Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tratat de Dezinformare

    Uploaded by

    zenjanos
    5 views125 pages
    Conspiration

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Conspiration

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views125 pages

    Tratat de Dezinformare

    Uploaded by

    zenjanos
    Conspiration

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 125
    ‘VLADIMIR VOLKOFF TRATAT DE DEZINFORMARE De la Calul Troian la Internet Traducerea: MIHNEA COLUMBEANU © Editions du Rocher © Antet pentru versiunea in limba romani Redactor: Nicolae Nastase Coperts: Ion Nastase ‘Tehnoredactare computerizata: Diana Grad ISBN: 973-9241-87-5 ‘CUPRINS. Prefaa 1-Dezinformarea sieul I—Ce anume nu e dezinformarea .. Ml-De la guri la ureche .. IV-E adevarat,findca am V-Zilele Radioului... it. V1-Dezinformarea se organizeaza VIL Perioada clasici VIMl—Tentative occidentale IX~Cine a céstigat Razboiul Rece! X=Cum se c0MC€PE wenn X1—Cum se practic. XL Accesoriiverbale XIII Accesori senzoriale XIV— Cutie de rezonant XV-E adevarat finde am vizat. XVI- Un studiu de caz- XVIL- Rizboiulinformatilor XVIII— Un mod de ata XIK- Cee de facut? . Maltumiei Nota autora Bibliografie selectiva ‘Toaté arta rizbojului se bazeaza pe inselatorie. Sun Th Toati arta politicii este aceea de a face si se creadi Machiavelli Omul e clit astelincétfetiunile fi fac o impresie ‘mai puternicé decat adevarul, Erasmus Spunetéle ceea ce vor sit audi. Lenin PREFATA Astiz, gratie dezvotiri fri precedent a mijloacelor de in- formare in masa, a capacitilor noilor tehnici de comunicare, a relativ recentului vector informational alat in plind expansi ne ~ Internetul - informatia se raspeindeste si este receptatd ‘mai rapid ca oridnd pe intreaga planeta, Asteptarea, asimilarea si ullizarea ei curenta au devenit la fel de presante precum sa- tisiacerea celorlalte trebuinte umane ~ biofziologice si psiho- sociale, Disparita barierelor tehnige de comunicare a facut ca pie mmdntul si fe nu numai un sat global* (Marshall McLathan), ci sium ,sat electronic" in spall caruia informatia, in diverse forme, reali, trunchiata, partial sau falsficata circuli in mare vitezi Consumulzilnic de informatie, cu diferentele inerente, can- titative si calitative, de la un individ laaltul, de la o comunitate nafionala la alta, reprezintio obisnuinti, o necesitate de la sine infeleasa si a cared ignorare genereaza inevitabil frustrare, ne- ‘multumire si chiar nesiguranta. Ziaree, revistele, radioul,televiziunea si mai now Internetul sunt canal prin care se influenteaza, orienteazi si dirijeaza opi- nia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constintele, chiar dincolo de granitele proprilor vointe si simfuri. Suntem {ot mai dependenti de aceastiretea globali pentru a fila curent ‘cu ceea ce se intdmpl in lame. Am vizut la televizor, am auzit Jaradio, am cit in ziar sunt afirmalii care se invocd adesea pen- ‘rua argumenta un punct de vedere sau ajustifica o anume at- tudine sau conduiti, De aceea ne bazim mult pe credibilitatea siintegritatea medillor de informare. Virtuile extraordinare ale mass-media se constituie, para- doxal, in tot aitea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in 0 VLADIMIR VOLKOFF ‘masa reprezinta 0 ocazie propice si pentru manipularea infor ‘mati, lar prin aceasta este posibil safe schimbate atitudinile, cconvingerile,trairile si comportamentul oamenilor fari a apela a mijloace violente;o realtate de ordinul evidentei poate capita, cu totul alte dimensiuni fata de cele care i sunt propri;albul se poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb. ‘Traind -0 lume hipermediatica se pune tot mai acut si i informatie, a acuratetei ei, a concordantei de- pline dintre continutul siu sirealitatea pe care o exprim,o su- sereaza sau 0 semnifici, Mai mult chiar: a sistemului de nor- ime si valori, concepii,atitudini, convingeri si sentimente pe care le poarti cu sine, astrilor de spirit pe care le vor provoca, ‘a asteplatilor pe care le vor trezi. Este vorba aici de ADEVAR, scris cu litere majuscule si rostit rispicat, deoarece fara apara- rea siafirmarea lu, dincolo de orice interese individuale sau de sup, de subiectivismul inerent judecati si apreciert umane, ni- ‘mic nu se poate clad frumos si trainic. A face rabat de la aceas- ti cerinti, a0 ignora, ar insemna in fapt si acceptim cinica for- ‘mula a lui V. 1. Lenin: A spune adevérul este o prejudecaté bur- -ghezi mesching. Intru apirarea adevirului se ridicd in fapt si cartea de fat a lui Vladimir Volkoff care, cu rigoare stiinfifca, cu o privire lucida, obiectiva, abordeaz metodic fenomenul dezinformarii, {storia lui, determinarile sociale si psihologice, impactul siu in, plan individual sicolectiv care merge, nu de putine or, pind, laa crea noi situati, noi evenimente, deci alte realiti ‘Semnatarul lucrarii porneste in intregul siu demers de la convingeres premisi afirmati foarte categorie precum ci: Ade- vrul e un lucra sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nos: fru... care, in consecint’, merita si tratim cu veneratie rel sioasé. ‘Vladimir Votkoff autor a mai multor hueari de psihosocio- logie, dar side inspirate romane si scenari, cunoscator in pro- funzime atat al viet poltce si sociale a lumii occidentale, ct si alceleice pana mai ier era incatusata in imperial comunist, in ‘reprinde o analiza meticuloasa, chiar didactic uneor, pentru Tratat de dezinormare ane explica ce a fost dezinformarea pe traiectlistoric al deve- niri sale, de la Calul Troian la Internet, ce este si ce va fi ea in planal ménuiri able a informatiei pentru a atinge un anumit obiectiv. EL defineste dezinformarea drept o tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor terti, determi- indndui sa comita acte colective sau si difuzeze judeciti dorite de dezinformatori. Date find amploarea si frecventa utilizarit, dezinformarii in societatea de ast, tot mai tributara informa fie aefectelor sale pe multiple planuiri a rolului ei in situatii de criaé side razboi, in tari precum SUA, Anglia, Franta dar si in alle state, sunt scofi,colegi, institute i centre de cercetéri unde se studiaza si se aprofundeaza cu mijloace slintifce, teoretice si experimentale, problematica dezinformanti ca instrument al ‘manipulariiindivizilor si mulfimilor. »Radiografia" sa asupra tehnicilor utilizate in operatiunile de dezinformare practicate astizi nu doar in timp de rzboi sau crize, ci curentsi pe timp de pace este necesara mai mult. ‘a oricand, avind in vedere ci pe misuri ce informatia creste {n volum, circulé tot mai rapid, incercénd si rspunda cat mai adecvat variatelor nevoi de cunoastere si actiune ale omului si colectvitiilor, potential crese in aceeasi proporte si pericolele denaturari e, aiungaind pani la a se uliza asa-zisele mesaje clandestine autlitve si vizuale menite afi inoculate direct in sub- constientul uman precum sia actiuni de intoxicare prin care si se afecteze discernaméntul factorilor de decizie, Dupa cum ne- difuzdnd o informatie, transmitnd:o incomplet, tendentios sau {als or, saturdnd publicul prin suprainformatie, care abate aten- tia oamenilor de la anumite probleme sile diminueazi capaci tatea de a diferentia esenfialul de secundar se ajunge in fapt tot la dezinformare. Lafel de edificatoare, ct extrem de multe concluzii de or- din practic nu numai pentru cei care produc informatia, ci s pentru cei care folosese zilnic acest “produs special’ este si demonstratia autorului privind cele sapte feluri in care poate fi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urmireste si nue: « afrmat; nega; trecut sub tacere; e amp! minuat; @ aprobat; e dezaproba. wv VLADIMIR VOLKOFF increzitor in valorile occidentale, Viadiir Volkoff ne ara ze atentiac& siin democratille autentice, in societitile cu perienta democratic’ indelungata exist pericolul dezinfor ri, Democratia, in viziunea sa, opinie pe care o impartasim si ‘noi, presupune ca 0 conditie sine qua non existenta liber iit ‘de miscare a informatiei. Incercarea de a o opri sau restrange ar echivala cu insisi moartea democratic, transformarea ei, ‘am spune noi, in contrariul ei, adic in dictatura, Excursul istoric, succint,atentin select si redat intrun stil atractiv se dovedeste a fi deosebit de instruct. In lucrare sunt infatisate situati, cazuri, exemple din istoria diferitelor epoci si ‘popoare, pana in zilele noastre ~ cazul conllictelor din Golful Persic si din zona Baleanilor-, dar si din implozia devastatoare a sistemului comunist~ prin care se demonstreaza elocvent cum au fost gandite si aplicate diverse si subtile tehnici de dez- informare, de la mijloacele clasice ale dezinformarii de tip re- Jafiei gurétureche, tiparul, radioul, flmul, fotografia, televiziu- lacel mai recent sicel mai insidios ~ computerul, sub for- rma Jnternetului {in numele dreptului fundamental al omului si al societati la informaii nedeformate, nedenaturate,alfatului ci astzi dezin- formarea se practica pe o scar ingrijoritor de mare fiind con- siderata a cincea dimensiune a oricdrei batilii~alaturi de di- ‘mensiunea pant, mare, ae si cosmos ~ sunt explicate pe larg le si tehnicile de concepere si aplicare a dezinformiri Dezvaluirea intimititlor acestui procedeu, am numit dezin- formarea care este considerati, cu deplina indreptitire, drept 0 ‘component a rizboiului informational, prezent in reaitate nu ‘numai in cazul conflctelor militar, ci tot timpul, uta nu doar pe specialist, i si publicul larg, care este tinta oricarel opera fiuni de dezinformare si inteleagi alchimia acesteia, ingredien- tele care se folosese si in ce proporti si combinali “tehnolo- fice”. Vom vedea ca procedurile in cauzi, fara a fi prea sofist- cate, sunt in schimb extrem de eficace precum: # negarea eve- nimentului; @ inversarea faptelor, e amestecul intre adevar si ‘minciuna; @ modificarea motivulu: @ schimbarea circumstante- lor; # estomparea; e camulflajul;# interpretarea; © generaliza- Tratat de dezinformare v rea; ilustrarea; « impactirea responsabiltiti sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre parti sam. Toate aceste “trucur? care insi exploateaza abil toate slabiciunle umane, vanittile in. dividului si prejudecitile sociale, sunt insotite de exempliicar, ceea ce face ectura nu numai placuti, dar si extrem de instruc. tiva pentru intelegerea mecanismelor de functionare a dezinfor- mati sa efectelor el adesea aseménitor bulgirelui de zapada sau perversului indemn: calomniazd, calomniaza cd pand la ur- ‘ma tot riméne ceval Dar specialistul nu se opreste doar la a ne prezenta cum si ce este in stare si genereze dezinformarea, posibilitaile sale cu adevirat dezorientative, dezorganizatoare, inhibitoare si chiar i formuleaza strates, tacticile si caile practice de contracarare a acestui fenomen nociv si amoral In respectul autentic al omului, finand seama ca in orice actiune de dezinformare inta principalé e omul, el find in fapt si“consumatorul” de informati, profesorul Volkoff, icentiat in literatura clasic si doctor in filosofie, ne retin atentia si asupra ‘modalitailor de protectie impotriva muscdturii veninoase a dez- informirii recomandndwne: @ si nu ne kisim sufocati de su- prainformatia ambienta; e si nu ne formm opinii decat asupra subiectelor despre care putem avea acces la mai multe surse de informare; @ & practicém spirtul de contradictie si si incercém sine formém opinii, in Toe sie cumpiirim gata fabricate; @ si refuzim sistemaic si categoric autocenzura lor. Cualte cuvinte, pentru a fi imuni la dezinformare, pentru a ‘anihila efectele sale persuasive, fiecare dintre noi trebuie si pr- ‘veascé faptele, evenimentele, situate indferent prin ce vectori ne sunt aduse la cunostinta (atentie deosebiti la televiziune ~ paradisul dezinformariif), cu 0 anume circumspectie, facind, efortul de a examina atent sursa, continutul informatiei, mo- ‘mental sau contextul in care a fost ansata si cénd avem posibil- tat chiar si o confruntare cu realtatea la care face timitere. Pentru c, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este mai dificil de manipulat decét un om neinformat, deci va cidea mai ‘greu victima dezinformarii w Tati tot atdtea motive si salutim calduros initatva si efor- tul edituriiAntet de a pune la disposi cittorilor romani aceas- ti carte. Eaeste de cert utltate pentru ainfelege si ceca ce sa petrecut in ani regimului comunist in tara noastr, dar siceea ‘ce se intimpla acum in aceasta perioadi de tranaitie ~ dureroa- 4, confuzé inc si parc fira de sfrsit ~ spre societatea demo- cratcd si statul de drept pentru care Sau jertit atitia oameni in decembrie 1988. Lucrarea se adreseazi sociologilor, psihotogitor,jurnalis- tilor,tuturorcelor care lucreazinsistemul massmedia, cadre lor didactice, cercetitorilor si studenfilor din instituille ew profil sociouman, lucritorilor din servicille de informati, celor din diplomatie, personalului militar din structurile ce asigura apirarea nationala, ordinea public’ si siguranta nationala, Prin problematic ei de mare actualitat, cu siguranta ca aceasti carte va fi receplat cu interes de catre lasa politica romaneas- 4, de analisti politic’ care furnizeaza sila rndul lor sunt mari consumatori de informatie, dar side publi! larg, de orice cet {ean care are dreptul la informatie veriica, temai pentru a pa- tea filer sia actiona in cunostint de cau7i in folosul ssi al ‘comunititii de care apartine Dr. Gheorghe Aridivoaice Caprrou 1 DEZINFORMAREA $I EUL Mi se intampla adesea sa tin conferinte despre dezinfor- ‘Am vorbit in nenumirate cluburi filantropice, precum gi in fata Asociatieifilosoflorerestin, la Saint. Cyr sila Saint Cyr au MontDore, pentru jandarmi, marinar, ziaristi, poltist aviatori, oameni politici si chiar la Scoala superioara de rizboi (be care nu mai trebuie so numim astfel, pentru cé a fost re- botezata Colegiul interarme de aparare, ceea ce este deja un semn complice din ochi al dezinformator ul). r, de cum trecem la etapa réspunsurior la intrebir, ntot- deauna se giseste cate un smecher ~ profesor sau colonel ~ care si se ridice si simi spund: ~Foarte bine, domnule, ne-ati convins, Dar cine ne dove- deste ci nu dezinformati si dumneavoastra? Rasete. Intrebarea este paradoxali dar legitima si, de ast dati, am impresia cd ar fi mai bine sa rispund inainte de a incepe. Prin urmare, voi povesti chiar de-acum ce anume ma deter mint si ma interesez de dezinformare. ‘Comandantul Coignet si arma psihologica fn 1958, eram eley ofter la Scoala Militar’ de Infanterie din Cherchel, iar programul nostru de trageri, curitire a armamentului, marsuri nocturne si trasee de lupta a fost intrerupt de un conferentiar care nea facut sé radem prezen- tindunise astie Sunt comandantul Coignet, de la Scoala asa-zist supe- rioara de rézboi. (Inca se mai numea astel) a care, a inceput si ne vorbeascé, pentru patru ore, de- spre arma psihologica. Bram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pe care ka interesat expozeul comandantului. In ziua ,liberarii", 6 VLADIMIR VOLKOFF yatat de dezintormare 7 acea sirbitoare cu care se termina stagiile militar si in tim- pul careia totul e permis, sase sau opt dintre camarazii mei au adus pe scend un obiect prelung pe care Lau prezentat ca fiind arma psihologica* si care nu avea psihologic decat, rnumele, Eu, insé, fasesem fascinat de cocktailul compus violuri la adresa multimilor, propaganda, psihanalizi, mac sitehnici publictare pe care ni propusese comandantul. Sar pitea ca toate acestea sa fi fost inca incomplet digerate, poate cio anume naivitate ma indemna si consider aceste metode aproape infailibile, dar sunt sigur ci nu ma ingelam presimtind ci era ,ceva' la mijloc. Si la drept vorbind, trebuie si recu- noastem ci de asti data armata francezi nu mai ramasese in ‘urma intrain razboi ci, dimpotriva, era in avangarda unor cer- cetiri abia schitate, dar care aveau si ofere pe vitor niste rezultate de rasunet mondial Pentru moment, inca nu ne aflam decét in faza de creare a Biroului 5 si a Corpului de cadre al tineretului algerian, care nu au ajuns la rezultatele scontate. Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de la o idee ‘sindtoasé: promovarea in Algeria a elitelorfavorabile prezen- tei franceze, Aceasta {tinea simultan de Santierele tineretului side conceptul de comisar politic, aventura in care am fost amestecat si eu insumi, Nu pentru multa vreme. Cici, ince- pind din luna iulie a anului 1958, actiunea a fost saboiat la nivel guvernamental si nu mi-a mai ramas decat o bereta cu panglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasé, intrucdt, este preferata musulmanilor. Biroul 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula opinia algerienilor, dar era slab pregitit pentru asa ceva, sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregatita ca si profite. De obicei, erau afectaliparasulisti care nui mai puteau Siri sau rezervisti ale ciror opin poitice pareau indoielnce: echivala cu a inscrie actiunea intr-un cere vicios, din moment ce se impiedica obtinerea rezulatelor despre care se credea canaveau sa apara, Mi] mai amintesc si acum pe acel locotenent cu beret rosie care venea sé aduci discuri cu muzica berbera in satul ‘meu de regrupare arabia. Populata, desi binevoitoare fata de noi, disparea la primele mugete ale megafoanelor. M-am inte- resat care erau motivele aceste atitudini, Oamenit mei mi-au explica, in eufemisme pudice, c& acea muzica instrumentala, ‘urescita femeile intrun asemenea hal, incdt mu-si mai puteau. face treburile. Am transmis mesajul, dar far succes. — Nau decit si asculte, mi-a réspuns locotenentul. Asta le deschide spirtul Incepand din acel moment, am considerat ci nu astfel ‘rebuia sa se manuiasca arma psihologica, dar in mintea mea si facut loc ideea ca trebuia sé fie posibilé manipularea spiri- ‘lor. In aceeasi perioada, am inventat cuvantul psihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decit cea ce urmireste sé spuni, Roger Mucchielli si subversiunea Anii au trecut si, spré 1972, interesndu-ma de lumea invi- fimantului, am descoperit admirabila brosura a lui Mucchieli, Subversiunea, Reluénd notiunea de ,razboi al schimbului*, draga lui Pierre Nord, Mucchiell, picior-negru*, fost comunist, fost ofiter din D.B. 2, care sia pierdut un brat in lupta, demon- streaza ca ,concepfia clasicd ficea din subversiune si din riz- boiul psihologic o masina de rzboi in perioadele de ostiltate sise oprea la sfarsitul acestora'. in schimb, ,razboiul modern este in primul rind psihologie’, iar beligerantii la curent cu ultimele noutiti urmarese sé creeze in tabira adversa o ,revo- lutie voluntaristé": ,Conditile socio-economice ale revolutiei (.) nu devin [forte] motrice ale revolute decat daca exist o stare de spirit revolutionara, o vointa de lupta. Aceasta «stare de spirit» este cea care face revolutia, in afara cazului cd inter- vine resemnarea, din cauzafricii sau a respectului. Prin urma re, se poate si trebuie sa se «lucreze» la nivel psihologic, s8 se {nvinga frica si respectul, si se creeze agresivitatea unora si complicitatea altora." Observati cd aceasti doctrind, exploatata din abundenta de catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs * fn rig iectnoir= (arg) francen din Algeria (0. ). 8 VLADIMIR VOLKOFF de a fi reluata de islamisti, din nou, cu anumite conivente occidentale. Importanta nu este reali consemneazi Muc- chielli,,ciceea ce cred oamenii, iar ,Gasirea cuvintelor care au efect e mai importanta decat analizarea datelor obiective". ‘Actiunea subversiva urmareste trei scopuri: = sa demoralizeze natiunea vizata si si dezintegreze gru- patile care 0 constituie; 3 diserediteze autortatea, precum si pe aparatoti, func- tionari si notabilitatile sale; ~ si neutralizeze masele pentru a impiedica orice inter- ventie spontand generala in favoarea ordinii stabilte, in mo- mentul ales pentru cucerirea non-violent a puterii de catre ‘mica minoritate. ‘Aceasti neutralizare implica ,s4 se impund ticerea majo- rit, o ticere care exprima apatia, nu oprobiul la adresa ele mentelor turbulente*, ,Nu este vorba in nici un caz de 0 «mo- bilizare a maselor populare» (..) ci, dimpotriva, de imobiliza rea acestora. Voluntarismul revotutionar nu are nimic de-a face cu o rebeliune generat, iar «recursul la popor» nu este decat © formula verbala de propaganda, valabilé atunci cand poporul, este finut la distanta.* Demontand actiunea agentilor subversivi in cazul end acestia raman exterior grupului vizat ca si cell in care se inte- greaza, Mucchielli araté cd ,nu € posibl nici 0 manipulare fara cunoasterea perfecti (ntelectuala, psihologica si empa- tic) a grupului care trebisie subminat si a membrilor Aceasta, bineinteles impreuna cu priceperea si stapanirea tehnicilor de manipulare, permite s& se asigure credibilitatea ‘aceea ce se doreste si se dea de crezut Pe scurt, siintrun mod dea dreptul genial, Mucchielli de- vvenise constient de o transformare radicala in arta razboiui. Daca, de la inceputuriletimpurilor, arma psihologica nu a fost decat un accesoriu. razboinic folosit doar rareoti si cel ‘mai adesea lisat in magazie, secolul XX a cunoscut aparitia razboi esentialmente psihologic, in care operafiunile nilitare au devenit doar accesori la care se recurge par monios ca la niste anexe ale actiunii principale. Astfel au fost, Tratat de dezinformare a de exemplu, rizboaiele de decolonizare, precum si rizboaiele tle gherila care iau adus pe comunist la putere in numeroase ‘uti, printre care si China. Numesc acest fenomen ,paradoxul Ini Mucchieli Nu numai ca Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu- ‘ivi ruse care, inten fel, imi diduse nastere, si asupra a ceea vce se intimpla in jurul meu (peatunci, ma aflam in Statele Unite, sfésiate in dowd de Razboiul din Vietnam si de exploa- lutea sa politica), dar imi si propunea, fara so stie, un subiect, ile roman care m-a urmarit cétva timp: kas fi putut intitula Aventurile unui psihocrat si as fi povestt in paginile lui cum, «oul sea vandut sult dracula pentru a stip suletele alltora, Daca am renuntat sil scriu, am ficuto din doud motive, ‘unul bun, celalalt rau. Pe de o parte, am descoperit c nu posedam suficiente date asupra tehnicilor de manipulare pentru ami imbogati povestea intr-un mod satisfacdtor ~ si, aasupra acestui punct, nu ma ingelam. Pe de alti parte, imi epugna sa descriu medii sociale pe care nu le cunosteam, ‘cum ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se parea ca proveneau cele mai grave manipuléri: nu observam, ca un orb cce eram, cd se intimplau Iueruri mult mai rele in cercurile intral caror mijloc traiam ~ si anume, mediul universitar american, 0 ocazie pierduta, asadar, ins pe care aveam $0 regisese ‘mai tarziu. Alexandre de Marenches si dezinformarea ‘Succesul unui roman al meu intitulat Refntoarcerea, publi- cat in 1979 sia carui actiune se desfisura in lumea informat 9, a facut ca directorul Serviciului de documentare externa, si contraspionai, alias S.D.ECE,, sau ,Sdeke", cum il numese cu afectiune unii, sama cheme pentru a sta de vorba. Alexandre de Marenches, descoperitor al lui Sun Ti, era convins, intre altele, de dowa lucruri foarte simple: in primul rand, cd inamicul (adicd, in acea perioada, URS) purta un razboi psihologic cu noi, iar in al doilea rnd, ca unul dintre cele mai utile mijloace de aparare ar fi constat in a dezval 2 /LADIMIR: VOLKOFF pentru Montajul, sub titlul Dezinformarea, arma de rizboi, volum care a vazat lumina tiparulai in 1986, aaturandui pe Sun Ti, Lenin, Ceahotin, Delmer, Nord, Bittman, Mucchielli Claude Polin, Heller, Barron, Legris, Koestler, Borchgrave, Zinoview si Tyson, Desigur, anumite documente contfidentiale nu putusera fi reproduse, dar am avut satisfactia de aafla pas ct pas ci antologia mea era folosita atat de servicile de infor- mafii, cat si de scolile de ziaristica, Insusi cuvantul dezinfor- ‘mare, necunoscut cu citiva ani mai devreme, era citat toata ziua de mass:media si se aglomerase in vocabularul omului de pe strada. Imi atinsesem scopul si m-am putut intoarce pen- ‘ru cétiva ani la ceea ce militar ar fi numit ,dragile mele stu- «it, adicd viata de romancier. ‘Apoi, spre 1983, cererile de conferinte sau reluat din pin ‘municipaltiti, organizaii de tineret, scoli militare. Nimic surprinzator in toate acestea. Avusesera loc trei evenimente care schimbau complet datele dezinforméri, iar cei care se preocupa de aceste chestiuni observasera: iderea comunismului priva Occidentul de tapul isp ‘or ciruia i se putusera atribui odinioara toate operatiunile de dezinformare, sau cel putin toate reusitele acestora; ~ tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci- pau de sub controlul statelor si erau din ce in ce mai practi: cate de organisme private; = imaginea, atotputernica imagine, triumfase definitiy asupra cuvantuli, in domeniul comunicatilor ¢ a informati- ilot, deschizindute dezinformatorilor perspective noi si apa- rent nelimitate. Aceasta revolutie in dezinformare o observasera cercurile interesate. Ea mia trezit dorinta de a preciza anumite idei, de a recapitula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze. ‘Aste! a luat fit aceasta micd lucrare, care nu se pretinde a fi exhaustiva din nici un punct de vedere, insé ar putea si le provoace altor exegetidorinta de a merge mai departe cu pro- prile lor investiga. Carrrouu IL CE ANUME NU E DEZINFORMAREA ‘Avertisment asupra informafiei Un fapt nu este 0 informatie Un fapt nu devine informatie decat atunci cand un infot mator informeaza un informat. ,Ploua nu este o informatie, afi timp cat, de exemplu, nu vam telefonat pentru a va infor ma c& plows, Militari au motive intemeiate si faci deosebirea intie informatie, care este culeasé in stare bruta, si informati, cat sunt trecute printr- selectie cu minimum trei factori: evalu rea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiel Aceasti tripli selectie le confera informatiilor militare ut Simulacru de obiectivitate: ofiterul de la Biroul 2 ma ausit ‘cand vam anuntat ci ploua; inci nu tam dat nici o indicate falsi; de altel, e luna octombrie, deci est firese sa ploutis plus, vecinul meu declara si el c& ploua, Ofterul de la Biroul 2 a conchis, pe buna dreptate, ci exist ipoteze temeinice pe tru ase putea miza pe realitatea poi {nsi, chiar presupundnd ca nu obtin nici un avantaj din @ vi transite elemente false asupra conditilor atmosferice, orice informatie presupune prezenta a trei variabile in care nu se poate avea absoluta incredere: ~ informatorul, Poate cd sunt un pesimist innascut, care tinde si descopere ca ploua atunci cind burniteaza, sau mi 5€ pare ci e probabil si ploua si nu mam deranjat sa ma uit Pe fereastra? Poate ci nu vid foarte bine si am confundat stropil de la un furtun cu ploaia trimisa de bunul Dumnezeu? Poate ‘am gsit cd era mai simplu sa va spun ,ploua, finde ma ga ‘deam ca .va ploua’, sau constatasem ca ,a plouat"? ~ mijiocul de comunicare. Daca vam telefonat, sar putea ‘ca aparatul si fi harat, si dumneavoastra sa fi auzit prost: eu am spus pulovar sau oud, nu ,ploud. Daca vam scris, am © “ VLADIMIR VOLKOFF caligrafie atat de detestabilé incat sar putea ca dumneavoas- ‘ra s fi citit ,ploua* in loc de plas, plana, plind, pruna sau chiar glum ori haina. . = informatul. Poate ca sunteti atat de optimist, ineat veti exclama: ,Mereu exagereazis sunt sigur ca se va face frumos*. Sau, dimpotriva, vi veti nelinisti pentru mine simi vetitrimite 0 umbrela, un impermeabil, o canadiana, cdnd eu crezusem doar ca ploua fiindea eram trist? ‘Am patea continua astel la nesfarsit. Rusii relateaza poves- tea acelui taté analfabet al cirui fiu plecase in armata. Fidl trimite o scrisoare: ,Draga tat’, o duc destul de bine, sper ca bine sila voi, trimite-mi rogute o rubli*. Tatal i cere unui trecitor grabit si prost dispus sii citeasca scrisoarea, iar omul vorbeste atat de rigusit,incat tatalu i se pare ca aude: ,Tata, ‘ma distrez bine, nu ma doare pe mine de voi, trimitemi repede bautura", ,Ba n-am sik trimit nimic*, raspunde tatal, ,daci-mi serie pe tonul asta". Trece o luna. Soseste inci o scrisoare. ‘Tatal fi cere ajutorul altui trecator, dar greseste hartia si ito da tot pe cea veche. Trecatorul tocmai aflase ca primise 0 de- coratie si cA sotia lui nscuse gemeni. Citeste entuziasmat epis- astiel incat tatil intelege: ,Draga titicule, mor dupa tine, mie dor de voi, toata ziua ma Tog so duceti bine, daca nu te superi, te rog simi trimiti o copeica, doua". ,Ahal face tata “Asa, vezi. A invatat s& se poarte, Am sii trimit doud ruble cu posta urmatoare.* ‘Se mai cunoaste, in India, povestea acelui maharadjah din {ara orbilor care nu stia ce este un elefant. A trimis sase orbi in jungla, cu porunca sii descrie animalul. Orbii au pipait un elefant si sau intors cu descrieri contradictorii. ~Elefantul*, a pus unul, ,e lung si mladios ca un sarpe". ,Nusi adevarat", a protestat altul, ,c lat si moale ca o foaie de cort*. ,Ba gresesti*, a facut al treilea, ,e ascutit si lucios ca un dinte urias”. .Vi Dateti joc de noi", Sa suparat al patrulea, ,¢ gros si aspru ca un trunchi de copac*. ,Ba e urias ca un munte*, ka contrazis al cincilea. ,E sublire si rasucit ca un colicel de franghie*, a incheiat ultimul, care nuvi apucase decat coada. ‘Toate acestea ilustreaza trei ide importante: Tratat de devinormare 18 ~ informatia nu confine niciodata adevarul suta la suta. Pe tot parcursul se strecoara erori, chiar daca nici un membru al Ful informaiy de a nformator a informa, nar intent rele; ~ orice sar crede, nu numai ci in materie de informare ti exista obiectivitate, dar orice pretentie de obiectivitate tre- ie si fe tratata cu suspiciune. Este preferabil sii ascultam. ‘ve de o parte pe guelf, iar pe de alté parte pe ghibelini, decat ‘a trimitem la fata locufui un observator asa-zis impartial, care va simpatiza de la bun inceput cu unii sau va fi patit mai bine dle ceilalti; ~ este firesc ca fiecare martor si aiba propria sa impresie uupra evenimentului la care a asistat. Daca impresiile se potrivesc prea bine unele cu altele, e ceva suspect la mijloc. Din partea mea, contradictlle dintre cei patru Evanghelisti sunt cele care mi fac si cred in veridicitatea lor, iar Biserica are perfecta dreptate si ne prezinte versiuni partial divergente despre ceea ce estimeaz ea ca ar fi adevarul, Obiectvitatea nu poate exista ~ cu atat mai mult ~ decat in informatia de ordin stintfic, unde aceeasi experionti reali- zat cle mai multi experimentatori conduce intotdeauna la ace- leasi rezultate, Ipotezele savantilor sunt obiective in masura in care se confirma prin fapte, iar faptele lor sunt indiscutabile in sensul c& oricare observator sar putea substitu cu cel care a cules datele perceptible ce le alcatuiesc, date perceptibile constituite in general prin coincidenta dintre un metru si ceea ce masoara acesta (admitéind o marja de eroare), In tot ceea ce are legatura cu opinia publica, ne aflim in mod cfar departe de o asemenea rigoare, iar diversele criterit, de obiectvitate pe caré nile propun mijloacele de informare ~ A ziso culare, care e un om cinstit’, ,Vedeti cu proprii ochi imaginea televizata", ,Este prerea majoritti ~ nu sunt des- tinate sa ne asigure. ‘Nofiunea de dezinformare ‘Se observa ci informatia este in sine o marfi denaturati, ‘Na va lipsi tentatia de a o denatura si mai mult. Ca si nu mai vorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau 16 VLADIMIR VOLKOFF ‘mai putin constient, si modificam adevarul in mi de impre- jurari din viata noastr particulara. Sa fim constient ins pentru oricine are ocazia de a manipula opinia publica, este foarte ispittoarealunecarea dela adevarul aproximatv la min-

    You might also like