Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pta

    Uploaded by

    Alexandru Floricică
    6 views86 pages
    psihologia tulburarilor anxioase

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    psihologia tulburarilor anxioase

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views86 pages

    Pta

    Uploaded by

    Alexandru Floricică
    psihologia tulburarilor anxioase

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 86
    Colectia Psinologie clnea si psihoterapie este coordonata Je ton Dano. Gavin Ansrows, Mark Creamer, Rocco Crine, Caroline Hunt, Lisa Lampe, Andrew Page, The Treatment of Ansity Disorders. Cinician Guides and Pationt Manuals Published by the Press Syndicate ofthe University of Cambridge, 2008 (© Cambridge University Press, 1994, 2003 (© 2007 by Edtura POLIROM, pentru prezenta raducere ww polizom 20 Edita POLIROM lagi B-dul Carl |r. 4, PO. BOX 268, 700508 Bucuresti B-dul LC. Bratiana ne 6, et. 7, ap. 33, OP. 97, P.O. BOX 1-728, 090174 Deserlerea CIP a Bibllotecl! Natio lea Roméniel Psthoterapiatulburarilor anxloase: ghid practic pentru torapeuti si pacieni/ Gavin Anarows, Mark Creamer, ecco ino. trad. do Miruna Andrescu gi Gina Oancea,~ ag: Palm, 2007 Bibhogs Index ISBN 976-973-46.0738-9 |. Andrews, Gavin li. Creamer, Mark occ , Miruna (vad) V. Oancea, Gina (vad) sises1.1 516.89-000.403 Printed in ROMANIA Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt Lisa Lampe, Andrew Page PSIHOTERAPIA TULBURARILOR Traduca ANXIOASE o Rite Okey Ghid practic pentru terapeuti si pacienti de Miruna Andriescu gi Gina Oancea POLIROM 2007 Cuprins Precentreaaatorlr. Prefs Abreviert 1 odcere 2. Aspecte penerale ale tulburdiloranxoase 4. Aspete generale ale tate, Gh prac pes trap 44 Tuburare de panic agorafbia. Sinirom. 5. Tburares de panic agorafbia Testament 6. Tuhurarea de pane i agoafbia. Ghd practic pena trapeat 71. Tlburare de poic gi agoafbia. Ghd practic pear paca 5, Fobia social. Sindrom 9. Fob ek, Tame eos nonn 10, Fobia social. Ghid practic peer eapea 1, Foba social. Gi practic peer pacing 12 Fob specie. Sind 13. Robie mpecifce, Trtament 14 obi specitice. Ghid practic penta terapeu 15. Fobllespeefice. Gh practic peau pacint 16. Tuburareaobsesi comple, Sindom 17. Tuburaesobsesi-compulsv Tratament 18 Tulburarea obsesv-compulsiv. Gh peace peas trap 19, Tuburreaobsesi compu. Ghid pectic pet pie 20-Tuburareaansoas pneralza, Sim 21, Tuburateaancoas generlzat, Ttament a7 2H gy an as «9 “8 sis so 383 375 22 Tlburareaanious generaliet. Gh practic pests tapes 23, Tlburare ansioal genealiet. Gd pratc pete pie 24. Sindromul de strespostraumatie, Sinem 25, Sindromul desires postraumatic. Trae 26, Sindromul de tres postraunatc. Gi practic penta teapot 27, Sindromul de sues postrasmatic. Gi practic pene pace 28, Conta Bibogrfe Inder ggggseee Prezentarea autorilor Gavin Andrens este profesor de piiatrie a Schoo of Paya de a University of New South Wales gi rector Ia Clinical Research Unit fe ‘Anxiety aod Depression din cadrl St. Vincents Hosp, Syncy ‘Mark Creamer exe direcr al Australan Cenue for Postraumasc “Menta Heat profesor in cdr Deparment of achat de a University of Meboure. Este med pabiolg, co experienindelunga in domeni sce rama. Rocco Cring exe matic polog. Conduce Anxiety Disorders Clinics ‘ee jel sete de patolopie la St Vincent's Hospital, Syne. Caroline Hunt ste medi pstoog si conferena la Schoo of Pchology ela University of Syey. Are oexperiensbogad in tates turtle Lisa Lampe este pists letor a School of Paya din cadral Universi of New South Wales. Lucreazcapshoteapeus la Cineal Research Uni for Anxiety and Depression din Sydney gi este director al Annet Disorders Program la Evestam Clinic, Cremorne, New South Wales. Andrew Page ese profesor acs geal Clinical Psychology din cade Scho! of Preicogy dela Univer of Wester Austalia, Penh Prefata Pring ei” a acest cia porit de la -Ghidurile practice pene pacien”vtlizate Ia Clinical Research Unit for Ansery and Depression (CRUTAD) in twatameoulpacienlor ca tulburiti anise. Programele specializate de terapic per tuburkie anccase au fost concepate In 1978, dup model propramul de tatament penirsaduli cu probleme e vrbie elabrst de de. Andrews cu mult inp in umm In 1979, Jot Franklin a conepat atest primal program pentru pacieni cu agorsobie. ncepind in acel an, -au pos la punct programe gate de aacurle de pana qi agoraebie, de fobla socks, do fob speifiec, de uburare ‘bsesv-compalsivd sa de antieutea generalizt. Tinp de Joust de ‘an, numerogi specialist aupartcipt a recoufigurarea si tstares shure penta diverse programe. Contbutisemnifiaive a dus fg anja ‘Secje amine ndeoseb John Franklin, Paul Fried, Steps MacMabon, ‘Richard Matick, Cammen Moran, Conra Newnan, Susan Tamer gi Morison ‘Taran. Robin Harvey era pe ate adminisuaionl sete. Le slaem eosebit de rceunoscor pen ajuor 9 sugestl loi Alex Blaszczym, ‘AneteJohansson, Colin MacLeod, Richard Matic, Hugh Morgan, Michael ‘Nichole, Cindy Page, Ron Rapec, Mark Ryan, Dewick Sloe, Michele Sing i Beth Spencer "A dova edie fost malt mai usr de relzat. fn prima ing, de weeme ce aia att ms continea o setine sufiient de document despre Sindromut deste postraumatic, Mark Creamer, decor al Avsvalian (Cer for Postraumatc Mental Health fot inviat so imbogeasca a al dole rnd, predindue veme de sapte ani sudenlr i terapeuglor dup aceasth care, sam foane ear ce trebule Schima. fn al wee rid, ‘nameroasel fuer de specialist prt in ukimi ani cea ca reves acetic ema drab inca dei plcsioare. Apo, edule ‘Curie Unive Pree 194 eda 200) ne. 0 PREFATA practice trbulay sf int pasl ev dezoltaren firese a programelor de ‘eatament implement la linia ~ fa decareicepueréspardinvechite: ie mulpumim pena sfaurle date In acest sens hi Stephanie Roser gt ‘Merran Lindsay. fn sit d. Page sd. Hun uereaza cam in liniie aor unversi 9 pot of not informa. Asada, ateatslcrae ese ‘scum rod a pau cenue de cerestare, nmireprezenind punclexclsiv {devedereal CRUTAD. Cute acetal ecomndi ctrl consle 1 seul Cini (wowcrafa or) ‘Le muluim iui Richard Barling si Pauline Graham dela Cambridge University Pres pests sugesti gi perry entuzieml ey crea ntmpinst scout care Abrevieri _Abrevieie a fost, ect posi limite, Unele dint ele apar doa in numitecapitoe isi expliste in lcurle respective. Cele flee in upeinsal ees: DSM-Il] Manual de Diagnostic si Stasi a Tulburrilor Mente, tsa Il, American Paychinre sociation (APA), 1980, DSMAIILR Manual de Diagnose # Stisticd a Tuburdrlor Memale, ca aI revizus, APA, 1987 SMV. Manual de Diagnostic Stasi a Talburdritor Mente, ca a 1V.a, APA, 1994 ICD-10—_Chasjeareafneraiona a Maladilor, ea aX eva, Claires Tbr Menale de Comporament, Cite de diagnos n cercetare, WHO, 1993 wc ‘Ttburare obsesv-compulsiva TA ‘Tlburareansioat generlizatt SSPT ——_Sindrom de sues postraumaic 1, Introducere Cum se utilizeazi aceasti carte Aceasth carte are ca subiecttratamental tuburrilor anxioase si ‘modi in care putt ajuta pacienjit cu tulburiri anxiase cronice si se Insindtoseasc sisi mind sinttos. Lucrarea conjine dezbatei ‘despre natura si tratamentl fecaruisindrom, desrie problemele ‘el mai des ininite in timpul tratamentulu si subliniad citeva ‘trntgii de management. Dar ceea ce este cel ma important conine ‘hiduri practice pentru pacientii cu rulburiri anxioase freevent Incite ‘Tulburarile anxioase nu apar lace care fac prea multe gj, ch, se refer la temeriiraionae sila evitareasimailor care provoacd afl de nelinigti. Persoanele care au atacuti de paca cred cl fica va face si cedeze fizic si psc, cele ce suferi de fobie social int ‘convinse ef se vor face de rine, iar cele cu fbii specific isi fae rift pentru propria persound. tulburari obsesiv-compulsive (TOC) se tem ca obsesile lor sf nu devind reaitae, iar cei care Suferd de anxietate generalizaté (TAG) tsi fac griji 8, in ciuda temerilo lor, se va produce un dezastru, Persoanee eu tulburir anxioase eronie sint extrem de sensibil la tres i se spar sau se nelinistese foarte ujor. Ele pt avea si simptome derivate, specifice ator tulburiri anxioase sau ator tipuri de deprese. ti asta gist imaginear, de obice, cele Insele, personalitatea sau temperament lor reprints eauza rulburari de care suferé. Dindu-i seama c¥ a © predispociie spre anxetate si cA mu sintcapabie 3.0 gestioneze, cle neagi sau scapi de sub control evenimentele care au generat acest sentiment si se stduiese 8 evitesituaile care le inrdutijese ‘area, Se concentreazi mai ales asuprasimptomelor fice care fac parte din rispunsul anxetal, in loc sincere 8 infeleagd raiunea scelei fii. Problemele principale sintevitarea = evitarea fobict, ‘tualurite compulsive, pralizia emotional, teama de 0 eventuala Imbolnivire ~ si timpul petrecut ficindu-si gr ‘Tratamentul ar trebui s8 urmiteasci s4 reduch sensibilittea ‘emojionald la sre, anxietatea aticipatore cu prvite la reultate si ‘comportamentele de evitare legate de anumit stuati. Aceasti carte Se adreseazA mai ales psihiatrilor si psibologilorterapeuti crora le ‘ofert informagii detaliate despre procedusile si posbilele erori in conducerea uni program de tratament cognitv-comportamental al principatelortulburdsi anxioase. Psihologi terspeui si psihiatri Invafi despre aceste tehnici in timpul pregdtri lor, dar dacd tia despre existena lor nu inseamnd c& stu si cum se pnd in practic. GGhidurile practice pentrapacienireprezints mu doar instrumentele de luca, ci si demersul in sine. Ble permit medicilor si ii sustind ecient in acest demers. Dact se aft pe min bune,aceste programe ot aduce alinae, pot imbundt starea pacientuluis, de multe or, pot chiar vindeea. De asemenea, ele pot amelior si predispozitia comportamentald citre anxietat, _Avezstd carte confine suse phiduri practice detaliate pentru pacienit care suferd de tulburiri cauzate de panica,agorafobie, fobie social, ‘bil specific, tulburariobsesiv-compulsve, anxitate generalizatt sau sindrom de stes posttraumatic. Cambridge University Press este de acord ca aceste ghiduri si fie multplicate de cumparatorul cli, daca fotocopile slujesetrtamentulvi pacienilor cu astfel de afec™ tiuni, Ghidurle au fost concepute ca nigle caiete de Iuerd, iar pacientit fac de multe ori adnotiri, personaizindu-gastfel exem- plarul cu observaitproprii si comentarii din parea terapeutlui relevante pentru afeciunea de care sufera. in afara copilor ficute de cumparator pentru pacientit pe cae ii tateazi, acest ghidur ‘su orice ali parte a lucrrit ~ mu pot fi reproduse,distrbuite sau Vindute. In eaz contrar se aplict prevederile legate de drepturile de tutor precizate la inceputul eli INTRODUCERE, 6 ‘Unor pacieni cu tulburiri anxioase le poate fi de folos simpla Iecturare a ghidurilor practice. Das cei mai multi se uptd de multi ‘yreme eu aceste oli si, pena ei, progres substan si sperania e vindecare apar abia dup ce medicul le di ghidul adecvat de ‘ratament, pe care fl urmeazAimpreuns, explicind-i-se procesl de ‘indecare, sub supravegherea si Indrumarea terapeutulti. In acest fel, experienfa mediculu i ju pe pacient s8 eleagl sis. aplice principle de tatament. Dupt incheierea tratamentlui,ghidurile ‘notte int folosite In continuare de edtre pacienti, pentru 2s rmenine rezultatele si a evita revva. Astfl, ele devin adevirate rmanuale de tipul ,cum sf reusesti singur” ‘Lucrarea include gi ghiduri practice pentru teapeu,flositoare {in tatamentul pacienlor cu astfel de tulburiri. Ghidurile congin indicat refervoare Ia contextele si circumstanele in care aces programe g-au dows efcacitatea la rBshturile sicomportamentele Dacientlor care necesité abilitti speciale pentru progresul terapiei {ila problemele majore ale procesului terapeutc. Aceste manuale prezinit o adeviract arid a tratamentului pacentlor cu asfet de Smptome si trebuie sf rimind confidentiale, Ctnd a apart prima cite #acesteiIucrar, au repezentat © noutate absolut In literatara de spcialitte, Ele acoperd tei sfertmri din cart; sfertul rimas este ‘mult mai conventional: un rezumat al nofunilr teoretice necesare terapeutilor pentru a Infelege natura tulburirilor de care sufert pacientii lor si pentru a evalua optiunile de tratament ‘Cina un pacient care suera de ~ si zicem ~ agorafobie isi fice 0 rogramare la medic, terapeutulanalizeazA toate optiunile si decide ‘cf un program de tratament cognitiv-comportamental este cea mai potrivil alegere. 1. Terapeutul face o apreciere a simptomelor si a gradului de handicap, incluzind scalele de evaluare si chestionaree cores- ppunzatoare. Apo, i cee pacientului si identifce sisi specifice smisura in care problema de care sufert fi afecteazA viata si sctivitatea 2. Terapeutl ii expicdpacientluitratamentulfolosind enungri de tipul: Te voi invaia cum sii controlezifricile, cum si te confrunt cu situaile de care te temi si cum sii gestionezi Ingrijoraea, Tati un ghid practic ce descrie tatamentu. Ts-1, cast si risfoeste-. Nu uita sil aduci la urmatoarea geding, ind yom incepe si punem in aplicare™ 3. Sedinele de terapie ale pacientului vor fi freevente ~ de obicei, ‘mal mult de una pe sAptimind -, fiecare find dedicats unei sectiui a ghidului practic; terapeuil va adapta continu sectunit Infancy de bras pacienui ide nivel acest de inelegere 4 Tratamennal di rezulate rapide, pacieni care suferd de agorafobie Imbunitjinds-i controlul asupra frcii dupa wei seding, find capabil si cllatoreasc8 dup ase gedine si nemaificindusi gj dupa ace gedinge de tratament. Programul teapeutic a ebuisi cuprindd cel mult 20 de gedint, mai ales dat pacietul a petrecut 40-60 de oe find exer suplimentare.,Temele” se concenizeazA supra aplicrii nor stateside management al anxiesi,asupra ‘expuneritgraduale la siuatile pentru care manifesté fick $1 supra idenificri si combateri gindurilor disfunctionale. 5S. Dupt incheierea tratamentului, se repeta grilele de evaluare iniale. Domenile in care pacienit trebuie s& continue si-i ImbundtgeascA rezaltatele sit identificate att In sedingele de terapie, cit si in rezuttele acestor teste de evaluare, Ei sint Incurajati 8 foloseascd deopovriva ghidul practic - completat acum cu noi informagi ~ si tehnicile pe care le-au invijat in timpal sedintelor de tratament si si vink periodic la terapeu, pentru seinge de evaluare. ‘Terapeutit cu niveluri diterte de pregitire pot folosi aceste shiduri in diverse moduri. Inainte de a trata un pacient cu agorafobie, cei cu experien Iimitaté In domeniu ar tebui, spre exemplu, si pareurpl captolele 2 si 3 ale acestei luerar, care contin prezentarea aenerald a tulburitit si indicapile de eratament, po si citeasct despre teorile since cu privir a natura si tatamentul agorafobici Jn capitolele 4 si 5. fn final, in captoll 6 vor esi ghidl practic al terapeutului, unde i se vor explica problemele care se pot ivi in tratarea unui pacient cu agorafobie; informatie true coelate cu cele din capitolul 7, care contine ghidul practic al pcientilor cu sNTRODUCERE v agorafobie si wlburiri de panica. Astfel, atunci cind vor incepe sedingele de terapie, vor fi deja familiarizai cu etapele tratamentulu (precentate in ghidurle practice) si cu informayile de ansambla pe ‘care le define un terapeutexperimentat. Cei mai experimentai sau ‘mai ocupafi pot tece peste eapitolele ntroductive, dar ar trebui sia in consierare sugestile de watament si ghidurile practice, care se ‘dovedescesenfale mai les in cazl in care spar complicail. Asada, faveste capitole le ot fide folos multor terapeut, chiar daci sa Dreseris un tratament medicaments, peniu €% diieulile care pot ‘pies sint aceleasi. In general, medicii care prescriu freevent medicament a forms principal de tratament vor considera capitoele te deseri simptomele afeciuni si optiunile de terapie extrem de ttle, ma ales eh pacienfi vor ste, de obice,totl despre boals de care sufers si se asteaptd ca doctorit si fie familiarizai eu Iiteratura de speciale, Carten se adreseazs asadar medicilor practcieni si conine ‘ajoritatea informajilor necesare tari cu succes a pacienilor care suferd de tulburitianxicase. 2. Aspecte generale ale tulburdrilor anxioase Informatii de bazi despre tulburarile anxioase ‘Tuburitileanxioase muse refer doar la gril exagerate.Framinile int normale. Nivelurile medii de anxicatesint deseo bine-venite pentru cresterearandamentulu cuiva, iar cele relativridicate pot ‘considerate normale in anumitecircumstange, Persoanee cae sufera 4e tulburrianxioase nu doar se ping de fptul sit foarte nelinisite ‘recven, ci solicit spriin pentru confruntarea eu anumitetemeri ‘eeurene pe care consider irajonale si supirdtore. Cai prafazim

    You might also like