRIMTOR Figura 3-5 Modelul procesului de comunicareInformafia gi.comunienres Emitent (Sura cecte individu, grupul say firma/organizatia ieresath tae SomeNe Drganizationala, un individ poate te pari. In conmunicarea de grup Wr organizatiel. Sursa este responsabil® penira pregatires ‘area acestuia in mediul de transmisie, sh rinnt mesajului, codificaree saya! bn name! gi integr + Codificarwa n care mesajul este transformat dintr-o idee $80 transmis, Simbolurile pot fi cuvinte, numere, ‘an fizice sau simbolurile limbajulut jal in simboluri pe care Haier gh le poath decoda in mod corect, adic& expeditordl (emitentu)) si nove ah atageze acelagi Infeles simbolurilor, C&nd folosim wun presupunem cf aceste simboluri au acelasi inteles penima oricine le folosesie. Totusi inerenta ambiguitate @ sisternului de simboluri poate duce la greseli de decodare, fn comunicarea verbalA, spre exemplt, uncle cuvinte au diferite intelesuri pentru diferiti oament. fntelesul cuvintelor folosite de Sue expeditor ponte diferi in functie de gesturi, de expresia fete! Pe Tale © are expeditoral, Agadar, mesajul poate fi exprimat oral, in seris sat nonverbal. Codificarea este un proces pri un simbol care poate fi 1 gesturi si mige st codifice mennj} gand in Imagini, sunete calculatoarelor Expeditorul trebuie receptorul (primitorul) tre simboluri ale limbajului com = Canalul de transmitere rranemisia este procesu! prin care simbolurile care alcdtuiesc mesajul Sunt ‘orului, Mijlocul este canalul de transmisie, Canalul, cum este le sonore, Acecasi conversatic comunicate ree conver fat in faté este reprezentati de undel purtati la telefon presupune nu numai unde sonore, oi gi impulsurs electrice 3i linia rere conecteazi cele doud telefoane. MijJoacele de comunieare pot varia de la un muioc interpersonal ca a vorbi sau a misma — pani la un mijloe de comunicars, al maze medic! (viare, reviste), 0 scrisoare saul un computer etc. Exist difenite mijloace de comunicare care au capacitati diferite de a transmite informatia. De exemplu, o conversatie fati in faté are fn general o mai mare capacitate de transmisie desat o scrisoare, pentru c& permite transmisia ma numai a cuvintelor. in plus, mijlocul de comunieare poate determina efectul mesajului pe care acesta Ml are asupra receptorului. O propunere de afaceri facut la telefon are un caracter mult mai personal decat 0 scrisoare. Acest lucra poate influenta rezultatul afacerii. = Decodificarea Decodificarea este procesul prin care receptorul (primitorul) interpreteaz’ mesajul. Reveptorul se foloseste de cunostinte gi experientd pentru a interpreta simbolurile mesajului, si in anumite situatii poate consulta chiar si un dictionar.Anyetenul pe vnre infelesul pe care expetiioral = Primitor (Receptor) Primitoral mesajulat porte persoant care represinth un ga Tost parten activa gi receptor care face wn efort pentru tel ny are receptorul nv poate decodi simboturilor fotosite de expeditor pprimit, Exprimares emoyiilor Comunieare sh anomite sitasyie We juedind un gol Important in proc este decodal, receptors poate i expeditoral « veut Tntreadievie s8el emotional complet al receptorulu Raspunsul receplorlui la mesa) c de comunicare. Feedbackul verificl ‘mesajul a fost primit sau ingeles: telefonic de lu un client potential, la fel de complex ca un raport seurt de Ja un avoeat citre un judecttor, = Perturbasit Cea mai frecventh perturbatie fh ‘procestil zgomot, Zgomotul este orice deformarea comunicarii. Pe esului de comunicare. Zs proc codificare $i decodificare, ‘pot fi considerate tipuri de Peanal? in pl comnnnlonron i panolul de comnnteare, eormunioaren poate fh formals # informalt vee format snolude ansaonblol mesajelor axcendente 4 re oare ciiuld (6 Canalete reingilor organizatorice, ea xe poste toe. verbala, iar mat alew cris directs 9s Ihilaterala, "Aceste forme unt proiectale Hunchronensa Tn endl struoturtl ate ined wh velsioulene dnformayt ttre ere rrapartiments } hivelt Lerarhice diferite, Ificienia eomuaietri serine de modal de func}onare al weestor canale. Aparijie anor blocaje te Indic necesitates revizwini postanior sau @ elajiilor interpersonate, Chir ordini duse phn’ Ja or) uly forme dit va, mvltilateral® 4h Hwevente in anunnite put Inventigirti atarii climatwlut de mune, ntribul dle focrwal include xemnificapia wie 6, eredind un sol de refux, acest jonirii orgmnizatiilor. ad vighlitat pontne reper informatii_neoficiale, ev 0 Con werwe informatdé include schiribul de ccaracter personal an general, dar gt zvonurite #1 birfele, Cauzats de lipsa jrmatil trunchiate, comunicares informala {ncearc’ 8h ietatea unor persoane. Canalele formali, Ele constituie cli jclor si penetreze canalele easier Depasind batierele Legale de statut gi ferarbie, retenwa emnaleley Mrrcrmnie poate vehicula stiri nouta, informatii mai rapid deett canalele formate, Degli mesajele antfel transmise sunt frecvent, distorsionsis # Hinata cle prezinta, in afarn rapiditifi informayiel gi avantajul une digponibilitati sporite din partea angajatilor. de inforrnati ‘ gurana, curiozitaten sau an neoficiale sunt senerate de organizaren net de comunicare care permit mesa Un proces eficient de comunicare solicit’ Iuarea in considerare ambelor nate, cunoagterea modului lor de functionare, 2 avantajelor eategorii de ¢ ‘or pentru a Je putea folosi gi controla gi dezavantajel nsul circulapiei mesajului si pozipia emitentului Fath de rea poste fir descendemta, ascendentd, orizontala $i 2. dn functie de primitor, comuni diag derulandu-se de Ia nivelul managementului de oxecutie. Confinutul ci este dat transmiterea de sarcini, soliciterea acestui tip de comunicare 0 constituie marea probabilitate ca mesajul si fic filtrat in timp ce este vehiculat de ta un nivel la altul, deoarece, fiecare nive) interpretcazd mesajele in functie de propriile necesitati sau obiective. puternic centralizate gi in care se practicd stilul de in. organizatils __ Nara conducere autoriter acest tip ae omelets aaelee=ieumaante msi procewulen de comunicare unilateral 3 Comuntcarea ascendent! Scnsmistitnanetata ies et aaa subordonati gefilor directi 9s succesiv, nivelurilor superioare ale managementului, Prin ele se vehiculea7A rapoarte. cereri, opinil. Zamir, Rolul comunielit ascendente este esentint Pome eficienta procesului de comunicare deoarece ‘atest receptia mesajclor transmise de manager’. De a fermediul ei se informeaz management) de nivel superior din ealea comoni din ae Faptul. ch. mesa{ull cireulk Ge) Ia eRceolenlh he ee mul tree de fitrele cognitive sau psihelogice. Acest dP ds comunicare este esengial pentru controlul si evaluarea ae0¥) i 5 Comunicarea orizonialé sau tatarai se stabileyi intre persoane sav compartimente situate 1a acelagi nivel ierarist Rolul acestui tip de cornriare este de a facilita coordonarea activitagiior ce vizeaza abiective comune, excluzénd interventia managerilor de nivel supenior: 1 Comunicarea diagonalé este practicaid in sinuajia in care membrii firmei hu pot comunica prin celelalte canale, Spre ‘exemplu, in cazul utiliz&ril gementului prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre Je proiect si restul compartimentelor structurii organizatorice. Spre Seosebire de comunicsrile clasice, acest tip prezints ‘avantajele economiel de timp si costuri, a folosirii unor relatii informale, a potentarit unui climat bazat pe apreciere reciproce. Dupé modul de transmitere, comunicarea poate fi: serisa, verbala, nonverbala. 3 Comunicarea scrisd este utilizaté in proportie ridicat& in cadrul firmelor pentru solicitarea sau iransmiterea de note interne, rapoarte, decizii, planuri, scrisori adresate unor persoane din jnteriorul sau din afara breanizatiei. Dineolo de situafille in care ‘comunicarea scrisa este absolut necesara, in practica se inregistreaza asa-numitul ,zmit al hartiei”. Studiile efectuate in acest sens arata ca aproximativ 75% din documentele care circula intr-o organizatie sunt adresate unei singure persoane, 10% vizeaza doua persoane si, doar 6% sunt destinate unui numir de trei sau mai multe persoane. Desi nu foarte agreaté — putini fiind managerii carora le place s scrie sau s citeascA rapoarte = comunicarea scrisa este inevitabila. Problemele majore cu care Se confrunt4 sunt cele ale clarit zie, acuratetei care, abordate corect se pot transforma {n avantaje ale acestui tip de comunicare.formatia $i comunicares _ wa Avantajele comunicarii scrise constau i faprul c8: vv mesajele scrise pot fi pastrate, fapt care sustine preocuparea’ Pent respectarea legalitatit _ oferd un timp mai mare de gandire si de argumentare; asigurd o diversitate sporita a ideilor, Se poate realiza fara perturbari din partea celorlalti participanti 1a comunicare hu necesita prezenta gi disponibilitatea simultand a participantilor; = permite utilizarea mijloacelor audio-vizuale Ca dezavantaje ale comunicdrii scrise pot fi eaumerate: Vicpersonalizarea comunic&rii prin climinarea relatiei directe inire participant; _ Consamn nidicat de timp cu implicatii asupra multipliearii posturilor din stractura orgenizatorica costul ridicat care presupune nu numai cheltuicli directe ~ salarii, hartie, mijloace de prelucrare, tiparire si transmitere ~ ci si indireste, cerute de conservarea in dosare gi in spatii special amenajate; din punct de vedere ecologic, comunicarea scrisi presupune, pr extensie, o serie de costuri sociale: exploatarea padurilor, efectele poluante ale fabricilor de hértie ete. 0D Comunicarea verbaié este cel mai frecvent utilizats in cadrul firmel. Specialistii afirma c& 70% din comunicirile inteme se realizeaz in mod verbal. Acest tip de comunicare se desfasoara prin intermediul lirabajului, fiind influentat’, inst, de parerile personale, valorile, reperele la care se raporteaz’ indivizii atunci cénd transmit si tecepteaza mesaje. In general, comunicarea verbala include: - relatari privind situatii, fapte, intémplaci ale existentei; sentimente si reactii pe-plan central la anumite situatii, parerile despre noi, altii, societate, cultura, opinii, atitudini care exprim& pozifia unui individ tntr-o situatic specified, puncte de vedere subiective. Pentru 4 evita confuziile relativ frecvente in cazul comunicarii verbale, jegate de receptarea cronati a mesajclor este necesaré constientizarea faptului c& mesajele nu reprezinté niciodata nuda telatare a unor fapte concrete, si cd, textul este insotir permanent de “muzica” acestuia, de sentimentele, opiniile, semnificatiile acordate $i receptate de participantii la comunicare. Comunicarea verbala solicité din partea managerului nu numai capacitatea de a emite semnale, ci gi pe aceea de a asculta. Practica releva faptul c4 ascultarea este marcata de o serie de deficiente. Specialistii afirma cA numai 28% din aduiti asculta cea ce li se spune. In ceea ce ii privestesorise. Desawannajele scestai tip de comunicare se referd la faptul cB: ‘necesiti prezenta simultan& a interlocutorilor, consumat: i transmiterea succesiva prin diferite trepte ierarhice se face dificil gi cu roan pienien ce substanta informationala. Astfel,, i 2 medie, comunicirile descendente verbale emise Ge Administratie sjung la directoril executivi in proportie de 63%, la efi de comparimente 55%, la sefill de sectie 40%, la maistri 30%, iar 3 Ja muncitori ‘numa 20%. in cazal comunicarii ascendente verbale pierderle sux si mai mari. Astfel, din continutul mesajelor transmise verbal de muneitori, doar 10% ajung la Consiliul de Administratic.selaxeze sau ofnd sunt singuri, Datorita sh i controleze expresiile fejei, deseori ‘ntra in comunicare, Nu fete necesar un studiv prea aprof jntirea tnei situayii tn Sare, noi insine, zambim binevoitor a clocoteste in interior. sine, ory gimpatia nomstrh color co 0 expreste & Ss estinsa, m simrerne sau erooionate atrag rapid stentia celoe din Se aed wists, melancolics i poste stimula pe esi GNI a consolare; i; dora, aspra, poate incita 1a agresiune, jn marca lor majoritate, %. Pomiroiate, atunci ead oamenli dorese acest [ects ve chipului uman care scepa controll astfel ined ele Pyamte despre starca sufleteascd # unci Persosne | ochilor §i a spraneenelcr. de asemenca, © multiadine de Informatin si comunicaren este grcu Instinct, mereu zambitori; cexpresiile fetei pot Exist fnsa zone al pot transmite mesaje rel Aceste zone se situea7a in jural _ Gestica si pozifitle capului pot releva, sentimente, atitudint: ati indiferent’, necunoastere; « umerii ridicati are = frangerea degetelor indict nerabdarea, nelinisiS masarea nasului cu degetul arAthtor rata ostilitat be masarea barbict indica indoiala, nesiguranta -narea capalui insofité de wn zambet semmifick dorinis de a incuraja, bunavointa, rabdarea, interesul; » bratele incrucisate in dreptul apizare, sentimentul de inferionitate; «= aafinile impreanate sub barbie sau sprijinind fruntea indic& superioritate, aroganté, dificultate in comunicare, De multe ori, gesturile mu sunt definitive: care ofera indicii asupra intentilor sau ezitarilor noastre. Unul Hinire cele mai cuposcute cazuri fn care © persoana doreste s& intrerupa Giecursu! sau actiunile cuiva este acela de a se ridica de pe scaun, 13 tnsi in picioare. Fiind gata s4 so miste din nov, ei exprima prin aceasta 2 migcarii, dorinta de a pleca, stopata, jnsé din diferite eranta ci firul diseutiei se va schimba etc. ‘ului poate oferi, de asemenea, interesante mesaje tniverbale, Specialistii aprecia7 o& exist 0 adevaraté. problematica psihosociologica a spatiului din jurul corpului uman. Flecare individ se inconjoaré cu 0 zond tampon Cate protejeaz’ de intrugi, Daca fata de persoanele indezirabile reflexul nostra este de a mari aceasta zona de protectie, fata de prieteni, rude, aceasta distanta se poate micgora pana la anulare. Cand aceasté zoné este tncdlcat’, asupra individului se exercité 0 constrangere psihologic® jf de sentimente dezagreabile. Prin ca sau negatia, tn timp pieptului exeté neincrederea, dorints de ele sunt doar niste miseari preparatorii pozitie prima parte motive: politete, sP* Modul de folasire a spatit insoti ies¢ _ Managementul genera! si firmel ervarea comportamentului cotidian, au fost descoperite patra distante practicate de indivizi, in fametie de activitaten desfigurats sau de tipal de persoand cu care intr in relat « distanja intima de 40-50 cm de la care oamenii vorbese cu are se poate micsora pana la desfintere in cazul apropiatilor familiei; « distanta personala practicat& in relafiile eu prictenti 5 persoancle simpatizate, Este de 50-75 cm pentru prictenit apropiati, depagind metru peniru cei indiferenti nou. Aceasta distanja este puternic njata de tipul cultural. Astfel, italienii, grecii, francezii un spatiu personal mai Testrans dec&t americanii; gormanii, elvetienii, suedezii si britanicti prefer un spajiu mai mare comparativ eu nord-americanii, fiind neplacut surpringi cand acesta este incleat, Mediul social influenteaz& distanta sociala in sensul ci in orage acesta tinde s& scadé in comparajic cu mediul rural; clasa de mijloc isi revendica un spatiu mai mare in comparatie cu clasa de jos. Varsta impune o crestere a spatiului la alti in comparatie cu copiii. Sexul marcheaz& un spatiu personal redus admis 1a femei in comparatic cu barbatti; distanta socialé arata spatiul necesar confortului psihic in relatiile sociale. in raporturile de serviciu, ea se poate situa la 2-3 metri in mod cbignuit. Distanta sociala creste pe masura ce relatitle sunt mai Oficiale; distanta publicé se instaleazi intre persoanele cu statut social inegal. Un comandant se adreseaz trupei sale de la 5-10 metri, judecatorii aseaza intre ei si inculpati o distanta apreciabilé, intarit si de modul tn care este delimitat spatiul etc. Persoanele publice gi oficiale - presedintii, prim-ministrii etc. — igi delimiteazé si conserva aceasta distant prin garzile de corp. Studiile psihologilor americani aratA faptul cA atunci cand se pastreazA aceste distante, oamenii sunt calmi si reactioneaza eficient. Pentru comunicare a fost interesant de remarcat c&, prin plasarea la o distant potrivitd de orator, auditoriul asculta discursul mai atent, apreciindu-| ca mult mai inteligent $i agreabil in comparatie cu situarea la o distant prea mare sau prea mica. Modui de folosire al spatiului poate oferi indicii si asupra personalitAtii indivizilor. Astfel, un individ cu complexe de inferioritate va tinde s4 ocupe un spatiu cat mai restrins, lipindu-si mainile de corp si stand pe marginea scaunului, fn schimb, cei care se cred superiori isi tin bratele intinse oni impreunate cu coatele desfacute larg pentru a-i tine pe ceillalti le tek Gen. ee ae coafuri inalte, pantofi cu tocul foarte inalt, lotiuni putemni« mirositoare, hainele descheiate care flutura in jurul trupului. u infl folose:Informatia si comunicares ss 4 Dupé modul de desfasurare comunicarce poste fi: reciproc direct2, reciproe unilateral’ direct& $i indirect. reciproc direct sau fata in fata este apreciatl de practicieni vue! eficient mod de @ construi o relatic de lucra. Flind ‘onal (deoarece implic& auzul si vizul) ea permite emitentului s& ‘pe Joc modul in care a fost primit mesajul. in functie de reactiile pcruiui mesajul poate fi repetat, reformulat iar conduita poate fi gi es mid adaptaté. Acest tip de comunicare este cu deosebire solicital in cle delicate care antreneaza sensibilitatile gi susceptibilitatile nluiui. De altfel, un manager care va difuza subalternilor sii vestile ‘rin telefon sau prin scurte mesaje scrise risc s& fie cotat ca lipsit ura). perfid jar credibilitatea s8-i fie retrasi. aju! fecdbackului rapid este completat de cel al comunicinii ale Expresiile si gesturile sunt descifrate, verificate gi clarificate : Comunicarea fati in faté rdmfne o form& precisé, rapid’ si ficient pe care se pot construi relatii interpersonale sanatoase gi durable unicarea reciproc indirect se realizeazA prin telefon, radio si, din ce is ce mai mult, prin televiziunea interactiva. Dintre toate mijloacele cnentionate, cel mai utilizat, im prezent, este telefonul. Desi rapida, ‘pentru mesajele presante, comunicarea tclefonici este lipsité de parte din mesajele nonverbale. Unele mesaje pot fi deduse din jumul, intonatia vocii, viteza de vorbire. Dar pot fi considerate aceste emnzie absolut concludente? Faptul c& cineva vorbeste repede la telefon <1 semm cE doreste s& scurteze conversatia ori ca fi displace carea telefonici? Acestea si inc& alte probleme ridicé in fata acestui tip de comunicare o serie de obstacole care o limiteazi si 0 scar doar spre anumite categorii de mesaje. m 3 Comunicarea unilateralé directa se regaseste in cazul transmiterii de mesaje care nu cer raspuns dar si in cazul unei categorii de reuniuni — sedintele de informare. 3 Comunicarea umilateralé indirecta se realizeazi prin intermediul scnisorilor, filmelor, discursurilor. Ultimele doua sunt suporturi relativ recente fat de hartia folosita de secole in realizarea comunicarii. Scrisorile constituie un tip deosebit de comunicare. In era comunicatiilor clectronice scrisoarea tinde s& fie apreciaté ca un gest de cleganta gi curtoazie.‘Managementul general al firmet parcurs st de completitudinea etapelor, procestt 3= imbréca urmatoarele forme: 5, In funcyie de traseut connunicare mai poste decfiigoar’ fntr-un singur sens, de la emitent Lipseste ultima etapa a procesului, feedbackul, “ePitnite motive; emitentul nu consider’ necssart ‘verificarea ve caracteristicile comunicdnii unilaterale se mumBr8: Jul exclusiy al emitentului; 0 Comunicarea unilateral. Se 1a receptor. Acestei forme ti din FAspunsului. Print plasarea sub control - — desfisurarea rapid; Cea eeee pe presurainerea eoncordat|el aessiaior aaszacs color receptate. : Prone comunicdrii unilaterale isi dovederte cficicnin ta sa situatii ai de urgenta gi exceptionale, determinate de calamiati naturale (incendit, a se inundatii), snterventii chirurgicale, conflicte armat® <% Toate fecste situatii se caracterizeazd printr-o trBsiturs commun: diseutiile, Gezbaterile si, chiar simplele explicatii sunt neperrmse fiind considerate consumatoare inutile de timp. cmitent-receptor si 0 Comunicarea bilateral. Se desftsoari in dows sensuri: int urmatoarele Teceptor-emitent, Aceasti form a comunicirii prez caracteristict iesc de sub controlul exclusiv tn comparatie cu comunicarea receptorii au posibilitates interventiilor prin intrebi cere mai mult timp intrucét transmiterea si Tecept discutii: - semnificatia mesajului poate fi verificata si, la nevoic, clarificaté si redefinita. Dest pare dezavantajul consumului de timp, aceasta formA 2 procesults $= se sdeste mult mai propice si ficient in cazal comunicarii organizationale al emitentului prin interventia receprorului; ‘unilaterala pare mai dezorganizat deoarece “ari, sugestii, comentarii; ia se pot transforma in 3.2.4 Factori de influentit in procesul de comunicare Fiecare firmi are o rojea proprie de comunicare. Personalitatea, individualitatea, amprentele culturale ale firmei se regasesc in compozitia subtila a mesajelor vehiculate. Aceste particularitati sunt efectul unor influente exercitate de factorii interni si extern firme. : Dintre factorii externi cu influent organizationale se mentioneazé: asupra configuratiei comunicarii > Mediul ambiant, Aflat in continu’ i tapidi schimbare mediul inmulteste volumul si sporeste viteza cu care trebuie transmise si receptate mesajele. Tipul de mediu poate influenta, de asemenea, structura comunicariiy a sicomunicares ae un mediu Tinistit poate incuraja in special aearmnicarile serise, caci ele rimin valabile mult timp, formale si reciproc — Grn tjcoarece consumul de timp nu este monitorizat execsiv. Intr-un mediu sirut si reactiv ori turbulent, In care schimblrile se succed ex repeziciune, cimimcdrite serise tind s8 fie inlocuite cu cele verbale, ocle informale par sé comunilibreze pe cele formale iar telefoancle sunt preferate linigtitelor convorbiri fata fn fata organizational, Astfeh a tehnicti si tehnologiilor care afecteaza inclusiv tehnologia ui factor sunt evidente mai ales in mijloacele eforul mobil réspund marile » = Modificaret comunicarii. Influenfele acest ehnice promovate in procesul de comunicare: faxul, tel nevoilor comunicani rapide, dar tind in acelasi timp s8 anuleze wrul din atributé comunicarii: personalizarea. >» Nivelul de educafie al oamenifor ~ cu cit acesta este mai ridicat cu atat calitatca comunicdrii este mai ridicats. Codificarea, decodificarea, interpretarea si feedbackul pot elimina unele deficiente generate de lipsa de educatie, ignoranta, rezistenta la now, Factorii interni cu influente mai directe gi mai vizibile asupra structurit comunicarii sunt: Gradul de formalizare, nivelul de > Parametrii structurti_ organizatorice. jului_ influenteaz’ centralizare al autoritatii, modul de efeciuare al contro} decisiv structura $i procesul de comunicare. Astfel, o inalta centralizare $1 formalizare, un control detaliat si rigid, parametrit specifici structurii de up Dirooratic se vor reflecta in predominanta comunicarilor scrise, descendente, formalc si impersonale. Procesu) de comunicare se desfisoar in aparenta simplu, deoarece mecanismele sunt simplificate de automatisme, rutine, fara complicatiile si subtilitatile cerute de decodificarea si interpretarea_unor mesaje nonformale si de folosire a feedbackului. Aceasta simplificare mu reprezinZ decéi o sérécire a comunicérii. Astfel, configuratia structurii organizatorice influenteaz2 comunicarea prin numérul de componente, plasarea si conexarea lor pe niveluri ierarhice. O structurd incareaté, cu multe niveluri ierarhice conduce la multiplicarea si aglomerarea proceselor de comunicare, la ingreunarea si aparitia numeroaselor filtre, 1a multiplicarea comunicarii informale. Modul de proiectare si functionare a sistemului informational reflect’ partea formal si scrisi a comunicdrii. Sistemul informational poate interveni asupra mesejelor, canalelor si mijloacelor de comunicare. Existenta unar deficiente la nivelul sistemului informational generate de supra sau subinformare se va reflecta in calitatea, cantitatea, viteza de circulatic a mesajelor, in promovarea cu prioritate a anumitor fipuri de comunicari.on ______ Misnagementsl general el rest > Shihul de management ese facxoral care inflaceni=a-l BSN personalizare © comunicarii. in funchie Ge conceptia Care: sta la baza stilului de rmnc’, jnanaperul poate fi adeptal: an ro oarbe din parica subordonstului. Este cazul silat aworitar tout pe lipsa de Incredere in oameni ca $i Pe sMPraestinare, ‘propriilor posibilitati, Eliminand dialogal st feedbackul acest stil promoveazi Porter comunicarca descendent, fonmalB. ‘Comunicarea aii tn fath Priori derath, in general, opierdere de timp, fiind vite: = dislogului, 10 cazul stilului democrat-participany Interesat de opinia Sobordonatului, respectindu-i deranitatca $i folosindu-i competenta, Shanagerul va promova comunicarca verbal alaturi de cea serist, va rreetraions eomanicarca nonverbal decodificknd sentimentele si veerile celor din jar iar eomunicarea fatS in fate imbracd freevent aspecte informale. > Tipul de cultura organizarionala. Prin componentele de perenitate — ccnceptille de bazt, valor 9 perspootvele — calmrs RATE menting tradith, reguli mesorise, dar puternic tnrAdacimate sot resimt in vrai alnarea procesuhit Ge comnntoare st Siecle Mie: 22e% traditia a jmapus, spre exemplu, comunicarea lipsit& de formalizare dar selectiva, ca in cara) colturii de tip plnzi de paianjen, modificarea ei spre & comunicare ceruta de cultura de tip retea va cere 0 adevarata revolutie culturala. Pe de alte parte, prin intermediul comunicarii sunt vehiculats mesajele culturale Pentinure in mituri, legende, sunt consolidate valorile si perspectivele unui anumit tip cultural 3.2.5 Regele de comunicare in cadrul grupurilor mick Comunicarea leagd indivizi si grapuri intr-un sistem social. Initial legaturile de comunicarc se dezvolt fntr-o firma astfel incat angajatii si-si poata lua informatiile de care au nevoie si sé-si coordoneze mune alaturi de ceilalti. ‘Aceste legaturi de comunicare au devenit un sistem social sofisticat, compus atat din grupuri mici de retele de comunicare, eat gi din corganizatii mari de comunicare. ‘Aceste retele servese atat pentru a structura fluxurile si continutal comunicarii cat si pentru a sustine structura organizationalé. Modelul si continutul comunicarii fustin de asemenea cultura, credinta si sistemul de valor: care fac posibila functionarea firmei. © retea de comunicare este format dintr-un grup de persoane aflate in contacte stabilite, care generea7a $1 transmit informatti. jntre membrii grapului se pot stractura urmatoarele tipuri de retele: roata, Y, lant, cerc si stea. Pe excmplul unui grup format din eine persoane, care Jucreaz in acelasi compartiment sau la acelasi proiect gi in care simbolul A yeprezint’ persoana__anagementul general al rms rhice. In acest tip de reten $° in iger-subordonat smineaz 3 jiniile si treptele tera Je de comunicare mana} renaibil posibilil oa ce Nivel? Nivel b = Figura 3.7 Rete slant in cadrul rejelei cere, Fiecare comunicd cu alte douk persoane. Persoana A pare, in planul comunicarii, mas grabs in postara de membre al grapului docat 1 gescentralizarii este ascit) stilul aia, Un nivel sensibil al nent, care facilites: imp eficient de informatil Imire de ef al acest participativ de manager smembrii grapului- zi un sch Figura 3.7 Retea cere in cadsul repelei stea (multicanal), fiecare persoana, smembra a retelei sulticanal, poate comunica liber st eschis cu onicare alt persoant din grup. Acestui gen de retea fi este specific stilul participativ saa permisiv de management, cu un ridicat nivel de descentralizare.n rwrorsnatin pf coMMEMIERECR sunt folosite fn activitates grupurilor miei. ns ye vatat ca o coneretizare a filosoficl managerinie # liderilor acest prupuri ct pentru cd se potriveste diferitelor eategort| de activitiyl, Pests areint Shuple. de rutind, rejelele-roatd, Y #1 Jan axurt rapiditate pf weuraseles Nee pentru ‘complexe, ce implied inijiativ’ gi creativitate, refetete chreulare 41 set Thane, deoarece asigurl circulajia liber® a informatiel, chiar ditch Tipurile de rejele prexentate numai_ si sunt cele mai aceasta nu este atdt de rapida. 3.2.6 Rariere In comunicare ca schimb de idei, opinii si informayii prin intermediul damental coordonarii activitayitor le, intelegeren lor Comunicarea gesturilor gi atitudinilor este fun cd scrisul gi vorbitul In sine sunt achiuni relativ simp! nti dificultatea principal a comanicarii de diferentele enorme dintre oament ste personalitatea, pregatirea, experienta, influenteazh Injelegerea mesajelor. pentru persoane diferite. 0 problem’ esentiali, cici 1 Jeagh neapairat cuvintelor umane, Da corect rep! Aceasta dificultate este generat Ficcare om este un unicat in ceea ce prives aspiratile, elemente care Impreuni sau Separat Un cuvaint, un gest, 0 expresie, pot avea sensuri diferite intelegerea corecti reprezinth pentra manage pazeazi pe comunicarea cu persoane de care nu: munca hui se prietenia, simpatia sau rudenia. Tixplicatia netnfelegerilor, dezacorduritor gi chiar a confictelor se gisese in comunicare, in barierele pe care oamenii manageri sau executanti ~ le ridicl, mai mult sau mai putin intentionat, fn calea comunicarii, Dintre barierele comune ridicate de oameni fn calea comunicarii cele mai cunoscute sunt Receptia si interceptarea mesajelor sunt diferite, > Diferenjele de percepfie. structura fizica si mentalii, mediul fn care evolueaz’ afectate de personalitatea, fiecare individ. procesul prin care indivizii selecteaz& si interpreteaz’ Perceptia este senzorial stimuli gi informatii in condifii consecvente cu propriile repere §iti ______ Manaementel general st rset smaginea genersia despre hume fi viagl Omall Taeke sunt ignorwte, altele acsopiate EXpesiemelor props. Experienjele influentesza, corect fatdiny at s poat’ fi depasite situatiile in care Un instrament util in calea descifairit st creat de doi psib prin modelul cunos Communi sevareee: jicarea este deformata. ‘personalitatii si perceptiei umane & {_americani — Joseph Luft si Harry Ingham ~ fm anul 1955 eciproce denumt $i fereastra lui Johary” in general, si cea organizayionala, in special, este ingreunata re dintre noi suntera tentati si presipunem ct oanienil #9 5 1 accleasi situatii, tn acclasi mod 5 _ cies tendinta de a incartinal pe cei din jurul nostna in caiegon’ stereotipe (buni, rai, destepti, incompetent); s mpresie deformeazd judecBtile ulterioare, transformandu-se, de .. In prejudec’ti; _ Timpotia noastrd fag de alii crete am scade fi msure, Ni Gat: descoperim sau nu trasituri, preferinte, caracteristici comune; _ SoS tendinta de a extinde faptcle, atinudinile, punctele de _veder® Scasionale on negative a fntregul comportament al unui individ. Ceezioarea ch un individ mi 8 descurcat intr-o anumit situafic, Screusind si ia 0 decizie coresta, se poate transforma in opimiia oR este incapabil, incompetent, lipsit de simtul orient. instinetiv, oamenii folosesc propriile repere i conceptii th judecarss vrecx convinsi c& adevarul $i dreptatea le apartin. Freevent s¢ ita faptul ci mu existd rispunsuri "corecte” atunci cénd oamenit sunt invitati chat imerpreteze propriile semtimente, atitudini, impresii. Spre exemplt Samenii pot interpreta diferit un desen, fira insd sé se poatd afirma care imterpretare a fost falsi si care adevaratd. regul > Diferenjele de statut, Pozitia emiteatului si a receptorului in procesul comunicari poate afecta semmnificatia mesajului, De exemplu, un receptor constient de statutul inferior al emitentului, fi poate desconsidere mesajele chiar daca acestea sunt reale si corecte. Un emitent cu statut inalt este de regula, considerat corect si bine informat, mesajele lui find interpretate ca atare, chiar daca tn realitate sunt false sau incomplete,Linon) pot gener Wlocaje Intre partciparsii ta comunicare, religioase, onganieapionate diferite 3 Muadiemote vemanace generate de folasiren unor euvinte in modur diferite ont a anor cucinte diferte fn aeelagi mod. Probleme semantice apar gi atunci clind Angajant folosese tn exprimare cuvinte wa expresii din jargon, argou, noologistic, exprest SUE Cehiiee OFF prea pretentiose, > ‘comorul este un factor ce fine de contextul comoniehsii, Consth fn gunete sau amester de sunete discordance gl puternice care Smpiedic’ transmiterea yi/sau reepjionarea mesajului, El poate sd concureze mesajele sau chiar sti te domine, deformancia-te, Zgomotul poate fi produs de: folosire unor tnstatafil fh apropterea receptoruilul sau @ emitentulti; sennale parazite pe canalele de comunicare (linia telefonict, fax, calculator ete,); erori de comportament ale participantilor la comunicare (spre Exempla, situatia Tn care (ofl Vorbese fn acelagi timp, fecare ineereind sf se impund facd auzit); folosirea de cate emitent a unui numiir exagerat de cuvinte, chiar dack acestea sunt corecte, mesajul pierzindy-se in neesential Obsiavole specifice procesutui de management Obstacolele specitice procesului de management depind nu att de Jarura mai ales de cea umani, respectiv de componenta psihologic’ inclus& in proces Aceste abstacole sunt generate atit de manager, et si de subordonati 1. Obsiacole generate de manageri, Ce initiatori si coordonatori ai comunicirii, managerii au tendinfa de a ridica bariere artificiale fn comunicarea cu subalterni sau omologti Lor, in general datorit > Dificultdtii in capacitatea de transmitere a informatiilor. in aceasta categorie se inchid: insuficienta documentare, ccea ce determina o utilitate redusd; tendinfa de a supradimensiona explicatiile introductive, devenind inutile mai ales cand interlocutorul este subaltern sau coleg familiarizat cu subiectul; tendinja de a transforma dialogul in monolog, fie din lips de timp ori de incredere in partener, fie din lips de interes fata de parerea acestuia; > Stereotipurilor in modalitajile de transmitere gi prezentare, cea ce duce la scAderea atentiei interlocutorilor; > Utilizirii unui ton ridicat si marcat de iritabil intimidarea partenerului gi lipsa rispunsului; litate, ceea ce poate duce la== Managementul general sl Armel > Cintioary onut Henk) ayeadteevat peroanel are recepteazt mesajul, Folosires nor reniont PAO MAitafh, row eleva AML UNRGF Termeni de stricth specialitat vice paentultiayte le receptare ankegrall gl corect’ a informatiilor communicate; de Lapset cle atentie 8a ate abilitate In dirijaren yl controtul dialogulut ehtre roalioarea URN AEC: » Doteenyelor hy oapacitaten de ascultare, Speciatiyti au ajuna te eonchiria ek inatie ch Hemline Personality; aubordonat 15. an Origine fh eapacitaten codeuti cle asoultare @ Sonduedtoritor, Aatfel, personalitates subordonattlor este lceatd, car potengialul profesional, intelectual gi ereativ se reduce simtttor Caanitatet neds de aveuttare, axcuttanea ineonvetd eate urmarea ‘do rexpect fafa de personalitatea interlocutorului, manifestata prin psd de atentie, nerabdare, graba de a termina mai repede, rezolvaren in paralel a altor probleme; capacitagii scdmute de concentrare asupra fondului problemel, ceca ce Ulommeas’ atentia cdtre forma comunictrit gi pleraind astfel substania informapionala: rendinjei de @ interveni in timpul expunerii si de a prezenta exact variants contrara, eoea 6¢ este de naturd se deseurajeze continuarea dialogulus, tar, iy perspectiva, de a boon inifiativele dee auboraline sau ale omologilor contucatoritor, revistented fath de introdtuceren ynot idei noi, O idee noul perturbl o ordine deja stabilita, iar transpunerea in practica poate implica gi dificultayi de realizare, mecesitiind un efort suplimentar care ar periclita regulile, cxistenfa, confortul, staturul unor persone, avantajele deja obtinute ete, munieare ale personatului din Odstacolele determinate de subordonazi an ca sursi fie dorinta de sccuritate, fie factori care, pur gi simplu, tin de temperament, climat de muncd, Formele sub care se manifest acest tip de dificultati sunt: » Rezerva subordonatilor In a-si exprinna propriile opinii din teama de a nu avea nepliceri cv superior sav de a nu-gi periclita promovareas > Convingerea cl problemele subordonatilor nu-1 intereseaz’ pe manager, % Lipsa de obignuinti fn comunicare, Astfel, personalul de executie, nedispunand de posibilitatea de a se adresa fh seris sau verbal, renunti la a da curs unei, comuniciri din proprie inigiativa; Tendinga de a considera cd orice idee, propunere de perfectionare, implica’ automat existenga unei defectiuni tolerate de conducere. Intr-un asemenea context o propunere ar prea ca un denunt fap de cel care conduce, ceca ce tnar putea declanga ostilitatea, VvSolormettn CWC natn 11.1 Mternte s1 uhntel de perfecfonare i deqwotare a comuntearii: oreanianonse : Awe ine Ameciunk be Managemen» elaborat o list eu zece reguli ind comunicoren efictenti, mate: a J cruten'a! Heine shy Clarifice Welle Inaknte sh te comuntce. TE sistemalizeve yi sh Je analizeze pentra a fi corect transmise, Muli communicaten uns acest luna deesrece ¢| nisi planifich actul 2 Went planificaren comunieapilor este necesarh consulteres celor din jut, fiecace contrite v9 ndwee mal multe object! vitate mexajului transmis. 4 (ei ce dotese sh ini\iexe Comunicares trebuie ®8 examnineze adeviratul scop 8 comunicani pentru s nu se plerde fn detall 4. Cex ve comunich trebule 86 fink Cont de ansamblul elementelor fizice 91 psihice ale contextului, deoarcee tnjelewul inteniionat este fntotdeauna transtnis mai | pault decst prin simple euvinte, Pyitentul ebure 64 fie atent fn timpul comunictrli la nuante, ea 9 la tnyelesutl de ba7é al mesajului. Pe Mingh fnjoleaul transmis de cuvinte conerete, tonul voeii, expresin Seje\ sau gesturile au un extraordinar impact @supra receptorulut [6 Eritentul trebuie stop dezvolte capacitates de empatie. Cfind se pune problema <4 wansmnité un mesa), 9% Ineurajeze cooperarea, si descoperc intercsele yi nevoile altor porsoane, emitentul trebuie sa priveasca lucrurile din punctul de vedere al celorlal 7 {n Gmpul comunichrii participantii trebuie 8’ pun’ intrebari gi 84 se incurajeze reciproc in exprimarca reactiilor, deoarece astfel se demonstreaz& dack mesajul a fost sau nu infeles. | 4. Emitentul gi receptorul trebuie 64 comunice in perspectiva la fel de bine ca si | | pre) in prezent. Comunicérile trebuie si fie previzute cu scopuri si mijloace corespunzatoare unei perspective gi arii de cuprindere largi. 9 Cet ce comunica trebuie 4 fie siguri pe suportul comunicdrii, Cel mai | persuasiv mod de comunicare mu este cel spus, ci cel facut. Comunicatorii | trebuie sé fie congtienti ¢4 atunci cind actiunile si atitudinile sunt in | contradicfie cu cuvintele, cei mai multi oameni tind si nu {ind cont de ceca ce | saspus. ee 10, Emitentul 9i receplorul trebuie sf tncerce sa {ach fotelegi. Ei webuie 64 fie b ieAsculrarea acti) Promovata inijial ea un concept tearetie Rogers, ascularea activa sa (ransformat Inte comunicirii organizationale, Tehnica ascullarii active « plecat de ta 0 fi: oamenii gdindese mai repede decht vorhese ae mesaj care li se vansmite find preacupall de semnificatia orginald a mesajului nu este oblige verbala (spre exemplu persoanele care folosenc: peecorg metafora incearcé sii tansmitd cu totul aligeva deci ceen meiaforcle sunt decodificate incorect Miri ea partenerii Ja vreodatd ci au existat neinfelegeri. Tenica aseultirii active const tn ascultat, iar receptorul isi clarificd gi igh confirma impresiile. Dincolo de simpla receptare a cuvintelor, in ascultares activi reveptoru! webuie si se concentreze asupra sentimentelor, atitudinilor, tefiretiturli care insoteste mesajele. Ea devine astfel 0 excelentii modalitate de a-i ineuraja ceilalti s8 vorbeasc’, Paptul cd gdndurile, opiniile gi sentimentele nu le criticate fi face pe oameni si se simtit in siguranfl, si comunice mai profund fn legatura cu multe probleme, fata de situatia ascultiril superficiale, Bazata mai ales pe incurajarea laturii afective, comunicares activ ajutt la diminuarea barierelor de statut, de perceptie, de culturi gi de personalitate. 3 Specialistii recomanda managerilor care practic& tehnica ascultérii active respectarea unor reguli de comportament: Priviti-va interlocutorul in timp ce-| ascultatl; Incurajati-] s vorbeasca prin aprobari din cap, zambete; Puneti intrebari, dar nu exagerati; intrebarile trebuie si vizeze subiectele importante sit a mesajelor; : Ajutati-va interlocutorul 84 se expr Nu ascultati cu pixul in mand, interlocutoru] vorbeste; Parafrazafi la anumite inter Nu interpretati simu faceti pres ‘Nu anticipati si nu trageti co ‘Nu va impuneti punctul de Nu incercati s® analizati solutiile pe care Je intreve7 Tehnica aycultarii active aduce serie de avaniaje nu numai pentns 1 de comunicarea organizafionala c} §i, in general, pentru proces! de management permite stabilirea unor relagii interumane corecte #i eficiente, dezvoltate pe respect reciproc, cunoastere gi autocunoastere, sinceritate; ® Ajuid la destinderea climatulut de munc&, 1a dezamorsarea tensiunilor $i conflictelor; + Faciliteaza coordonarce si controlul, identificarea mai rapida a abaterilor si a cauzelor lor si climinarea acestora; + Permite oamenilor 58 admitd in forul lor interior chestiuni pe care, de regula, leevitiy jeazt personalul sisi asume responsabilititi, s8-gi punt tn valoare potentialul intelectual si profesional; adoptarea unor decizii noi, bine fundamentate + Facilites $ Comunicaria de marketing ~ formi specifica de comunicare stivitatile de comunicare si promotionale ale fntreprinderilor se diversified si devin tot mai complexe, Apar noi tehnici, noi organizAri, noi echipe de specialisti. Creste atractia operarii cu instrumentele mixului de comunicabii de ‘keting: publicitate, publicitate direct’, promovarea vanzarilor, relatii publice, azare personala. Acesic insirumente, in practic’, pot fi inlocuite unele eu altele sau pot fi utilizate unele pentru a promove altele, ceca ce presupune existenta unei coordoniiri unice. in marketing, aproape torul este comunicafie, o mare parte din bugetul de marketing fiind consacrat comunic&rii a cea ce se ofera si a ratiunilor pentru care produsul sau serviciul raspunde in mod total asteptirilor consumatorului tintit, Cu alte cuvinte, este vorba de un argument de vanzare eficace (pozitionarea in special in spirital consumatorului, argumentatie capabila s4 reflecte aceasta pozitionare; idee spectaculoas’ si creativl, imbricdnd atrigitor argumentatia si penetrand consumatorul). Un argument bun trebuie si mearga direct la esential, tinand cont ca adevaratul subiect al comunicatiei este individul, care ia decizii fie de ordin logic, fie de ordin emotional, deciziile de cumparare fiind uneori emotionale si alteori rationale (comportamentul uman nefiind un ansamblu cocrent). Acelasi individ poate lua decizii diferite in ocazii diferite. Se consider’ cA in marketing nu este nevoie sé cunosti ratiunea dezvoltarii unei personalititi, ci sd stii ce personalitate s& conferi produsclor. Nu este de mirare cX majoritatea anunturilor publicitare, de exemplu, nu atrag atentia consumatorilor pe care Si vizeaz8, neavand putere de acrosare (“stopping power”), Astfel, conform aprecicrii unui formator al Agentici de Publicitate . Young & Rubicam”, existi sapte reguli care fac dintr-o publicitate sau all mijloc de comunicatie un adevarat ,,stop pe imagine”: anuntul trebuie sa fie construit in jura) unei intrigi accesibile tuturor; el trebuic si ceara audientei sa Participe; irebuie si provoace o reactic emotionala; trebuie si stimulezewena peNicgnal divers, cum ar fh) studentii, puterea publica jocald, pieyele fiinanciare. Din punct de vedere tehnic, publicitates se iferengiaaa prea mult de poblicitates de produs, tn 10s a cocept de produs ea promovind un concept de thtreprinders; exe acceagh strategia de creatie gi planificarea media urmeazi aceloragi ce imp vor fi folosite accleasi media nu vor existe in mod mari diferente. Publicitatea corporate” confine ins 0 substanpiald ne obdigatori comunicare ,,corporate”. lnr-adevir, crearea sit naginii wnei Mhtreprinderi mu se vor satisftce prin recurgetts le ‘media publicititii clasice, imaginea find punct de convergenti al .) alte actiuni (relapii publice, sponsoniziri, mecenat ete.) #4 reeultantd a an Shrerne si exteme, produsul mixului de comunicati, In ceea ce priveste comunicdnis “corporate”, aceasta conduce spre o viziune globala si . eonimor noi forme de comunicare eare scapl meseriilor publicititii care se vine in balangi eu modelul normal al interventilor gi remunerdiit agentici, de “ScD interesal pe care il prezint& crearea echipelor numite grup de comunicare global (rcuncste sub ‘acelasi drapel toate componentele comunicanii te uni superspecializate, aceste sinergii sunt adeseori doar financiare i, fn consecint’, prea putin interesante pentru anunciatori). In acelasi timp, dezvoltarsa case Cini -eorporate” se indepirteazi din ce in ce mai mult de principiile, SSodele si tehnicile comunicirii de produs, Ea const th integrarea unei ccnabilitati sia wnei politici de comunicare Ja nivelul cel mai fhalt al managementului unei intreprinderi, noile concepte mumindu-se identitate, culturd, proiect de intreprindere. Publicitatea, comunicarea corporate” ies din1» formatia si comenicerss rs Comunicarea, pant acum in eseath comercialf, devine astfel ua instrument de sngul viral si .consumatorti contaminatort~ Afaceri de mare susces 4 edror anverguré an surprins lumes iitreags a, av : civeu! viral, Adie 0 .g0apit” orchestraid cu mBlestie care jtNhte reslisares uno? impact promotional maxim ex up baget minim Renae ca strategie de © operaiime de marketing direct decit de 0 eanpane sibheeaci Io sear? mare. Soapta este un fenomen patural, legat de commasicae’ ‘Se poate Vorbi despre marketingul viral din momentul In care firme’ mu se declanseaz’ spontan. EE Casul wr 317 Experiea [ui Martial Viahero reprezinti nul dintre cele mai_bune exemple ge "rusiti prin marketingul viral. Acest fost pilot miliiar, reconvertt 9 | SXcator de moda a devenit o legend, Sacul siu fetis ,recordbag” 2 sedus ‘mediile | diz brung insinie si cistige strada ... numsi prin fora zvonuriler. Un prods | snovator adoptat de rejelefe de opinie, o imagine tendinié repercutata asupra Preset i tanara intreprindcre a dat lovitura, ajungind la vanzari de 50.000 de tueati pe | Tund, f8rd a da un ban pe publicitate! imterpersoné connnicares favorabil Revista comerciantuli de imbricaminte-inciiliminie™.nx.29—marttie 2001 L e } Escaladarea fenomenului de lansare a unui produs sau a unci mode prin zvonuri (mnarkctingul viral) se poate explica si prin respingerea unui amumit discurs publicitar de edtre un publie matur care mu mai crede fn discursurile formatate sau marketizate. .Consumatonil a fabricat anticorpi, rezistenti la marketingul clasic”, apreciaza Seth Godin, vicepresedinte al Yahoo. “win schimb, va pleca urechea la cei spune prietenul sau vecinul, fn consecimia, moda este ‘mai putin rezultatul unei campanii publicitere deedt o form de contaminare de la om la om. Esie ceca ce numim.,, idea virus". " Soapta” in versiune electronica este si mai cficace. Navigatorii pe Internet, chavistii, cei care impartagese aceleasi gusturi si acelasi mod de viald reprezinta ‘zvonisti potential. Anumite subiecte se preieaz2 mai bine ca altele acestui tip de campanic. Cazul nr. 3.12 The Blair Witch Project”, un filmulet horror american, a devenit arhetip. | Pentru a-si face cunoscut filmul, societatea producatoare Artisan Pictures, in crizi , de bani, dar nu gi de idei, a ales sé intervin& pe chat-uri de discutii tratind subiecte | despre supranatural si povestind momentele forte ale filmului. Apoi societatea___Mamagementul_ generat web sia inmetinat suspansul, relevand pasaje din film. Chatigt ] si av povestit amucilor lor. milioane de vanzBri, torul 2 deschie un ait S-au napustit asupra acestor scene Bilanful accstei strategii: un succes planctat ‘© mana de dolari pentru campanie de lansare, fantului de imbrieSminte-incaltaminte”, nr, 29 pentra martie | sursar Revista ,comerci 1 Ra Limitete marketingului viral sunt: «ze adreseazi unui public tanAr (sunt foarte receptivi la nou, domici si schimbe si si transmit informatii); adevirat nou (consumatorul produsul promovat trebuie si fie cu contaminator trebuie s@ se simi pus in valoare prin produs); « pisirea mijlocului de seducere a consumatorului (esantioane, intra la avanpremiere, indemnul de a recomanda produsul si prictenilor, dach intrunit standardele potentialului zvonist etc.); ‘comunicarea virall, ichnic eficace si ieftind, se poate t contra-reclam& daci mesajul a fost denaturat fay de cum a fost el ransforma fn ‘tsansmis de initiator. Astfel, marketingul viral este 0 arma cu doua tiguri 3.3 Concepte-cheie + Sistem informational > Sistem informatic + Daté Informatie Circuit informational Flux informational Procedura informagionalé Mijloace de tratare a informagiilor Deficionte ale sistemului informational Proces de comunicare Emitent Mesaj Primitor Feedback Comunicare formal Comunicare informal Comunicare verbal % Comunicare in seris % ~Comunicare nonverbala * Rercle de comunicare * Bariere in comunicare