SUPORT DE CURS ECDL START MODUL 1- HARDWARE, SOFTWARE, IT MODUL 2- WINDOWS XP MODUL 3- MS WORD MODUL 7- INTERNET SI E-MAILSuport cursECDL MODUL 1 pot Generalitati privind posibilitatile de utilizare ale calculatorului Hardware, software si tehnologia informatiei (TI) Modul cum culegi, administrez gi folosestiinformatia fac din tine un cAstigator sau un infant in via" in aceasta manieré dramatica sintetzeaza Bill Gates roi! tehnologie' informatie. Este tot mai evident faptul cd In prezent ex'stentafecdrutindvid in parte, ca g @ intregi societi In aisamblut ei, capata un etm «in ce in ce mai alr. devine tt mai marcata de necesitates cunoasterii rapide, complete gi corecte a realitatiiInconjuratoare, pentru ca luarea decizilor 88 fe fécuta ferm, oportun gi competent, Aceasta duce, inevtabil, lacregterea volumuli de informa ce lredule anaizat, de unde o diminuare a operatiitai in acjune. rice decizie ae la baza informati gi date referitoare la obiectul activtati cespectve. Prelucrarea datelor rebuiefécuta In ‘concordant cu cerinfele tehnologelinformatonale. Se pot astfel contura dferantale dine dat 5 informati - datele desemneaza elementele primare, provenind din diverse surse, f4r8 o forma organizata care 8 permit Iuarea unor deca + informatille sunt date ce au un caracter de noutate, care imbogatese rivelul de cunostine ale celui care primeste aceste Informati. © data care nu aduce nimic nou nu se poste considera informate, Prolucrarea datelor (numita si procesare) presupune totaltateatransformarior, ca forma gi contnut datelor Dintre transtormarie cele mai importante se pot enumera: 4. Generarea reprezintaoperatia prin care se objn date primare (sursa); 2 Culegerea si preaitirea. Forma iniiald a datelor diferd de forma sub care acestea intr in prelucrare, Pregatres Gatelor In vederea prelucrari ior, presupune eapele Y selectarea - dintre datele primare se aleg datele care sunt necesare pent generarea anumitrinformati ¥ codiicarea -trecerea datelorInt-0 forma adeevata prelucraei (de exemplu, ulizarea rumerelor pentru @ Folosiea inernetull pentru procurarea de norma Dezvolara tet learng-ut ca‘ noua forma deinvatarsant +n viata nica: © Cardurl de plas de orice fe © nfotorminate © Uslizareairteretu pentru scopur personae + Emal > chat + Cumparatur ein irtret(onine) + Procurares de muzica (paral gratita) + ocur one © _Ubiizareaprogramelr stander in seopu private Din punct ce vedere sical, porind dela aerenferea modullr fice gi logic, calguato electronic (a insu un ‘sistem informate) are doua componente > hardware, (pe scur hard): ansamblul elementelor fice gl tehnice cu ajutorul cdrora datele se pot culege, verifca, transmit stoca si prelucra, suporturile de memorare a datelor precum si echipamentele de redare a rezultaelor reprezinta componente ce pot fi practic atnse, > software, (pe scurt soft): ansamblul programelor, proceduilor, rutinelor care controleazs funetionarea corecta gi efcienta a elementelor hard; exista sub forma de , concepte gi simbolur, nu are substan, Tehnotoaia in (TI. reprezinta normale sb ectare, memo fo $\ prelucrare a datelor, in rea oblineri rezullatelor scontale, cu ajutorl caSuport curs ECDL _MODUL1 9-3 Constructia calculatorului personal este 0 magind care prelucreazé informatile automat. Pentru aceasta trebuie s@ | se furizeze datele pe care trebuie ‘8 le preiuceze (datele de intrare) go list de intructuni (programul), care s@ indice Gum s8 preueeze aceste date, Dacd pentru a ‘ajunge la un rezutat trebule sa execute mat multe operafi, elle va efectua pe rand. Operatile | ordi’ acestora fi sunt specticate calculatoruul prin intermedia! programulu. Calculator va fimiza utizatoruil rezuitatele obtiute In urma prelucrari (date de tee) In ‘impul prelucri pot sa apara s date intermediare Date de inrar 3 ———— Date de iegie eee — Program Pentru a putea realiza aceste operat, calculatorul este alti din deus componente: '2Echipamentole fzice (partea materila) ~ HARDWARE 12 Programele $I datele (parte logics) - SOFTWARE HaRoWARE-UL]reprezinta echipamentele fice cin care este alcatuit un sistem de calcul, in care circutele electronice prelucreaza automat informatie g asigura comunicarea inte utitzator 5 sistem, ‘Von Newmann a stabiltc& hardware-ul vebuie #8 asigure urmatoarele functit 4. funcjia de memorare, 2 tunciia de comands gi conto: 3. functa de prelucare: 4 functa de inrareiegire, 1. Functia de memorare asigur’ memorarea datelor si a programelor si are ca suport memoria intema gi memoria externa. In ‘memoria intema sunt slocate programele gi datele care sunt in uot la. un moment dat. In memoria extemné sunt stocate toate programele gi datele de care poate avea nevoia, in fer stuati,sistemul de calc 2. Funetia de comanda gi control asiguré extragerea instructunior din memaria interna; analiza instrucjunior, ‘Comanda de executare a unei operat fextragetes detelor de intrare din memoria intend atarjarea dateloe de isire In memoria intern. Funcjia este ealzats de Uniatea de Comanda 51 Control, 3. Functia de prolucrare asigura efecuarea operailor aritmetice (adunare, sedi NOT), Functa este realizata de Uniatea Arie Logica 4. Functia de intrare-iegire asigur introducerea datelor ga programelor n memoria interna g urnizarea rezutatelor. Exemplu:Calculul valor expresie: scece Inmultire §impatir) ¢ logice (AND, IF Rezult cd un calculator este format din mai multe blocurfuncionae.Suport curs ECDL MODUL 1 p94 Structura unui calculator personal Unitatea Gentrats (UC), aleatuita din: * Unitatea de memorle intern (UM) compusa din + Unitatea Centrald de Prelucrare (UCP) ce este compusd din Unitatea de Comands gi Control (UCC) = _Unitatea Artmetic si Logics (UAL); _Sistemul de intrarfiesire ($ UO), care este alcatuit din: - ‘= Medi de stocare 1 Dispoxtve periflerce; 1 Dispoatve pentru acoesarea medilor de tocar; 1 Dispoztive pentru interfaa eu utizatoral - Dispoztve periterice de intrare (OP Mh 1 Dispoziive perifrice de iesire -out- (OP 10) tere Memon extema (ME ) 1 Magistrate de transmitere a comenziior ge contol, iformatilr gi instructor. ‘Suceint, despre flecare component se poate preciza: Unitatea Centralé (UC) este alcatuitd din Unitatea Centrale de preluerare sl Untatea de memorie interna itatea_de_Mer say_memor i este zona de stacare temporara a datelor intr-un Calculator. Termenul memmorie este fotos pentru a desemna cpurlie reale capabie s8 pastreze date Deoarece calculator recunoaste numai doua star, datele supuse prelucréri: sunt transformate in giruri de citte 0 si 1 inditecent in care dintre cele doua tipuri de memori, RAM sau ROM se af, Bit-ul (binary cit cir binard)reprezinta cea mai mica unitate de date ce poate fi reorezentat sl orelucraté de cate ‘calculator. . - ‘Qsuccesiune de 8 biti se numeste byte sau octet find cea msi mica unitate de date ce poate feprezentata si adresaté de CBire memoria unui sistem de caloul Deoarece datele reprezentate in memorie ocupa o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate in mutipl unui byte aste ‘ klobyte (KB). = 1024 bytes 2" tes): . ‘megabyte (MB) = 1024 kbytes (2"° KB), ‘ gigabyte(GB) = 1024 Moytes (2° mB) ‘errabyte(TB) = 1024 Gaytes(2"° GB); 4 petadyte(PB) = 1024 Thytes (2"° TB), 7 Vexabyte(EB) = 1024 Poytes (2" PB} Reprezentarea in memorie a datelovinformatilor se realizeaz ia nivel de byte (octet) ‘cuvant de memorie = doi bytes (16 bit) ‘uv dubiu = patru bytes (32 bt) Ccuvant evadrupl = opt bytes (64 bit) Memoria externé sav suplimentard este aceea care foloseste dispozitive speciale pentu stocarea datelr: hard disk, CD, floppy disk, dise ZIP ‘Memoria cache este un mecanism de stocare de mare vitez8. Poate fi sau 0 sectlune rezervaté din memoria principala, sau lun cispozity independent. Uneori este Incorporat fn aritectura microprocesorulul (de exemlu a caleulatarele Pentium). - Din punct de vedere al, volatilitat”, memoria este de dows tipuri: ~ ROM (Read Only Memory - nu igi plerde contnutu la oprrea caleuistorulu, nu poate fi .sclea de c&treutilzator (este inscriptionata de c&tre producator cu ajutorul unei aparatur special), este de capacttate redusa (pana la 2MB) si este folosit8 pentru stocarea informatilor despre hardware, mici programe ce configureaza diverse dispositive (contine programe esentiale care se inearca la poriea calculator) ~ RAM Random Access Memory) - este o memorie volatil (se pierde la oprrea calculatorull), poate fata cits cat 51 modificaté $i este folosita pentru stocarea programelor gi datela, find considerata principala memorie de lucru a Calculator Unitates Contrala de Prelucrare (UCP), se afi in interiorul carcasel calcuatorului montaté pe placa de bazé (mainboard sau ‘motherboard). Acaasta este placa principal8 gint-un calculator, ln mod obignut, placile de baza contin: CPU, memoria, interfetele pentru dspocitvele de stocare a datelor 5i pentru pertfericele standard,‘Suport curs ECOL MODUL 1 pas UGP-uleste implementaté cu ajutorul microprocesorulul, lementul de bazé_ al. sisteruiui de calcul (La rmicrocalcuatoare este numité proceso) Procesorul interpreteaza programele, identiea inetuctunia din program, decodifia 0 instruciune, recuncaste codurie operstil,activeaza crcuitle electronice corespunzatore § executa operat artmetice i logice ‘Astazi, UCP-ul se bazeaza pe un singur ereuitintegrat, unt microprocesor. Dintre funcile procesonuiy pot faite: + executainstruciun individuale pentru programe gi controleaza operatileefectuate de alte componente ale computerulu + realizeaza calcuele si operatile lice; Fiecare microprocesor este alcatult din mai multe micromadule interconectate prin intermediul unor ci de comunicatinuite ‘magistrale interne, pe care circa dete sau instructiun a c&ror viteza de deplasare depinde de doi factor + [atimea - numarul benzilor de ciculatie; deoarece pe fiecare banda cieuld un bit, ¢ poate vorbi despre latimi Cconvenabile (de 8, 16, 32, 64 sau 128 de bit transmi! In paral) + frecventa de tact - numarul de pasi de lucru (tacturi)pe care poate s& i faca procesorul In fecare secund8; se rmasoara In megahertzi (MHz), iar mai nou, in gigahertz (GHz). Ciruitulintegrat este 0 capsuld in interiorl cércia se gasesc sute de mi de cute elecronice. Acesta se mai numeste 9icip (chip) $1 se monteaza pe place calculator Microprocesorul este format din cule electronice cu sjutorul cirora el poate interpreta gi executainstrucfunile. Instructiunile reprezinté codiicarea comenzilor de operati pe care rebuee 83 le execute calculator. Degarece calculator este o magn’ cu dous stir, aveste instructuni vor fi gu de cite binare, iar codul folost se numegte cod magind. Seful de instucluni pe care ‘microprocesort I infelege sill exeouta se numeste limbaj masina Pentru executarea operatilo, unitatea artmeticd-iopicd dspune de o memore proprie, de dmensiuni reduse, organizaté sub forma de registre, Atunci cdnd procesorl execut8 0 instuctiune, din memoria interna sunt aduse In regisre operate pe care trebuie ‘le execute UAL, 'Microprocesorul poate exeouta urmtoarele operat |2 cole patru operati arimetice de baza: adunarea, scdderea, inmulirea 31 impartiea: 12 operate ogice: AND, OR, NOT s!XOR, cu autor carora se poste controlaordinea in care se executs operate, folosind > textul, adiea operatia de comparare itre dou opera > saltul condiionat, adic’ executarea unei anu instructiun In funcbe deo condi; > repetitia,aica executarearepetata @ unel seovente de instruct > Unitatea de Comanda si Control (UCC) primesteinstructiunile de la memorie, einterpreteaza g,corespunzator, erie comenzi ‘tre UAL 51 UM, respect comenz de transfer catre $ UO si memoria extern > Unitates Aritmeticd si Loaicd (UAL) are rolu dea executa operat armetice gi logice cu date funizate de memonie side a ‘epune in mamorie reautat ebtnut > Slotemul de Intrare/legiro (S UO), este elcttut ain ‘+ Medile de stocare - suportulfzic pe care se stocheaza informata: hard disk, CD, floppy disk, dsc ZIP. Constituie 0 ‘memorie suplimentara + Dispozitive periferice,Imparte la réndul lor in © dispozitivele periferice pentru accesarea medilor de stocare: unitatea Noppy, untatea CO-Rom, unitatea OVD, Unitatea ZIP. Dupa pozitia lor In calculator, acestea pot f interne sau externe, Cele mai multe se gasesc In ambele variate, diferenta dinte ele find interata gi. pretul, cele externe avand sursi de aimentare gi carcasa proprie, dec! pret mai mare. © dispozitivele de interfata cu utllizatorul reprezinta totalitatea dispoztvelar cu ajutoru carora este posible Introduceres datelor In prelucrare precum gi furrizarea rezuttatelor obtinut. Pot f © dispozitive periferice de intrare {DP Il) -tastatura, mouse, joystick, miczofon, scanner, camer video: © dispozitive periferice de iegire (DP 10) - monitor, imprimanta, boxe, > Interteta ~ componenta ce asigura o conexiune intre cova elemente pentru a putea luera impreuna.Interetele pot f de ‘mal multe tipu © paralele transmit simultan & bit) (un byte); folosité in special pentru conectarea Imprimante (© seriale-intertefe universale, In care biti unui byte se transmit pe rand, unut céte unu la aceasta pot conecta ‘modemul sau un alt calculator. ‘© USB (Universal Serial Bus) ~ este ointortataseriala universala, aproapa orice petferic are optlunea de conectare pe USB > Memoria externa (ME) sau memoria secundard este utlizata In cazul in care prelucrarile depagesc capacitatea memoriei interne sau c&nd se doreste arhivarea datelor si programelor. Ete strains legata de medile de stocare din sistemul de intrarefiegire, referindu-se de fapt Ia aceleagi componente, prvite dint-un punct de vedere citer. > Maaistrale de transmitere a comenzilor de control, Informatilior si instructiunilor~ dispoztive ce asiguré functionares Intregului ansamblu, stablind legatura functionala.Intre componente. Sunt sieteme de conductoare de semnal care transporté 0 anumita cantitate de date mai repede sau mal incet, in functie de latmea magitae.‘Suport curs ECDL. MODUL 1 pas. > Dispozitive de intrare Prin intermediu! d'spozitivelor de intrare, ullizatorul introduce informati tn calculator. Printre cele mai cunoscute sunt © Tastatura- reprezintd unul dine perfercele standard, este cel mal ulizat, find principal dispaztv cu ajutorul carve se introduc datele tn calculator geste inclusa In cadrulmisim de dotare al unui calculator. Cu ajutoru acesteia Se pot introduce in calculator ditferte informati: date, programe, comenzi, texte. Cuprinde cincl categorii de taste taste de introducere text (afanumerice), taste numerice, taste de deplasare a cursorulu, taste functional, taste speciale. Pentru tastaturile mai nol exista char gi taste de navigare pe Internet. © Mouse-ul- cispozitiv de intrare , pate integranta a interfefel gratice, care controleaza migcarea cursorulu (pointer) pe tun ecran de afigare. Este de dimensiune redusa, poate fi deplasat pe o suprafat rigid gi plata, contine cel putin un buton cu utilizar diferte, in functie de programul care trebuie executat, in particular, mouse-ul este important pentru interfaja grafica spre utlizator, deoarece optunile si obiecele se pot puncta 5) apol se execut un clic cu butonul mouse Ulu. Astfel de aplicati sunt ceseori numitepoint-and- cic. Mouse-ul este de asemenea folositor pentru programele grafice care permit folosirea sa ca pe stiou, ceion sau pensula, Exist rel tipuri de baza pentru mouse: + mecanic - are o bilé metalic sau de cauciue ce se poste rot In toate cirectile mutdnd corespunzator indicatorul pe ecran, sensul de migcare find detectat prin senzeri incorporat + optic - pentru detectarea miscari se foloseste un laser; deplasarea se face ulizand o suprafata special, dotata cu ‘o.gril&. Acest tip. de mouse réspunde mai rapid gi mal precis decat cele mecanice, dar sunt gi mult imal scumpe. + optomecanice - folosesc 0 combinate de tehnologii mecanice si optice dar nu necesita supratete speciale © Trackball (bila rulanta}- dispozitv de intrare ce poate fi considerat un mouse agezat pe spate: mutarea cursorului se poate face prin rotirea bilei cu ajutorul degetelor sau palmetor. De obiceiexista de la unulla tei butoane plasate langa bila, Permite indicarea, selectarea, inserarea si este folositInr-o Interfat@ Grafica cu Utlizstorul (GUI). Avantajul principal fata de mouse este acela cd nu necesité 0 suprafalé de lucru, putand fi agezatoriunde. Deseor este flosit fn focul unui ‘pe un computer portail (laptop. © Touchpad - este 0 mica suprafata sensibid la atingere, flosta ca dispozitiv de punctare pe unele calculatoare portabile. Deplasarea pointer-uui pe ecran se face prin mutarea dagetulu peste pad, © Scanner - dispozitv care poate cit textul sau ilustratietiparite pe hartie gi transforma informatie intro forma pe care ‘caloulatoru o poate folosi. Un scanner functioneaza prin agitizarea uneiimagini, adic prin Impartrea sa Intr-o grid de puncte $i reprezentarea fecarui punct prin O sau 1, In raport de culoarea punctului,alb sau negra. Dup8 marime gi posibilitates do af utlizate, exsta * scaner de birou - araté ca un coplator. Materalul ce trebule coplat ge ageazA pe o euprafats plana, de slic, capacul ‘ebuind 84 fe inchs, ca sila copiator + scanner de ménd - are dimensiuni reduse, este mai lent gi ete util pentru prelucrarea documentelor mic © doystick - maneta care se migca In toate directile controland deplasarea pointerulu. Este similar unui mouse, cu eosebires cd la mouse migcarea cursoruui Inceteaza odata cu deplasarea, pe cénd la joystick cursorul continua s@ se deplaseze In irectia In care este indreptat joystick, Incetand cu reverirea la pozitia iniiala, Este flosit mal ales pentru jocurile pe ccaleuitor. ‘© Light pen (creion iuminos) - dispozit asemanator unui mouse, care foloseste un detector sensiilIa lumina pentru ‘selectarea obiectelor de pe un ecran de afigare prin punctarea directa © Mlcrofon -folost pentru a inregisia diverse sunete pe calculator, conecta a placa de sunet. Este utlzat in telefonia prin Internet sila introducerea verbald a comenzior. > Dispozitive de iegire Extragerea datelor se face prin utlizarea unor dispoziive de iegire, specialzate, care pot prezenta rezulateleinr-o forma inteigibl, pe suport de hatie sau acustc, agreata de beneficar. © Monitor (numit si VDU - Video Display Unit) - este dispozitivl standard de igre ‘Gonsiructv, exists monitor: + eu tub catodic - cel mai folosit tip de monitor, deg! ocupa mult spatiu Imaginea se formeaza similar cu aceea de pe ecranul televizorulul, sianume pe suprafata unul tub cu raze catocice + cu eristale lichide (LCD - Liquid Crystal Display) - au ecrane ce utlizeazd dova stratus de material polanzat evo solute de cristae ichide inte ele care, la trecerea unui curent electric, @ ageaza astelIncat s& opreasca trecerea lumini Caltatea unui monitor este determinata de: + marime - dimensiunea ciagonalei, masurata In fl (1 tol = 2,54 om} + fezolutie - masurata In pixelipuncte de imagine): cu cat rezolutia este mai mare, cu alt creste caltatea, + frecventa - masurata In Hertz, arata de cate ori pe secunda se genereaza pe ecran o noua imagine, decio freeventa crescuta inseamné o catate crescuta + aspectul ergonomie - se referd la caltatea de radial emise de catre calculator, cunoscéndu-se fapiul c& lucrul 6‘Suport curs ECDL mopUL 1 po? timp Indelungat la calculator provoaca disconfort ocular. ‘© Imprimanta -cispoztiv care afigeaza pe hati texte sau ilustrati, In functe de tehnolagia de tpsrie utiliza, imprimantele po fi + cu pini sau matrictale - crearea caracterolor se face din alaturarea unor puncte separate, obtinute prin loviea pinlor (ace ici) cu © banda tugata Este necesaré o hartie specials este ifn, deosebit de zgomotoass gi pe cale de dispar cu Jot de cereals - caracterele sunt formate din puncte obtinute prin stropire cu cernealé prin duze speciale. Se foloseste hartie de scris normal, are cost mediu gi este mai putin 2gomotoasa. Caltatea imagini depinde, in afara de caltatea hati, de rezolutie (numar de puncte pe inch, masurata in dpi-dots per inch), viteza de ucr (In pagidminut gi de capactatea de colorare: + laser foloseste aceeasitehnologie a $i copiatoaree: pentru imprimare utlizeaz4 toner gi hartie normala, Executa cele mai bune lucrari, dar datorta pretulul destu de rdicat (mai ales cele color), sunt mai putin foloste, Exist cliferte caracteristic! ale imorimantelor, Cele mai importante sunt: + Calitatea imprimarii sau rezolufiaimprimantet, exorimata prin umarul de puncte tate pe un inch; + Viteza- exprimata prin numarul de caractere tiparite pe secunda sau numarul de pagin pate pe minut + Modalitatea de alimentare cu hte; ‘+ Zgomotul cin momentul pair, se masoard in decibel © Plotter-u\(trasatorul)- dispozitiv special pentru trasarea pe hartie @ unor planuri gi desene tehnice, In functie de ‘comenzile uns calculator, flosind o penis © Boxe (difuzoarele)- sunt flosite ca aispoziive de iegire pentru sunet, Sunt lagate la placa de sunet > Dispozitive de intrare / iegir © Modem-ul - cispozitv care permite calculator s3transmita date prin nile teleforce. Informatile prelucrate de calouator ‘sunt stocate digital In timp ce informatie transmise prin line telefonice sunt ransmise sub form de unde endlogice ‘Moder-ul face conversa datelr dnt-o forma In alt © Touch screen - tip de ecran de atigare, acopert de o folle transparenta sensibila la atingere, punctarea elementelor ‘e pe ecran facandu-se cu degetele. Acest aspect poate fi considerat ca un avantal(nterfata naturals), dar si dezavanta, punctarea.cu acuratee find imposibia > Dispozitive de stoca © Hard disk (disc fix) - disc magnetic pe care se pot stoca date Intr-un calculator. Sunt superioare celorlalte suportur de pastrare a informatio din punct de vedere al vitezei de lucu gi a capacitati In general mai mult de 3 Gb), Lanivel fixe, sunt organizate ea zone cirulare concantrica numita pista, flecare imparts la randul lor In ofta 12 aroe nume sectoare, CCaractersticiletehnice care determin8 vteza unui hard isk sunt + timpul de acces la date -timpul necesar pentru accesul a un sector (85 pina la 65 ms); cu cat viteza de rotate este mai mare, cu at accesarea datelr se realzeaza mal rapid; + viteza de transmisie a datelor - cantitatea de informaticitite intr-o secundd Hard disk-ul extern este un hard disk care poate fi detagat de Ia calculator fara @ necesita desfaceres acestuia, find Situatint-un setar al calouatorulu cara are conectri la magistrala de dete a calculator © SD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) ip de disc optic ce permite stocarea unei mari cantitatj de date (peste 600 MB). Datele se inscriptioneaza cu un aparat special gi nu mai pot sterse sau modiicate, Din punctul de vedere al Posibiltai de imprimare sunt doua catego + CD-R. imprimabile 0 singura data; + CD-RW -imprimabile de mai multe oF © Dise ZIP - dispozitv eu o capactate de memorare de 100-300 Mb. Dise Jaz -dispozitiv cu o capacitate de memorare de pan8 la 1Gb. ‘Floppy disk (aischeta)- disc magnetic flexibil, portabl, cu timp de acces mare gi capacitate mica. Se folosesc tot mai putin, tele nu se pot pastra timp Indelungat In siguranta. Poate memora in general 1,44 Mb de informati Pontru a putea lucra cu discheta aceasta va trebu initial formstata, (De obice, alunci cd cumparaf o discheta aceasta este formatat). Formatarea unei dischete este necesard pentru ca discheta respectva sa fle compatibil cu sistemul de operare folost Prin formatare, sistemul de operare sterge toate informatile legate de gestiunea suportulu, testeazd gi eventual maccheaza zonele defect. Uiizarea unel digchate presupune: Avantaie: toate calcultoarele au unitate de discheta astelIncdto cischetd se poate cit oriunde, costul de achizie este foarte redus. Dezavantale + so dofecteaza foarte ugor + au capactate de stocare redusd, Datonts capacitati mari de stocare, CD-urie sunt cele mai bune medi de stocare pentru aplcatile multimedia, Calculatoarele folosite pentru aceste aplicapi sunt mai scumpe deoarece trebuie echipate astfel Incat s3 permita 7Suport curs ECDL MODUL 4 9-8 brezentarea da Tero, afe, vide, anima 9 sel. Aces alalatoare se rumesc PC-limei au crate Permite olosrea de simbolur grafice + Permit flosirea de sunete + Pot ria jocuri + olf ascultate CO-uri cu muzica + Permit folosiea de boxe + Permite folosia de microfoane ‘Termenui de muttimegia desemneaza 0 metoda de prezentare a informatei pe un computer, folosind mal multe metode: tox, imagine grafica, sunet, imagine video ete, Programele multimedia sunt folsite la + Prezent + Materiale pentru pregatire pe computer - Computer based training (CBT) + Jocuri + Publitate; + _Aplicati pentru stacen [Sortwane-ut] sistemului de calcul este format din programele destinate s8 asigure conduceres gi controll procesului de prelucrare a informatel, precum si efecuares unor lucran curente. Prin sofware se inelege toata informatia care se gaseste pe Calculatorul personal Un sistem de calcui nu poate s8 prelucreze date tara sa fle programat, Un program consta dint-o suocesiune de insiructiun ce Converg catre solutia probleme ce trebuie sa fe rezolvata Exista doua categoni de programe: > programe de sistem - coordonesz4 modu in care lucreaza componentele sistemului§ ofer@ asistent@ In unctionarea rogramelor de apicati. Se spune cd ele alcatulesc software de baza s|constau in programe de nive! jos (low level care interactioneaza cu calculaorul ia nivel sau de bazé Sunt proiectate este! Incat s8 faclteze utlizares eficienta a resurselor sistemului de calcul si $8 ofere Instrumente pentru dezvoltarea 9i executia programelor de aplicatie. Aceste programe sunt elaborate pentru anumte puri de sisteme de calcul si nu se ot folos! pe alte tipur. Ele sunt furizate de catre producator sistemelor de calcul sau de catrefrme speciazate > programe de aplicatit - destinate rezolvarii unor probleme speciice unei apiical. Se spune cA aleatuiese ‘software de aplicatil. Aceste programe ofectueaza prelucrar ale datelor, In concordanta cu cerinjele informationale recesare, find reaiizate In princial de eatre firme epecializate de software, istemul de operare (SO) - ansamblu de proceduri manuale gi module de program de sistem prin care se administreaza resursele sistemulul de calcul (procesoare, memorle, perforce, informati) ce asigura utlizareaeficients n comun, resurse 51 oferd utizatorului o interfaté cat mal comods pentru utllzarea sistemului de calcul ‘Agadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentdnd intrfata dintre componentele hard gi utitzator Pentru 8 spunde rolului de interfata hardware - uiizator, majortateasistemelor de operare sunt organizate pe dous nivele > fizig - mai apropiat de hardware cu care interfereaza pritr-un sistem de Intreruper > logic - mai apropiat de utlzator, interferanc printr-un sistem de comenai, mba de programere,uslitare ‘Gorespunzator acestor doua nivelun, sistemele de operare cupring in general cova categori de programe: de comands si control pentru coordonarea gi controlul tuturor functor (procese de intrae/iesr, executa Intrerupenior, etc; > de servicil (prelucrari)- executate sub supravegherea programelor de comand gi contrl,utlizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicate. Principalele funetil ale unui Principalee functi ale unui sistem de operare sunt: > Gestiunes prelucririlor- ofera posiblitat de pregatice gi lansare in execute @ programelor de aplicate. Pentru aceasta, sistemul de operare trebule sa dispuna de: (© un editor detox, pentru introducerea ¢! mosiicarea unui program sursa (program ser fnt-un limba) de programare); © un translator pentru limbajul de programare.‘olosit.(asamblor, compile, interpreter), pentru vacucerea instuctiunilor din program sursa int-un mba) recunoscut de sisemut de calel(Srogram obiect); © un editor de leaturl pentru reaizarea de legaturIntre modulele obiect In vadereaconstutl stucturi pe _segmente, necesare execute! programelor (program direct executabl). Acesta se Incarca In memore de care componenta sistemulu de operare numitdineareator, gi din acel momentexeculia poate avea loc. > Gostiunea resurselor-identticarea programelor ce se executa, a necesarvlui de memorie, a sispozivelorpenferice gi a Cerintelor privnd protecia datelor. > Gestiunea figierelor -realizesza separareafiiereor incarcate in memorie $i grupeazs figierele pe clei ublizato. > Faciltati puse la disporiia uilizetorului referitor la compresia dateor, sortarea, interiasarea,catalogarea 5 Intretinerea bibliotecor prin programele uttzator dsponibi. > Planificarea executie!lucrériior dupa anumite criteii (timp de execute, pros etc), astfel incBt unitates centrala sa fe utlizata ecient Coordonarea execute! simultane a mal multor programe, prin urmarirea moduli de executare a instruciunilor, epistarea gi tratarea ero, lansarea in executie a operatiior de inrareviesie, > Asistarea executio! programelor de cétre utllizator, print-o interfat8 prietenoasa, att la nivel hardware, ct gla rive! sofware. Dintre cele mai cunoscute sistome de operare se pot amint: Windows '95, NT4, Mac Operating System, Linux, Unix, Novel 8gSuport curs ECDL. MODUL 1 - P98 Aplicatii software Apicatileinformatce sunt reprezentate de acele progcame ce sunt realizate pentru utlzaton cu scopul dea folos calculatrul n= © problema specifica si pentru a indeplinio anumitésarcina (procesare de tex, facturare, OTP, apicai grafice) Exists cifeite programe flecare avand ofuncte specifica, de exemplu: > Programe de comunicatii - Yahoo Messenger, Outlook Express (cv ajvtorul acestor programé se pot trimite mesaje 51 comunica cu diferite persoane iniferent de locaizarea geografct a acestora) > Programe de manipulare $/ gestiune a fisierolor - Apple OS 8, Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenamy fsierele). > Programe de navigare pe WEB - Netscape Navigator, aiferite pagin de Internet) > Programele do procesare de text - WordPro, StarOffice Document, Microsoft Word (cu aceste programe se pot ‘accesa informatie sub forms de text, avand posibitatea de ectare, salvar gi mprmare a documentuli) > Programele de calcu! tabeler- Microsoft Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet (aceste programe permit marigularea datelor numeric existente In tabelee de calcu). > Programele de gestiune a bazelor de date - Filemaker Pro, Microsoft Access (acest program organizeaza Colectii mari de date, pentru ca informatja 88 fe dsponibil uilizatoruui prin realizarea iterogarilor 51a extragerlor de cate) > _Altele, folosite in domenii diverse, speciaizate - Adobe Hlustrator, Quark Express, ‘Agadar, dire apicaile software care pot fi folosite la birou sau acasa se pot enumera +” Program de procesare de text: Word, WordPertect, AmiPro, Program de calcu tabelar: Excel, Lotus 123, + Program de baze de date: Access, Filemaker Pro: + Program de prezentai: PowerPoint, Freelance: + Program de posta electronica + Program de navigare pe Internet + Program de contabiltat: Program de salar internet Explorer (cu ajstorul acestor programe putel acces Interfata grafica cu utilizatorul (GUN) Interfata qratics cu utiizatorul (GU! - Graphical User Interface) Un program ce utlizeaza o intertaté gratica vutiizeaza de obicei un sistem de operare bazat pe ferestre, Aces! program afigeazé in ferestvele de pe ecran meniut simboluri, euprafate de lucru gi fersstre pentru eplicat, dispozitive grafice folosite in interactiunes. cu un computer pictograme, buloane, casete de dialog etc, iar uiizator convoleaza aceste ferestre cu ajtorul mouse-ulu Cones, avantaelefolsirii GUI sunt + Interactiune cu computerul mai ugoara gi ma} eficienta pent utkzator + Simplifcare a instructnitor complexe, realzata cu ajutorul pielogramelor gi meniutlor, Inivere intutiva a comenzilorcatre computer Programele gi figierele sunt mai ugor de manag organizat Componentele de bazd ale interfeteigratice ou utlizatorul, sunt: + indicator sau punetator (in general arat ca o sagesté sau ca un ) dispozitiv de punctare, un mouse sau un trackball, care permite selectarea obiectelor de pe ecran: + pietograme (Icons),mici desene care reprezinta comenzi,giere sau ferestre, ce pot fi activate cu ajutorul mouse-ulu + desktop- zona de pe ecran unde se afia pictogramele; + ferestre (windows)- zone ale ecranulul in care se pot executa actvital dierte + meniurt (menus) - contin comenzile care se pot selecta pentru afi executate, Etapele realizaril aplicatiilor software Etapele standard ale realizar unui program sunt: 4. Somnalarea necesitatil unui program - studlu de fexabiltate; 2 Analiza - Realizaree unui studiu pentru a vedea cerintele, conditile pe care trebuie sf le Indeplineasca programul 3 Proiectarea programului (design) - realizarea bazelor de date, stabiirea funcilor necesare prelucrrlor, 4 Realizarea programuiui- etapa de programare (programming); 5. Testarea programuli- (testing): in aceasta etapa program este implementa in paralel cu cel deja existent sau se reaizeaza testarea lui In cadrul unel sectk sau a unui departament 6. Implementarea programulu: odatd testat gi eventual Imbunatait programul este gata pentru implementare, de data aceasta In totalitate, a mai necesita un alt program fi parle 7. Verificare - studierea modului in care programul respectv raspunde tutor caine beneficial 8. intretinere: actualizare, modficare n funcje de schimbarea conditiler rele.Suport curs ECOL MODUL 1 pg-10 TIPURI DE SISTEME DE CALCUL : 1 Datorta existente! numarului mare si diversiticiterilor ce ar trebui luate Tn considerare, este foarte greu sa se facd 0 clasifcare iguroas, clara gi completa a sistemelor de calcul Sintetizand, se poate considera c8, In general, sistemele de calcul se difereniaza cups mérime, posblta de procesare, pret si vitez8 de operare, Se considerd astfel ca evista patru categoril de sisteme de calcu ‘Mlcrocaleulatoare sunt calculatoare cunoscute sub denumitea de calculatoare personale (Personal Computer - PC). Acestea au cunoscut cea mai rapida dezvliare si dversiicare odat@ cu epariia chip-ull (cp) circu inegrat obbnut prin — Incapsuarea @ miloane de tranzstoare int-un Invelig ceramic, peo ingura pasta de sl Construct unui PC se bazeaz’ pe microprocesor, un cip care conte porfuni din untatea centrala de prelucrare (UCP), Acesta este considerat,oreieru" mirocaculatori ‘Sunt de remarcat umatoare caracteiste! ale PC-urior + sunt acoesibile din punct de vedere al peful + au dimensiunireduse | unee tip pet f portable, + uilizatori pot inva foarte ugoroperarea acestora, . + potfflsite tn once domen + lucreaza in retea putind reaiza schimburi de date, Minicalculatoare au fost create pentru executarea unor functi specializate: aplcatii mul utizater, masini cu control numeric, automatiz industrial, transmis de date Inte sisteme cspersate geogratc. Ele sunt caleulatoare de demensini medi, — compuse din module structurale cu func precise, sunt ugor de instelat gi tizat, se pot conecta la releaua electica fara resinct ‘Au putere si capactate de stocare mai mare, UCP complex, Sisteml de intrarelgie foarte dezvoltat In sensul comunicai prin refea de periferice in sister muttizator. Galculatoarele ,mainfralme” consituie 0 categorie apare, situata Inte supercalcuatoare gi minicaleuatoare, opertnd cu vteze sicicate gi administand un volum foarte mare de date. Au procesorul foarte complex, volum mare de stocare n UM, § 1/0 complex, orientat pe gestionare de stall de lucru, permit acces muliuthzator (ot suporta sute = chiar mi de utlzator simuitan). Caleuatoarele mainframe” necesits instal speciale gi proceduri de mentinere in funciune, neputind f cupate direct la ‘leaua de ina tense, de aoeea au cost foarte ridicate, Ele funcioneaz8, de regula, far intrerupere, ceea ce presupune ‘accesul conroat la date si un sistem de protectie adecvat. Se utlizeaza in spitale, banc et. ‘Supercateulatoarete sunt cele mai puternice, complexe 51 scumpe sisteme electronice de calcu, care pot executa peste 1 — bilion de instrucfuni pe secunda. Au procesorul format dintr-un numér mare de microprocesoare (de ordinul ior, sunt prowectate pentru calcul paralel, au costr i peformante foarte ciate. Sunt utlzate In dameni care necesits prelucrarea complexa 9 datelor, cum ar fi: reactoare nuceare, prolectarea seronavelor. seismologie, meteo, etc. Ldn tn considerare particulertiie unui calculator personal (PC), din punct de vedere a marimil (fice sau ca sl capactate {de memorare),vtez8 de lucru,costu,ublizrlspecifee, se poate spune cd exist8 mai multe tpur de calcuatoare si anume: Desktop - calculatorul de tip casi, ia care monitorl este agezat in general pe carcasa untai centrale ce se afd pe birou ewer ace! calculator la care carcasa unit centrale este mai ingusta dar mai Tnalta decal la desktop gi este agezat ianga monitor seu, de cole mai muta od, sub masa Laptop (notebook) - calculator uzor de transpora, construt pentru 2 ffolostin fara biroulul (de exemplu in tren), avand © sUrs8 independenta de alimentare (baterl sau acumulatoare). Au componente ugoare gi mici, de exemply afgaju cu Cistale chide, tastaturd gi Inlocuitor de mouse. Cantéresc numai 3~ 5 kgs sunt cole mai coststoare(aproximatv pre{ulacoul— — PC, Y Palm PC (Palmtop, Handhold sau Organizer) - se vtiizeaza ca bloc notes, agenda telefonia, calculator de buzuna. calendar, ee. Fait: posibitateatransferului de date prin PC, recunoasterea scrisului de mana, accesarea Intemet-uu. Datos dimensiunilorreduse (cat o palma), procesareatexelor este destu de cifcia, PDA (Personal Digital Assistent -asistent digital personal dispoztv de dimensiuni foarte mic, poate fi purtt In mana combina faclitat de calcul, telefonifax cu cele de retea: sunt penbased -folosesc un stlov special In lacul tastaturi, pot deci recunoaste scrisul de mana (unele recunose gi voseal) Au preturimar si apicati imate. = Performanta calculatorulul Structura unui calculator presupune existenta companentelor hard gi soft, deci performantele In functonarea sa sunt date decal obinue de fecare inte acestea, Cav factor de orn tet, cae pot infunia peromanile computers Viteza procesoruu + Dimensiunea memarie! RAM + Dimensiunea Hard-diek-ull . + Dimensisnea memoriei cache: + Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de dateSuport curs ECDL MODUL 1 po-tt 3. Stocarea informatiilor (datelor) si Memoria calculatorului Informata poate sa apara in cole mai dferte forme, ca de exempl Text Numere,lusratSunete Fie Hotaratoare pentru incadrarea datelorit-un enumit format nu este reprezentarea, cl fora in cave informatie sunt ansmise mai epart, Informatil analogice si digitale Datele analogice sunt informatie care le cunoastem din lumea resi, Aceste date nu pot avea numal dova stari(alb sau negra), 1 mai mute star intermediare (avantele de gi inte ab si negru), In opoztie cu acestea sunt datele cgitale; aici exsta doar doua star doar ab si nagru, stare intermaciare nefind posiile (de ‘exemplu! a flinsarcinata sau nu putin insarcinata nu se poate). datelor ] Ordinul de marime al volumul Caleuatortlucreaza doar cu date cgitale. Din acest mot orice operate executata de calculator este descompusa intro mutime {de opera elementare de genul Da sau Nu, 0 sau 1 ~ adioa caoa ce este num sistem Dinar” Elementele sistemul binar sunt .binary digits”, prescurtale bis’. Bitul este pentru calculator cea mal mica unitate de informatie. Avand un alfabet de doar doua caractere (0s 1), calclatorulluereaza cu pacheta ce cate 8 bis, un astel de pachet rumindu-se byte. Un byte are 256 valor posible, suficiet cat s@ acopere iteele Gin alfabet, cele si semnele de punctuate foloste de ‘Aste, un carecter ocupa un byte din memoria calculator De exemplu cuvantul Antonia" ocupa 7 bytes Must byto-viui sunt: + Kilobyte: 1KB=1024Bytes = 1024 caractere + Mogabyte: 1MB=1024KB = 1048576 caractere + Gigabyte: 1G8=1024M8 = 1073741824 caractere = Terabyte: 1TB=102468 = 1 Pancarectere In principal, toate dale sunt memorate sub forma de fisiere pe un suport de momeode Fisierle pot contine date sub forma de tex, numere,imagini, sunet etc Fisierele se creeaza intotdeauna cu ajtoru unui program, sunt stocate in drectoae (oldere) si prin urmare, pot fi ordonate [La ordonarea datelor se foloseste o stuctua jrarrica in care exsta ectoare subordonate unui al director, care la anu li, impreuna cu aite crectoare, se subordoneaza atu director, sama, Retele de calculatoare (Cand se vorbeste despre retele de caloulatoare, trie sa se itcleaga ca este vorba de calculatoare conectate Inve ele, ‘Retea (Network! - grup de doua sau mai multe calculatoare conectate Impreuns. Calculstoarele dint-0 refea sunt numite edu In functie de ara de intindere rele se pot clasifica in > Local Area Network (LAN) refes focald, n care calculatoarele sunt localizate foarte aproape unele de altele, in aceeasi Intreprindere sau cadre; > Metropolitan Area Network (MAN) - retea metropolitand, se Intinde pe tertorul unui orag eal al unui spat aglomerat, > Wide Area Network (WAN) - retea de larad acoperire : comunicare inte calculatoare alate lao distant foarte mare tnele de atele (chiar In at tar) > Global Area Network (GAN) - retea alobald, este rejeaua care cuprinde toatélumea, legSnd inte ele caloulatoarele de pe Intreg globul. Cea mai renumita rele GAN este Internetul. Pentru a clasicatipuie de rele se pot folosi mai multe cel, prinre care: > arhitectura determina casifcarea retelelor in retele ‘retele punct la punct (peer to peer) - flecare statie de lucru are capabiltl si responsablllii echivalente, (fecare calculator are acces la resursele, programlo, bazole de date afate pe callate calculatoar) + ratele clientiserver -fiecare calculator este fie client fe server gi anume, flecare calculalor este conectat la un calculator ‘central de unde acceseazs apiicatile de care are nevoie ge foloseste,caleuatoru acela numindu-se server,caloulatoarele ce realizeaza cererle serveruul poarta denumirea de clon. Exista rejele In cadrul carora statile de lucru nu sunt constitute decat din monitoare gi tastatura fara @ avea un hard propriv, ele transmitand toate datele serveruli, f8r8 @ face nici o operatune proprie in afara consultanivincarcari datelor de Ia moritovastaturé, Acestea poartd denumicea de terminale neintoligente. in cazul in care acestea dispun de rocesor propriu gi fac 0 serie de operat cu resursele propri poart8 denumirea de terminale intellgente. Agadar + terminatul inteligent este un terminal care detine capacitate proprie de procesare §| care poate prelua o parte din instructiunile de procesare de la computerul principal ‘+ terminal neinteligent este un terminal care nu detine capacitate propre de procesare g care functioneaza ca un mod de ‘ccesare la computer principal sau la alt echipament. uSuport curs ECOL. MODUL + > topologia - aranjarea geometrica a sistemului de caleulatoare, Conform acestui riteriu sunt cunoscute reelele: 4), magistrala (bus) -calculatoarele sunt agezate analog cu locurlle dntr-un autobuz; ). tea (star) - agezare sub forma de stea a calculatoarelr. ©). Inel (ring) -caiculatearele sunt agezate in care > protocolul - set de reguli gi semnale pe care calculatoarele din retes le folosesc pentru a comunica, Unul dintre cole ‘mai importante protocoale pentru relelele LAN ste numt Ethernet ‘Sunt mutiple avantajele utlizari calcuatoarelar in relea. Dintre cole mal importante pot f enumerate: * permite partajarea ulizari resurselor indiferent de localizarea lor fic: + permite eccesul programelor de la distanta, utlizatorii avand la dispozitie utimele versuni ale acestora; + permite accesarea bazelor de date de la distant + realizeaza o comunicare mai rapid Intre oameni, comunicare ce se poate realize sub forma de text, sunet sau Imagine: 1 so pot realiza videoconferinte utilzate pentru educatia la cistans + posibiltatea pentru anumite persoane de a luora acas& (teleworking), in funete de tmpul éisponibi + reducerea costiui, et. Intranet, Extranet Intranetul $1 diferenta dintre Intranet gi Internet Intranetul este © rejea de comunicare asemanatoare Intemetuu, ce utlizeaza aceleag! instumente, in special browser-ele CCuvéntul Intranet este format din prefixu Intra corespunzitar termenulul interior gi a termenull net ce este folost in general pent termenul de relea, Diferenta cintre Intranet Internet este aceea cd rejeaua Intranet este o reiea prvala si inlernf a unei compan. Termenul Intranet este foarte nou si de aceea nu este foarte bine definit. Evista diferite defini care afirma faptul c& o relea Intranet poate f Cconeciata Ia Internet, sau poate folosi Internetul, tn timp ce alte defini subliniaz8 importanta unei separa totale de Internet, ‘est find protejat de barore(frewal) Ce este Extranetul gi diferenta dintre Extranet gi Internet CCuvdntul Extranet este format din pretieul extra corespunzator termenului exterior gia termenviui net ce este folosit in general pentru termenul de relea, Extranetul este folosit de obicel in exterior cu scopul de a Imbundtati comunicarea intre diferte ‘orgarizati, cient, far8 prejuccia securtates electronica, in concluzie, Exranetul i & uneirefele Intranet, In mod special pe World Wide Web, ce permite comunicarea ire ‘anumiteinsituti gi a oamenior din aceasta rejea Extranet, n cele mai multe cazuri oferind un acces limtat ia reteaua inranet @ ‘castor organizati Diferenta intre Extranet gi Internet consta In aceea ca Extranetul este o relea exterioara corespunzatoare anumitor firme retea ce permite gi accesullimitat la releaua Intranet a acestor firme, pe cénd Intemetul nu permite accesul la refeaua Intranet 2 femelor, Internetul {ntemetul este: + un sistem cu 0 dezvoltare foarte rapida care cuprinde computere interconectate i care faciliteaza servicille de transfer de date cum ar fi posta electronica, World Wide Web, transfer de figlere gi sr + retea globala de computere, care leaga guverne, university, companii gi multe ate reele gi utiizator + retea globala ce conecteaza mai mult de 2 milioane de calculatoare, numarul acestora find in continu crestere. Spre deosebire de servicile onine care sunt cortrolate in mod central, Intemetul este descentvaizat prin insusi modu sau de proiectare, Fiecare calculator din Intemet, numit gazdé sau host, este indepencent. Cole mai importante servic oferite de Internet sunt > World Wide Web (WWW) - servciv multimedia, este un sistem de sorvere Internet core permite lucrul cu documents formatate special, ft-un limba numit HTML (Hyper Text Markup Language) ce permite grafic gi legaturihyperink ‘Acest serviciu ofera postbiltatea accesulul la © cantitate imensa de informati,fapt ce duce la necesittea stabil unei metode e seloctare datelor care ne intereseaza, cernf@Indepiita prin folosires motoarelor de cautare. 12‘Suport curs ECDL, MODUL 1 pg-13 Un motor de cautare este un program care permite utlizatorlor $4 gaseasca diverse informati pe Internet. In sens mai larg poate fi definit ca program care gasesteinformatia cAutatsint-o baz de date) Cele mai cunoscute sunt: AltaVista, Yahoo, Infoseek, Hotbot, Lycos, Metacrawler, Exote, Web Craver ate E-mail. posta electronica pe Internet, CChat-conversate pe Internet, prin iniroducerea exter pe calculator, ‘Newsgroups- contine utimele noutat pe o anumita tems; Ftp - servic pentru copieres figirelor sau programelor de pe Internet pe calculator propiu Inte calcuatoarele legate Ia Internet se pot schimba date ginformafi folosind unul dnt servile amintte, prin refelele cablate ‘(prin satelt, numite datahighway (magistrate de date). vyyy Utilizarea telefonulul pentru conectarea Ia Internet Pentru a se executa 0 conectare ia Internet (folosindo lini telefon) este nevoie de: Modem care s8 transforme informatile transmise de calculator in semnale elecrice si invers. Aceste informati se transmit pe linia telefonicd pan la fma care ofera legatura la internet (Internet Service Provider sav, simplu, Providerul de Internet), care era acoesul ia Internet > Lini telefonic - prin intermedi careia se va realiza conectarea: > Providorul de Internat (ISP - Internet Service Provider) este cel care deine un contract de oferire a servicilor de Internet 51 care oferd posibitatea accesari Internetulu cu plata servicilor doar pana la sediul acestuia, Chiar daca se acceseaza agini de Internet de la mare distant, se piateste ca gi cd tot s-ar afta la sedi fre provider, > Browser de web -programul folsi la vizualizarea paginlor in format hr > Program de posts electronica - folosit la trimiterea $i primirea de mesaje serie; > Program de lieconunical- ize le restzarea locorterieer. Pontcu conesiunea la Internet grin cablul {olosi mal mute tipurl de conexiunt: > Buble Swied Teleotone. Network (ESTA) coe. rtes cores coarata pet atraramQe suet, in format analogic.Pentru a realiza conexiunea calculatorului la reteaua PSTN este nevoie de un modem: > Integrated Services Digital Network (ISON) este un standard mondial pentru transmerea digitalé de sera telefoic 5 servi de date catre uilizator particular, gcoli gi biroun. Transmit date in semnal cigtal nema finé necesar modem > Asymetric Digital Subscriber Line (ADSL) - inseamnd Unie asimetricé de legatura. Asimetric ee refera la faptul cc viteza de primire a datelor este diferité de vteza de trimitere a datelr, indrentabil pentru cei care vor mai mult $8 Consulte decat 58 trimit@informatil pe internet. ADSL suport viteza de pana la 1,5 MBps la primie gi vteza de pana la 364 Kops la trimitere, Definirea termenilor semnai analogic, semnal digital, modem, rata de transfer (masurat pe secunda). in bith ‘Semnalul analogie uilizat la sistemele de comunicare este un semnal electic ce variazA in stranea corelatie cu un seminal brodus pe un traductor. Frecventa sau amplitudinea semnalului poate vara, de exemplu, in functe de schimbale unor fenomene ‘sau caracteristic cum arf: sune, lumi, cAldur, presiune, etc. (in general vocea se transmite In format analogic) ‘Semnalut digital este un semnal ce variazé doar la interval reguiate de timp $i contne una sau mai multe ampltudini pentru ‘iecare interval, ‘Modemul este un dispozitiv electronic ce permite calculatoarelor 8 trimitainformati pe cistanfe mari cu ajutorul legaturor telofonice standard Toate aceste refele de transmitere a datelor au o anumité vitezs de transmisie, viteza care In cazul datelor digitale 92 ‘masoara in bps (biisecunds), Relelele de transmisie a datelor mai poarta denumirea de Autostraz/ Informationale. Acest termen desemneaza orice ‘elea mare de calculatoare, de mare vitez8, accesibila publiclu larg. Este numele popular pentru Internet si alte rejele mari de calculatoare. A fost folosit pentru prima data de Al Gore, pentru a descrie infrastrictura de comunicatiinformationalé globala bazata pe internet si alte retele lagi de computere. 13‘Suport curs ECDL MODUL 1 po-t4 Utilizarea tehnologiei informatiei in viata de zi cu zi Calculatoare! rice decizie In afaceri este bazatd pe evaluarea informatie prvind un mediu da afacer nt-o rapid schimbare. Calculatorul este in acest context instrumentul prin care din mulitudinea informatior, tendinjele si faptele sunt identficate Tn fractiuni de secunda. Aga cum remarca Bill Gates afacerie au loc cu vteza géndul Caleulatorul este foarte ut, de exemplu, In contabilitate, deoarece cu autor lu se pot reaiza mult mai repede diferitecalcule {31 se pot obtine rezutate int-un format acceptabil. Cu ajutorl calculatorulul se poate reaiza contabiltatea uni firme in cateva ile, tip ce un om realzeaza aceeagi contabiltate In efteva span in general calculatoarele sunt mel eficiente decat oameni, In domenille ce necesité un volum mare de calcule, datorits rapiditai cu care efectueaza aceste calcvle gia precziel cu care le reaizeazé Existé numeroase situatli de Iuare a decizilor, In care calculatoarele opteaza pentru 0 decizie mai buna decdt oameni. in eneral, pentru oameni arf necesard o perioada mare de timp pentru a lua In considerare toate alternatvele posible, astel cé in momentul in care s-a lust 0 anumitd decizie, aceasta poate 88 nu fle cea mai bund, deoarece intre timp, unele condi sau ‘schimbat, Dato faptuui c& sisterele sunt foarte dinamice In timp, in anumite situati calculatoarele pot alege decizia optima Dar acest luctu nu trebuie generalizat, sunt situa In care intervin galt factor de naturé umand de care caleuatoarele nu pot fine Utilizarea calculatoarelor In diferite domenil de activitate Calculatoarete sunt folosite in numeroase domenil: la nivel guvernamental, in afacer, In madicina, tn ivaamnt, ete, Exist citeriteaplcati construite pentru > domeniul administratlv (inclusiv cel guvernamental)-calculatoarele sunt flesite In numercasele actuni decizionale precum si pentru colecarea taxeor, far a mai i nevoie s8 se agtepte in fata unui ghigeu, pentru a plat acestetaxe. intr-un sens mai larg existé dezbateri daca datorita calculatorului vom ajunge de Ia democratia reprezentaa la democratia partcipativs. A apérutastfe!conceptul de vot electronic, prin care camenil pot vota cu ajutorul caleulatoarelor, féré @ mai fi nevole 88 se doplaseze la centrale de votare; > mediul de afacer. reprezinta un domeniv In care calculatoarele capata o tot mal larg aplcabiltate datort rapa cu Care trebuie late deczil, = canttapi mari de informatii ce pot infiuenta aceste decizil, precum si a volumului de date ce se vehiculeaza. Cateva dintre opicatile sofware folosite uzual in medul de afacen sunt + MIS. (Management Information Systems) ‘Sistem Informational de Management + EIS (Executive Information Systems) Sistem Executv Information + Procesare de text + Calcul tabelar: + Aplicati pentru sala; + Programe de cortabittate + CAD (Computer Aided Design) Proiectare asistata de computer: + Aplicatiide E-mail, Navigare pe web ete > aviatie 9 transporturt pentru dijarea vaicul > domeniu! bancar -calcuatoarele au o foarte mare utlizare, find flasite pentru calcul dobanilr, a inregistrarea eporitelr sau a crediteloracordate, la crearea $i gestionarea bazei de date a client, et, > domeniul medical - pe \anga Intocmirea unei baze de date a pacientilor, calevatoarele av inrebuintri complexe find utiizate cu mare precizie In urmarea anestezilor gi In laboratcarele de analize, Cu ajtorulcalculatoarelor se pot ‘observa mai ugor diferite anomali pe care un doctor nu lear putea descoper cu ochiul liber. Existaciferte instrumente electronice folosite la realizarea operator, in care este necesard o mai mare precizie gi care sunt benefice pentru pacienti (de exemplu operatile reslizate cu ajitorul laserulu in urma cérora pacienti se retac mt ma rapid decdt In cazul operator ciasice). Calculatoarele sunt foloste pentru a coordona folosirea ambulanfelor astfelinc&t acestea 8 poald rBspunde cat mai prompt dlfentelr cern > domeniul educational - Cu sjutorul calculatorului se poate Invata de acasa fara a mai nevoie de deplasarea cate © Institue de invatamant fara a depinde de un anumit program. Cu ajutorul une! conexiuni la Internet se pot cauta mai ‘multe cursuri dint-un anumit domeniu avand astel acces la mai muite opini (spre deosebire de modaltatea clasica de predare in care aveam prezentat8 doar opinia profesoruui de curs). Educatia cu ajutorul calculatorului ge numeste GBT. (Computer Based Training Cateva dintre cele mal folosite apicati in acest domeniu sunt Programe de procesare de tex g call tabelar; Programe de prezentare sau desen; ‘Aplcati de pregatire pe computer, Baze de date + Organizarea orarutu; + Aplicati de E-mail, Nevigare pe web ete CBT are avantaje si ezavantae ‘Avantai + Se invata in ritmul propriu, autoimpus; + CBT poate f facutd pe intemet acasa sau la servic 4