€10z ‘nSeinong TWNOLLVNW BunPeo01d ap sI9e aye 15 2160 Bp ojopoyy ajedg aug begesjuy 21e09| eieyuawaly ANAWYxa IS 3YVNINaS “vealisvi is yiNaoN NULN3d Y2va 3a sung. TRIVLON Id aYO + rveLIgaY + TIAID TWwnollnoaxa Lag THAIS Tv! SH90Ud Lamia ANVSOID WHI TSYOIA 1p Jd } 25/120 '8161Lzs/120.1 nt -Emmpo@aay}0 S-180-659-€16-906 NAST oreuoneu-esmipa man ‘szeznyp 16 myo, EN "euadog, Panmyy camoeparouyay EKOy, npr ‘nistig foto: TAP Tenss003d yda1q NILNVISNOO AIGA ‘ANIC "T3NIOD NVIVYL “QIOTE IVHIN THRIOIA ‘ANVEOID IMpwOU ® 218UOHKEN HDAIONAIE & GI. LaLD}1989¢1 ‘aaidoa Dy ecoLa elaborarea cursulu au fost avute In vedere actele normative publcate pana la 1 august 2013 Cuvant inainte Dreplul procesual clvil reprezinta pregalirer F de la orice facultate de dr Gorese £8 se perfectioneze in domeniul carer judiciare, dar, in acel ‘plind la care trebuie s8 recut rep eRculor judecatoresc sau chiar procuror dace | ce ge studiaza fie in ant we, Este vorba de Drept executional ci in vigoare Noul Cod de proce’ ind executarea silts siactivitalea executor ident c& gi material dui comentale f cursuri, di or tebuie 68 oferim studenfior un curs de bs procedurd cu care se fel seminarele vor fi ms $1 mai atractive, ia pret jejexamencle care s-au pregaitt si au insusit materia, vom cl ti idapuncurile a gre. lar pentru a fla BSPANE ririrebart si spele este novole de un efort prop M2! ‘mare, respet 5102 ‘ySeunong ‘nyBueweH ‘pa yeyoupe 1S yeyueuioo EIMAI9 E’NpaDoid ap pog InoN “UEaPIEG “T-G “Miuald “O'S “Zh ‘e102 ‘nSeunang “oipune pa ‘(euede ap sino uy “| 18) JOA YeIOUpe 18 yeUaUIOD gi ginp8901d Bp pod INON "(10)2U0PI009) SeICAIN WV NUEGOID WA" ‘€102 'nSoinong 9908 HD PA joonse od nyseiuawog “Eualo ginpesord op pod {NON *S7) | “Ob ‘e}0z ‘ySeinang ‘oIpune insiemun, “P3 Uni9 Einpasoid ap pog {NON “nuLajag °g “e 102 ‘nseunong ‘ejooque ad yuejuawiog ‘g41a19 einpedoud ap pod INON "nUER|Ag |B “e102 ‘uSeinong ‘niGueweH “p3 ‘ILS | 10N “ejoonie ad j9 eiNPe901d ap pod INON ‘{10}EUOPI009) 10104 +5) 2 ‘Zhoz ‘nSainang 98g -H “O “pa ‘Weoydxe 1S reyuaU0D “gyZ “1 We] TOA BALD Bipedoid ep POD INON "8101A °9 8101) ‘Iy~"1"9 Loz "nSeunong "seg H “0 'Pa ‘we 819109 “ION “guAID BiNpeDoId Bp PO INON "eS Balad. “UD "S Aejuaiu9g “gl y revoz ‘nSeunong ‘olpune ynsioatun ‘p31 18 [104 “guys auejnoaxe ap opowsd (8 opa109) yeeA) ‘FeNGIED | ‘eu “3 "y ‘eLoz ‘nSeunong I'1on yao tensesoud ydoug “enege | “W“e feLoz ‘uSeinang ‘sipune nsienun, ‘pa On guay> Binpedoad op yeyeU4 ‘nUESI9Q 'S "eal A "NULO!OG "|Z, “elog ‘nSenang ‘o1punp Jon "RIA ginpasold ap yepeAL “nUesIER "IE pu Insieaiun ‘pa insisnun ‘pa 19 ginpogoad op po: ION ezeq ad aJeIOgeIa HEIN “IL Loz ‘yseunong “njouewey “Pa 2 pinpasoid ap jnpoD “IaIeW-NUEALIOS 0 10g ‘OLE a00z ‘nSounong “sipunr insioxun “pa ‘e-|| @ ellipo WwejoUupe 18 yeyuewo e1ia!9 ginpadoid ep INpoD ‘eINg "YO "EHEGEL WN “Bt :Looz ‘nseunong ‘908 ily PA | Jon ye)oupe 16 yeUoULod eualo Einpavoid op \npo9 ‘10108 '9 "Sh {S61 "gSeunong ‘ily Pa e-1 € ellps IeIOUPE 9 ganpasoud ep inpog ‘nosepey U Ep “0% ‘069} sp eynzenaid saidxo unzeo 3 92 16 eijoipsequ1 qns asnd Jojeueosied oje 10) aeod aS are injnsarey euro nes eueosied jpuoijdeoxe pow ul {2488p EA 9S 9189 U In|nIpeD no “sjeinpsoo.d ejupasuca 9 ymjde} se) "yueWIe|Da1 seedy “lorinsnf eajeo ed yeoep insex=qu) 9 aNoaIgns jnjdalp ylososau nes yeojgout exe0 pueosied ease ap siypsep snqal} \nsado.d ® ajeod epenog Nu ‘unBujs ez)S08 eJBod as nu jnioyeoapn! eo ownue IS ‘ojaluEIsU! eFEIAROR ezeoUlann6 a1e9 eINBss ayseGNs oyeo} B}oYO1 es EINJoU ap juNs ~ E10}08 ‘u/s Kepny CWeNY 1S ofayo xe jepaz0id aU xepn} — uBepe 1yoar enog pojueysuy vanezysog -y ose 1e}04 1S e|us1eqzep ‘Ie\UB}SU) eoseZISes :o}UBUIOUH 191) O1OPOA UI Wore Bs INGE Injnsaoid euro} ep pulquon ‘puly eSy ‘ue:BIOY J9UN eeejunuosd Uy B}SUED 'so001d eo}E}\eUN eunBise es youl ‘eBal ep B,BUOPIO JaRSe yUNsfe dol adversari partile i proces si idicd, comportarea si 134, judecdtorul nu decid raport intre subiectitaflafi in cont port intre patron el. Agadar, raportul ch tun conflict real, imanent, subs ie un accident al si ru ajunge in fata judecatorului, pentru c& se solutioneaza intrun compromis tacit, care uneori nici nu este constient, fie prin mediere sau ‘and, prin concesil reciproce, se evité procesul. Recurgerea Ia judecator, agadar, este si ramane refugium *. In masura in care totusi se ajunge la sesizarea jude legea proces care se va desta ta regisegte forma. ‘as mai bine aceasta caracterizare, 0 sé ne referim pe scurt fa pi nal, care nu este atat de perfect din acest punct de Geoarece el nu aduce fata In fat doua parti intre care s& existe o 1a un drept subiectiv si, deci, contradictori Intre acuzator si acuzat nu & niciun Iitigiu material, ci doar la niv pur procesualé. Confruntarea ol. La force di drt, Panorama de 1991, p. 267 Ruropéene, Ed Kw, 198.p 3 apare ca un artiiciu nu depinda de bunul principala. 1.1.3. Metoda proce trebuie s& exprime adevai judecat si nu mai poate prezumata a exprima adevérul, aceaste rezultatul caprici care il conduce la echi judecat po baza de probe. Aceste caul in sistemul nost si pentru a preveni rebuie puse premisele. procesual, art. 22 sunt datori sa struie, prin toate ice greseal posibil jtea complex a judecat ‘aga cum vom arata indata, mal 2 NCPC prevette ca judecs cele legale, pentru mn cunoasterea faptelar. In acest Scop,% 1 apo, ‘sfousdues Use nun easezyeuy asapan ul aie nl 9 e0a1e08p ‘2380 Inyuojgo9pn| enypodsiog retinquiuod 3 2 ele) ul 90] nae ne a1e9 9} ejeqoid pug: Jo|Wayeqzep jrupeo UL no9feIp ej edionued \dey ay ‘thigd ap ayeo0nuIEU ‘Jou ‘aje0d auajeqzop eysee0e aoudioa! eon0 ~eqzop ep 1S yeIn[e- luspridspn e ue\Seouno je yoyFI221 — goxpun| emiNd ep Su) 0p TeInKe Y BA fe aI *pxoydusoo youu 299) U0 Uy "yuezaid UL Jaua6 B| 9p ‘INzeD oIS9 OED is yensape ayse sndoud 9 oun ee ul ese jnsoreaepr ‘uletoipnt e0 1 -euoiies gunnoop uy 'eease 2c “eaieyiqiuodsip |S exexede op jmdosp ‘2a1e} 904961 ‘a 9c 8g" 0" a gaye a129 e| dey. -sa0e je uoygo=pnt nseooid j4e.wato ap 119109 eun es-npugaoape adele gnop eyseoe 1 109 0204 eBunsip 10d ~oedsied up je i$ @\S)nsjsuo: qupzy}e=4 ojeroope ydoup op 1 pow ut gzeIo0:de (2 NU OWIGEIS 24 BS pzeaULIN 09 ajaydi as sojeqoud eazensiumupe ‘eued “guyano op 1896 eA 91 a1e9 ad 3jaqc gonp ps aie \daip ep nes dey ap ueinfaiduuy 90, ‘9p Buo\ep aie elrugo jmupeo UI ‘joe jo! un soyeoopn{ njuad 2Este locul sa precizzm, in p Se prevede in art. 16 alin. 2 din Cor deoarece judecatorul desprinda sensul exact al te sub aspectul vali limp, spatiu si cu privire la persoane. De tinatarul el, intervine judecdtorul care in vederea aplic examina princi Revenind la rok ‘Alteor! insa judecaitorul este pus gi7n situafia de @ aprecia anumite stan- in termeni de 36 normalitate -, cum ar fi .ordine publica si bunele moravuri (art 1, 11 gi 14 NCC); bund-credingS (ar. 14 Ni dacd partoa s-a ‘comportat ca un bun proprietar 803 NCC — administrarea bunulul altuia) sau daca bunul a fost xu prudent si gi art. 2107 NCC — sechestru conventional gi doy eruzimi sau injurll grave" (art. 1023 NCC = revocarea dons ‘purtare abuziva' ori ,negljené grava" sau ,atingere grava a Tior al copitulu" (art. 508 NCC — decdderea din exercitul dreptur dacd masura care urmeaza a se lua este in ,interesul superior al coy {art. 396 - divor| si art. 452 NCC ~ adoplie). Aceste nojiuni suple, din punct de vedere substantial, permit aprecierea faptelor cu dreptul pozitiv fie direct, auld po judector £8 nu retina decatfaptele corespunzénd calificdrii care comanda aplicarea unei reguli determinate”*. in doctrina* se sublinaza cd tendinfa este net contemporana de a ml materie economica gi social, criterile de acest gen, care pre in nedeterminarea lor, nofiuni evolutive pe care judecdtorul |. dat de judecator si nu de lege, ‘complex. In aprecierea unor si recurga gi la norme i deontologice, norme ‘nu numai in cazul reduce la aplicarea mec sau ,puterea suverana* occidentald problema este amplu discutat2”, ea se regasesteesle cea a cercetéili procast desfégoare in camera de cons bilitoa art, 240 alin. 1 NCPC s& se ap! ca pana atunci cercetarea procesului sé se facd legea nu prevede altfol. Urmeazd etapa dezba re are loc, de regulé, In sedinja de judecal public’, daca Fin fond a procesului, Ambele aceste etape sunt mene de judecats, hotirarea devine execuiotie este posibil sa intervi extraordinara de reformare. In sf&rgit, poate exista gi 0 etapa a cBilor extra- in anulare si revizuire sau definitive. lor susceptibile de a fi puse ambole faze. Astial, dac’ debit executoriu faza exe numai faza executari, atunci cand creditorul pi executoriu decat o hotarare judecatorease, de exempl fece rectamantul renunta la judecata sau lasa ce fie c& nu are loc delibe- rarea_ propriu-zisd, hotirérea pronunjaté nu este atacata prin interme sau extraordinare. 3. Exigenfele stabilite de CEDO pentru desfigurarea ‘at cauza sa in fond echi npartial, stabilt prin lege, care va decide asupra sale civile sau asupra temeiniciet of 0 n proces in interesul moral societate democraticd, c&nd int upd cum se observa, asigure, atat in materie civla ‘dreptul tut ‘ocupa in continuare de aceste garantii numal Inainte insa de a le analiza, socotim util s8 tnvederém, foar apreciarile din Iteratura de speci bbazate pe practica Com ‘europone a drepturilor omulul, in legaturé cu cémpul de aplicare al art. 6§ 1. | INM, 2005, p. 2009 ABS. aDimpottiva, daca autoritatea dispune de o putere suverana de apreciere pentru ‘ea autorizatiel corute, nu mal exist4 drept individual si nu se ‘analiz’im. Tolusi, Curtea a decis 8 doar existenta ‘element discretionar in textul unei dispozitii legale nu exclude In sine existonta unui drept cu caracter civil Conturt sau disciplinara® in punct de vedere personal ®, se apreciazé 08 gF de art. 6 § 1 vizeaza atal perscanele fizice ~ cet pune problema respectarit art. 6 § 1, cetaeni ai al tat parte la conventie ae. ie fe sau apatrizi care au un acel stat — cat gi pe cele juridice (morale) ~ rca ere apenas maaektel rien he resents venient, parte civilé in procesul penal. Ele nu joacd far lunci c&nd este parte in proces®, Conventiepersoanelor , organiz ‘grupurilor de particular, Acestea sunt deci singurele care au wwictima"®, De asernenea, s-a decis c martori®, experi si apare invoca articolul 6”, de anu fi studi Trebuie insd sé observam si o ev deoarece in materie de securitate soci art. 6 § 1%, ‘S4 mai retinem de asemenea cd s-a decis c@ art. 6 § 1 poate flinvocat prevazute de el nu au fost respectale de 0 inanciaré, cum ar fi Curtea de esl eg cv respec 1 Tact de wn relomantdecedat wlerior este apreciasexchasiv de Cute 6 oiembrie 2003s comen- . decembvie 2002, E 1. Popese, opt, 2003, p. 266.267. 198, . 256. Aw 28 0p. te, 12002, p. 8-16 inscaml at 4 desemmenespezonoa det afetath de anea sa inatinea litical a anterior ee, pens apeatea dee Tie pecalen exec deneca 4“ 6inpaoord ajyjuexe6 ye 18 fed equip efoun jmuowmep gosealoyeoapn{ sigigioy 0 e9 euy, IUDIOYOU! CUELIBS BS 9,81101851}90 Indaup eluouto9sd 169} indoas 18 ove 8a} doos un un eorenuep lediouyd ut ezeszin | § 9 Ue Sep 'e0 ‘ aifgsnf e) inseooe ~ juewieye jnuuud By a1inud ng (© 1S “yefeduy 18 yuapuad 4 4 a} UF a1e9 ad ajajuaBixe eiuunsn no epuudsep os es oywuad | § 9 “ye ezjeuyura!®, se precizeaz’i c& fiecare stat, mambru al Consiiulu ine maniora in care igi executd obligalia de a recunoscdndu-se c& inde de @ asigura asistant ‘cu caracter civil. O asemenea Indatorire ‘Conventie numai pentru procesele penale. in er la justitie pot se gaseasc’ la dis locale etc. Ins, chiar daca statele disp , Curtea este cea care apreciaza, in ultima instant, daod au fost te exigentele Conventici. parte, spre deosebire de procesul penal in legatura cu care ca principiu, dublul grad de ‘dreptul de acces la 0 instan@ nu presupune $i accesul la 0 lor do atac. Dar, daca acestea sunt sspectale®®, Curlea, considerand ca norr foducerea unui recurs vizeaz’ asigurarea bunei a statuat in sensul ca totusi, aceste norme si aplicarea liabili sa se prevaleze de caile de atac instant nu este absolut, ci este limitéri admise Th caea ce prives condifile de admi te ale unei c&i de atac, aceste restrange, nici in cazul cailor de atac, accesul deschis unul just ‘asemenea manier’ sau pang la un asemenea punct inca dreptul la oinstent& 3 fie atins in insagi substanta lui, far limitarile trebuie 88 urmaireasca un Scop ju s8 nu fie repusa in dis potriva Romanie®®, deoarece Problema s-a pus in numeroase cauze exercitarea recursului in anulare (cale ext cod prin Legea nr, 59/1993 $i i t& din cod, ca urmare a abrogati cen (p. 432) jursprodente Cu fn sens ponte condce, apr exer, fle deci pentru ada rodusi de procuror ;cursul gi contes! 18 sau poate exerci moment hotarar Cele trel cai de al mal poata fi repusa in discul caile extraordinare de atac, ol asemenea solute ar fl inacceptabi Pe de alld parte, Curtea subse i tardiv al coreril de revizuire. Potrivil 1, incident in spel de la comunicarea hot de drept public sau de ‘A de prevedere expres termenul de revizuire ere acelagi si pentru i'se comunica numai daca a participat la udecarea acelui proces. In st smantilor in privinta ca- fart, 324 pel. §, pentru yenul de exercitare era de o lund i curgea lle persoane din 25 septembrie 1997, ramasa de! referea art. 332 alin. 6 ar Ge atac a fost exercitatd de procuror de-abia la 27 martie 2000. Ceea ce ni se pare periculos este procedeul Curfi de a nu fine seama de prevederea legal’ expresa care stabileste momentul de la care curge termenul de Tariana, Caen Aeon Roménia, Dept0c Sepoe01 20 ro “saROWpeID wneD * 7 soyn}e6ygo 1S soyunydaup exdnse “=e apuudna aizo 16 eyeziUe610 unpedo.d |§ equepuedapyy eleuoifaipsun{ ejaue610 9120) 1 9 ‘aiquiaw so;IEIS 92 ‘xeupio 9jifoipsunf rewinu nu gjeunguy @yeoy}e0 jUNs Bo EzEIUIIGNS eS AND {8 Jojstwog eoypeid ul 869) und yigeIs (208) 88 Bs /ezne9 eaeUEXe G9 suNdnsaid JuaWera BAYAN Je-9p JOD (0 'SUOQ UIp IS auanuog Up omihzodsip ap jeoseuwes soiBo.d un 19} 78908 uw ye2I]e04 e-g “(pyZ-7Ez "UE "K0 Op 'Izan) poo UIP tiyzodsIp aye Ud FIEZ|Is:0U0 180} e ejuad ‘ejeDapn| ajSentid JO "SYS lugINoaXa Eze) Ul |S galide as e120 azneo eeresapni 2 Bunpoooid op poo {NON uUd “eoeoe 9 “,,SUNe 2188 LEP JUEIOYNS JeIINZeL lun 0 yeJopisuod y sjeod nu e1eo 18 ei9|SeNe ealeojgOUIEU ap ojjueAUOD lui ezeq" 0 £9 yeroa1de yoe1e9 eyadso1 rod) 8153 ebunfe jmers Bo Jul Nu BexeUWepUCD edjno gjesuoo asAt priveste independenta, s-a decis c& aceasta poate fi apreciataé dupa modul urmatoarele crit independenta fafa de executiv'® gi fala do par de desemnare al judecatorilor, durata mandatulul, existenja inramo garanti contra presiunilor, aparenla de independent" Cureferire la imparfaltate, Curtea a decis c& ea se apreciaza in functie de criteri subiective — imparfalitatea subiectivd a judecatorului, care se prezumé pana la proba conirar& — si crteri obiective ~ necesitatea ca ti- ic”, Decl, stabilirea prin lege @ unor cazuri de incompatibilitate if, a instanfelor nu este suficient’ pentru a avea garantia impartial. 4d) Umut element la care se referd art. 6 § 1 are in vedere ca hotérérea ‘fie pronunfat in public. Desi Curtea se referd in decizile sale gi la acest element, este de semnalat c8 in unele situatii ad de pronuntare nu infrénge textul. Este vorba de a cale de atac respinsa de inslanla suprem’ dintr-o [ar8, care nu 2 modifica silualja parti gis-a apreciat ca orice persoana putea si consulte hotrdrea ori s4-gi procure 0 copie de la greta. RU, 1p. 273; Htirren din 22 mai 2001 eomen- PR. ot 2001, p. 224; Htsrzea din 13 febrnric 2003 DiP-ne. 1/2003, p97; Hovkrxea din 3 feb a2) se voden Hi Regis isprudenta lamina Conveatiel, 2004, p 142-151 dea incheia aceastd scurta sinteza, s8 precizam, pe de o part raport cu dispoziile art. 11 alin. 2 din Constitutie, prevederile facand parte din drepiul intern, sunt de aplicare direct’ in fata ale™, iar potrivit ay 2 din Cons daca gt neconcordante intre pactele si tral re la drepturile funda interne, au prioritate reglementatile internafionale™. Pe de ule retinut ca ‘mul de control organizat de Conventie poate fi declansat, pe calea recursul individual, cu respectarea conditilor de fond si de forma, numai dupa epuizarea calor interne de recurs, in termen de 6 luni, incepand cu data deciziel interne definitive. Fara a intra Tn aménunte, deoarece depageste dorim s& subliniem totugi c8 acest itayir®, care se alla | jarantate de Conventie baza protecteijudiciare a drepturilor omulut acelasi timp, a repartizérii competentei intre nivelul national si cel international. Este esenfial pentru mecanismul de protectie stabil de ‘ale 88 reglementeze modul de exercite doar un control. De aceea principiut subsidiarit recurs cefectiv la 0 instants nationalé (art. 19)" gi de epuizarea prealabilé a calor de atac inteme (art. 35). iu Is de, CC, 12872007, C1. 8/2007. p. 22:25. rivesienepunerea fn exesutre a une ot ser cf, dei se 1 Tiot deers epeatepeire poner in executre, acesten na ds nf on ‘otirden din 27 febrnre 2007, Cowra Pisin Adevkrat Citodoxt din Moldova sh aliverMoldovs, 36 ‘eanpanoad 2p apunion, eijuaNolu! ep alonau aise e0ug9 ealeuol Uusojeiueisul eeremnoe gzeajuowe\Ge: e ese0!sue|uoDeU Binpasaid ap ouLioU (q (POD UIP e- jod ounou ojseoy “BIIID BiNPad0Ud Op INPOD JO} NZD Uy PUY IS B12InND—xO Op 1S OWALD LOHUIDL Je pieoepn| ep Inpous ezeaqueWe|Ga1 esiz-nudosd einpaooid ap efouION BA "| Ba}1e9 elurzaidas |! elusjadwioo sp sojeuLOU i elu) ad *pei6 iSeyo0e ‘punpeooid ap npoo ut te rede 8S “(eel ep ajueisuy anuy 18 (eieua}eu eluejedusoo) 8 95 29 go uiezaid es WHOP eI {OdON 22 "He) eueosied g warp inun eamigers goseaiZWiN 3S es 91d BSeoIoUeIUODaU BUBIeUI UIP e018: rolusispee eauriqeys aundnsoud nu ajpiuipasaid relueuopio e920 od efuabin fp 289 uy aojujewe1n unseul Jaun easeny “(OdON -O01-2008 Ue) Wosesod junijoe upd gyeuede aysa jdey ap a1e|s Bo eIsasod ‘niduaxe aq “se1eqUN 2 veo ut ‘261 85 9129 UL ajllenyis feuiNy nu a!oper UL Ware ‘eLEd BIE SP a -soje ye ap jmdasp ‘180 aoipun sojauuiou njquiesue gjurze.des in/9 fenseDo.d jnjdexq AopuLt0U [APA pa VT ydoxp op mjnwiaysts & ROUNSIP gamut — [A19 fensavoad jnydoaq “v-z & vounT}29gdin proces. Prin ace: garantie a drepturilor si liber Dat mele de proceduré constituie o important F catalenilor pe care 0 ragiementeaza, Procedura civila In care cémpul deschis a judecatorului este limitat de dispozitii con: le sunt de ordine publicd. Aceasta inseamna 3 ‘se abald de la normele legale si nici nu pat acoperi prin v act de procedura Indeplinit cu inedicarea normelor imperat pectarea normelor Imperative atrage sanciiuni procedurale grav‘ nulitatea absolutd, decdderea, perimarea Chier dacé aceasta este regula, Procedura pozitive (supletive), care permit parllor sé-si exerci derogand de la rex cuprinde si norme dis- dreplul de dispo: ppe care legea le stabileste. S-ar putea obiecta febul s4 constitule regula, din moment ce Pracedura piu, protectia drepturilor private, dar, in realitate, toate procesele privind rap ive, penale, precum $i comun, existand doar 9 procedura adminis- jar procesele priv regulile proceduri menieaza cont de procedura, dar va, deoarece ole in teazd cu dispozitile Codulul de procedura civil. A din Legea nr. 54/2004 privind contenciosul ac expres aceasta solujie, sub rezerva ca di jcul le publice si persoanele vata Pe de alta parte, des! instantele judecatore: de munca sai rece exista gi alte organe sper Comisia de reexaminare din cadrul Of nici in cazul acestor care s& poata fi call , ci unele norme spe- Giale, cate se completeazé cu dispozitile Codului de procedura civil ‘Dar chiar gin legatura cu normele de procedura penal s-a deois c& in masura in care nu reglementeazé se completeaza cu normele de procedura civila din cod, care sunt cele mai apropiate norme Ia care se poate recurge $i deci Intr-0 asemenea ipotez’ Codul constituie de asemenea drept comun, Normo de procedura civilé se gasesc Codul civil, Codul muncii, Codul de procedurs fiscalé poate vorbi, pe de o par file gi in orice materie, daca legea nu prevede in mod expres sse gasesc, de regula, in codul de procedura civil, ier, pe de alta par» 2 ~epuny ayumi poep go azezjoaid as Bs ZU j9199 no 18 ajajped no no giuepiooucs UL oyeoride 1S oyeyaudu -ojgaapnf eavezjueB.0 pulnud ‘yng 90) nud ed snBisap ‘eoipunf sojowoU eiy ‘a1epen ut pugAy 9 pensoooad mynyda.q aporwoazy “ZT e o1e0{de ep elend re evejeu jeesnoe gee eUOATD a1e0 — gje;Deds i$ 9jes9u96 — suuou 9p obs}e0 Enop v ejuays|Xo0g) ‘e1ey@sdr8qUI BIOLNS ap ep PUL Iqes soidxo “ouo}eW PyUINUE o-ALI esULIdND uns a1e9 oJeIeds euLLOL Ba1eput Insaoaid ezeauc aluauiare 4018308citam cu tilu de exemplu, ca surse ale Proce nr. 44/2001, Ragulamentul (CE) nr. 1206/2001, Regulamentul (CE) nr. 221 Regulamentul (CE) nr, 805/2004 si Regulamer 1393/2007. Unele din procedurile acestor regulamente, folugi transpuse de proceduré civila (de ex., procedura cu privire la cererile de valoare redus’). , ordonanjele ori hotérairile guvernului care cuprind norme acestea se detaseaza desigur Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara s| Codul de procedura in Romania a fost 8 prin Legea nr. 134/2010. Potrivt Legit vigoare la 1 septembrie 2012, rr. 76/2012 de punere in aplicare, el dar prin O.U.G. nr. 44/2012 acest moment a fost prevazut pen! 2013, lar prin ©.U.G. nr. 4/2013, data 16 fobruatie 2013. inainte ins de a vorbi pe scurt despre noul cod, reamintim cateva 1¢ legate de vechiul cod, care s-a aplicat aproape 150 de ani. Elaborat iui Geneva din 1819 in vigoare a fost stabllité pentru 5, 1929 gi 1943). Ele au 4949, 1950, 1952, 1957, 1989, 197: prin Legea nr. 89/1993, 0.U.G. 105, Legea nr 45912006 gi Legea nr. 202/2010, la Noul Cod, publicat de Editura C. H. a unui nou Cod, care Quebec, Codul de proceduré ghez, Codul de procedura civilé oland model , Codul de procedura ci | America de Sud, elabor continutul reglementé Din punctul de vedere al stuctuti, Cod fundamentale si regul prima card in legisiatia procesuala ch inciplle directoare ale procosului ci obligatile terior In desfasurarea procesul incercarea de impacare a par legaturd cu aceasta aun proces e Europel, prin Comisia Europeans pentru ie 2004, c& termenul rezonabil este 6uy eye as ynoaa, Ul @se9 punpaoaid ap inpoo wse00id €as8}80160, yBOApN{ PUD “eIIe eI 0B) oid \UgIe0190 ealepan 4OBsXO OUR ‘jomHe op doe ised u ezea1uowe -oads-injruojeoepnt nes gure wt a0} ve e 21e0 ea) yrindeout e 9p eseiBiord o081200p ' ‘auquisoep ednp ye!p5un re nidiouud jmesianosiu0s "equon 8IS- “InImUBREpE e\uepeneid no ginjeBo} usydo wows) uns aue9 16 ejajsane easeajg0Ulsu 8pInstanta comunic: de a depune la dosar de la data comunicari punéndu-+-se in vedere obligatia fare in termen de cal mult 10 zile inf de acest act fe apel pentru toate 8 Procizati sau adus si in legaturd cu termenul de exercitare (art 81) si pro- cedura de judecata (art. 513). Gartea a la se incheie cu dou practic! judiciare unitare (tecursul de Casatle gi Justiie in vederea pronunjarii unei hol&rari prealabile pentru dezlegarea unor cf 3d sporeasca eficacitatea acostl mi practic juctciare uniter, prin inlerpretarea Toate instantele judecatorast @ dobandit cl Poporulljudecata nu se mai face in Sec din progodintole Inaltei Cur de Casatie si J sprezece judecator din s caro a fot soltionatadiferi gi cated i find desemnal) aleaior judecator care vor infocmi un raport gi data recursulu 5 ae deta pronunjare 9180 public In col mult 18 zie deta motvare In Monitorul Oficial al Roméniol (art. 514-518). Sesizarea inatei Cur de Casatie si Ju hotévdri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se poate face in cueul jadeeati un compet al instanfel supreme, al curt de ape! sau instant 6 problema do drept_ de care depinde sol fost solutionata uniar tn practia instanelor. Tn sfargi, ot ca o noulate a fost reglementaté contest versarea procesull (at 522-526), Pana in prezent nu aveam or care s& permi instantelor neionale {a solufonarea procesuluiint-un termen optim si prev de sesizarea CEDO. oglementile in Crile alka (art. 527-540) si aV-a (541-621), pro- cedura necontoncioasaludiiar9irespactv arbitral, au fost perfectionate 2 utmare a semnalelor din dockina sijursprudenta Cartea aa, despre cxocutarea sila (art, 622-912), a fost substan mmodiicala pentru asigura o mai mare celeiate in desfSsurerea acestei i care 68 asigure ocrolrea drepturor cre ar gi ale debitoruhi, De semnalat cB, pot tutor executori cu excepfiacelor care eu ca obiect ver jgeneral consolidat sau bugetul Uriunil Europene s!buge- turopene a Energi Alor decdtorosc, chiar dac prin logi speciale se dispune altfol120614 uy 469] WAuIOd 998} as sojaqoid ea. joyaidey \eonpoud ejep e] 220614 Ut 1 9989) op jisucoaid sojaqaud e 2. jndsour © pugs eiep B| 9 jeoapnia aids a: ap ze9 ut 18 JeIy “Indeoul ne 1 ‘eiueysut ejaoe ap ayeoapn{ oy gs enuiqUo9 10n ajasano1d reloe osndns Uewe ‘eluginoaxe IS gyeaepnl ap sind U! 2089004 aue08ia UL Inoaxe 16 sojeseooid rewinu eo|ide a6} qns aindeouy pynjsace eazequt ednp aindaat as aes oilfizodsip eo pz Ye UL eISaIIqEIS “eajoean) aiaind axe nu gyain eabe) 29 aySolqeIS ‘OON UIp | “UIE 9 We Jel in nyqued lewnu eundsip eabay" 20 apenaid al fejeuofjorpsun| sojouEsi0 apz199y jwpe yoe un ejnue yod nSaioyeoepnt po0z/vsg 4u 29607 ap aynzeneid 1) 3e aseoSin UL gjesnpeco. eouno 9189 uy BiNseU UL ung eyzjoap go ezeeuojuaus Uy ‘alueisuy nqued ouoye -3)z0p 29 "6 J1S919} “RNS “BIE: 1 ‘giepunoes esins 0 gliajo eunpeoo4g nujuad IS | eueloton{ eopowid go Uooun aunds 2s 20008 op euooy “aiuerdns jelueisu ae 1 aje|unuasd sopiinjos easeySeound 18 19 8 jeuunu nu 9ySoxQULN BIs90t lunped0ig s]95in8 pulAud Ijes0p/suoo O/eUINS 40\s99e ear8IO\N rane apenosd es nu arepped nes auadoing yunjun iidesp uud ‘aued @ys9 eIuewoY o169 eo djoreren wud 0109 U| nse W) BIOHOURHXS ap avout} NO reALd 1do1p 9p sojos0001d goiide 65 poo In1¥Oen ep ke} ENoU In}o} no aise e120 18 “jeuojieureyu np insao01d &| eLeOUL}: (ZELL-PLOL "Ve) BHIA-@ BBHED stemozjaul ayeyond -oud 9p ojunidasp e1ojeu us woz}noxd aqunseu pind reodsip "916-16 HE soj@neu fe soygunBise ‘9p jolueuopio eunpaoaid gns easaund :ynpaoosd eye 1S ino}ce privaste calle de atac, art. 27 stabilesie c& holararile rman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a Inceput procesul Aplicarea normelor de procedura civild in spatiu, sub aspect it art. 1064, Afi se aplicd proceselor de drept privat cu elemente de te in masura in care prin tratatole ‘este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altel Cu privite la competenta intemnationala a instantelor romane, Codul cuprinde cispozilii generale (art, 1065-1077) si disp Deoarece de dispo: capitolul respectiy, referitoare la executarea cauz’ judecata procesul Un curator special (art. 1085) = Legea forului. In procesul civil international instanta aplica legea procesuala roménd, sub rezerva unor dispozili exprese contrare (art, 1087): calificarea unei probleme ca find de drept procesual sau de drept substar se face conform legii romane, sub rezerva institut n parilor, obiectul si cauza act conform legii care guverneazé fondui raportululjuricic dedus judecai (art, 1089); = Probele pentru dovedirea unui act juridic si forta probanta a InsoTsuticonstattor sunt cele prevlzute de leges convenité de par. cand ate. ele s-au produs ori au fost savar 1d, daca ea admite si 1ce de proba decal cele prevazule de conform prevederilor alin. (1) i (2). Legea romana se aplicd gi care ea accept proba cu martori gi cu prezumti ale judecatorulu le in care aceste miloace de proba n-ar fi admisibile conform legii strdine declarate aplicabile, Proba stariicivile si puterea doveditoare a ‘actelor de stare civilé sunt guvernate de legea locului unde a fost intocmit isul invocat, Administrarea probelor in procesul civil international este uvernata de legea romana (art. 1090): de pubiitate. Fora de veastare si publicitate, umenteze sunt cele prevazute de in materie imobiliard se aplica legea lui unde este situat imobilul (art. 1091); publice, Actele publice Intocmite sau legalizate de 0 .gea romana este romne numai dacd sunt supralegalizate, pe cale administrat statul de origine gi apoi de misiunea diplomatica sau oficlul consular roman, 1a de supralegalizare este permisa in temeiul le la care Romania este parte sau pe bazé de recip lor romane, de catre Ministerul Ju aceasta ordine (art. 1092). le procedurd asupra persoanolor se face sub ‘nr, 304/2004 (art. 2 si 7) , persoane f1p 18081 ut e000) ej gzeaL0des 96 ieoygoapnt esou # eaoud 2p see KIA of) eidonud 20 0909 U5 ‘eigeoyde wide fd o)s0 plvsrsduice e} aseoynad gnou vefe|'sxe20pnfor exds axoyt © Z02 ‘egearde augue ‘nsanord indsouy © DUED 5,89 21206 uy ghusiacuioo ej aiponnd e2Boy‘eremapnfas ord eeu 9p Ze U1 (> Insjod ojustaduoo ofelusiau ep E0pnl ay gs enuguCD On sony sojoluersueluejedwoo weaquayos erep et greD9pnf 9p suno weteseo0x (9 ueysul joe ep ayeaepey ey Bs enumUaO 00 OM -sonuy ye ssiversi ivetoduoo equaaos ejep 0 eyeo9pnl ap sia ut ajesao0s (e ‘luatacwoa ap overew UL eIN® empaooid op watay equiuns 2s wo rynsecdad We “ganpeoid 9p jou Bat # ae;pous weO4de indULd wopU 9} ‘eof ul ejis90e ove o sojeseoois xn goyde 95 punpad016 ap You rye 8 ‘2p o1ueu ayanuy oqys sonsEINoexo #6 eae 8s eINp=DeId OP [OU 1e06jh uy 618008 Bates ‘9p ojureu eyideouy ono ojasa0o1d 1S aude 9s gInpEDoAd 8p Jou ‘gaps 85 eno enssDoud eeGo 2 eseyN-0p UI st80 WNO S000 UN BOE 'C ‘60) 9p eiges pluzisu © 2p g>e) 85 eie00pnI (P “gwopuodepus eiuersuy © ep g00) 98 gs neo eaveUexs (2 gjeedu ghueteut o 9p ge) 98 BS ex9pnf (@ iyqznodd i undo uouvoy un-qu HORNS pow v!EIEUAUExS ol Es ezneD{F june "gNe gunpapord op jypog uy eye eo eHURL -e1Sas 'wyo insencid eavainégjsop nnued OG39 | od g Ve ap aes efpiveting Z 108 ojelupoo op ewes pugul i nyIco¥p 2 oyes0u06 sowdouyd wz0q ul eiezopnl Ingen BA 89 ‘avBoIRUeWIESe eyeBer roRlIZodID e209 0 SU ood rs Buoud e>ep (P 2 eo1eu0injos (9 \6u094 9489 e869) go AOU ad Bezryo!U sIeOd EerevOHNIES (4 jpoepat enpop iy wh A Ts psexdxo yoo) e1etuowoyfos gree goeP JeunU sievO{NOS eiseade epo\eGaGO O180(E ‘e29pn uy area op 912180 © euo|nDs # ap soncigo=pn{ oebjee shuts "P aijads 18 1119) tL exgoxd ep c[eDeojt ojSanud 20 u jouojouicny yao insa2oxd u pyqenyde W0Bo) 9189 2205 "6 P06) aise 2129 51 coumpsucseud 2709014 o1e01peR0p WING. jstupe eluiid uy era oIde esDeteIs0 91 "VL eeyoiseo8 © fovojue eindsouy arewrooxs 0 & aud 19 1ep "ou 1604 Ue NS ejnuno} s2Ino— eieys2}UC9 oun EereUOIN|S 2z—LIONNS eo e96%) Bundap gs Je64Iq y e1eod nu et Iwo @p nes atualgjao ap jalgiao |S eo ipuoo jSeejeoe ur 1S ginseui iSeeade UI ‘Jenud jeuoffeuIarUT 1o1p op ojunyiodes puinud ejesoooid uy ‘euewo! Jojo\uEISUI ee} UL 219 oP eze}oyoueg UleNS 1Ua}g,00 ‘guryes6 eojpun efuers|se 16 uNaead “euNpaao:d