INS TITUTUL DE ARHITECTURA 1 MINCU CATEDRA STIINTE TEHNICE ANUL II INSTALATII GHEORGHE GOGULESCU 19811. INSTALATI DE INCALZIRE. Exfela dovd sisleme de incilzire + local dndividusla) of centrala. . TNCALZIREA Locata (inolvipuata). instaletia de incélatre in care surea de cAldurd si clementel incdlettor(corpul de incéleire) alestuiesc © plesd unicd @ Anctalaticl. Sistemele de incalzire locala se pot clasifica dup modul in care inmegezi- neazd si cedeazd caldura incdperiis cv acumulare sav Hird acimulare de edldurd, ea dopa combusttbilul folo~ sil: sobe pertra combusttbll edlid (lernne sav carbuni),pt, combudtsl chid(petro} larmpant, mdlorin5),cu gaze sav cu energie" electrich.- " ° Lo sobde cv acumnlare,conduibe din Veracoks sau citmldé wi racerate la cosptt de form se-creand un rum cit mat gicarst al gazeor arse (canalde de fum) pl. ca perdi sobei si inmagazingze sf apor 68 cedexe cil mat roulti caldors incdperl. Din cauza pattie exer ger ve peett dnleriorl) scbde ampbscord of cle c&tre interior,dege sickinol de cedare a caldurit (prin convedie gf mal putin prin redtatfe)ar indica 0 amplesare, mat ratfond lo perett exterior. Sebdle 4ér5 acumulare ,construite in spectal din metal, cedeaz5 cildurd mai ales prin redidhie sf se ageaad. mat ales spre centrul incperif , Gama acestor produse este foarte varial dela cobs méalics obtgnuita 1a radtatoral electric ev vet (mobs!) sau radiantal cu gaze. IncALZIREA cENTRALA. Caldera necesar pb. una sav mat multe claditi ese prodos’ prin orderes combustibilulut inteunlec central Gon centrale termice) de winke cBldur ede Lransportald prin Inbermedtol unui agent purtstorde caldud numit. Fluid thedlzilor Laps ,abue Sav aer) prin condudle (tevt) la corportle de incslaite (radtatoare ,registie convectas- te,etc.) din Anedpert care transmit, CBldoce in aceste’ incdpert prin convectte rediatie sav combihst. Avantejde sistemulut de incdleire centrala, © Marirea confortolut si conditilor de igtend prin realtzares unet incalatt uniforme fntoste incipertle dtr yt. de vedere al temperatun of conerttlor de aer. ¢ Reducerea consumuli de combustiti!, evind oeficents mai mare vi ecenomtsind in special lemnul , princtpalulcon- buetibil al ancslairt locale. . e Reducerea cheltuichlor de exploatare compensind cv prtscsinls cheltutelile suplimentare de fovestti fA de cea local, . ee spativlut tll din incbpertcorpurile de india ‘centeald ocupind mat pollo spalfu decit scbde + cxsurtile. de fom. . «© Micsptarea pericolului de incendtu. « iliminacea suprafetzlor de depozitare ale combustibillut din clidtre ca sia mantpolérit af transportulut combustibily- (ut of 2 degeurilor (cefusit) # Evitawa Vipsel de inclatte © unor euprafete auriltare (coridoare olfctt , ecirt, gropur! santtare ,eted) Avantafee stetemulut de incblztre locald. © Postbtlitales dea incal2’ independent. Hecare incapere .dups dorints. 2 Cosel relativ redus al investi Let, * Fundiionares sobelor asigurs 9) aero) recessr combostici tare a servluf din incdpere ; Hraful cogulut de Sum creazd.o depesiune nabetde Lop ebdone gee pracy tunde di eens” ‘pin neclonedi prosspit pat SISTEMELE DE INCALZIRE CENTRALA « Instalstit de shealztre centralé cu + apa cald (pind la +1006 in sistem desde) aps Herbinte (peste nod C, in sistem inchis faraleg’tor’d cvatmasiera), abur de pass prestune (02-0,7alm,),abur de medte preet une (peste 9,7atm),aer cald ,prin radiatie sf specisle. A. INSTALATH DE INCKLZIRE CENTRALA cu APA CALDA, Floidul ancéleflor ff ate caldé pind la+100°C. Se constderd o inélalalie unde apa caldé circuls deexpela cauane la corputle de iethre 12498. or a irlosrore dl corporte de ince lacazane lar 75. ( 95,/78°C, )e Exists urmbtoarcle variente + cy circulate prin groiitie(natorals sav cu pompe(fortats ). Aubulard sav monctubolerd wv dtetrbuife. supertoard sav thferfoard. . ie Sav arborescent. + deschied cau inchisa.2 Incdhirea centrali ex aps caldé,cu cirevlie natural (prin gravilalie) - 98/7eC- In acest sislem, cirevlatts apet calle este realizald prin diferente de presione dinlce greutates specifics © apet calde (emp. +95'c) core pleacd dela cazan epre compurile de incdlzire (dect mat uscars”) gi cca a apei calde care a cede orparte din eildurd corperilor de “inchlzire (avindtempeduade nomaia75°C deck, nai geal) sf care ee ‘inloare le cazan, (ons maicece aretendinls 25 ccbaxe sf si ialocul apet mat cade), Diferente de presiune Ceav Forts agcen- sfenali ede cudt mat mare cue diferente degreutsle pected istre apo care ures ef cea care cobeer’ ‘este mat mare sf cv oft didanta pe vertlcala inlze cazane st corporile de inailatre ecte mat mare.s unde + Py = Forts ascensfonalé Pas (74-42) HH = Difereia de iniltime intre cazan gi corpurile de inedleire B= Greatales specified a spet mat rect freee veadle Incdlzirea ceatslé cu aps caldé cu clrcvlatie. forlat& (cv pompe) Penliv asigurarea circulatied apet calde in instalelie se tnlroduc pompe actfonate electric. Avantajele fold de el prin grovildle: pormpele credo peotine ma prni,vteze crcleler ere per- itind conducle mat miclco diametsu (dect cheltuieli de investific mat weduse) utiltzorea trelalatiel ef lo clé- ditt ce depssese 50m. in plan (limita admish pt. circvlalie pith asder: libets) Dezavanlaje xcost mal ri- dicat (pompe électtlce care hunettapear’ continue ) Instalatia interfosra bitubulard (sielemul tor-relur). Apo caldé ede condues la corpurtle de’incilzire prin condudte de ducere(ccloane tur) 9 revine lacazone prin conducte de intoarcere(coloane retur) fiindnecesare dact,tot Umpul,dovd caleene, (spaliv mai mare) Instolatie intertoar monotubulerd, Ape caldi circulé la ducere peo singuck coloan’ ¢f se intoarar tat pe osingurd coloand | cazanen Inctalati este cu distrtbulie superiaad, dacs condudele de distributie se geese lo rivelul cel mat snalt (in pad sav sab plangeo! ultfmului nivel) si ev déettbulfe tnfertoars cin conductde de dictribille se aii5 cab plonseal peste cubsdl{sav tn subsdlul tebic ,cansle etc}\a part infertoans 0 cladiet. 4 cazan 2 coloand principale 3 reteaus de didributfe A corpor de tncBlatre 5 colosettur,du cere) 6» Gee intoarcere) | 7 condude de sertelre 8 vas de eget 9 pombe cantetfogeleledo Rerpelmois rd fvcere sau fos oe von |S Schema instalatfet de incdlatve cv opi Schema indalatiet deincilate av apl calds, calla ete tubular cu circulate pet gar sidem bicbolr. co cecolale pet ee, ov wilalte cu dietiibulfe’ Superloard.- dietributie toferloand. In. stétemol monctubuler, considerat gas de princtplu an serfe fats de oca bibubular, in parle, apa cal- 3 tree prinkeun corp de Tnedlatee pler'e din cBldurs rece pb at compete, aclid cs, in cele mat indepstide corpurt Hh 2 avea accasel tempensturd trebule mbritd considewbil supmfala acestona, Introducerea conductelor de seurtetrevitare ameltoreaS. sttuats Soot a, legatura corpurior le calaan. a | sy b —foopdeintiatre in geste oe Contacte de ecurtctravttare(s) |jcoloane de eeattte Schema instalatiel de incdlatre cu aps calda .stetem monotubular, cu circ: prin gravitalle,cu dfatbutic super Distribulie inelard Releavs de ditributle se poate realize ‘in alstem arborescent sav tnelor: cel arboresaert este fo- lostt in mafortiates instalatitlor cu cfreulat{e fortals , cd indor, in constructit Ankinse .cu coloane ditelbutte pe corturul clédinit . , Dupé madul de legétird cv stmosfeca indalatile pot Winchise sau deschtee + Inglolattle de inchlaice cv opé caldd sint cele mai folosile an claditi eocial-culturale of de locu- it, Hind “tgtenice, ugor de exploalat ,cu grad de contort, spe Cea ev cfrevlatie netisrals se aplicd la cladirt mat polin éntinee( pind la So m.lungime) ceabtd {fortats), practic 4508 limits. BL INSTALATIT DE INCALZIRE cu APA FIERBINTE GUPRAINCALZITA) PESTE* 100°C. Sint mai economite (conducts mat subtin’,distante mat mart),dartempexstue f.ridfeals 2 computor de incahite o face impropste (psd de confort) pt. construdlit ca » locuinte didi soc-cultvale,ete . Esle folost 1B doar Is hale Inductrlale . C. INSTALATII pe incAziRE cu ABUR DE joASA PRESIUNE (02 -07atm:) Aburel circu’ pind in corpurtle de incdlzine unde condenseaza oi sib ford de ai reine in azzane, Avantale s incleire instantanee,nu angheald Denpionbie rtempessiea nu 2 posie regla , suprsincilzirea cor porllor de incdlatre..Se foloseste rar,in uniele Andustetl. D. InsTALAaTit pe incALzi Foarte rer folosite, in unde constru: CU ABUR DE MEDIE PRESIUNE (peste 072m.) bi industrfale. E. INSTALATI pe INCALZIRE cu AER CALD. Inctalatiile cvecr cald nu trebitesc prvite numat ca ihetaletit de Incdlzine cist de verttlare -Unele tna Jal complexe se confounds cu cele deventilare of vor ff tratate la capttclele’ respedlve. Exists dou’ feluri de tndtlelit + central. si locala, Incéhires centrale cu ser cald este cu ctraletie naturali (gravtalte) st fortts (cu ventilateore). Aerul esti: incilell inlr-o cential’ of dtebtbutt prin candle de aer in caper. Incaltres localé cu ser cald se reolfzeaz3 in spatile mart (in specel indoditdle) prin aerolerme, iar in spo- UH inlet (cladirf de lecutt birwwrl dc) se folosese apacile ca domolermele (locuinte) sav venttle convectearele, efedo convectasrele ete speciftce inetelalitlor de venttlare sf condtonare Apanitele able locale sint amplasate tn incapestlerspective st functtoneard cu aer recfrev lab, preas- pat av amedec.4 Aerolerrnele. Aerclecmu| sav gercterma agregat. local monobloc din calegorts lor de incdlzire dina. inlce akatol dines cutie, mebKc katate le inclate af vertfoot ps aclivenes leeatist actu 4 3 4 aer proospat. a 2 © sectrevlat 3+ cal Poxttte i 4 cille metaled. lor este Bee hae eG. § venetor ala. 6 baterte incaletre 7 gourd refulare co Jaluzele reglabile f lp Le Aerotermele pot ff de perete sau de plafon serolermé de perele, Domotermele. Sint aparite de ‘nddlatre adiiducle pte arartamerties sint de perele sau de plofon co sf aerotermele avind acecasi alcatuire (cule melaltcd baterle incdlaire of ventilator, der cutzolatte fonicd imbunstatita), Sint moitele fn dulapurt sav av forme spectole perire mertae in platon dublve \ 4, baterfi de incdleine a i K “By 2. ventilator 4 7 3 ser rectrevlat camens | vesrieu | camera ae Domoterma de plafon Venttlo convectoarele. Foc pate din instalelia de ckmaizare locald, intwcil. peling’ baterta de inctlaine( gh récite)gt ven- Alor contin of ANltrul de praf. Sint comport de Ancdlzie dinamite de mare randament. {3 aver prosepst 2 aer rectrev\at, 7 3 aer cald 6 4 baterte racine exrenfon 5 5 ftliro pret "14 6 baerte incdlzire au 12 7 venttlator nl ventiloconvector Inter. sistemele de incdbire loosla cw eer cald se. pibeedet incdlzinea localé de apartament a ajoterol sobelor pl, ager cald care poale inealzi princansle de aer 2-Binca peri tind amplacald én vesttbtlul epariamen- Tolvi, sau in subsolo! net locutnte Andividoale.(cind ar putea $i considenat drept incalaire central’.5 F INSTALATIL DE INCALZIRE PRIN RADIATIE (imcdlzire radtonta). In acest. sistem se Anetaleaza in incapert supralele incshttoae care cedeas’ oSdua prin radistie ‘ntr-o proper le (paileSo#) mai mare dedt in celelalte eisleme. Avarilafele Seer radistieGomparel cu celelalte sisteme) + 1 Repsrlitte caldorii 4m incipert_mai uniform’. + Economisiras spululut pl, montarea corportfor de inclatre datonld Folositit chtara elemertsloc de constructte drexl supratee de cedare a calduii. 2 Grad de cenfor mat ridteat (Lemperatna suprafetelor celimiteaza incaperea mat mare decit cea a aerulut din iv yer TEiingeaCin mare miaurd sav compleaya corenlor de aer din dc pere. Postbilitstea folosini instalatfet pb. sicire in Umpul vert. Evilares antrenari’ sidepunatt prsfulut pe corpurile de inaalzire . Deavonlel oisemulut : # Costa de tnvestibie ridicate (tehnologia de exacubie mat difctld,consumul de matutale rdteat.). @ Ineslke mare ,dect pasibiltisht reduse de regal. © Diftcultétes modtftcérttor ulbertaare » © Necesttalea unet stride coordonict intr lucrarle de consiructi sf instalatft(monterea serpentinelonek-) Extsla 3 sishane, ups moto| de aledtuire al sopefelelor incalatioare + ofeteme cu suprofele shelettase, sBleme cv panourt saubenzl radlante of sideme spectalecu radiant! Infrarosit suprofele inciittoares 4, incalzines prin pardoseals 2 oe + Bobo. (maxe+25°C.) cs 4. Incdlzires prin pardosealé. plangev b. armat feolale termicd Jardoseald lel formind_serpertine sao oma] onltar amie erpetine se TT ‘Yzolelte Lermica ____plangea be armat Se foloseste la bat, oat de gimmistic’ pidneetc, In spilt cu mdotlter redus,(mobtiterul micgereaz’ supralata ubld de rodidiey, , pordos loseals spall ~siport tect olel Gneblzine) iy de ger ~sbpert per dose fzolatje termica, KK _Plansev_be armat_6 2.[ncdlzire prin perelf (85°-90C), F Se pot realtza fe prin inglobare Unelor in, pend! ederor! (var. a).fie prin mortars unor pa~ wb aga tne serena ell ole (er a felons note restrelor(var. by sf b,) sp 1 " ext. > et. 5. ext. As 16 _ Ane pe 0) bia var. a var, by var bp 4 tencviald evterioad 2 2tdarte 4 zidstie 2 panou prelabriast din belon s-6em) contf- 3 fadlatle termicd 4 plass rabit vind serprtncle 3 opally oer 4, taollte, termtca 5 morlar Gserpertine 7tenc. interiaars 5 timplarie esteriaara (ferea sti’). _ Cedarea de célduré la panourle de sub Ferestre se face in majofiate prin conveclt (mat wi cde decf vorba de snedlalre radianta). Dimensiuntle relativ mict ale panourtlor sub feresite cer a» sislemul sé fie combinat cv celelalte sfsteme (plsfon eau pardoseals), ph oincdlaine suffctents, 3.Incélzirea prin plefon (max. 150°C) Este ceamal folositd: avind maximum de avantaje (Iipsa curentilorde aer, etic) LT Us ee @ ean oA ema at ine (condude incalain 9. Out Se Stay espe nap Preto pind la ao/din efertormitun’y £ aggafe fivare pléch fF = Bock metalicesal. perforele cu izolatie 4 KACuloratile pel servkevt rela. area aeruil clfmatizal7 Panouri sau benz incilzttosre. \ \ Te ut radianle, | i H OK Folosesc la indalzirea prin radiatte a halelor industoiale. ALTE SisTEME DE iNcALZIRE conde 4 panou radiant (secttune) a. Instalatit cu agent! termict spectalt Folostrea agenttlor termict uzuali(ap’ ela) neceshtd pentru temperaturi ridicale prestunt de lucru Lmset Gndalath cosliettaare). Folostrea unor agentt termict special intélurs acest eafuns (pla tempensturt fu tdtcad cerute de anu- mile procese tehndogice , reson de luero ale unoragentt tarntct-vleturi speciale-téminrelativ redused b. Incalztrea electetes. (nlocutndu-ce, conductele eu Sluid termtc objenutl ev reztstente electrice alcstuile lett cu materiale reztstente lo temperaturt ridcale. ot protelatt an tev’ melalice) %Sc reslizeads act{el pardoseli incdlztloare (si covoare incalzitaare electrice din foliimelalice sau plase. de ssh echerle eleditce-l maxSov. Fe aceleast princtpit Se realt- t zea 9f plafeane. sau pereti cu panourt tadfante clesttice) dale mozatedte lin condudlot§ fzo- == pardoseals incilzttoare t fate Poil3 max. 428°C. ==} __plach_ morsel (0 ltnoleom) x Xo = —orlar pow Folte metalied incdl attoare(rez.electricS 24-Sovi) N rencuiala covor Ancalzilor ce Incdlztrea_ solars In stadiv snod experimental ; se fossese panourt sclare pb. caplarea crergich colare,Soluttt inte- reeante numat pl. regiunt cu numa mare decile snsorile pean of numai ca formula auxitars. corpuri ve incALzine Elemente instabstict care realtzeacd cedarea céldurit Floiddlut in ExidS dovd calegorit de corpurl + statice gf dinamtce. Cind migcarea aerulut se produce natural,ca urmare a indlzirit prin conlactul cu corpul incdlatter, acesta se numede corpde incilatre static. (radiatasrele regfetrele con vedoarele) Cind migcarea aerulut este actfvild. prin milkace mecantce(de ex,cu ventilatasre) pe mériwea schimbulut de calor’, pt largirea zonet de actione , corpul incalzflor se numesle dinamic (serotermele, venttlo- convectoarele,ete.) or incd pert respective.8 CORPUR] DE incALziRE sratice, 1. Teave incdlzttoare,nefaolatié termic prin care circa’ un fluid incalztlor, reprezint cel mat simplu corp de incélatre sic (@.). Ea poate ft chfar conducts care transports cildura spre alle inaipert ale clddiett respeettve, 2, Coboanele ingrogale ; in rnulte incipert secundare de servicty carbat bucdlartt, cadet, grupurt eanttane.ctce se mBreste disenetrul conduclelor care transport flutclul (coloanele) in vederea cresteri codinit de cldun’ in limitde necesstatilor incdperflar respective ( b, ). 8, Serpentinele; cind nevots de célducd nu mat paate fi acoperita de colcanele ingrosele,se recuige la serpentine. Siol condtttlle dintr-un Fascica de tev? , realtale fie prin curboa fie prin Ymblowwea acestone prin cutbe la 180" (Cy: ele no sink. perfec ortzontale cf av o ussird panld pla permile golive of desoetsiwa. A-Regtstrele sot realtzate din tevt parlele, agezale fle vertical, fie orfzantal, execslale din el st sulde y spre deosebire de radiotoare negistrele nu sint ctandardtzae ele s¢ calesleons si se execdts |g nevole. Sint frobuste ,se folo- esc la Andalotit ev abur (foass savmedte, presiune aps colds sau supratnealatts la clédtrt Inductriale cov agrozodteh — hee. Sint ofzontale (d) sav veitteale (dy). 4, 5 radieloarele (7of convectie). Sint cele mai utilizate corpuri de sncaletre, realtzate din fonts (mat rardindtel sav materiale ceraritegy sink realizate diy element tandardfeale ,care se asambleeza jn numirul necesar stabiitt prin caleul, cuniplurd prevézulecu file. Extsl3 dows tipunt de radiotoare standardizale # eu coloane Itbere,de sectione etrculard (destip weht’) sf cuco- lane unite, de sectiune elipts (dg tifpnou”) + AES gk e 7 i (iil ae @ A 4 P yilll “rt ltt o ® x AK radiatoare cy coloanelibere sf sectiune circular [_ainenstvw? mim natate |i, [rr |e coe Fe as tg Sin | | ia e 218 ES 048 45 122 TH, 4 142 8465 029 10 a6 624/65, 6 218 693.5 036 43 102 buh 4 2 6935 0 98 Ge 4972/6 6 2B oh aw af at 4272/4) 4 ae 54S On o7 57 wee| 9 300 | 2 | a9 | 80 7008) 3 | 7 | 035 | e070: 6003 3 200) 695 O3t 460 | 93 60/2 2 150 | 695. 24 105 | 69 (F00/3) 3 (200 SIF O28 140 a4 500/2| 2 150 FIs on 90 58 3008 3 250 ‘395 ga 400 67Ta Ty | Pozitta radtatorulut (sectiune vederi ,planurt). [In cazul provederit unor melt de radiator este necesard maforarea supatelet de incSlaite calculate a radt- atorvlut eo un coettetent (Am )ev valort functie de forma sf pozitia misl{i(dele 400 la t26)e 6, Convectoarele .(v oo} convectie), Sint akétuile dth dementul de incslafre gto mess. Elementil de incslzire are 2 sau 3 tev! plale: pied euarf- ploare deeptunghtulare, dfo tabs otz| 04-05 mm esezate la Amm. distorts una FalS dealt, Masca served tt crearea tirafulu, nite vileza de Attlee a aerolutactvnd cedstilede caldu mea mig exfe mal msre,cu att cteste debitul de caldurd cedat dé comettor: masa» se resltzna2d dintallé de eel, dia lerrin sau inlocutiot de leno. Peri reglarea debitilet, mosca.e prevdauls cu o clapda (inchisd in momen tele de nefolosire,accaste Feresle. de pref elemeritdl de incaleite) 6 s ft == 4 tevt incdlaitoare 2 aria 3 clapel 4 jab J 5 pase 7 7 Sha cetange & opriloriaera Lmm| 1000 | 1000 _ 6 1500 2 7 o. Bm | a5” er Dimensiuni «f omplasare comvetorh VEN 5 4 sub foreastrd 2 in niga [~ * 348 ev priad deaer exterior be | 4» bancheta pa 5 ow wind ~ ~ 6 de pints 6 7 7 sub pardoseala pozitie convector? Conduclele core transpor’ agedtul terme (Sluidul tneslattor) sinl din del; sintdedausfeluris tev! negre si tev de conduct. ° Tevile negre sink sufictent de gronse pts apemntte filetares capdior de teviipentigns) cu dispettive spectale dups care se ‘imbins cu abtorulftingurtlor (elemente de legStunt glo Fetate) prin care se pot realtes citferte Intersetit gf schfmbort de dtoecte (teurt calurt ete.) Tevile st Fitingurile sint standacdtzate, ‘ Jevile de construclit tn ctel, sintdeasemenes stondardizates se imbin’ prin sudurd.. Conductele ovteortale de dtstribuie, an cooul adopls rit sfslemulut superfor, bun probleme dificile ca manta} as| itdtoe mat alesn cal const, coleset| (ve moreens ‘ub plansas| oltimola’ nivel). ln cazul distil tiet Inlerfoare , se pot amplca sub plenseul peste subsol sau sobsch tehnic, in canale Sav sunturt sub Pardoseal.(de’ preferat ca sspedist finer, solutia de mat fos 1) . Hixarea in planseo cur smostatt spent Zz «+ plicite evdurd sboltad impuscate ( 8 L ve poritie condude in i | Ganolele termice ° B © sectfune vertical’ subsol Ze Conductelesint in general grupale, ayezate tn,plasd oftzonlald” sau ; in lass verticals; ele sint fale cv bailar’ cv posibiltili de cementare, EI] Priamigsora plerdetle de didn’, condudele se fecleass tere setiney AT lese ev ipsa af ne vopersc. Vs“ Instalatitle de incdletne centrald cer 0 perfects coordonare inkre protecte de arhitledin’ strict gi tnsialalit.cele mat mick neconeordante sav omistont ducind la proseta functionare. tndelettilor, la solo improvizate de acht — tector discutablle df prev, gf functlonal gt estetic, " . Porilia corpurilor de incdlaire date. incdqere este recomandals de modul de functfonare | ecestoras in maforita- te, cedareacsldurll se face prio gervectte: amplsara acestor corpuri se va fece de preferints pe perett extect- ott. Avantefe (vert) repartilie mef unfforms a cBldutit an tndpere, ev tempeotus mat ridtasd le nive - ll pardoselit 5 aerul rece pitiuns prin nedoaseits- ttle feretelar nu vine in contadé direct cv perdeare- C *) e din ingSpere,cl dugs ceew Inala. Rezoltd o& Anslalatitle (corpurile deinddletee + con- pesesass dude) 8 vor géel {0 zona Faadet , deunde pre = A ccupares jt. trasecle condoctzlor,a coloanelor de fndl- are fo princt pal vartants 2 Po2ifis acestor coloane trebuie. studials cu atentle deoarece + 4, Consittute factor fmant (funchional+edelic) pe trescul (ie dou plansee Un plan), 2.Traversesed plongecle (trec dela un nfvel la celélalt prih interforul cli dirs ie jcoloane inoslztre. Jooloone incblatee, —— a plan secifune ait peat ‘n plen a ccloanelor(mascate say aparetie)ctt st trversarea plangeelor trebutesc dinatnle stabilitesgolurile pt. tnsialaliile de incélatte ,dimenglonde(es si cele pt instalatiile. sanflare ventilate} vor St reaile in ponurle de cofat pte dimensfoneres =f armares ‘etrtrtt deveatdents \, cazul zidarie’ esterloare (porlante sav nepoitante) Cind dtmensiuntle plinutlor dezidérte sint suffctent de mad, perttionere in plan a coloanelor este mat sims, time doortaversares plangeuli, Ft, economie de instalatit sf reduce la minimum a sbvpongartlor de plangao s grupeard coloanele ft cile dows rinduri de radiatoate.Colasnele ee monleaai aparent (1) sau ingropat(2) jn Silort fy arte , de 2ox\Zempabtte stencil, sav mascate ‘n slilpt de rabtt elce (8), ne 4p ; + = iL zidsrte 20x42. + = — ht =| -F- Ne Nth Aacaloane slegaturt 2. coloane si legitut ingropste, 3, caleane. magaate gf legs- pare turd oparente. Coloancl. st legSturile ingropate. se Tzoleans cv ciltt din vals minetala sav de dics .42 c. 4. a. Fixarea coloanelor in eltt. byc,d. vartante de racordare a legsturilor la ccleane, ML. Cazul structurti de b.armat (monckt, sau prefabrfcat). La strucurile schelet b.armat , stilp, grind’ ,placi, este prefebilé sttipungerea plcilor st ny 6 gcinaflor 90 ailplocCind insd anumite sclutit ocer, se pot traversa of aceste elements, cu condita a5 se discile gf prereds acest luctu intro aad Inifiald ,au ca o improvézatte. Ex:Dacé linea tyatocult este suftclent dema- ‘Te permitind aseurea si moscareacaloanelorseadopld solute obtsuilacu gol prevéaut in placd, (ver, te of F ext. 4 _ A previa acd (ves, b) ts a | previzut jn slip (wan te). eat. \olet de pieferst_sist monotobulan) J limite ginal Hy f plan NING pln Daci latimea ,tjatecubl nv permite amplasarea unet coloane(acopentd ev un profil de masesre)dar direnst- unile calc ale gett gfstipu permit, ve, ado-é. solotileu perforaastilpulisgrnai,dar se prséd dela incepa, Folosind trecerea prin placd trebuie urmérit trasol pe tot parcureul, pentru nu gist soli ormstaare(eet— vind numat panul $ utlind sedtunea), A plan sectfane 1-413 A. Amplasarea coloanelor la exterforul atilptlor se fata slp Solutfe comodi, Sari probme decile Cobaele sit asc n cult dn mail 43 conarda cu ral ’ inisafdor. r + . Bettis garallor este indtferenté ddl o fats la [elocke [ae Sin a Sint \ _ Culte Ufa fa eilpilor se pate ampliiea de ve~ df rind mobillee sav serving \a sepagaea sheipatlor % | Redtalarele sav conveccacee pot ft pareleco Sided sav peperdtaare. Lanaal Yi Z Zs. cake 2,\n montantt intermediant (o sslutic cu pancu? préabicate) one B, Ampleserea coloanelor Ia intertorul stilpilor aAstmetsic fatd de grinds grinds asimetica fala de stilp), a goloane fol placd, fe i plan ~~ plan okay 2 slnetric falg de grinds ,(witante cv cout din panourtpretbtete) colosne ite; rs 2. ae Varienta 2 dous se foloceste in cazvl solutilor cu plafor ouspendat, .trecerea coloanelor la névelo| plancsuluts celelalte eclubif nuay,cu conditia ce grinzile si nu depisesss’ linia pundatae14 C. Ampbserea colaandor laters fat de stilp, (pozitia grinzii_ interfoare indiferenta) ama Traseul coloanelor la clédi cu fatade sfcanste. pe verttcald —4 “o |, —L 4 Fé deviewa coloanelor dela verttoald . trasev coloane incdlatre, traseu legaturt nivel avansat | Noe susperdat fet tal scap nie riser mascere) beret 77 nivel retras. cxtine | —AS Idem , avind sf ferestre deaslate pe verticals + —— I Notd s.coloancle st leaturtle i sint protectate prin transparent i etal 2A, am Ary Y oloane apsrente ra fale 77 legit oparente __ ae | tah 13,66 Li nl vertteal start al fatadet x vate er arte loans Hy16 2, ev devieres coloanclor dds veittcala. Plafonul suspendat pemle devferea coloanet (Prt+8e) lafon suspendat, molt prt” Jane face in Sale poe Stay 4} C it Droile mep- ea Locate47 \dem (cu folosirea spativlut pt-mobiliei) @ | (Perivee) legitint mascate dolapur a Sg ae catermetasatid sectione18 CENTRALA TERMICA Gentrala tered (CT) poate Mt prom unet cladir’ sou servetemal multe clades, Poate { amplassts fn subsslul unef clédiet, adosaté uel clédtri sau conditvind clgdive sepansts. Cind surea tered este unics pe 019g Sov peunmace earlier sf provine dela ocdnitwlé electricé producind ef eSldurd seste vorba de o centials electrics determoficare(CET),de un sidemde termoficsre, ta produce pelihgs energie elecricd i flold incSlatlor (apt Herbirle )ce satrane port pe conducte magts- trale fa mari didante (2-5Km) find la porte de transtormenr @ oldu’ (RT), puncte terme (ce av wolul unot centrale termice , minus arderea combustibillul) Cente termicd -contine + AGenertoarcle de cdldurs _cazanele) Apacté care prinaclere de combucits| gonereaaa clues sub diverse formes apa calds , abunelt- Cozanele se cslcueasd ef ctmensioneaas . Se elasttics in: # cazgre bloc (osinggs buaitd) 2+ din clement demoritabile (mai avertajoase) ups materiale + 1 cazane dtn elemerte de fonts + elemente ugor demortabile dtofevi de otel, Ulimde sin legate ls estertor prin eudurd la 2ealectane, Sint hak rezicerte \a vari mac 3ibruxle dctempena - turk, se pot wior napara S55 alt demortate. La cazanele cv aburcolectorul eupertoratie ihlocutt co ckomolede abue = fe Nt = ; i ort lorstor lcolector | No f iP element frontal element, corent element terminal Gecltone longftudins vedere. tin fa. Cazan din elements din tyavd dectel B_ Schimbitosrede cdldurd Dibportlive cae transmit c3ldurs dela un uid \sellul dela un agent primar a vnol secundar(de ext dels abut la aps calds, sav dela aps Merbinte la apd caldS). cle folosasc Ne la prepararea fludulet incilestor la oindslaire cent ras Sie [a prepacorea apet calde menajere sau celet pl. scopurt tehnolagfar: BAsts 2 tipuris botlerde sf aparatele in contecorent « Botlerele (cu ecumwlare) Sint schimbStasre de cSldord cu scumulare aire ve folosesc aproate exclusly ph prepowre spet aalde me - nijpre Hh conttodlt cv consvin yartabil de ays caldd (locuinte de ex.) pt-consvmalde virg., pS colds menajed(ex: +68c. dups ow de fundionare) nt primar(ees 470°C.) ‘serperline marta tab’ otet Pepi receetifc) boiler (secttune)19 Aparstele in contscurent (instantanee) Sink schimbstoare de curd pt- prepacona in scot time a apet aslde pts incdlaire centuls (en 207/70°C) si o apet_ de consum mensjet(lo’¢/6rC Patnd de ex ca agent ncilattor aps ferbinte sav ape sll.) ‘Trepad deasernenas ape pt never tzhnolagtae. Caractertslci + prepacd aps caldd in cantilatt madi pt: consomatont invarisbilt de api (bat fublicede ex.) ard corsom de virk Se bareaza pe circulatia a 2{lvide (primargisacundar) tn sencurt opsesintev’ separate cosrtales - savaldund fosciea a —— b =F Agertul primar paste cfrevla la interfor eau la extertor Presupon suptatee f.mart de contact (schimb) al celor 2 fluide, ei prezerta, continud agentulut inctilaitor , (solokis prin termoHicare aparedect cea mat ratfonalé in acest are). mat multe boilee se pot lege inrede in parle, 520 se pot lega in pou sav eerie cv apatetele in con- tecorent, ' 4 a 4, boiler 2,epacat in corent schema unut aparal in contracorenit de tip a ae gent_trimer I i boler si opaat‘in conteacurent legate in pace! Le ‘inceput ,cind temperature apel din betler este scdzuli, functfoneard apardlele de contracurent, botlerele inmagazt= rind ) fal de indaldia cu pompe este deasemenea mai avarlajas Grutp pompcle deinchidat 3 deschidert pred dese -cird presionca eke f. vartabtla Le cladict £ inalte depsind 4o m, se creaad presturh {mad in condvéte la partes fnfertoars. riliv a eile acest lvcry clidivea se zonilics pe verlizal (zone de presiune) Zona | ~~ RR spompe RyRy, srezervoare de indltime H> dom. Zone It Scheme alimentérit cu api cv rezervoarede indlt{me st pompe pe 2zone de inltime \nstalatit interfoare de aps pentru combaterea incendiilor. . Instat ev hidranti interior’ In NPCI gint trecute toate categortile de cli dirt cu gradu) de raztstenté lafec si prevede~ ile necesare (hidrantt drencere e2u gprinclere) Exx(ptehidenit) Clidtrile de locutt peste \adafe, bicourt eu peste 4 eaje,cluburt, cinematograte, ‘Teste peste 200 locuri, hotelurt case de odthn’, camiine tternate cazarmi, gcolt peste ease, LT erese of Gridinile, muzec exporttit de ete» — Un h\drant este compus dint cutie metalicd. prevazul3 cu geam mat, Instalotta cu hidrant de incendiv, robinet, furtun de cinepsinfdsorat pe untimburst eacaderelore(bnaendestropt) ba lndobfii de gprinclere Presiaile in construct cu maitre inlomsbile nde orcnd ondueld ev aps poste febueni on incendtio ginu ate previa pars permenala FFT TS sub presione Eateordiza de conducts pline cvapd permanent eu bpresine ae = avird oserle de orffell {n care sx morteszs gpinder, Sprinclerul contine picse care inchid o supatis si care laoenv- init tenperdvr’ selopesc(mdale user fvatble) de spond (bulbi de cvart coninind lehide care sedis) de, sind ber oxi) Insalata Fonctonesd axlomet, colnstablit de drencere, Mam inslaldiade gnindere dare tauile sink goale si apap tone door never cad ceca Schderao bindelor de apitor dreccerele sink permanent deschise) Comanda ese adtarrats Bad man Contitatle dears find mari, ce preset Instat de posbila de eiaware 4 acediela drencere TTT penn de 82 Instacaqit DE APA CALDA menaseRA Apa celdi se poate prepare centraltzat sav local, Preparares centralizats o apet calde este tratatd lo capttlul, ncdltres centrolés Prepanarea localé a apet calde. Se realtzeaza local in ¢ 4, cazenul de beie, 4 tntrare apb rece conducte alimentare) 2 apd calda (propsats 3 balerie ameslecalaare 4 focardinfont (cu arzator gaze sav lemne). 5 cos evacuare gaze arse 6 cazan din tabl ote| emathld besterior eau cupru Este simply And diftcultatt in explootawydar ocyps spabii se folo- sede la un singor consumater(bala) st necestlS preaenta cogulut de cecum, La acest sistem exces de api remltat dfn diletare in tim- pl incalzirk ,se elimind prin pata dusulut. 4 Gekrare ap5 race (conduda alimentare) 2 re2ervor ruperé presione(curol de vase exponsiunes prota excesul de Salimentore co opi rece aps srezultet to dares 4 praplin 5 focar 6 tevt evacuate gore arse (tevi incsletee) Teo ' B aps calds, Produce aps caldi pt, taste nevotle unet mici claditt( pbs bate, bu- calirte dc) 4 api rece 2 aps calda 3 serpertini pte dncdlafre apa 4 alimentare co Gere Cvarlr sles de veghe st venti!) 5 cos execuare gare arse, Ede prevézut co verti! Special contia ander uscalé (4rd apibSn apanst) Fre direncrd telse 6 tltame ltrs tonne 6 pigs A, aparat clectite pt. incdlatrea apel, . 4 apd rece ao» aps calds 3 reatelerls clecticd pt indlainea apel. 4 termosit, 3 5 circu eectnce..26 B. CANALIZAREA CONSTRUCTIILOR.. Subiecul urmesed a fi tratat ince hind cu canalissrea intevoard dela cbiedzle semitare pei ndeele extertaare cle conali- zare opecia. cbligetorte de trslare Cepuenea) a apdlor uate gi sfirgind cv devereares lor inemisars Instalatit antertoare de canalizance contin ansamnblul de cbiede sanitare jcondocte separate armaturt o\ acceserit care asigurs colectarea ape- lor uzale dela punctele de consurn amplacdle in interiorul cladiril of evacuarealor la ciminu\ de racord la tdza va exterioars de canalizare. Exisla 2 categorii de inslalalii de canclizace interioard + a. Instalatii de canalizare inleroars a apelor uzdle menalere + meleorice .cind nysint evacuste prin Sghiaburi nelegete \a canoltzare boo ” uzale (provenind din proceseteh nologi ceirdostrdla po agerodtahntca:) Ge ew . Obiedide eantlare forma si dimensiunile lor sin slandarkizate. Taste obtedicle sanilare care av legatun’ la canalizare sinl prevdzule cu un sthn care se géseste Fie inalestuina obledelor eanflare fie separat, sub ventilol de scurgere. sifon din fonld sau ma- tertel plate. ‘tfon din tans de Po sifon separat (pt.lavaboutl) sifon inglobst (vas de closd) re denumit gards hidraolics care impiecicd pStrun ~ Stoanele permit retinewa unui strat de api de oanvmila énaltim« deta gender nocive din rlgaua ce cardizare Wn inciper'( h gaa bideaulied «emia 7 em. Stfeanele sint de forme Fa difertte: sifpanele de pardeseals oi aifeenele de plist care pot GF simple sau combinate Guid recordeld scurgere dee bae ¢i leuebou), Tendinla este deamiegora pecit pusitil 1néltimea pt aputea Fi inglobite in inaltimea pardosd. & b a,c,d + stfoane de pardosaala c. b27 4 coloane 2 conducte legstura la obied 31 derivalte (legStun’ la coloane) 4» decolectare 5 +» venttletie 6 plese de curs 7 cactuld de protectic 8 cbmin edertor de cacond 9 condvctd cilertard de conaltzare ae Condodele decanaltzare trebuiesclagate dtrect cu atmastes prin conducldecle ventilowe pleanv se crea wsev um in tndalatie in urma cSderit pistonvloi deapd al obtedzlor sanitare si @ destfona inslelatia . Exisl3 condudte de ventilare principale sf secundare condudele ortzottale eare autotust panks, aceasta trebute determindts tinindsaams oo exists o parld rninions (057 my mf de eutocursire) sub care apele uzale no maf sint antrenste & iravita ftonal ,0 pants maxtma care depistts, fuortecazd procasul de coroztune al conductelor gf 0 pants normalé .cuprinsa intre ade 2 si care aclgud curferea normalé sf “tmpkedics © destfanare a obfectelor legole \a acetasi dettvitie. In coleane extsld olimili’a vilezet de cidere a opdor uaale sn ebute depisité viteaadeAmyoec.periy ary crea cows unt puternice ae coleandr gf desifonarea lor, cu tole precautile lvale In consecints .la cladin’ SVinalte se facdevir’ de coloane pe verticals. Perit contrelul fundibssrti of daterventia in caz de infundare se prevad plese of disporltive de curstites, ‘ce previ pe coloane( la primul si ultimd nivel st din doud in dou’ wile) sloctunde ex's pericol de infundare Ga ai la con- deverea coloancler. ductle orfzontale. pe verticalé Conalizarea obtectelor santlore amplasate sub nivelol maximal ape urate din teteaua extern. Penta a ett rehlavea dpelor din canalizarea eitariantd in cea inlerioat exislé 2 sooti’s Vorienta 4 = + canalzere eeparaté yf, subsa r | + clapd termicals ev setae iy, maxim dows = — | seitar clapets termtnald clapets temtnals_/2B Vatianla 2 # cy bazin colectore ope vzate si pomp al dered | reetptent de colelave a apele veste instaLayil DE CANALIZARE A APELOR METEORICE Apde meleortce se calecteazd sebratde pele vzate menslere pind la cdminul de mcord. Pt cterasele ctrulalile legs tura le asnaltzsre 6e stloneazd, 42804 4 calosne ope vaate mengfere 2 1+ meltorlogce — = 3 conducte aettstre cu caduls 4 recipient de terasi i ja 5 cimin de racord, RETELELE EXTERIOARE DE CANALIZARE 4 reldle secundare(de sericiu) 2. " — peinctpale (publice) i i 4, Retelele secundare (de serviciu) 4 racord ape uzale menafere 2 6 © meteattee 3 cdmtn de racord 4 canal colector secundar 5 camin de vizitare 6 gurd de scurgere(cu deport sf sfon) 7canal terme gerd de ecurgere q 4 canal de fabrare ape uzates Doe a tegte ey plonplan situabie 43 500 cectivnes 4850 in chat A Profilol longitudinal al retelet exterioare de canaltzare pt. unansambla de clédirigistemalizare veiticals) copitolele (A) cuprtnd i nncdmine,cote teren natural cote tren amenajst cot’ radtercanal,edincimaa cSmi relor adindmes sipatuclt pinto conduétel, distenta intre cBmine dfamdrul eonductet. - 2 Retelele princi pale (publice) Se condtllvie in 3 ststeme s 4Ststemul de canalizare unitan toate apele de scungew din zond,cuprinse intr-o efgurd retza comund carele conduce spre stsfile de epurare, 2,Stetemo| de canaltzare separsthy una din lretele ete pt» ape vzale,cealalta yt: ape méeort- 8. Stetemul de canalfzare mixt. ozond este canalfzata th sister uniter, alts in Seporstty Epurarea apelors §—mecanicd mecanochiienicd mecanobiologlés, dupi epurare ,ape este deverestt in emtsar(bsatn neturals Yivslac, mare) tn mod cbisnutt cbfetee cantare se amplascaca in clint cit mat grupatin plan, in asa numifele grup santlive, sopropuse ,pe acelagi verticals in secttone. Spre decedbire de instolaitle de alimentare cuaps.sigemul de evacnare 8 apdor vaste cere un sludiv Latent in elabsrarea protedulut de achttecturd. Secttuntle mult mai mari de conducte $1 mel aks imbindrtle lor au gabarite importante din cauza dimensiunilor mufelor de imbinare (la tuburfle de forita) « Raitzle obligatortt pt cungerea gaavits ronal ,dest mici in general ducle denfvelct importante inte etremittle unor condode colecteare longs Rezwlta inaltimt ltbere obligeta fn subsdlurt, Ede necesar dect caypectt poctll indalale 25 se sopraponizevilindy-se ampleseres instaleljtlor peste sbalit im- porlante ucind la plafeane suspendste, abttrt , nige,ete), lar daca nu se paste evtla acest lucry, 93 He pews: ate in prolec inalttonile recesare sf delaitle (bineinteles neeconomice ) de mascare a conductelor.30 PREFABRICAREA INSTALATIILOR SANITARE. Telebricares instalatiilor este otehnologic modemnideexccutie princare omare patie atndalatiet finite ede re- aia prin procedec fndudsiale tn aleliere uzinale specializatz. vind 9 ex., grupul savilar tipte al \ocutntet(baia), dlapele prefabricdci! pestbtle sint urmaloarcle 4. Blocu) sau nodul saritar. \ ansimbly alebitt din pst molte demenile prefabrt - — caralizare Dimensturile galolui i poattia ea Erba Tel ih dani bloc senitar var.4 “1 4 cate morlile peun suport comuns deregels conft- ne conductele de alimentare cu ap’ rece ot calds of coloanele de canalizane; paste amplasat in spatele Javaboolut (vat. L) sau fn caltul camerii, in spatzle we-ulut (var 2). , bloc sanilar var 2 2. Panoul sanilar. Este dostit dintrun perete prefobrtcat pe cane aint “andaile condudde de alimerilare cu aps caldé ef rece sf ca- nalizarea necesild tn proces complex de prefabriaare pclinte de producti mixts (constnelt st Ynstalstit.) & Cabina sanitard spatiald. Realald. mat folkt din b.armat prcbabricat shot din poliester armat cuftbre de stci¢nat User),contine atit parted de corsdt rice cit sf toile cbledele of instalatifle amnilare,condilutnd cea mat avansats ford de pre + bicare 3 instalattlor Ia cladtrt de locuth 7530 mm. penou eanilar, cabin saritlers epatiala,a WW. TNSTALATIT DE VENTILARE $l CLIMATIZARE. La ortce ststem de ventilare este necesar S& se introducd in incdper! aer proaspal (aer introdus, aer refulat) si sd se elimine aerul care a preluat nocivi- Tattle in exces din incdpere —caldurd, umidttale, praf, elc.—(aer viciat , aer evacuat ). Instalatitle de ventilare se diferertfazd dupa : A. Modul de vebtculare a aerulut sf gradul de complexitale al tratarit acestula, functie de cerintele de confort sau tehnologice ale incdpertlor. 2. Diferenta de prestune crealé inte interiorul gt exteriorul epabtulut ventilet. 3.Extinderea zonet ventilate. 4eDupd modul de vebtculare a aerulut : 2 Venttlarea naturalé (care poate fi neorgantzata sau organtzata ), b. Ventilerea mecantcS (fortald), Ventilarea mtxta (fte prin Introducere natural $1 evacuare mecanich, fie prin introducere mecantca $i evacuare naturala .) -vezt clasiftcarea dupa diferenta de prestune — d, Climattzarea aerulut (pentru conforl sau in scopurt tehnologtce). 2. Dupa diferenta de presiune + a Ventilares in subprestune (prin asptrare). b, Ventilarea in supraprestune (prin refulare), Ventilarea echilteraka Gebitul de er introdus egal cu cel evacuat). 3.Dupd extinderea zone! ventilate + a Verttlerea generals sau de echimb general. h Venttlarea locala ©, Ventilarea combinsté 4a. VENTILAREA NATURALA. Le ventilarea natural , schimbul de aer al unet incdpert se datoreazd actiunt com- binale 2 2 factor! natural: ediferenta de prestune provocata de grevtatile spectitce diferite ale serulut interior si exterior ca urmare © diferente! de temperatura a acestu- fast © prestunea vintulut. . Tinzind catre realizarea unut_echiltbru ,aeru! din zonele cv prestunt mat ridtcate va pre- zerla tendinta de deplasere calre zonele cu prestuni mat reduse. eACTIUNEA DIFERENTEL DE TEMPERATURA (PRESIUNEA TERMICA .) Se considers sectiunea vertical a unet incdpert avind dot perelt extertorl, termperatura interfoard (te) unl forma, in exterior temperatura (te), viteza vintulut nula. Se demonstreaz’ experimental cd, practicind orifictt foarte mici in perelii exlerori la H (jumatatea indltiml incdperit ) mu : se produce nici o cinculatie de aer prin aceste nell ort 0. care ar fi diferenta dinte ty site H pagh® Se poste sere dect of Py o(presivnea exterior in dreptul oxficulut SO Oleste egela cu yg (prestunea Anterioar’ in dreptal acebtagh ariftctu) ext, stegals cu py (presiunea almosferic’). Pig = Peo = Pa Planul ortzontal 0-0 se numeste plan neutry (sau zona neutra)ei poate servi ca plan de referinla pentru determinarea, repartitiel prestunilor termice pe inéltimea incdperit ,intructt32 extsté acevagi praione cunoscut a trlerior(Pea) gf exterior (Peo) egels cu presfunea. Ja dist. barometrica de la nivelul 0-0. —Practicind 2 deschidert('1 of 2 tantele hy respectiv hy de planul neutru,se pat ddermina prestunilé. pe felele intert - care st exterioare ale acestor deschideri. lo Aatfel, pentru deschiderea 1, notind co Te af By greuiatile spe- ctfice ale aerului corespunzind Vemperatcnlor tegity + Per = Pat hile : + bate Of ack tyy et i =P azul anctimpull rece).dect Ty, < We rezul EP ta pes > eo prestunea in extertoryl deschidenti 4 este mai mare decit, cea din exterior, Agadar prin -descht- derea 1 va patrunde aer din exterfor. Pentru deschiderea 2+ Pi a In ececast indeed (1h te) Fezulté ca prin dechtderea 2 aerul va iest prin deschiderea 2 in extertor. Facind diferentele de salons rozults 2 Apy= Pej-Pt % PA= Pey-Pir= hy eat Sox Pea Pt Din aceste dova relatit rezulta ca variatfa presiunit este lini- ard trecind prin valoarea © in dreptul planulut neutru, find teTe — egale side sernn coritrar la nivelul pardoseltt ef platonulut daca tohe He . 4 Pes Daca” ty a2 este Imptedicala prin suprapresiunea. creatd, ~ & E Aerul proaspat trebute filtrat sf, fama, tnedlztt Folosit la incdpert unde victerea aerului este re- dusa (birourt ,atelfere magazine, expozittt ete.) VENTILAREA MECANICA (echiltbrata) “ro © 7 4 Priza de aer prosspat Prevccnnranag tonne no “ mw | Q Ik 2. Filtrul de praf 8, Bateria de incdletre. A, Veritlatoruldetntroducere ¢elaré) 5, Reteaua de canale de relulare 5 6. Gurile de refulare Centrala de ventilare % Gurile de absorbtie 7 8, Releava de canale de absorblic & Veritlatorl de evacuareexhaustar) 40, Gura de evacuare 44, Reteaua de aer recirculat, nr ° & Schema unel instalatif de ventilare mecanfea.38 4.Priza de aer + element prin care se peia din exterfor aeru| curat. Priza trebuie arnple- saté in locurt ferite de noctvitatt + praf, fum,cildurd tc.,dect, pe cit posibtl in spallt ver2f, ferile de soare (Se evité amplasarea pe fatada vest sau sud sav peters’. Trebule prbefatd cu dteporttive. fmpo - ies re corpurilor sirdines traforuti ornamentale , place de cirma, Jaluzele Sxe impotriva oR etc , 2eFiltrul de praf.prevSzul obligatorty la orice instalatie de venttlare mecanicé, avind rolul de a retine parttculele solide din aerul preluat din exterfor. Sunt foarte variale ca forme gi materiale. Unele, itrele grostere sav prefitele) retin doar particulele solide @otooy) altele, (Filtre f.fine)pat retine Sumol de Lt es _rosur chiar anumite vifusui Cp oAp) Exemple defiltce fine s filtrele elediice .Atltrele cu aatbune, ivjetce 3. Balerfa de incalzine-funclioneazh cu api calda aps Merbinle ,abor sev chiar gaze cau dedtcitate. Baterfle se monteazs An serie sau in paralel. A.Venttlatorul de tntroducere (refulare}+ este de tip centrifugal sav axial.Se morteaad de obfcei. dupS grupul filtru-baterte. Calculele arals insd ci uneori edle nai ratfonal 35 se monleze ventilatoru} intre filtru of baterfe Pentru o functionare stlentiossd veritilatorl se monteaz’ pe fundatit sau console ey fzolare fontcd sf se racordeazs la canolde de vertilare. prin burdufurt de pinz’ imprednatd. Sint prevazule. cv stbsre de regla} ple modt{fcarea debitulul de sen Venttlatorul de evacuate exhausio rul-8) accleaet caracterstic. 5. Reteava de canale de refulare sf reteaua de canale de absorblie 48.)-se. confectioneazd. din tabla neagra sau tabla zincata Gind canalul strabete medit umede) de zidérte rostutlé sev Tencutld,de rabtt (cu deosebitd grijd pl micgoures frecSrii,ded reducerea rugoxitatit Interioare sf verifkarea elancei- aU) din materiale ceramice (ind strébat medit cu substante, f,agwsive -labaanstaare) sau din RVC. (cu a- tenia necesard fatd de \imitele deternperstusd adrrise). Pol avea ortee Forme ¢ pateile ,dreptunghivlare, sao drevlare. Sedtfunea crovlaes este cea mal econom{eS,cea dreptunghivlads permite racorddet ugor de exeoutet 6.Gurile de refulare si gurtle de absorbife-(7)-prin dfspunerea lor trebuie 98 se asfigure 0 par ~ curgere a inbegolut spativ de catre aerul de veritlare ,s4 nu existe zone in care aer| 53 stagneze.|nace ~ lagi Umnp trebute os acral si nu depsseascd anumite vileze(eenzatia de curent) Dtepunerea gorilor de refu- lare ef absorbtfe se face dupa sieteme sus-fos .{os-sus, sus-sus,clc Gurile de refulare capata for- me 4. vartate » anemostate, fante , plafoane perforate « a Cc d e f Sisteme sus-Jos Sisteme fJos-sus Sisteme sus-sus Amplasarea guitlor trebve gindlld din punct de vedere ecietic, ele pat constitut elemente decorative sav sink moscate in delaltt de arbttectund sav de mobflter fi (ex:fotolitle saltlor de spectacol ete.) in pléct perforote, : 4 1 Fk ie "T" Anemostate" Fante (grinzt) Plafoane perforate. 10.Gura de evacuate + ca alcdtuire sesseamind cu priza deaersTrebule. evitalé emplasarealing’s prize de aer savin atzlocut nedorife + Ving feresine pe terase circulablle etic. ‘Me Reteaua de aer recrculat: parte din acrul victal, in propor bine elabille exe retrtrodus in ctreutt, in amestec cuaersl proas pit trlredus; se fac astlel unele economit la incdlzire «3g CLIMATIZAREA. Inclalatiile de climettzare mentin in anumrite lfmile dinainle stable temperatura gi umidtlates relattv’ 2 aerulut,in incSpedtle ventilate tot timpul anulut.Constttve sisterdle de ventttare cele mat complexe der si cele maf scumpe. Instalatitle de climatizare pl confor! asigurs un confort ridtesl in sbhlé de epadacd, expodit lz, in ti tim. pul anulut. Climattaares cishiga tot msi mult teren sf in clédictle administrative sf delocutl. Instalatfle de cima- thrare indudlctale realizeard in interior conditit deosebtle Impuse de procesde de productic « Uneort, aceske condt- AK nu corespund celor necesare omulul,fmpunindy-se masuct euplimrentare place aamenft 58-31 pasld botust .deshsigy- ra adiitales in condili? normale. Schema unet Anstalattt de climatizare difers de cea 2 veritlétl mecenice prin complesitatis proceselor de Lralare (eumd camplesd de prnescleau metode)de tratare. sfimple,ugerde realtzat si de con- trolst incbpere climatizats Lat 3 eed a4 As Centrala de climatizare(C.Te-Azcentrala de tratare a aerulut). SCHEMA UNET INSTALATI DE cLIMATIZARE 4s aer proaspal er proaspit +rectreulat) In camerelecle pulvertzare, apa ede pulvertzaté eubfor- 2.camera de amestec 8 de pictturt tn curentulde aen S.filtrele de pref Sepanatoarele de picalurt (Melt vertiale de tabls ztheald) prin 4.comera filtrelor care se face treceres s{canaté a aerului,lucreazd pe princt- Sebatesttle de preinedlatre pill shertil, adie la schimbartle de dtredtte,picdturile de. 6.camera de pulverizare aps din avr setzbesc de perelit separatorulut scurgindy-se zseparatoarele de pledtort jn baztrul de colectare . Sbaterttle de ractre & + de reincdlzfre Celelalte elemerle se eseamind celor ale unet centede to.camera venittlator de intraducere de ventilare mecanicd . Unele centrale de elimatfasne Heventilatoril deevacuarefexhaustorul) nu conta toda praceleele de-tratare + CILPA.(cenbrala datra- A2aerul rectreulat, lane parltéla a aervlut,) SISTEMELE LOCALE DE cLIMATIZARE. (aparatele de climattzere) Av aceleast foncliuni ca st instalatttle de cltmatizare-mextinerea parametrilor aerulut intestor la valort dinainte preserfce. Ele preztnlé unole avantaje fimportante & « cost redus de inslalare, decarece,la unde este necesar numat racord eleditc. «pret de cost relativ redus Gerlt mart de fabricatic. « lipsa canalelor de aer,sav reducerea acestona la citeva tronsoane, » transport user. « aspect extertor convenebtls Dupb mBrlme gi Lip consiuctiy pol ffs aparslede ercadt pate de clinattzare gf dolapurt decltnattzare -40 4. aer proaspit HHH 4. aer proaspat 2. er rectreviat 2, er recirculat 3 aer climatizat a eer dfinattaat Aap’ de ractre, 4 Ay ventilator S.condensator —= 5, baterle de reincdl zine 6. compresor = AT]S i. coparator de plosturt 2. Filty 6 x umidificator 8 baterle incalzire, aRacacas|, —_@ baterie deréctre(evaponator) 9, beterfe ricire(eva- 9, baterte de preinedlzire eee aes 310. Filerw 40, umtdiftestor Tip ext, tte venttator eae et = = Zeit legtiura la agregatul at A= He de racine exterior =—=* Dulap de chimatizare (cu Dolap de climatfzare( ari ma- magind frigorific’ inglobsta) sind Frigorificd ) a Me Solute b se uitltzesza la un numir mare de incapert sf are legéturd la agregatul de nicire amplasat in everios Alegeres sistemulut de venttlare.prectzares aparsturfl si traseu\ canalelorsint probleme cetrebutesc cla~ riffcate pl. achitedl An etapele jniliale ale profediirtt,imetntea protectului struclurtt de rezistenta,deoarece aparatele ef candle. au gabartte §, Amportante(canalul principal de refulare-al unet construdllt fmmportanite paste atinge sechtunt de cca, 42m? necesitind spalit de trecere aprectabile; chfersi canalde secundare sint suficlent de mart pt. influenta imparlires interfoard sev inaltmile etajdor, Marimea sf ampls- samentul centralet de venttlere eau climsttzare, pozititle prizel deser sf gurl de evacuate, trebuiesedtn timp cunoscuteso colaborare strinsd se Impune ,dect, inci din momento prectzdrlt temet profedilut de arht- tedurd, cu protedantit de specialitele. Concentrarea unuf numir mare de incdperd climaitaste ino etngur’ clédire,volumol mare al aces- tora ar conduce la ditnensfunt exogerate in solutiile traditionale, Ststemele moderne ce elfmattzare permit Inca micsorares considerabilé @ dimenstunilor instalatiet prin martrea vitezel de ctreule- Ue 8 serslut (tnslalatiile de inalté, presiune)et mértrea dlferentet dire tempensturtle aerulut din © Incipere gt cele ale aervlot refulat. Dar acede pertedtionsnt preciald of serfasse tnconventeriles Indlalotiile devin fi costisitoore ,din cavza execullel f prelentfosse gf uttltasel? unel eparsturt pre- tentloase (de ex. ventiletoarele de mare presiune ae.) VENTILAREA LOGALA. Cind existd surse conceritrate de nocivitétfs caldurd, gaze prat.etc.in anumite procese de pro- ductie deexjveritlarea intregtt inodpert(venttlarea generaldynu mai este eficace. Onicit sar mari de~ bitel deaer nu met pat {i asigurete condilfi de luctu in aproplerea unor suprafete nctnse Cuptoare, etc.) Esle necesard dect fntroduceres ventilartt localesin iotreaga incbpere se realizeazd ostld veritilarea com- binelés ( generela +locala), VENTILAREA LOCALA PRIN ASPIRARE (ubprestune), Poate ff realizala prin: hole rise carcaseA Hotele sdispoatthe de aspitare ce ce monlesz’ dessupra sav alatiri de sursa de nociitat execute din tablé neagrd,zinadla eav alte materlaleseu forme circulare , dreplonghtulare. eau pattate ‘im len. \ Cee D. OM, i “i I \ lo de luru 1 1 4 vedere hotd sectiune asigurarea trajului le hole, Dd. = deflector Z ve = ventilator hola telescopicd DAL. = dispozitiv refinere impurttatt. Nigele s disporitive care. conetao dintro masa de lucru inchish peSlaturl 24a tbe pernttind Iucrul, | Carcaseles dispoaitive care imbrock elans uttlajul sele s¢ confedioneazi odaté cv utilafel respectiv st pol avea in- globat ventilatorsl, \ niga VENTILAREA. LOCALA PRIN SUPRAPRESIUNE (refulare). Dusul de ser: dispozttive care tarmit un jet de oer prosspét asupra locurtlor de munca le nivelul umertlor luctatortlor, - Pat ft individuale eau coledive gi se folosese —— a la locurtle de munca unde radtatia caloricd deps- —_ We sested Kel/ont ‘of minut ;curentul de aer este u- — OF midtftat prin’ pulvertzare de aps. — = dug de ser individual rdelele ce cer se prevad acolo unde usile ediertoare. ale unor cladirt (hale Indushide, mogezine “et eapedocleinnnt dade bene cee a, Une cid kK e JUSSELEEL Wiebe edy roprtat] AY vedere | — perdele de aer cu refulere for co rbfulare latetela cv refulare lateral peambde parlt,Ad InstALaqii ELectRIcE, Comparatiy cu alte sisteme din echipamentil tehnic a| constructitlor sistemulde alimenlane cu energie electried pu- ne proiedentului cle arhiteciord met puline preblene. Princtpalele componente ale eilemulut sint mai putln voluminoase , ii sete mat ugorloc.jn grosimi de perele sav alte opal. Cireuitele av gabarite reduse, pot ocak sav strate fc difteltate clementele de construct, putind fi asconse in gro shmi detail’ sau io stebutle pordesel. “Totus, ede necesar a 2¢ conoaste unele luce} care {rebuiese precteate dda inceput. Dex. povitia jn incdperea a apactclor Clocurt de lamps, prize inkrarvptaore gay comulstaoce Jtvebute. preci funetie de planurtle de mebili. Unde date atgrtorits dtstante inte intreruptasce $i condude de gaze te, fnlerdichia de & morta prize sav inbervptary 4n tredpertle umede sav misurile ce trebuiesc luste pt evitorea ckctincutinlor trebviescdeasmerea cunosalé. Unde sisteme moderne de condirudie are reduc mult grasimes hisafeloritencuieli a0 parclasel?) complics pro- ems braseelor circuttclor dedtrive, Indalathile clectrice cuptinds « Instalatit electrtce de producere a energidl electrice, «© 7 ww transport # nw LoD RR oo + [a consumator eferente constreditlr cfvile st industetale) Produceres energiei electrice ee realizcazi prin transformarea unet alte forme de energies “Transformarca* enengfet chimice a combustbililor Gertie termeelectiice “sau centrale electrice de termoficsre (CET) Traneformares —u_apelor (certzale hidroeledtrtee ’ u mice( — atomoelectiice . Alter forme de enengle(energia mareelor eolfend, soles ct) Transportul energie electrice « Detorit vehtculérit energie clectriar prin condudtord se produc pterder’ de energe,de pulze, care nuse pot recupers cf doar diminua prin doud mijloace s micgoranes reztetenlet conductorilor, prin matnea sactfunit los marlrea tensiunitetes imitts ce diftcltatile de feclarealini! i aportafubt, Din mative tehnico- 18m?) . de Serestic spre eiterfor cv suprafats lela minima de 0,08 m* fereastrs/m? volum ined pere, Ja toa- te incdperile: unde se prevd fastalatfi de gaze. © |n buckarile epartamentelor care folosese gaze natural ev apanite neracordete le cosurt de fum, pre- vaderea obit spreetertor( in afard de fereastind )a unet deschidat de min, 15x300m.,fér8 tim- plérte dar cu grilaj de protedte pt, evacvarea scépértlor de gaze, @ Montarea, cbligatorie le aparatele de uttltzare (arzatoare, masini de gibt ete.) a 2 vobtnele s unul de manevsa (inchidere -deschidere) si altel de siguranté. a @ Monlarea intreg{i retele de conduete de gaze in clédire seface in mod obligstorfy aparenté..AB Orice lverdnt de constructit trebutesc reakzale inainle de montares concluctelor (pert slilpal grinztle, pe care se monteazs condudele trebuie oi Ke tencuile, firidele ,postamericle sobele executate . Conductele trebvte 5 ocoleascé incipatle umede sav nevertilate este (hlera(sd traversarea cotyrtlarventileltior canalelor termiee-Treceres conductelor prin perelijplnsee,ele.se face intoburl deprdectie(permit dilatorea liber’ et usoare ta sirf-) we ra cm “= . Zid (sau planseo) tub _prolectie. tel Spens © Pentru © {t ugor recunosaule,condudlele de gaze se vopsese in galben.cind seals printe alle tipurt de conducte Condudele se imbin’ cu fitingurt din fonls sau prin sudurd. coloan’ gaze deschidere 15%30 (dived extertor) iguranta »manevts) ventilate front Jucrutiel Spaldton) contor eobé. 08 arzblor robinet de etgurant’ * + manevna Parkens Schema de uttlizare a gazelor pl incilafrea cv sobeplvinclztes centals,araatoardle se montza2d in centala termicd), varlante de instalettt interfoare, Ja contoare. coloana, coloane a \ pentoare — condudta, contoare in incépere separatd ‘principale 4, cu contoare mental. in apartament, 2, cu contoare de apartament montate grupat.aS apsrate of dispozitive de siguranta si control. Ventilele sf supapele de sigurantd asiguid’ evacuarea rapidé a excesulof de gaze, in cazul cresterit presiunit acesluis peste limita maxima admisa. Supapa de blocare asigud inchideres alimentirit in cazul seddert presivnit sub linite mintnd admisd Gondoneacs An boca echiltbrolt dfnemte al unei membrane supe pe oft la pretlle gozuut pe cell lor {a doaich unt reastrlassdena pedi, sol ntde selfunea de bane 9 gexec, Disporilivel de stguranté cu Hlecdra de veghe pt. arzBtoare. veil sdmiie ae YO) 4 pen ee as ‘de lominave ‘ator fspoztl i= a a. b. Dispozitivel cu flaca’ de veghe, Venttlul flacdrit de veghe detaltu) b porttia inion Indtond wv) feibiala (inchts) Dfeprtul re 2 compattmerte dette de omerbrond sopus, pe fale aupeionh, pes gocslh tr pe cee foferioass forlgl unui resortsechitibral dénamic al acestor 2forle menfine deschis ventilul de admisie @ gazului la aredlorso parle din gazetrece din compartimentul supetfor, prin dfspozitivel de lamfnare care le rniceoreszd prestunes, ls venttlul flacdrit de veghe si in compartimentul inferior. Ventilul flacartt de veghe,in poxftfe nor- mala jnchfs, are o membran’ méalicd prevarutd cu un artfidy si un nesort.Cind membsana eindlaits de flack chibrt- ‘ulvt) se cilatabombears) st deechtle verttlal 8sind gozul 53 patrunds, formind Fadia de veghe. Dacé alimerlance cu goze Se intrerupe acctdental ventilu] admisiet gazelor se inchide pt.cé resortul devine mai pulemicdecit jre- stones jar arzdtorul sedinge, Flecéms de veghe contin’ 25 andi pind |e consumarea rezervei de gaz din compar- Limentul Inferfor. Dacd ee rela allmentarea eu gaze, flacira arzStorulut ee paste aprinde dela Flackre de veghe ,Daai rw,la relosrea functtondrit se apfinde flacéra de vege, care cansumind geaul dth compsrttmentul inferior, presi - ea gazvlet invinge forla resortulut deschide ventilul de admisie i geulut |e arzator of functfonsrea se repel ca mal sus, pistriBuiREA si UTILIZAREA GAZELOR PETROLIERE LICHEFTATE .(.P.L,) Gazul petrolter \ichelfat 6.PL:un ames de gaze lichefiae(propan 0x, butan 907). aceste gaze se obtin pin distilava {racitonals a petrolulut; se licheliaad $1 se depoziteazs separa’, apat sz amectecd in anumile propor- Ui, obttnindu-se gazul petrolien \ichefvat (6.2, savaraga2) care eeLransporié la consumator in recipfente snchtse (buteltt pi uz caznic sau cfetarne). Gazul lichelist din butelic, sub achiunea caldurt transimise de aerul din incdpere trace din nov in stare ga~ zoash. _reductor de presfune. fortun de racord robindt sigunnta Alimentaras une! eobe dela butelta de GAL. (arogaz). Din de vedere al profectantulut arhited dnstalatio de altmentare cv gaze nu pune probleme deoseble (spaltt gabertl et.) In echtmb ,obligativitales montattt aparente 8 conductzlor pune probleme chftetle dln ple de vedere esletic,50 INSTALATIT DE ASCENSOARE Ascenscarele sint Snstalafit ou functionare sntermitent (sau continul)care tansportd pe veitical’: percoane sav materiale in cabine care se deplascaz5 pe disporiltve de gltsare. Sint tnstalalit electromecantce complexe compertind solutit de ansmbly £ déferite chiar dacs orgianele componen- Te sint entice sau asernSrilaare (slandaniizate). Protedarea unor ascenseare comport interventia mat molter protectantt de epectalttatt difettes ‘+ Numérul de ascensoare, supafelple ccupale ampasarea é&. se cuprind in planurt si memortt th protedul de com struct realizat de protectantol arhlect eau inginer construdor @ Inctalatta de ascensoane ede reattzd ‘in ateltece spectaltaste in proiedari de ascenseare. @ Subsngsmblele necesare sedétaltand de onganele tehnice ale fabscl{ furntzoare de accensaare, Este necesas 0 caordonare §, drins 8 acestor protectant, Alegeres numdrdlut opliin de ascensoare necesare net clidtet cit st 2 paramettlorlor ace o mare Ymp- tantd “in ceeace priyeste calitalés transporilut sf euror cheltutelt de investttt sf exploatare mivimes In tema de profectare trebuiese prectzate datele necesare+ numaru) de persaane ce urmeazd a folosi os- censorv|,numarul statitlor(ncul de opiri Amelie dencul de nivelurt) eursa ascensorulut (lungimea total’ y- 418 parcurss de cabingviteza nominalé sav vilezade regim st cea de nfvelare (sev autonivelare) the- Ante de oprices exadii la nivel a cabinet (cvapron, total eusst\os, max. 25cm), sarcina nomtnal (incirci- ‘tuna in Kg, ph, care a fost prevzut ascensorvl,Se considers 76. kg /persaani) traficul de virf, etc, Conf, etandardelor in vigoare. se patlege Upurtle de ascenscare gi fund de acedtes supmietele necesare ph. cabine,palint de. ‘Ascensoardlé se pot clasifice dupa + 4. Modul de actlorare al mecanismulut de ridicats a, Ascensoare manvale (actfonate cu alutorul unor mantvele) by htdrauitce * & 8 brepmatice du electrhce 2 Dedtnatte s a Ascensosre pentro persoane « obfgnuite eu sav fara insatstad in cladiri publice, de oaitt.e + de bolnavi(numet co instr ei transpetul banavi- lor pe ed spat # de tp epertal (paternosare ea) cufonedionsne cxtnas) b ” uw matertale (co sau fard ansdtior) alimenle (artine,restaurarite) , abrtf (btbMotect) , mcfuri . Conaggatne) coke Copal) ,ndustrtale ete. & Viteza ae.Ascensoare de viteas mici(lente) : sub 0.4 mec,(pt-belnan, patermosterd) bn mifflecte 0 - 08 An/Sec, os . » «mare 08 ~45mec de » on 8 Armarelrapidar peste 5méec. Funclte de cura ascensorulut eealege siviliza aceduta +a inaltimt mart de parcurs este rational a folost vi~ teze mart. Pt, cladini 4. inalte se folosese zone rascensoarele opreicdin foiniodéle, din 20 in 20, ete Vileza nw poate depist anomite \tmtile impuse nv de cauze tehnice cf biolagice. Peele anumtte valod pornirtle sfopririle presupun variallt ale accelerattet (smuctturt) care producelede £, neplécute (oprites resptratiel,amelei) care yt. bolnavi sav batrin? pot 4 periculoase. a ascensoare cv cured flung’ (cisdirt Linatte, puturide ming) vilezele depagese 7m, chtart6 mec. Elementele componente ale unui ascensor 4, Elemente de constructie( putyl ,amera maeintlor 2. Elemente electromecanice.Bi cable lat abt cobluri tracfione \Glistere coniiigreatate Putul Realtaal constretty din zidée cnt bine dtr bearmstimin.A2em). De cde semindise it 7 rae Tater, pt dle veel abate oleate #8mm, peoy pert continihd usa gi*-25 mm. eae Supt ilarinre needettencate chiorzugaite simple) No seadintt fy inertor ate tnstlehi in afara cdor broeit ascensomute Putul areustmetaice ,retslrde le tncendtu,cu deschidere ee oor amanda decide vdesbice Jane pet eee si numat in posite cabiad la nivelul atte, Camera masintlor, Contine total elecrometar| princtpal de tracttune,pano- ulde comands fabloul elecii,ele tot. mecantsmalcential na- cesat funciona Ibruct tat apswtajl functionsazd ou- timat pric {x8 upeveghare, Urebute af satisfac’ con Ate absolut lg necesare sigan ineslostare trebule $$ fe uscat, bine venttletculumina dire tra titre +15-~196°C cu use melted desetfss lo eletorysor acest Se proved injurul masiilrun spa ‘gu mto.de Boome Plansgul infer ints eu gril malt, mat bine dln beermat.” Poztlie camertt magsnilor, Norral, cus deasuprs polluisCind tell ej motel este camnlst in alt poral de conducere ale cablulrde ‘taclione brebuie 58 riméns_ pe loc, susttind asblurle Came schtmbis pots loc ef ede luat de camera ro- [tea mints dp 450 me. é “= LK eamere mesintle plan Dovd varlante de schtmbsre 4 poztfiel camer? maginiler,52 Pozilis normal g camerit masinlor ,cuconditis realtérit unri tzolatit Fontce f. bune prezteli ole mai mart aiantsjes shstabatla clectromecantcs cea mal Simpls sf mat economics (Itpsesc rettle de conducere .rotile 5° cablurle de deviere te) o" Trotul ascensorulut Mecantsmul care serveste \a deplasarea cabtne’ sf conlmgeddtit prin intermedel cablorilor detracttone 42 cablurt cabina cablurt tractiune 4 ee Soegreutate Fiore cablurt eee iune prinitambue Troltul cutambur cu canale, are min-2.rndurt de canale ghsmin 2 cablurt(nv-se admtte vn singur ca blu detractiune decit \sasanéoare pind [a (oo Kg) Re mdsund ce se infgad cablul cabine 2 destssca8 cel al conttragredtatt sf invers, Incepulutile cablodlor sint Sixate pe tambor. Troltul cu roats de frfelfune are min 4 cabluri (cu 2 cablurt numst asees soare pind la loo Kg) Cablol nu edie prins de roaté ef antreneazd cabina sf contragreutatza prin Freasres de santolrottt. Profilul canalelor este acttel studtat incl 53 realizere maxfmum de frecare (ih desen, pro ~~ Filul ssnturtlor este trapezoidal ddtaltl D Sislemul cv roata de Wrictfune tinde 58 inlocuiascd total pe cel cutam- bur deoarece + tamburdl are dfmensiuni mari executia sa, individual, B piacd dtamdrol @ functie de lungimes carsel,de dtametrul cablurtlor. Inpls ost de frietiune la oeventuald defedare a sistemelordefriner: fa cursa ascen deni ace- bine! aceads ette artrenata dincolode limilele de sigurants (deorace cablul e Sha pelambor) tebtadu-se ce plongeu.La rosie de fricffuneis3,depisind Itmila de siguasnt,contargreutstea se. esea25*, cablurile patinea2s ef cabins ce opredie, Trofiurllé pot aiea oviteza (a ascensosre cv viteza pind la Osméec) eau 2 (la ascensosre cuvieze pedle oBméec. dintre care une ede detensport ¢f una de aulonivelare. Cablurile de tradtune Sint reakzate din sima de del svettd formind toroane,care.,\atindul lor.sint dnplettte Ye jurel unet ‘im realizate din fibre vegdale de bund calilale Impegoste(de ex.cihetS), pentry aconfert aablulut mai mult eladtictiste. Rectstentasirme’ dindel exfe de ondinel 9 120-440 Kg/mnm?, Cabina ascensorulut Este compusé din attle sug. Colts trebuie 25 Me reststenls Sf TAgidb spre 2 nv se deforma evb sapsina.. Funetie de des tinalfe ede realizat’ din materiale Fatlefte. Usile cabine’ ca st cate ale pubblui sint acfionste electrics le usile aulomateco- thanda de deschidere este delé de conande clecbs de aulo- lesturea nut cablu de tracttone sted afdedeabvoie a uf eis (poe. b Deschidera br oe face spre titerior(pvctanta in plan vetica cultsn- ‘te gite armonics) Podeaua cabind este fir5,\a ascensasne cu insétflor of mobilé,la celelalte, Padasus mobtla este sus- Vous de arcot coldly in ponte de retous-ridcal3, La o apsisare asupia podelet cw ofa de min, 15-20 Kg. aceai® aom- primd arcurtle acttonind coritade electrice care aprind lumina ¢f cece dio circuit comenzile ertertoare. Se explicd astfel instructivnile care prevdd frlardictio de a Wiss cofitt sub 14 ant si citcule neinsctit (geutates unora poste & mal mics de 20Kg,) Podeaua se executs din scinduri (os -Aomm,),probesta Hidrolug covoare din auctuc eau PYC si (aol fonicgv- plimentar in cazde corfort sporil.98 Plonseol cabtoe coatine ‘inslalélia electic’ a cab’ sf umchepeng, pbs lesfre de inkatinere sau de stguranta Jug. Catta cabinet este montals inti-n cadru, o roms mela’ din profte laminale(L,y,t). Jugul supotsolictanle de rane normale 280 suHimentere Gcidttl)- nee de dtmensunil cabin pl Hus Sngur dug cau mat mul. Prinderes cablurilor cabinel se face prin Afeporttive de suspensie(fde sai elaclce)pArscla partes cupertaard 8 pguloiz tet de jug se prind ghideicle care lunecs pe ¢ltstene. Glisierde, Sint protile verttcale cil mat netede , resltzale clin otel (fe rardtn lemn sav alle merle ), Se exec din lachinate (corntere) tts contagrestale of din profile speciale (K\éKne:) proventte din preluctoree unor préile L, pestiy cablad. Prof specal listers YL, ap Kidkner) Prindenas glisterlor si consolelor Ghidefele Pejug 6e prind ghidajele Jateral,cit mai depéitate, poe omei mare ctabilttate agitss- st. Ghidafele sint + de alunecare (rigide sav elestice ei de restogolire . e a 4] |] b- axe va Ol I TD esptvee de ptind Ghidaje de (mateialerectatie le frecare, if aneen LiL, righde elastrce Ghidajele de rostogolire sink cele mat perlectionate (silencase, ts trepidalt) "tates ghidefe simple cu Sele gf duble.v6 role. ob hide de rostogoltre34 oe Conbragreutates, , . . Echiltbreszd grevlatea cabinet + opade din saréine nominalé ; realizalé din blecurt de forts, legate. inte ele prin platbande ssv formind Sus — Uncort sinl necesare cablurt de echiltbrare,cind corsa ascensorulut depisele 30m.si grades : — cablusilor de tractiune depigeste geitates cabfne!. cabluri Tamposnele de amortizare. bing Exists tamposne de amortizare rigtdeleodor) cablul de Peamerttzarea cMertlor aabtoe! |e vileze Tampaanele se voramplase le fundsl putylut in dep- ‘tui jugolut cabtnet se executd din soclurt din bein ce parlea superteard imbdcalé in csuciuc mast. La wilezemat mart sink necesare. tampoane cu arcutt sav amowizoare bidraulice, dale Masvrt de sigunants pt. instalatitle de ascensasre, ¢ Contactul eledife al Henttstorulut de vilezd care intrerupe circuttul eledite cind cecepigeso vileade admise «4 de cap de \tnie(eus sf fos)aare intrerupe dreuttel cind cabina ajunge la ultimde statit, « ParackzStoarele jn cazul rupert cablurilor,sinl frine pe giotere octtonate eledrtes sint cy uma sau dab pene ,cv excertite sav ev role mn ead tation ol panel sengul de mfscae a) + fi ps parackeator cu o pand wit @ Placa de siguranls se plessad sub asbin’ sa atingera unui oblect seapropie de cabins, intieropind etrcuttul (@) . - . b } a [ aL 2 to. Bara de siguranté, plesata deasupra uslt,functioneazd pe accles banclpty (b) Ascensoate cu migcare corilinud (piternostere) Sink consttite dintr-un sir de cabine de 2persoane de obiadt, An con- ‘tind migare (nnegal cu dublol numdrdlut derhvelui senvite +2) Se fusttttes ba ctecuaft mart, permanente latoste nivede, ca st aci- le st covarde rulante ,mul mat folaste, Capacttatia in B ore 24800 persoane, Cabinde nw av vet sint ocupate din mers deaceea vitezs tor ete redosd + 0,3, fac, scalindle av inSittn’ de cca.2,60- 300m. Contin dtspecttive de sigur s bare de suttinere dansiei titve’ cabine sf pul ,sisleme de alarmd etc. . sedune