Copyright © 2013, fditura Hamangiu SRL Eeitur8 acreditats CNES - Consilul National al Cercetari stnttice Toate drepturile rezervate Edituri He cio parte din aceasts lucrare nu poat ‘8 acordulseris al Editurll Hamangiu Deserierea CIP a Bibliotec Nationale a Romaniel ISBN 978-606-522-922-8 |, Angheleseu, Carla Alexandra Il. Nazat, Bogdan 347.91/.95(075.8) Editura Hamanglu: Vanzari: Bucurest, St. Col. Popela 021,336.01.25, nt 36, sector 5 031.425.4224 ons.cr.91 0788,673.209 Tel Fax: Em 021.336.04.43 redactie@hamangiuro 081,805.8020 dletibutie@hamangiu.r0 (031,805.80.21, Gabriel Boroi Carla Alexandra Anghelescu Bogdan Nazat Curs de drept civil Drepturile reale principaleLa elaborarea prezentei lucrari a fost avut& in vedere legisiatia publi pana la data de 7 ianuarie 2013. alin. art. Bu. CA. Civ. cD. ol. civ. CP. CPC. Coproc.civ. C8J. dec. dreptul Ed. ed. HG ICC. it M. Of os. O.us. s.civ, 8. clv. si de propr. int, s.com . cont. adm. Trib. Trib. Jud. Trib. Suprem Abrevieri ~alineatul ~ art ~ Buletinul Jurisprudentei ~Curtea de apel ~Codul civil (Legea nr. 287/2009, tn vigoare de ia 1 octombrie 2011) = Culegere de d —colegiul ci = Culegere de practica judiciars ~ Culegere de practic judiciara in materie civilé ~ Codul de procedura civil = Curtea Suprema de Justtie = decizia ~ oditia ~hotérarea Guvernului ~ Inaita Curte de Casatie gi Justitie ~ litera = Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1 = ordonanta Guvernulut — ordonanta de urgent& a Guvernului ~pagina — punetul ~ Revista romana de drept ~ Revista romana de drept privat = sectia civil ~ seca civilé gi de proprietate intelectual — sectia comercial = sectia de contencios administrativ ~Tribunatul = Tribunalul judefean ~ Tribunalul Suprem = volumulCuprins CAPITOL PRELIMINAR. PATRIMONIUL.... 1.sNofiunea de patriment 2, Elomentele patti constituie gajul general al creditorlor chirografart.. 4 2 5 8 rsal...6 5. Enumerarea drepturil principale... ne 8 CAPITOLUL I. DREPTUL DE PROPRIETATE eo ss 40 ‘Secunca 1. ConsIDERATI GENERALE REFERITOARE LA DREPTUL DE PROPRIETATE..10 ile de proprietate gi de drept de propriate... revere) 2, Formele dreptulul de proprisiate. 1 ‘SecTUNEA A 2-A. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA. 4. Not eptulul de propristate privata tulul de propriatate privat... 4. Continutul juriaic al dreptului de proprietate privat 4.1. Enumerarea atributalor dreptului de propritate.. 4.2, Posesia (ius possidondh, 4.8, Folesinja (jus utendi gi ius fruend) 44, Dispozitia (lus abutend sau abusus). rdice ale dreptului de proprietate privat... 5.1. Enumerarea ceracterelor juridice ale dreptulul de proprietat ‘5.2. Dreptul de propristate privaté este un drept abeolut 5.8. Droptul de propriotate este un drept exclUshvnnn. ‘5.4. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu,ve 6.1. Consideraii generale 6.2. Limite legate de intores privat stabilte de Cod cul. 6.2.1. Limite refentoare la folosirea apelo. 6.2.2, Piobtura stregill on 6.2.3. Distarta gi uertlo intommodiarecoruto pentu anunte cri planta. 6.2.4. Limite privind vederea asupra propreti!vecinul. 6.25. Limite refentoare la dreptul de trecere. 6.26. Att limite logale. 6.8. Limite conventionale (voluntare). 7. Enumerarea modurilor de dobancie a dreptulul de propristate privaté..28 28) cn 8, Regimuljuridio al Imobilelor proprietate privat... area $i destlinjarea constructor. latia juridic& a imobilelor proprietate privat... Imobilele proprietate privata sunt in circutul civ... 34 8 9.2.2. Dobéndlrea dreptuiu! de proprietate asupra imobifelor situate In Romania de catre persoanele fizice sau juridice straine gl epatrizi..34 823, Forma ad valtistem a cilr ure do isrinare a imobilelor. 8.24, Dreptul de preempfiune. ‘SecTUNEA A 3-A. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA 4. Nofiune nnn 5 2, Thule! (subiectele) dreptului de propristate public. 3. Obiectul dreptulul de proprietate PUDIICE .onnmnu 4. Garactrele juice speci crept de propnetate pub. 64. Inchirierea bunuriior propristate publ 6.5. Dreptul do folosinta gratuit. os 7, Incetarea dreptulul de proprietate public... 18 37 40 40 At saan von 6, Module de debi propel pubs. Expoprree pent cams Cupring ® CAPTOLUL AL KLEA, MODALTATL-E JURIDIC ALE OREPTULUIOE PROPRIETATE PRIVATA..... 63 ‘SecpuNes 1. COnSIDERATI GENERALE PRIVIND MODALT DDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA LE JURIDICE ALE 83 'SECTIUNEA A 2-k, PROPRIETATEA COMUNA. sn sv 8B 2, Dreptul de proprietato comund pe cote-plti(copropretstEA) nnn 65 2.4. Nofiune. Clasifcare. Prezumtia de coproprietat. 85 2.2. Copropristatea obignut vB Nofiune, evoare. Titular. 66 2. Exerctarea posasiel asupra bun alan copropictate..57 2.233. Drepturile copropretarior cu prvire la intregul BuPnnu. 8B 224. Contractut de administra a coproprei. enone snnT Drepturile coproprietarior cu privre la cota-parte proprie ae pute I juss. oe ‘Obiigajiie coproprietator. cna? 228, lheotarea copropitiiobienuta. 70 2.3, Coptopretatea fora... 78 23.1. Asposte gonorae... 78 2.3.2. Copropritatea asupa péilor comune din oldie cu mal ‘multe etaje sau apartamente avand proprietar diet uv. 2.8.3. Coproprieiatea asupra desparfiturlor comune... 28.4 Coproprtatea asupra bunulor care constiuia. fami Proprietatea comund tn heey. 4.7. Efectole partajulu.x Drepturleresle principale Cuprins n SEcTWUNEA A 9-A. PROPRIETATEA PERIODICA, PROPRIETATEA REZOLUBILA § 2.8. Condi referitoare la persoane... 7 PROPRIETATEA ANULABILA sone itoare la posesia torului dobancitor. m9 1. Propriatatea periodioa. 92 8. Revencicarea de la teu dobanaltor de bun8-eredinf& @ bunuisi mobil 2. Proprietatea rezolubil. 94 pierdut sau fre 120 9. Proprietatea anulabita. ee a 4. Revendicarea bunului mobil de la hot, de la gasitorul care nu s-a > art, 941 si urm, C.cl. sau dela tert dobénditor do 122 HM JUNEA IN REVENDICARE. coon CAPITOLUL AL II-LEA. AGTI fea gstorul bull mob e- conformet enon SSECTUNEA 1, ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ACTIUNEA IN REVENDICARE art. 941 glurm. Cctv. 122 ImOBILARA. 86 ‘SECTUNEA A 4-A. ERECTELE ADMITERI ACTINI IN REVENDICARE... 125 1. Noi actore generale. os 7 mit a 425 2 a acti tn revendicare de alte acfunl 96 i . Aciunea Tn revendicare gi acfunes posesorie. 96 “ pa 2.2. Aciiunea in revendicare gi actiunee confesore. Pa 4. Suportarea chettuolilor facute de cétre posesor. : 17 2.3. Acilunea in revendicare gl acfiunea negatorie.... 98 2.4, Acjiunea in revendicare gi actiunea in granituire. 88 ‘CAPITOLUL AL IV-LEA. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE Aci 2.5, Actiunea in revendicare $i petiia de erecitate.... sn 98 PROPRIETATE PRIVATA... 130 \ 2.6. Actiunea In revencicare si actunea in evacuate... +100 Seopunea 1. ConstocnAqi GENERALE... na | 27. Acjunea in revendicare gi acfunea in constatave. 101 1. Nofunea de dezmembréminte ale dreptuul de proprictate. 430 8, Calitatoa proves alm a 2. Enumerarea dezmembrémintelor droptului do proprictat privat....131 i ‘SECTUNEA A 2A. ACTIUNEA IN REVENDICARE INOBILIARA _ SOCPNEA A 2-4. Dru os surenrx.. : ae ‘ 1. Proba dreptului de proprietate. mi 41. Nofiune gi caractere juridice. a 492 1.1. Considraiinroductive 10 1.4. Nofiune. “ 132 1.2. Nofiunea de itu in materia actunil in revencare. 106 12, Caractere ical crete do eaporic it | 41.3. Situati posible. poeta 2. Constituroa dreptului de superficie. 133 1.8.1. Procizart ica 3, Exerctarea dreptulul de superticie. ao 136 peeiteienen sk fey a: +12 4, Stingerea droptului de superficie nnn sou 7 1.3.3. Numal una dinte pag are t : 4.1. Enumerarea cauzelor de stingere a dreptului de superie. 1.3.4, Niciuna dintr pati nu are ti 112 orate sie 2. Imprescriptibiltatea actiunil in revendicare imobiliar’..-.. 113 'SECTWNEA A 3A. ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARK. 15 do superlcie prin pieirea construcfOl emABD +. Susi de atin. 118 4.8, Alle cauzo de stingere a dreptului de supertcie. 440 ipoteza 1 997 alin. (1). 15 Peet a i ‘Secrunea a 3a, DRePTuL De UzuFRUCT. 141 2.1, Presi peal sn 22. Coral etetoare la bunu +16 1. Nofiune gi caractore jure... a . a1x Drepturile real principale 2. Constituitea dreptului de uzutruct. (obioctul uzutructutul. 4, Stingeroa uzutructlu SecTWNEA & 4-4. DREPTUL DE U2 $1 OREPTUL DE ABITATE. 484 SecrUNEA A 5-A, DREPTUL DE SERVITUTE... sol 1. Notiune si caractere jurdice. sevens 6B 5, Stingarea sorvitutior. . Feataatldal 2080 CAPITOLUL AL V-LEA. FIDUCIA $1 ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA.163 SecqunEA 1, Fibuoi. 163 1. Notiune gi obec. ABS 2. voarele fiducial 2 185 3. Parle contractlui de fiduco. nnn on ABT 169 0 7. Incetarea contractulut de fidUcle...... 172 SSEOTIUNEA A 2-A. ADUINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA essen 41, Notiune gi reglernentare. sen o sen cuprins x 2, Administrarea colectva gi delegaree.. se 178 8. Formele de adiinistrare. 17 3.1, Administarea simpla sven TT 178 178 5, Obligatile administratoruiui 9! ale beneficiarull in raporturile cu terfi.182 6. Incetarea administrari. 182 CAPITOLUL AL VFLEA. POSESIA. : : ABE SccTUNEA 1. AspecTE GENERALE, pa 185 1. Nojiunea de posesie... 185 : 305 de alte stati ridin ABB a stare de drapt(posesia, ca : aoa 186 3.2, Posesia gi detenja precaré. Intervertiea detentel precars in OSCSIE nnn 187 4, Dobandirea gi plerderea posesiel. : 188 4,4, Dobandirea posesie.. : 189 4.2, Pletderea posesel 490 ‘SECTIUNEA & 2-A, VICILE POSESIEL... 192 $92 i 193 8, Violen. a : 493 4, Clandestintatea vo 194 ‘SeCTUNEA A SrA, ErecveLe poses. as 195 4. Precizi introductive. 195 4.1, Enumeraree efecte posesie. 195 rea efector juridice ale posesic. 195 do bund-credinta $i posesia de rea-credintvnninnnn19B reeaza o prezumile de proprietate anne AT '. Posesia de buna-credinja conduce fa dobandirea tn propretate a {uctelor produse de bunul asupra carula se exercité 197 4. Aatiunile posesori co 8 4A. Notiun, Folin ci ; 198xv. 4.2. Actiunea posesorie generala (acfjunea in complangare) 199 4, Actiunea posesorie specialé (actiunea in reintegraro). 200 4.4, Aspecte procesvale privind actiunile posesori 200 4.8, Luarea masurllor pentru conservarea bunulul asupra cirula so exercita posesia... 202 CAPITOLUL AL VI-LEA. MODURILE GENERALE DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE $1 A ALTOR DREPTURI REALE PRINGIPALE ovo vennno20 Secqwnea 1. CoNsIDERATH GENERALE.. son 204 41. Enumerarea modurlor de dobandire seas betas ee ropturi realo principale... 1-204 2 Precizit introductive. vs see BO4 'SECTIUNEA A 2-A. ACCESIUNEA on: sonoma BOB, 208 208 210 210 8.2, Roalizarea \ucréti de c&tre propristarul imobilului cu material altel persoane.. iF 3.3, Realizarea unoi lucréri autonome cu caracter durabll asupra imo 213 autorului de buna-credinga. so BAB 3.8.2. Situatia autorulul de rea-credina 218 rea nel er adlugate ou crete rai asupra mob 218 3.4.1, Lucie adiugato nocesare. pata 218 3.4.2. Luoréie adttugate utile. i 219 3.4.8, Lucréie adltugate voluptuare. 3.7. Realzarea unei lueréri asupra imobilulul altuia cu mater ter. 8.8. Aspects care privese atét pe autorul de bund-credinia, cat autorul de rea-credints 4, Accesiunea mobiliara. 41. Conleconarea bunuli mobil cu mataralle atl peroane..227 42, Unirea a doua bunuri mobile. 227 ‘cuprins » ‘SECTUNEA A Sea. UzucaPiunea.. sonoma DB ‘5. Aspecte comune uzucapiunii extratabulare, ‘5.8. Invocarea uzucapiut SECTUNEA A 4A. OCUPATUNEA, 297 ‘SECTUNEA A 6-4, HOTARAREA JUDECKTOREASCK .nrnnnninninennnn 28 CAPITOLUL AL VII-LEA. PUBLICITATEA IMOBILIARA.... woe At ‘SecTUNEA 1. CoNSIDERATH GENERALE REFERITOARE LA PUBLICITATEA IMOBILIARA SILA CARTEA FUNCIARA, 241 1. Nojiunea gi functile publ 241 2A 264 2, Nojiunea, caracteristcie gi structura crt funciare. conn B41 2.1, Nojlunea de carte funciara. sonmnnniensnnnn BAY 2.2, Caracteristclle c&rifunciare. 242 2.8. Structure c&ttifunciare..n. nn : nn BAD 8, Obiectul car funciare. vena 243 3.1. Oblectul material 243 8.2. Obioctul jutidies non se sn A °° Secpunes a 2+a, PRINGIPILE CARTII FUNCIARE. = snsBA5 245 ‘necrieri245, 8. Principiul publicitai integral... sesso APm Dreptulereae principle cuprins vw 4. Princpiulrelatvtai nscriel 27 IV. Aciunea tn rvencare. 928 5. Prineipll peor 249 V. Dezmembrdmintle creptului de proprotate privat... 324 6, Pipl oe robant il publi materi. 251 VL. Fiducias admintrarea bunurlor alta. 328 7, Principia neut 253 Vil Posesia. 324 8. Prncipiul peck 254 1 dobtindle a drepturorreale principale.224 9. Princip 254 325 SECTUNEA A 3 INSCRIERLE I CARTEA FUNCIAR. 255 a Pa 1, Precizari introductive.. 255 2. Intebulrea.. 256 3, Inscrierea provizorie... 257 4. Notarea, 258 ‘SecpUNeA a 4-a, ACTIUNILE IN JUSTITIE SPECIFICE GARTH FUNCIARE.... 0-282 1. Noun gf enmer8f8 enn 7 262 2, Aefunes In prestafetabular® 262 3, Actiunea In justificare tabular... 263 4, Actiunea tn rectificare..... 263 | ANEXA. 267 t TESTE GRILE 27 | Patrimoniu 27 |. Dreptul de 269 t 201 unea tn revendicare ; 289 \V. Dezmembrtinisle rept de proprietato privat. 200 VL. Fiducia gl adminitrarea bunurlr atu. 308 Vi Posen 304 Vil Modurla generale de dobancie a 310 IX, Publicttatoa Imobiliara.... RASPUNSURI. |. Patrimonial I. Dreptul de proprictate.. I, Modal juriice al crept de propriate privat...Capitol preliminar. Patrimoniul 1. Notiunea de patrimoniu moniu care include toate drepturile gi datorile ce pot fi evaluate in bani gi apartin acestela, Alifel spus, prin patrimoniu se injolege totaltatea drepturilor si obligatilor cu valoare economica ce apartin unui subject de drept. Sunt excluse, astfel, din confinutul patrimoniulul acele drepturi nepatri- ‘moniale, cum ar fi dreptul la nume (art. 82 C.cl (art. 71 C.civ.), reptul la demnitate (art. 72 C.clv,) ete. Cu toate acestea, desi aceste drepturl sunt exciuse din patrimoniul unei supra unui teren, asupra unei locu- ri personale), cum ar fi dreptul dea incasa chiria pentru bunu! dat in focatiune, dreptul de a folosi bunul dat ‘In:comodat, dreptul de a primi pretul Iucrului vandut, dreptul de a utiliza ‘energia electrica in urma incheleril unui contract de fumnizare a acesteia etc. Din punct de vedere economie, activul patrimonial se imparte in capitaluri si venituri2 Drepturle reale principale reprezint& expresia valoric& a unor bunuri care fac parte din reprezinta resurse periodice care sunt realizate de 0 ar persoand gi care fac s& intre in patrimoniul acesteia valori in bani. Ver pot avea origine divers’, reprezenténd sume de bani obtinute din e unui bun productiv, cum ar fi chirile incasate prin inchirierea unt dividendele produse de actiunile unei sociotati comercial sume imprumutate etc. Dar veniturile pot consta s/n bunuri in natura, cum ar fi produsele obtinute prin arendarea unei suprafeje de teren®. Pasivul patrimonial este alc&tuit din toate datorile evaluebile pecuniar pe care le are o anumit& persoana. Datorla poate consta fle intr-o obligatie de a da (de a transmite sau con- stitui un drept real), fie tntr-o obligatie de a face (de a preda un bun, de a presta un serv face (de a se abjine de la o actiune la care, in mod normal, era 3. Caracterele juridice ale patrimoniului i! esta o universaiitate juridica, in sensul c& drepturile gi le care alcétulesc patrimor astfel Incat schimbéirile ce se produc fh legétura cu a nu pun in discutle insdgi universaltatea In ansamt fel, con: tuie o ‘universalitate de fapt ansamblul bunuri i persoane gi au 0 destinalie comundi stablité prin vointa acesteia . Binsan, Drept eli, Dreptunilereale principale, ed. a 3-a revézuti giadéugl, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 10. Patrimeniut 3 sau prin lage. Bunutile care alctuiesc universalitatea de fapt pot, impreund sau separat, si facd obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte”. b) Orice persoand are un patrimoniu, calitatea unei persoane fizice sau Juridice de subiect de drept implic&nd, in mod necesar, existent unui patri- ‘moniu, aceasta trasaturd rezultand din redactarea art, 31 C.clv, Mai mult, putem spune c& patrimoniul se poate dobandi chiar inainte de nasterea persoanel fizice, avand in vedere dispozitile art. 36 C.civ., pottivit c@iruia ,drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insé numai daca el se naste viu". ©) Patrimoniuleste unio, deci o persoana fizic& sau juridic& are un singur patrimoniu, oricat de multe drepturi gi obligati s-ar include in acesta, Codul civil stabilegte c& un subiect de drept este titularul unui singur patrimoniu, acest lucru reiegind gidin redactarea art, 31 alin, (1), care prevede c& ,orice persoané fizicd sau juridica este titularé a unui patrimoniu fizicd detine calitatea de asociat unic al unel societal comercial cu réispun- dere limitata. in acest caz, persoana fizica este ttularul unui singur patrimonit potrivit céruia ,orice persoana juridica e stitétoare si un patrimoniu propiiu, afectat {n acord cu interesul general. sensul c&, desi este ur i, ci, dimpotriva, patrimontul se imparte tn le drepturi si obligati, flecare avand un nu au unul si acelasi regim mai multe grupe, mase, categ regim juridie propria. tunei profesii autorizate, precum gi afectate exercitarli unei profesii autorizate) gi masa patrimoniala fiduciara.dreptuti de creanf’, garar de asemenea dreptur, prezente o exercité cu un soop dete re unul sau mai mul fiducian saul mai multor wutonoma, dis- drepturiior lor cintr-o masa patti patrimoniu, se face cu respectarea concijilor prevazute de lege $i fare a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale”. Un astfe! de transfer dintr-o mast patrimoniala in alta nu consttuie o instrainare (art. 32 Cooiv) Astiel, in cazul constituiri patrimoniului profesional individual, conditile de constituire sunt prevzute de art. 83 alin. (1) C.civ., potrivit c&ruia ,eon- stituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a unei profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectaroa fale prevézute de lege". Aceasté regula so patrimoniului profesional individual. luridic cerut de lege pentru un astiel de transfer de dreptuni gi obliga! 0 mas& patrimonialé fn alta, trebuie respectate $i condifile de publicitate Impuse de lege in legéturé cu masa din care este transferat dreptul sau obligatia, c&t gi cu masa care acesta este transter Articolul 2324 alin. (3) C.civ. instituie regula potrivit c&reia ,creditoril ale ciror creanfe s-au n&sout fn leg&turé cu o anumita ai 18 do lege, trebuie s& urmareasca mal intal bunur iase patrimoniale. Dacd acestea nu sunt suficiente pentru satistacerea aplicd si Agadar, in afara formei ac de lege pot fi urméirite numai de oreditoril ale céror creante s-eu legaturé cu profesia respectva. Acest creditor nu vor putea ura bunuri comune gi bunuri propril. Astle dobandite in timpul regimulul comunit de la data dob&ndirii lor, bunuri comune in devalmagie ale sofilor”. destinate exercitirli profesiel unuia dintre soji, dac& nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de ‘$1 asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat; bunurile dobandite ou titu de premiu sau recompensa, manuserisele © sau literare, schitele gi proiectele artistice, proiectele de invent gi alte asemenea bunuti + indemnizatia de asigurare si despagubirle pentru orice projudiciu material ‘sau moral adus unuia dintre sot; * bunutile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum gi bunul dobandit in schimbul acestora; * fructele bunutilor propr in cazul mostenitil, art. 1114 (2) C.civ. prevede c& ,moster Universal r’spund pentru datorile gi patrimoniul suocesoral, proporjional cu cota fiecaruia’. ) Patrimoniul este Intransmisibil, in sensul cé persoana nu poate transmite, prin acte juridice inte vil intreg patrimoniui séu. Asttel, o persoand fizicd sau juridic& poate transmits prin acte juridice intre vil unul sau mat ‘multe drepturi din patrimoniul sau, ins& nu intreg patrimontul. ‘Transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fizice, respectiv in caz de incetare a unel persoane juridice. spunde cu toate burutle sale mobile gl imobile, prezente gi vitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sa”Dreptutlle reale principale ‘nsugi patrimoniul debitorului, iar nu bunuri concrete, individualizate din acest patrimoniu, Astfel, debitorul poate s4 instréineze bunuri din patrimoniu ori ‘s& dobandeasca alte bunuri, actele de dispozitie ale debitorului cu privire ia ‘aceste bunutiflind opozabile creditorilor chirografari, cu exceptia acelor acto ‘caracter traudulos, creditor chirografari se pot prevala de dispoz lv. ce reglementeazéi aciiunea revocatorie. Atl, |, creditorul poate cere s& fie jelate de debitor in frauda. isi creeaza sau igi mareste ‘ou anumité mass din patrimoniul unei persoane, caz in care devi dispozitile art, 2924 alin. (3) sau, dupa caz, art. 2824 alin. (4)C.c 4,2. Patrimoniul explicd si permite subrogatia realé cu titlu universal ‘In dreptul nostru civil, suorogatia (inlocuirea) este de doud feluri: personala i reald, 7 ‘Subrogatia personala este atunci c&nd o persoana ia locul altel persoane, {n calltate do titular al unui dropt ‘Subrogatia realé presupune sul 18 poate fi, fa randul su, de doua si ou tt particular. Subrogata realé cu titlu universal se raporteaz® la cuprinsul intr patrimoniu sia celui ca ‘Vom retine c& subrogatia reala cu tity universal: —se produce automat, faré a finevoie ca 0 dispozitie legala s& 0 pravad’ {in mod expres; — se interfereaz& cu functia prezentata anterior, realizéndu-i continutul deoarece locul bunului instrainat va fi luat de cel primit, aga inc&t creditor Patrimonlul 7 pattimoniale. ‘Subrogatia reala cu tity panicular, spre deosebire de cea cu titlu universal, Opereaza numai atunci cand legea o prevede tn mod expres $i priveste un bun determinat. ~ in cazul distrugeri integrale sau partiale a bunului ce face obiectul uzufructulul, art. 748 alin. (2) C.cv. prevede ci ,uzufructul va continua asupra despagubitll platite de tor sau, dupa caz, asupra indemnizatiei de asigurare, daca aceasta nu este folosita pentru repararea bunult ~ in cazul strémutarii garantie, art. 2380 C.ci. stabilegte c, .dacd bunul Qtevat a pierit ori a fost deteriorat, indemnizatia de asigurare sau, dupa caz, suma datorata cu tilu de despéigubire este afectatd la plata creantelor privile- gjate sauipotecare, dupa rangul lor. Sunt atectate pli aveloragic cuinoaste existenta acestei ‘sau altor bunuri rezultate din instrdinarea bunul ~In cazul exproprierii pentru cauzé de ‘$e stramuta de drept asupra despagubir fe trebuie plate de cdtre expropriator expropriat (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicata”]. 4.3. Patrimoniul explicd si permite transmisiunea universal si iunea cu titlu universal Transmisiunea este universal atunci cand Intreg patrimonlul unei per- ‘soane se transmite catre o alté persoana. OF. nr. 472 din § julie 2011.le reale le = Patrimoniul : universal atune! cand se transmite o fractiune 5. Enumerarea drepturilor reale principale it, 552 C.civ. rezulta c& sunt drepturi reale principale: — dreptui de proprietate, in cele doua forme, anume dreptul e propretate privata gi dreptul de proprietate public’; gatile a subiectului de drept respectiv, ca 0 univer niversalitate, dupa cum transmisiunea se face catre un singur mi ‘ori, dupa caz, legatar universal) sau c&tre mai multi mogtenitor {in cazul persoane’ juridice, trebuie distins intre reorganizarea prin divizare gi celelalte forme do reorganizare a persoanel juridice. Pottivit art. 236 alin. (3) C.civ., sdivizarea parfiala consta in desprinderea = dreptul de folosinga; une! parti din patrimoniul unel porsoane juridice, care continua sa existe, gi ~ alte drepturi c&rora legea le recunoaste acest caracter. in transmiterea acestei parji cAtre una sau mai multe persoane juridice care exista sau care se inflinjeaza in acest mod”, deci, in cazul are loc o transmisiune cu titty universal, Tot o transmisiune cu titlu universal are loc gi in cazul divizaril totale, deoarece, desi persoana j supust acestui mod de reorganizare igi inceteaza existenta, patrimoniul care a apar{inut acesteia se imparte ,intre ‘dou sau mai multe persoane juridice care existé deja sau care se infinteaz& prin divizare” cv). In schimb, in cazul ft iterent c& ar fl vorba de absorbtie sau contopire, are loc sorbic’, drepturte gi obligatile (adic& intreg iulpersoanei Subliniem c& universal nu exista deosebirl de ordin cal In lipsa conceptului de patrimoniu, ca total patrimoniale, nu s-ar putea explica de ce in cazul transmisi saucu titlu universal se transmit nu numal drepturile patrimoni patrimoniale,Capitolul |. Dreptul de proprietate Sectiunea 1. Consideratii generale referitoare la dreptul de proprietate 1. Nofiunile de proprietate si de drept de proprietate Sub aspect economic, proprietatea exprima o relate sociala de apropriere ‘a unor lucruri, In mod direct gi nemijlocit. ‘In mod direct si nemillocit, ‘indocttina de specialitate au fost formulate mal multe dk de proprietato, ins’ noi o retinem pe aceea potivit cérela dreptut de propr- ‘elate este acel drept subiectiv care da expresie aproprienii unui iueru, per- mitand titularulul sau sa exorcite posesia, sa foloseasca $i sa dispund de ‘ace! lucru, in putere proprie si in interes propriu, in cadtrul si cu respectarea aispozttiior legale. Este de retinut cdi, in acceptiunea clasic&, dreptul de proprietate poate avea ca obiect numai un lucru corporal, iar, dupa cum acest lucru este mobil ‘sau imobil, se face deosebire Intre proprietatea mobiliaré gi proprietatea ji mult, dreptul de proprietate, care este cel mal intins gi complet lucru, este incorporat si materializat in oblectul ‘sau, deci se confundai cu I ‘Asadar, notjunea de propristate, pe langa injelesul de crept real asupra unui lucru corporal, mai poate avea un infeles, anume acela de oblect al dreptului de proprietate, desemndind lucrul asupra cairuia poarta dreptul de proprietate Nofiunea de proprietate este susceptibié gi de un sens mai larg, ‘extins& sila lucruri ncorporale, vorbindu-se despre aga-numitele propriet incorporale, care poarté asupra unor bunuri a caror existent depinde de ‘activitatea gi de puterea creatoare a omulu, fie dintr-o activitate In curs (de |. Dreptul de proprietate 4 cul gi materializata in 18, drepturile de autor si exemplu, fondul de comer), fie di drepturile conexe acestora). 2, Formele dreptului de proprietate art. 196 alin proved (ea este public’ sau private” aceluiagi articol din Constitutie dispune ca 7 _proprictatea d siotuk sau unter admnstetwtertorale® Pane ‘Agadar, exist’ doud forme (elu) ale creptului de prop ~ dreptul de propretate pul ~ dreptul de proprietate priv anume:Sectiunea a 2-0, Dreptul de proprietate privaté 1, Notiune i ta .dreptul Jul 555 C.clv. defineste dreptul de propriatate privat saruutde a posede, folot si dspune de un bun ta mod exclusi, absolut abilite de lege” a legiuitorul a incercat s8 réspundi crticlior formulate -2 iungul timpului i doctrina juridica, in “ornate ce oust inea cA art. 480 C.clv. 1864", care oferea 0 definite drep fi trebuit s& facé o enumerare completa a 6 nu se referea sila prerogativa titularulul si de lucru (In realitate ins&, dreptul ,de , cuprindea atat folosirea lucrulul, cat g/ culegerea fructelor De asemenea, corespunde cu reé ‘S-a aratat c& defini a pe care acesta le confer’ nt ae ea nvesat 98 soindoa 9 od Tn cae sunt exerctte ca 0 parte dintre atributele dreptului de © alt& persoana decat proprietarul, 1a dreptului de proprietate ca un drept absolut nu practic’ ‘de proprietate prin evidentierea atributelor si dispozitia) nu raport jurdic ot toate datine bunul inchiriat si1lfoloses numai fn masura in titularul unui drept real car punului, dar, de regula, cel ce a consti punului, care continua s& exercite atrioutul disp uazituct ate! pereoane; supefciar poate eee i gi, in anumite limite, chiar gi Sle ntunire ‘a atributolor prin care se exteriorizeaz’ dreptul de proprietate 180 ft TAA, 480 C.oWv, 1864 definea proprietatea ca se bucura gi dlspune de un ueruTh mod exclusi gl absolut, Ins nate de lege”. | Dreptul de proprietate a nu este suficienta pentru definirea acestula, ci trebule precizaté pozitia spe- cific& a celui c&ruia el ji aparjine sau a celui care exercita aceste atribute. ‘Spre deosebire de titular ator drepturi subjective asupra acelulagi bun, proprietarul exercité atributele juridice ale dreptuiui de proprietate in putere proprie gi interes propriu. Proprietarul exercita atributele drept el se supune numai ‘su in putere proprie, deoarece si cu vointa proprieta recunoscénd altei persoane aceste atribute asupra unui bun care fi apartine, ile concretizeaz’, fixand creanta, prin exercitarea acestor atribute, urméresc realizarea unor interese propr rietarul este singurul sublect de drept care exercit, direct sau indirect intermediul altor persoane), plenitudinea atriutelor proprietati, in cele din urma, in propriul séu interes. Astfel, vom defini dreptul de proprietate privata ca fiind acel drept sublectiv ‘supra unor bunuri, altele decat cele care alcdtuiese domeniul public, in temeiul céruia titularul sé exercité posesia, folosinta si dispozitia, in putere roprie $i 7n interes propriu, in limitele determinate de lege. 2. Titularii dreptului de proprietate privat Din art, 553 alin. (1) C.clv. rezulté c& titular al dreptului de proprietate. Privata poate fi orice subiect de drept civil, deci orice persoana fizica sau ersoand juridic& de drept privat ori de drept public, inclusiv statul si untatile administrativ-teritoriale, Incest sens, art. 6 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicata, dispune c& ,domeniu privat al statului gi, respectiv, renurile dobandite de acestea pr ie dezafoctate, potrivit F de drept comun, dac& prin lege nu se provede alttel". De asemenea, art. 4 di nr, 219/198 Privind bunurile proprietate publica dispune c& domentul privat al statulul 1 din 5 januarie 1998. 448 din 24 nolembrie 1998,16 Drepturile reale principale as |. Dreptul de proprietate s jal unitatlor administra rile este alc&tuit din bunuti aflate in pro- 4, Continu i Sate org care no public, asupra ecestor bunuri nginutu juridical dreptului de proprietate privat statul sau unititile administrativ-tertoriale ave privaté. Prevederi asemanatoar: tani ‘in Legea nr. 215/2001 a administratie! pub! arata c& domeniul privat al unit 4.1, Enumerarea atributelor dreptului de proprietate ‘Aga cum reiese din redactarea art. 585 C.cl., pi ; . 855 C.civ., prin continutul ju al dreptului de pro unuri mobile $i imobile, altole deca cele care apartin domeniulul put state pubice) doormindin ser ata eae tol $ a rept intrate in propristatea acestora prin modalititile prevazute de lege, ti: cestul drept, care sunt in numir de punurle din domeniul privat sunt supuse diopozitilor de drept comun, dacs — pososia (ius passidend); prin lage nu se prevede altfel. —folosinga (ius utendl gi ius fruendh; ' pozita (ius abutenl. 3. Obiectul dreptului de proprietate privata Poate forma oblect al dreptului de proprietate privat orice bun mobil sau imobil, cu exceptia bunurlor care, prin natura lor, formeaza obiectul exclusiv al propriet8tii publice. ‘in leg&turd cu obiectul dreptulul de proprietate privaté, trebuie su ‘c& anumite bunuri proprietate privat, datorité importantei lor, precum considerarea unor interese de ordin general, sunt supuse unui regim juridic nerespectatea acestuia atragand sancjiuni admini (spre ) ori, dupa caz, sanctiuni civile (de exe .cheiat cu nerespectarea unei condi speciale 4.2. Posesia (ius possidendi) tului de proprietate, ttularul dreptulul de l) aro posi bitten fi dea exerci o stipe efectvt 2, direct gi nemijlocit, prin putere proprie gi in flo de a consimt ca stépanirea sa fie exercitatd, in numele I de c&tre o alt& persoana. sin intoresul 4.3. Folosinga (ius utendi si jus fruendi) Prin acest atribut se desemneaza facut ft tatea conferitatitularului di de proprietate de a uza de lucrul sdu gi facultatea de a pune lucrul veer rin exploatarea acestuia in propriul sdu interes, dobandind in proprietato fructele” pe care le poate objine din acesta. Bobaneoa tutor poate fi rezultatul exploat ite 1 cate titularul dreptului de proprietate, dar gi al coda . i folos Hana re.0ak& persoand, in schimbul urei sume de ban fader, prerogativa proprietarulul de a culege fructele k fie acte materiale, fle acte juridice. iNET izarea bunurilor consumptibile, trebuie subliniat , 0, de Tegula, uzul lor se confunda cu dreptul de a dispune de ele, decarece con- sumarea inseamna dispariia lor. ie gi matorialele explozive, produsele gi substantele stupefiante, mentele, produsele gi substanjele toxice, documentele care fac in fondul arhivistic national bunurile din patrimoniul cultural national 11 Rlagimuljueie al documentelor care fac parte din FondulArhivistic Najonal al Romania este rglerentat de Lagea rr. 16/1898 a Arhivelor Nalonele (M. Of. nr 7¢ i 1986), cu madfcdrie uteioare. ‘al bunurlor mobile (ata cele care formeaza ob publice, ct si cale care formeaza oblectu proprieti private a st ‘administrativ-teritoriale, a persoanelor fizice sau @ persoaneior juridice) Sulturl national este roglomentat de Legea nr. 182/2000 prvind protearea pa | repubicatl (M. Or. ar. 828 din 9 decembvie 200 neo 0 face reer lave ne tnd sea ce dona atc ! Ca dobrrea producto a itt oconsecin lus tuend ica, aver In vedere o8 se consurasubsianfe Usui elt Gobandirea productelor vizeaza dispozitia material’. ‘ 184 avestea se includ tot in ‘ou modificdrile ulterioare.16 Drepturlle reale principale De asomenea, se admite c& dreptul proprietarului de a uza de bul io implica satura nogativa a acestel prerogative, anume facullatea do @ ne uuza de bun, de a nu se servi de el lor in care insasi legs obliga 88 0 fac’. 4.4, Dispozitia (ius abutendi sau abusus) Prin acest atribut se injelege prorogativatituiarulul dreptului de proprietate de a diepune de i fi vorba fie de dispozitia materiala, Pen ‘dsporiio materialé se infelege prerogativa titularulu | depi se in consumare, tran roprietate dea dispune de subs ri aint chiar distrugere, desigur cu respactarea prevederilor legele. ey Prin dispozfia jurigied so desemneaza prerogativa de @ Tring ue uri reale in favoarea altor persoane. sau de a constitul asupra lui drept a a iun alt drept real. Este adevarat ii reale pot fi Instrainate, numai inarea acestuia echivaleaza ou rept real asupra proprietate, care nu se mai in &, in cazurlle admise de lege, I dreptului de propriotat ‘rettanar nd instrainarea altul St ji insugi. nu se confund& cu in tucrului sin urmere, prerogatva proprictarlul dea dspune material mal ales jaridic do luorul séu consttuie un aribut esential al dreptuu do p Daca propristarul poate transmite catre un tert prerogativa folosin ‘corespunzatoare unul drept 5, Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat’ 5.1. Enumerarea caracterelor juridice ale dreptului de proprietate Caracterele juridice ale dreptulul de proprietate privata (ca de altfel si ale dreptului de proprietate publica) sunt gi ele in numa de trei ~ caracterul absolut; ~caracterul exclusiv; — caracterul perpetuu. |.Dreptul de proprietate 2 5.2, Dreptul de proprietate privat este un drept absolut ‘Nu exist un punct de vedere unitar in cea ce priveste explicarea carac- terulul absolut al dreptuiui de proprietate. Uneori, se arata ca acest caracter vizeaz& opozabiltatea erga omnes a i de proprietate, Tn sensul ci toate celelalte sublecte de drept sunt te SA respecte prerogativelo titularulul Alteorl, caracterul absolut este explicat prin aceea c& acest drept este ‘elimitat, neingrédit in confinutul sau, insa, aga cur vor vedea, aceasta afirmatie nu este exacta, de vreme ce dreptul de proprielate se exercita umai ,inlimitele stabilite de lege". prin caracterul absolut al dreptulul de proprietate se {njelege taptul c&, in exercitarea atributelor drept nu are nevoie de concursul altei persoane. -0 ultima conceptie, majoritara, caracterul absolut este explicat prin ‘aportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi realo, arétandu-se proprietate reuneste cele trel atribute (posesia, folosinta lalte drepturi reale comporténd numai unul sau doua der obi lui respectiv, de a profita de toatd utiltatea pe care i-o conferé acesta gi de a efectua toate actele materiale sau juridice ‘conform ne ‘in comparatie cu celelatte drepturi reale, ins nu este absolut tn ea Insas femenea, nu trebule confundat caracterul absolut ai dreptulul de te cu faptul c& acesta este, aléturi de celelalte drepturi reale gi de nepatrimoniale, un drept absolut, iar nu relatv. caractar al dreptulul de proprietate cunoaste anu sensul c@, aga cum vor vedea, pot exista anumite rest exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ita, (ingraairi) tn 5.3, Dreptul de proprietate este un drept exclusiv Prin caracterul exclusiv al drepit proprietate se infelege cé titularul ‘acestuia exercité singur (este singurul Indreptaft s exercite) toate atributele Lurescu, Teoria general a drepturlor reale, Imprimerie .Véc&resti", 1947, p. 256. Roserr-BaLanescu, AL. Balcounu, Tratat de drept civil aman, lectia Restitutio, Bucurest, 2002, p. 3.18 Drepturilereale principale lreptuui de proprielate, cu excluderea tuturor celortalta persoane, acestoa avand bligatia de a nu face nimic de naturé a aduce atingere dreptului ftularui, ‘Acest caractor cunoaste unele ‘anume atunci cnd exist’ un dezmembramant al dreptulul de proprietate privata. ‘Uni autor considera gi cazul proprietiil comune ca olimitare a caractorulu ‘exclusiv al dreptului de propriet in realitate, nu este vorba decat de Greptulul de propritate comund au tele dreptului de proprietate. posiblitatea s& exercite, Impreun 5.4, Dreptul de proprietate este un drept perpetuu Prin caracterul perpetuu al dreptului de proy parte, c& dreptul de proprietate nu are o durata fi alta parte, c& dreptul de proprietate nu se pierde pi partea titularulul. ‘Mai mult, dreptul de proprietate tsi p&sireaza calitatea sa abstract de drept real ct timp lucrul exist&, in sensul c& ~instrdinarea lucrului nu este de naturé s& sting’ dreptul de proprietate, ‘i dreptul se va regis in patrimoniul dobanditorului, dect instrainarea trans- rmite dreptul de proprietate fara s8 il sting; — dreptul de proprietate nu se pierde prin moartea titularul $1 acest caracter al dreptului de proprietate cunoaste unele limit Astfel, in cazul exoroprieril este posibil sz se schimbe natura gi continutul dreptull De asemenea, unele actiuni in revendicare sunt totusi prescriptiile ‘extinctiv sau supuse unui termen de dec&dero, ‘Mai adaugam a, prin exceptie, potrivit noli regiementari, s-ar putea admite c& dreptul de proprietate se stinge In momentul in care bunul mobil ‘este abandonal de proprietarul su. Astfel, se presupune c, pana la momentul jn care o persoana devine proprietarul lucrului abandonat prin ocupatiune (astfel cum aceasta este reglementati de art. 941 si urm. C.cl.), dreptul de propristate asupra acestula nu a mai existat din momentul abandonéii $1 pana in momentul dobaindiri dreptuiui de proprietate prin ocupatiune. neintrebuinjare din 6, Limitele exercitdrii dreptului de proprietate privat 6.1. Consideratii generale su gi Intinderea atributelor sale, dreptul impotriva, instigi legea stabilegte c& In ceea ce priveste continu de proprietate nu este neingradt, |. Dreptul de proprietate 3 este garantat, al acoluiasi artic care formeaz& obiectul droy lege", c& .prin lege poate fi prictate” si ca ,exercitarea dreptulul de propri propriatate poate fi I it voinja proprietarulul, cu exceptile prevazute de vege" ee Asadar, trebuie facut distinotia intre Jimitele materiale si limitele juridice ale exercitari dreptului de proprietate. Limitele materiale ale exercitarii droy ie ptului de proprietate sunt determinate ora. lucrului, obiect al dreptului de proprietate, Spre_ pada a 5 civ. prevade c& proprietatea asupra terenului se intinde gl asupra gubsolu a spatiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor cele. Protarl poste exerci asupa spall suprapusteenul, ct gin subsolul terenului anumite acte materiale pe care le gisoste de cuvi insd este tinut sd respecte, de exemplu, drepturie terllor asupra resur grecbd ‘subsolului, izvoarelor gi apelor subterane. juridice, adica acelea care vizeaza exe de proprietate, pot izvorl din: Cee ee ~ lege: = uzante (mal exact, din obi ~hotarare judecdtoreasca. Ca exemplu d normale ale vecinatati, posibiltatea instantei de : fe a stabili anu erctaroa drei de propreteto sau, ip cazcbigaea a despégubi. AS fac proprietarul cauzeaza, prin exercitarea dreptului s4u, inconvenianteDrepturilereale principale 2 = \ de propil instanta poate, din lui vatarat, De mentionat c& limitele legale de interes priv at fiinjate temporar prin acordul parfilor, ni opera este necesara inde; 184, pentru opozabilitatea fet de ter, lor de publicitate prevazute de lege Mal mutt, consideram o&, in legaturd ou fi ; . imitele legale de intere partie pot conveni constitulrea unui drept de ae membramant al dreptului de pe th aan cana fatea destéguréii activité prejudiciabile de c&tre proprietar, instanta va putea incuviinta desfasurarea acelel activ it dreptul la despagubiri. Daca prejudiciul este iminent sau instanta poate s& Incuviinteze, pe cale de ordonanta preger necesare pentru prevenirea pagubel. reptului de propristate poziti lagale (de natura civilé sau administrativa) justi public, fie de un interes privat, in acest sens, art. 602 cd .legea poate limita exercitaroa dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat’. urmare, putem sd mal distingem intre: ite legale de interes publi ite legale de interes pr i dominant nu are caracterul de lo conventionale, ori chiar rezultatul unor simple 2 oric&rei conventi, precum gi consecinta unei legale de interes public, amintim: ingradirile tor bunuri ingradiri ce constituie cauze de inalienabilitate tem- {in interes edilitar gi de estetica urbana (de Dintr-un alt punct de vedere, mai putem distinge: le exercit&ril dreptului de proprietate corespunzétoare unor ~ restricfi corespunziitoare unor obli i igatil propter cern; = restric corespunztoare unor drepturi de crean{a; imple ingaduinje din partea titularulul dreptulul | acestor ing&duinfe neputénd solicita protectia ingradirile in interes cul ynomic general sau fiscal, ingrédirile proprietatisituate in zona de frontiera, r, al apelor, inclusiv al ferate, al sigurantel 2b0- de proprietate, bene! Juciara, 6,2, Limite legale de interes privat stabilite de Codul civil Limitele (Ingréidirte) legale de interes privat decurg din raporturile de vecinatata, Este vorba despre ceea ce Codul civil din 1864 denumea ,servituy naturale” si,servitutilegale”, care, inrealitate, nu reprezentau vertabile servitut (ca drepturireale, dezmembriminte ale dreptului de proprietate), ci ele reflectau fe, ce impunea proprietarilor obligati firegti, corespunzatoare unor né de ordin social (cum ar fi folosirea ura stresini, dreptul de trecere sau vederea asupra proprictai | Acesta a fost! mofivul principal pentru care fostele servituj naturale i cele legale au fost regiementate dis ‘Codul civil din 2009, anume i — ,Limitele juridice ale dreptulul de proprietate privaté” din Titul ropriatatea privat al Carfia l-a ~ Despre bunur", 6.2.1. Limite referitoare Ia folosirea apelor Articolul 604 C.clv. stabileste rior nu poate impiedica Tn niciun fel | . Daca aceasta rior, proprietarul acestuia poate cere \dul su lucrarile necesare schimbarii2 Drepturilereale principale vocatd a apelor, excepténd cazurile in care pe ie, impreund cu gradina si curtea aferenta, fondului inferior nu ica nici curgerea provocata de proprietarul fondului superior lor care Yagnese pe acest cin nse de proprietarul acest 1oase, al apelor folosite 108 aceast curgere acest caz, propri- cele de scurgere ramanand dator la gi prealabile c&tre proprietarul acestul din urma precedd varsatea intr-un curs de apa sau Intr-un gant ‘tarul fondulul superior este obligat s& aleaga de natura 88 aduc’ prejudi plata unel despagubiri jus fond, Articolul 606 C.civ. permite proprietarului care vrea sa foloseasoa pentru irigarea terenului sau apele naturale gi artifciale de care poate dispune In mod efectiv oa, pe cheltuiala sa exclusiva, 8 fac& pe terenul riveranulul ‘opus lucrarile necesare pentru captarea apei. Proprietarul carula fi prisoseste apa pentru necesitifile curente este obligat ca, in schimbul unei juste si prealabile compensati, s& ofere acest ‘surplus pentru proprietarul care nu star putea procura apa necesaré pentru fondul su decat cu cheltuiala excesiva, Proprietarul nu poate fi scutit de aceasti obligatie preti c& ar putea acorda surplusului de apa o até destinatio dec&t satisfacerea necesitatiior curente, ins& poate cere despa in nevole, cu conditia de a dovedi . 607 C.chv.), ‘ebuintare izvorului ce ar exista pe r dobandite de proprietarul fondulul inferior. Proprietarul fondului pe care se at poate sa fi schimbe cursul daca prin aceast& schimibare ar Uunei localitati de apa necesarai pentru satisfacerea nevoilor c C.olv). Proprietarul fondulul pe care se at | poate cere repararea preju- iciiior cauzate de persoana cate, prin lucrérlle efectuate, a secat, a micgorat oria alterat apele sale. Dacé starea de fapt o permite, proprietarul fondulul Proprietarul poate acorda orice fondul sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drep poate pretinde restabilrea sit terioare atunci cand apa era indispen- sabild pentru exploatarea fondulul sau. Aceste reguli se aplica in mod ‘corespunzator gin cazul h care izvorul se intinde pe dou’ fondurl invecinate, urmand a se tine seama de intinderea izvorulul pe fiecare fond (art. 609 Cav). |, Dreptul de proprietate B 6.2.2, Picttura stresi Articolul 611 C.clv. 1] obliga pe proprietar sa igi facd streasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi s& nu se scurga pe fondul proprietarulul vecin, 6.2.3, Distonta silucréiile intermediare cerute strc pentru anumite cons lucréiri si plantagit 7 se pot face de céitre proprietarul tante minime de 60 de centimetri fata de hotar, dac& nu se prevede altfel prin lege sau prin reguiamentul de urbanism, asifel incat s& nu se aduca atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanja minima se poate face prin acordul parlor ‘exprimat printr-un inscris aut mici de 2 metri, a plantatior gi a |. In caz de nerespectare a distantel, propriete te il peste care se int arborilor apartinand proprietarului vecin are dreptul recum si dreptul de a pastra fruciele cdzute in mod fondul sau (art. 613 C.civ.), tod natural pe 6.2.4. Limite privind vederea asupra proprietétil vecinulul Dupa ce art. 614 C.civ. prevede ca nu este permis s& se facd fereastra sau deschidere in zidul comun decat cu acordul propriotarilor, art. 615 . Mitt As Lesvooas, Repertni do prac judclra In mater cia Teturalt Suoram sa ao etn ucecd- foept pe ani 152.060, Ed, Sick, Bucurgl 1070, 9.171Mu Drepturilereale principale ‘asemenea lucrati ce arfiorientate care acestfond. Fereastre pentru vedere, balconulo* alta asemenea lucrari neparalele cu linia de hotar nvecinat sunt interzise la o distangé mai mica de un metru. Dis- ieaza de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent incare s-a deschis vedorea sau, dupa ca2, pe linia exterioaré de hotar. Distanfa, ¢! in cazul lucrarilor neparalele, , de la punctul cel mai aproplat al lucraril de linia de hotar gi pana la aceasta linie. ‘insa art, 616 C.cWv. permite proprietarulul sé igi deschida, fara distant’, ferestre de lumina daca sunt astfel construite, incat s& impledice voderea spre fondul invecinat. 6.2.5. Limite referitoare la dreptul de trecere Propretarul fondului care este lipsit de acces la calea public ere creptul A se permité trecerea pe fondul vecinului séu penta exploatarea fondulut proptu, Trecetea trebuie s& se fac’ in condi de natural s& aducdt 0 minima Stanjenire exercitéril dreptulul de proprietate asupra fondiulul ce are acces la ‘lea public; in cazulin care mai mute fondu vecine au acces la ale publica, trecerea se va face pe fondulc&ruia sar aduce cele mal putine prejudict. Dreotul tie recere este imprescriptibil. Else stinge in momentul in care fondul dominant dobandeste un alt acces la calea publicé (art. 617 C.civ.). Dreptul de trecere are ceracter de accesoriualfondulu, de care nu poate spre a forma un drept de sine statator. Ca atare, este lipsité de juridica schimbarea titularulul dreptului de proprietate asupra terenului ce reprezinta fondul aservit, dreptul de trecere durand cat timp se ‘mentine situatia din care s-a n&scut. ‘Articolul 6817 alin, (1) C.civ. vizeaz& Imposibilitatea absoluta de drumul public a celui care reclama con: terenul proprietatea altel persoane, textul gBsindu-¢i ap! cate pentru proprietarul fondului dor i publica. Intrucdt instituirea unui drept dreptului de proprietate pentru proprietarul fo micgoréili valorli economice, deoarece exe! infiuenteazd negati folosirea deplind a terenulti aservit, daca looulintunds are iegiro la calea public pe un drum care poate deveni practicabl cu stec- tuarea unor cheltuieli, textul nu igi mai gaseste aplicare””. TH frre spel, sa decis 8 evistenta une pante inciinate de 60 de grade nu constivis un impediment de natura s4 confere tarenulu reclamentelcatatea de o> | | |. Dreptul de proprietate s Detentorul fondului care nu are a ces la calea public& (de @ arondesul,locatarl te.) quae caltateaprocosvalé de ac ote positon Pepa reptce aoere 1 va trebui s& ti solicte proprietarului acestui torului etc.) 88 Ti asi tl i etc.) sa Ti asigure folosinta terenului dat in c& proprietarul fondului pe care se reptatit s& pretinda 0 la calea publica (pro- proprietarui fondului aservt 88 curga din momentul nsa proprietarul fondu lea public’, ci numai la despagubiri : pentru paguba sa accesului provine din vanzare, schimb, paral eau én ‘ranalt . prevede ca intinderea gi modul de exerci jeterminate prin injelegerea part folosinta continua pe timp ibeeatorasot sau pr in cazul in care inceteaza dreptul de trecere, roprietarul fon ee datorsrestule despagunra Incasalé, cu deducerea pagubel suerte In raport cu durata efectiva a dreptului de trecere [art. 620 alin. joace materiale pentru ar le Senaroo carats t vile ak beans Sheet Se ae lusorudont Apel G2, de M Nera Ea Luria Bose, 2006 32 “VA se vedea si C.A. Bucurest, 5. a IV-a ch eee HSA. pues -a civ, dec. nr. 1826 cin 25 iunie 2007, ut re de practicd julia 9 ch i 200768 Waters Kuwer Bucurep 2007p. 802 ¢ unm ne VP andtrept eae pintpale | | Dreptul de proprietate z Limitele in exercitarea dreptului de propriel Trebuie amintite ¢l dispozitile art. 772 C. (Greptul) de trecere va putea fi rascumpare dacA existé o disproportie vadité intre utllitatea care o procuréi fond dominant 9 inconvenientele sau deprecierea provocata fondului aser caz de neinjelogere intro pari, instanja poate sur prietaruluifonduiui dominant, iar intr-o asemenea situate, de réscumparare, instanfa va tine cont de vechimea servi trecere) si de schimbarea valotii celor doua fonduri, ‘care sunt create prin fe conventionale sau exact decét denumirea pot li create nu numai prin spre exemplu, prin testament, are la valabilitatea clauzelor care le sable, atunci cand ar fl vorba despre inalienabiltatea lucrului (spre exemn- a ro transit de propriate s-ar insera 0 clauza prin care inditorului instrainarea bunulul it nearer unului cumpéirat, donat, primit cu Tocmai de aceea, art. 627-629 C.civ. ance 2 aceea on , reglementeaz& In mod expres Invooarea clauzei de inalienablitate este condi ‘con it ener \ditionata de tndeplinirea atat Potrivit art. 627 6 ‘numai atunei c&nd: a pe un interes serios si legitim; ituit& pentru o perioad de cel mult 49 de ani, a i, termer 88 curga de la data dobandiri bunul Pee 6.2.6. Alte limite legale Proprietarul este obligat s8 perrité trecerea prin fondul s&u a refelelor edilitare co deservese fondurl Invecinate sau din eoseasi zona, de ‘econductelor de apa, gaz sau altele asemenea, a canalelor si a cat electrice, subterane ori aeriene, dupa caz, precum sia oricaror alto inst sau materiale cu acelagi scop. Aceat subzist& numai pentru situatia in care tracerea prin ata parte costisitoare. In toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata une juste. Dacd este vorba despre utlitati nol, despagublrea trebuie sa fie gi prealabilé. Cladirle, curfle gi grédinile acestora sunt exceptate de la acest rept de trecere, daca ea are ca obiect conducte si canale subterane, tn cazul in care acestea sunt i . Articolul 622 C.civ. stabi fondulul sau pentru efectuarea unor lucréri necesare fondulul invec! precum si accesul vecinului pe terenul sau pentru t&forea erengilor gi cule- ‘gerea fructelor, In schimbul unei despégubir, daca este cazul. $i aceasta humal pentru situafia in care trecerea prin alt parte arfi imposibila, periculoas& sau foarte costisitoare. Proprietarul unui fond nu poate Impiedica accesul altuia pentru a redo~ banal posesia unui bun al su, ajuns int&mplator pe fondul respectiv, dace fe cazurile, proprietarul fondului are dreptul ntru prejudicilie ocazionate de reintrarea in pose- cele pe care bunul le-a cauzat fondulul (art. 628 (1) C.civ., clauza de inalienabilitate este valabila 34 dispuna de bun chiar in i text de lege, clauza de ile din care se naste obi jar, tn cazul in care clauza a fost Ja o just desp&gud! sie, procum gi pen Civ). co juridic. De afl, in contractele tilly oneros, caracterul determinant al clau: i 2. 1 ereos, carson zel de inalienabilitate se prezuma, _ Pentru a putea fi invocaté impotriva dobandi jitorlor bunului sau a'credi- ‘orllor proprietarului care s-a obligat sa nu instraineze bunul trebul ndepine late este supus: oe flor de publicitate prevaizute de lege, daca este cazul, De a nea, clauza de inalienabilitate inserata intr-un contract cu titlu gratuit este 6.3. Limite conventionale (voluntare) Aicolul 626 C.civ. permite rea de limite in exercitarea dreptul de proprietate prin acte juridice, cu conedifia de a nu se incalea ordinea publica gi bunele moravur.Dropturilereale principale care clauza de inal de opozabilitate, de daune-interese | conventionale de proprietarului care nu s-a conformat obli inalienabilitate. Etectul clauzei de inalienabilitate const& in aceea ca, pana la expirarea termenului prevazut in cuprinsul ei, bunul nu mai poate fi Instrainat prin acte juridice inter vivos. De asemenea, aga cum prevede art, 629 alin. (3) C.civ., bunul pentru care s-a stipulat inalienabilitatea nu este susceptibil de a forma obiectul une urmaririslite cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altel {insd, astfel cum dispune art. 627 alin. (5) C.oWv., clauza de inalienabilitate nu poate opri transmiterea bunului pe calea succesiunil Nerespectarea clauzel de inalienabilitate atrage, astfel cum prevede art. 629 alin. (1) C.civ., rezolutiunea contractului sinalagmatic in care a fost inserat’. i De asemenea, beneficiarul clauzei de inalienabilitate, adic& instrainatorul cin contractul in care a fost inserata sau terful n favoarea cérvia s-a stipulat inalienabilitatea, poate cere anularea act carea clauzei fart. 629 alin. (2) C.civ.} 7. Enumerarea modurilor de dobandire a dreptului de proprietate privat’ 7 Dupé cum rezulta din art. 557 alin. (1) $i(2) C.oiv., dreptul de proprietate = prin uzucapiune; ~ ca efect al posesiei de buna-credinta In cazul bunurllor mobile si al fructelor; — prin ocupatiune; ~ prin traditiune; 1, Dreptul de proorietate » = prin efectul unui act administrat vazute do lege. Alineatul (3) al ace! une c& prin lege pot i alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate. ‘ins numai In cazurile expres pre- reglementate 8, Regimul juridic al imobilelor proprietate privat’ 8.1, Realizarea si desfiintarea constructil Articolul 559 alin. (2) C.civ. dispune ca ,proprietarul poate face, deasupra sl in subsoiul terenului, toate construct gaseste de cuviinfé, In afard de excep! din ele toate foloasele pe care acestea ar produce", 1utul juridic al dreptului de proprietate care are ca obiect tea titularului de a edifica orice construct. De asemenea, este posibil ca proprietarul sa permita unei 8 construiasc& pe terenul sau (spre exemplu, in temeiul unei conventii de constituire a unui drept de sup: : privind amplasarea constr in Legea nr. 350/201 privi mplexa care areca scop economice, sociale, local pentru asigurarea In dezvoltarea diteritelor zone ale far, urmarindu-se cresterea si eficlentei relafilor economice gi sociale dintre acestea. Potrivit art. Qdin Legea nr. 60/2001, principalele obiective ale amenajairi tertoriului M. Of. nt. 378 din 10 fulle 2001 IM. Of. nr. 983 din 13 octombrie 2004,