Professional Documents
Culture Documents
cadrul schemei plantandu-se 3 benzi cu 2 exponenti (Tabelul 1.1) dupa cum urmeaza :
Tabelul 1.1
Rasadul a fost realizat in solar cu incalzire prin intermediul sobei de caramida in strat
nutritiv de amestec (mranita + turba).
1
Plantarea rasadului in camp s-a realizat in randuri simple, teren nemodelat, la distanta de
80/40 cm la plantele conduse cu o singura tulpina realizand o densitate de 3,5 plante/m² si 80/50
la plantele conduse cu doua tulpini cu densitatea de 2,5 plante/m² conform schemei
experimentale in blocuri randomizate. Data plantarii a fost 8 mai 2013.
2
Formarea celei de-a doua tulpini nu a pus probleme deoarece, prin copilire s-a putut alege
lastarul cel mai apropiat de sol. Palisarea lastarului s-a realizat prin intermediul sforii de palisat,
metoda ce usureaza intrarea si lucrarile efectuate in cultura, in timpul vegetatiei. Sfoara pe care
fost palisata a doua tulpina a fost legata de aracul vecin la inaltime corespunzatoare orientata
aproximativ sub forma literei V.
Fotografie cultura tomate: rand stanga – conducere cu o tulpina; rand dreapta conducere cu doua tulpini
In culturile de tomate asigurarea apei este foarte importanta. Cea mai utilizata si care da
rezultate cele mai bune comparativ cu alte metode este irigarea prin picurare, metoda ce s-a
folosit si in cazul acestei culturi.
3
Tratamentele contra bolilor si daunatorilor
In cultura de fata s-au realizat tratamente atat la avertizare, cat si de combatere propriu-
zisa a bolilor si daunatorilor din cultura (Tabelul1.)
Tabelul 1.
4
Tabelul 1.
Fertilizarea faziala, necesara, pentru a ajuta plantele sa reziste la stresul zilnic adus de
factori de vegetatie. In tabelul 1. Sunt prezentate materialele si substantele care au fost utilizate
pentru cultura de tomate.
Tabelul 1.
Tabelul 1.
Tabel cu date privind distanta medie dintre sol si cea de-a doua tulpina
In ceea ce priveste distanta medie de la sol pana la punctul de unde creste cea de-a
doua tulpina, soiul la care distanta a fost cea mai mica este Ildi cu 17,2 cm , in comparatie cu
soiul idyll la care distanta medie este de 28,7 cm.
5
Tabelul 2.
Pe prima tulpina soiul ce a avut la plantare aparuta inflorescenta, a fost soiul Idyll la
data de 8 mai cu o perioada de aparatie de 4 zile la toate plantele din cultura de acelasi soi, urmat
de Perun pe 9 mai si Kumato pe 10 mai. Soiurile mai tardive a fost Cherry red si Ildi cu 7,
respectiv 8 zile mai tarzii decat soiul Idyll, respectandu-se aceeasi ordine de inflorire si la tulpina
a doua.
Privind perioada de aparitie a primelor inflorescente pe prima tulpina fata de cea de-a
doua tulpina, s-a observat ca toate soiurile mai putin Cherry Red au o perioada de tardivitate de
24 de zile, respectiv de 23 de zile.
Tabelul 2.
La cea de-a doua tulpina distanta medie dintre sol si prima inflorescenta este
aproximativ dubla fata de distanta ce se regaseste la prima tulpina datorita faptului ca tulpina a
doua a fost formata din lastar lateral, lastar ce a pornit de la o distanta fata de sol similara cu
distanta dintre sol si prima inflorescenta de pe prima tulpina.
6
Tabelul
Tabelul
In ceea ce priveste distanta medie dintre inflorescente diferenta dintre plantele conduse cu
o tulpina si plantele conduse cu doua tulpini, este mica. S-a observat diferente intre plantele
conduse cu o tulpina si prima tulpina de la plantele conduse cu doua tulpini, valori cuprinse intre
0,1-0,4 cm la soiurile Kumato Idyll si Ildi, iar la soiul Perun s-a observant o diferenta de 2,2 cm
intre inflorescente. Soiul Cherry red a inregistrat aceleasi valori atat la plantele conduse cu o
tulpina cat si la plantele conduse cu doua tulpini Comparand prima tulpina cu cea de-a doua
tulpina se pot observa diferente, dar nesemnificative, valori de 0,3 cm la Cherry red si Ildi, 0,6
cm la Perun si Idyll si 0,7 cm la soiul Kumato.
7
Tabelul
Tabelul
8
Legat de numarul mediu de flori in inflorescenta, soiul reprezentativ este soiul Ildi, cu cel
mai mare numar mediu de flori in inflorescenta cuprins intre 87,7 flori la plantele conduse cu o
tulpina, 85,2 la prima tulpina si 82,8 la cea de-a doua tulpina la plantele conduse cu doua tulpini.
Soiurile Kumato si Perun sunt aseamanatoare in ceea ce priveste numarul mediu de flori,
inregistrandu-se un numar de 10,5 flori atat la Kumato cat si Perun la plantele conduse cu o
tulpina. La plantele conduse cu doua tulpini, soiul Kumato inregistreaza valori mai mari cu 0,8
flori pe prima tulpina si 0,2 la ce-a de-a doua tulpina decat soiul Perun.
Soiurile cu fructe rosii, Cherry red si Idyll, inregistreaza diferente la numarul mediu de
flori, valori mai mari avand soiul Idyll cu 5,3 mai multe flori la plantele conduse cu o tulpina, si
4,3 cu 4,2 pe prima tulpina respectiv a doua tulpina la plantele conduse cu doua tulpini, decat
soiul Cherry red, dar in cadrul fiecarui soi s-au observat mici diferente intre cele doua tipuri de
conducere.
9
Tabelul
Tabelul
Cel mai bun procent mediu de legare al fructelor la plantele conduse cu o tulpina a fost la
soiul Idyll cu 90,2% fructe legate si un numar mediu de 19,7 fructe/inflorescenta, iar procentul
cel mai slab a fost la soiul Ildi cu 61,2%, dar un numar de 53,7 fructe/inflorescenta.
10
Atat pe prima tulpina cat si pe cea de-a doua tulpina, soiul Perun a avut cel mai bun procent
de legare de pana la 97,7% respectiv 91,3% si un numar meniu de 8,3 fructe respective 8,4
fructe/inflorescenta, iar cel mai slab procent l-a inregistrat soiul Ildi cu 62,2% pe prima tulpina si
62,6 pe cea de-a doua, dar un numar de 53,0 fructe legate in inflorescenta respectiv 50,6 fructe
legate.
Tabelul
Inceputul perioadei de maturare este foarte important, astfel se poate spune daca un soi
este timpuriu sau nu. In momentul de fata soiurile ce au aceeasi perioada de maturare atat pe
prima tulpina cat si pe cea de-a doua tulpina sunt soiurile Cherry red si Idyll, soiurile cu fructe
rosii, fiind in acelasi timp primele soiuri care au inceput sa-si matureze fructele.
Cu toate ca soiul Ildi este un soi ce are fructe galbene, la fel ca si soiul Perun, acesta si-
a inceput maturarea fructelor in data de 4 iulie cu 10 zile mai tarziu decat Perun.
In ceea ce priveste influenta pe care o are formarea celei de-a doua tulpini in inceputul
perioadei de maturare a fructelor pe tulpina principala, nu se vad modificari, fata de cultura
condusa pe o singura tulpina.
11
Tabelul
Numarul Numa-
mediu de rul
Varianta Inflorescenta fructe/in- total de
flores- fructe/
centa tulpina
1 2 3 4 5 6
V1(Mt) - Kumato – o tulpina 8 9 9 10 12 8 9.3 56
V2 – kumato - 2 tulpini 9 8 9 9 9 8 8.7 52
V3 – Perun – o tulpina 9 8 9 10 8 9 8.8 53
V4 – Perun – 2 tulpini 9 8 9 10 7 7 8.3 50
V5 – Cherry red – o tulpina 16 15 15 12 9 5 12.0 72
V6 – Cherry red – 2 tulpini 15 15 14 14 10 7 12.5 75
V7 – Idyll – o tulpina 22 19 22 20 17 18 19.7 118
V8 – Idyll – 2 tulpini 18 18 17 18 12 10 15.5 93
V9 – Ildi – o tulpina 57 61 55 40 35 12 43.3 260
V10 – Ildi – 2 tulpini 58 56 51 36 21 7 38.2 229
Tabelul
Numarul Numa-
mediu de rul
Varianta Inflorescenta fructe/in- total de
flores- fructe/
centa tulpina
1 2 3 4 5 6
V2 – kumato - 2 tulpini 9 7 7 8 10 10 8.5 51
V4 – Perun – 2 tulpini 9 9 9 8 9 7 8.5 51
V6 – Cherry red – 2 tulpini 15 14 16 14 5 6 11.7 70
V8 – Idyll – 2 tulpini 20 23 17 20 9 8 16.2 97
V10 – Ildi – 2 tulpini 54 60 50 34 19 10 37.8 227
Privind numarul total de fructe s-a observat ca plantele conduse cu o tulpina au un numar
mediu mai mare de fructe pe inflorescenta combarabil cu numarul mediu de fructe de la plantele
conduse cu doua tulpini.
12
Tabelul
Comparand cultura cu o tulpina, fata de cultura cu doua tulpini, se poate observa un numar
aproape dublu de fructe recoltabile la cultura cu doua tulpini fata de cea obisnuita cu o tulpina.
Tabelul
In ceea ce priveste greutatea medie a unui fruct se observa faptul ca soiul reprezentativ in
aceasta situatie este soiul Cherry red care la plantele conduse cu o tulpina are greutatea medie a
unui fruct de 13,4 g, iar soiul cu fructul cel mai mic este soiul Ildi cu greutatea medie a unui fruct
de 10,5 g.
13
Tabelul
La plantele conduse cu doua tulpini se oberva mici diferente in ceea ce priveste greutatea
medie a unui fruct fat ace cele conduse cu o tulpina, astfel ca la soiul Cherry red greutatea medie
este de 12,8 g la prima tulpina si 12,7 la cea de-a doua tulpina, cu o diferenta de 0,1 g intre
tulpinile de pe aceeasi planta si cu 0,6 respectiv 0,7 g fata de plantele conduse cu o singura
tulpina.
Tabelul
Mediile Cantitatea
Soiul Numarul total de fructe Greutatea medie a medie de fructe
recoltabile/planta unui fruct(g) (g)
V1(Mt) - Kumato – o tulpina 56 11,4 638,4
V2 – kumato - 2 tulpini 52 11,2 582,4
V3 – Perun – o tulpina 53 11,8 625,4
V4 – Perun – 2 tulpini 50 11,0 550
V5 – Cherry red – o tulpina 72 13,4 964,8
V6 – Cherry red – 2 tulpini 75 12,8 960
V7 – Idyll – o tulpina 118 11,0 1298
V8 – Idyll – 2 tulpini 93 10,7 995,1
V9 – Ildi – o tulpina 260 10,5 2730
V10 – Ildi – 2 tulpini 229 10,2 2335,8
14
foarte mare de 2,73 kg la plantele conduse cu o tulpina, iar cele mai slab productive soiuri au fost
Kumato cu 638,4 g si Perun cu 625,4 g la plantele conduse cu o tulpina, soiuri care de altfel au
productii foarte apropate cu o diferenta de 13 g sau echivalentul unui fruct.
Tabelul
Cantitatea
Soiul Numarul total de fructe Grutatea medie a unui medie de fructe
recoltabile/planta fruct (g) (g)
V2 – kumato - 2 tulpini 51 10,8 550,8
V4 – Perun – 2 tulpini 51 10,7 545,7
V6 – Cherry red – 2 tulpini 70 12,7 889
V8 – Idyll – 2 tulpini 97 10,6 1028,2
V10 – Ildi – 2 tulpini 227 9,9 2274,3
Tabelul
Soiul Ildi la plantele conduse cu doua tulpini a avut o productie medie de 4,5 kg/planta,
soiul Idyll cu o productie aproape jumatate mai putin, fata de Ildi, de 2,02 kg, iar la o diferenta
de 174,3 g fata de Idyll este soiul Cherry red, soiul cu fructele cele mai mari la inceputul
fructificarii insa foarte sensibil la temperaturile ridicate, fapt ce a redus din greutatea si marimea
fructelor.
15
Codase in ceea ce priveste productia dar rezistente la temperaturile ridicate, soiurile
Kumato si Perun au inregistrat productii medii pe planta de 1,13 kg respectiv 1,09 kg cu o
diferenta de 0,4 g intre acestea.
Tabelul
Tabelul
16