Tulburări de anxietate

Tulburare de anxietate generalizată Specificanți pacient:

A. Anxietate și preocupare pt mai multe situații - 6 luni

B. Control dificil Criterii îndeplinite:
C. (3 din):
a. neliniște
b. fatigabilitate
c. dificultate de concentrare
d. iritabilitate
e. tensiune musculară
f. perturbare de somn
alte specificații:
D. Teamă intensă declanșată de prezența/ anticiparea prezenței unui obiect/ situație
E. Contactul cu stimulul fobic determină un răsp anx. imediat
F. Recunoaște că frica este exagerată/ ilogică
G. Situația fobică este evitată sau suportată cu dificultate
H. Deteriorarea functionarii
I. Nu este cauzată de: tiroidism, probl cardio, pneumo, substanțe
Anxietate socială (Fobie Socială) Specificanți pacient:

A. Frică sau anxietate marcată în legătură cu una sau mai multe situații sociale în care
individul este expus la o posibilă verificare din partea altora. Ex: interacțiuni sociale (a Criterii îndeplinite:
avea o conversație, a întâlni persoane noi), a fi observat (mâncatul sau băutul), și
performarea în fața altora (a ține un discurs). Notă: la copii, anxietatea trebuie să apară
față de covârstnici și nu doar în interacțiunile cu adulți.
B. Individul se teme că se va comporta în vreun fel sau că va avea simptome de
anxietate care vor fi evaluate negativ (ex: se va umili, va fi penibil; va fi respins sau
ofensat de alții).
C. Situațiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate. Notă: la copii,
alte specificații:
frica sau anxietatea pot fi exprimate prin plâns, acces de furie, stupefacție, retragere
sau eșuare în a vorbi în situații sociale.
D. Situațiile sociale sunt evitate sau îndurate cu frică sau anxietate intensă.
E. Frica sau anxietatea este peste proporțiile pericolului actual cauzat de situația socială
și față de contextul sociocultural.
F. Frica, anxietatea sau evitarea este persistentă, ce durează în mod tipic 6 luni sau mai
mult.
G. Frica, anxietatea, sau evitarea cauzează distres semnificativ clinic sau neadaptare în
mediul social, ocupațional sau în alte medii importante ale funcționării.
H. Frica, anxietatea sau evitarea nu este atribuită efectelor psihologice ale unei
substanțe (ex: abuz de droguri, medicație) sau altei condiții medicale.
I. Frica, anxietatea sau evitarea nu este explicată mai bine de simptomele altei tulburări
mentale, cum ar fi tulburarea de panică, tulburarea dismorfică a trupului sau tulburarea
din spectrul autist.
J. Dacă este prezentă o altă condiție medicală: ex: Boala Parkinson, obezitate,
desfigurare de la arsuri sau răni), frica/anxietatea/evitarea este clar nerelaționată sau
excesivă.
De specificat dacă: frica este strict față de vorbitul sau performarea în public.
Fobie specifică Specificanți pacient:

A. Frică sau anxietate marcată față de un obiect sau o situație specifică (ex: zbor,
înălțimi, animale, să primești o injecție, să vezi sânge). Notă: la copii, frica sau Criterii îndeplinite:
anxietatea poate fi exprimată prin plâns, acces de furie, stupefacție, sau agățare.
 B. Obiectul sau situația fobică provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate
imediată.
C. Obiectul sau situația fobică este evitată în mod activ sau este îndurată cu frică sau
anxietate intensă.
D. Frica sau anxietatea este peste proporțiile pericolului actual cauzat de obiectul sau
alte specificații:
situația specifică și față de contextul sociocultural.
E. Frica, anxietatea, sau evitarea este persistentă, ce durează tipic de 6 sau mai multe
luni.
F. Frica, anxietatea, sau evitarea cauzează distres semnificativ clinic sau neadaptare în
mediul social, ocupațional sau în alte medii importante ale funcționării.
G. Tulburarea nu este explicată mai bine de simptomele altei tulburări mentale: -frica,
anxietatea, sau evitarea situațiilor asociate cu simptome de panică sau alte simptome
incapacitante (cum sunt în agorafobie); -obiectele sau situațiile legate de obsesii (cum
sunt în tulburarea compulsivobsesivă); -amintiri despre evente traumatice (cum sunt în
tulburarea de stres posttraumatic); -separarea de acasă sau de figurile atașante (cum
este în anxietatea de separare); -de situații sociale (cum este în anxietatea socială).
Atac de panică Specificanți pacient:

O frică intensă sau discomfort intens care atinge apogeul în câteva minute, timp în care
sunt prezente 4 +: Criterii îndeplinite:
1. palpitații sau ritm accelerat al bătăilor inimii
2. transpirații
3. tremur
4. dificultați de respirație
5. senzație de sufocare
6. durere în piept sau discomfort
7. greață sau distres abdominal
8. senzație de amețeală sau leșin alte specificații:
9. frisoane sau senzație de căldură
10. senzație de amorțeală sau furnicături
11. derealizare sau depersonalizare
12. frica de a pierde controlul sau de a înnebuni
13. frica de moarte
Tulburare de panică Specificanți pacient:

A. Apariția atacurilor de panică recurente caracterizate de o frică intensă sau

discomfort intens în care sunt prezente 4+: Criterii îndeplinite:
1. palpitații sau ritm accelerat al bătăilor inimii
2. transpirații
3. tremur
4. dificultați de respirație
5. senzație de sufocare
6. durere în piept sau discomfort
7. greață sau distres abdominal
8. senzație de amețeală sau leșin alte specificații:
9. frisoane sau senzație de căldură
10. senzație de amorțeală sau furnicături
11. derealizare sau depersonalizare
12. frica de a pierde controlul sau de a înnebuni
13. frica de moarte.
B. Cel puțin unul dintre atacurile de panică a fost urmat, în decursul unei luni (sau mai
mult) dupa producerea lui de una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici :
1.frica apariției altui atac și a consecințelor acestuia (innebunire, a pierde controlul etc.)
2.comportamente legate de evitarea atacului de panică
C. Tulburarea nu este datorată consumului de substanțe sau altei condiții medicale
D. Tulburarea nu poate avea altă cauză specifică (atacurile de panică nu apar doar
odată cu alți stimuli specifici precum se întămplă în cazul fobiei sociale, fobiei specific,
tulburării post-traumatice etc.)
Agorafobia Specificanți pacient:

A. Frică marcantă sau anxietate legat de 2 (sau mai multe) din următoarele 5 situații:
1. Utilizarea transportului în comun (Ex: automobile, autobuze, trenuri, vapoare, Criterii îndeplinite:
avioane).
2. A fi in spații deschise (Ex: locuri de parcare, piețe, poduri).
3. A fi in spatii inchise/înconjurate (Ex: magazine, teatre, cinematografe).
4. A sta într-o coloană sau într-o mulțime/aglomerație.
5. A fi în afara unei case în care nu e nimeni.
B. Fiecare temere sau evitare din situațiile acestea sunt datorate gândurilor conform
cărora, evadarea ar fi dificilă sau ajutorul nu ar fi disponibil în situații de dezvoltare a
unor simptome de panică sau alte simtpome de incapacitate sau de jenă (Ex: frica de alte specificații:
îmbătrânire, teama de incontinență).
C. Situațiile agorafobie provoacă aproape întotdeauna frica sau anxietate.
D. Situațiile agorafobie sunt evitate în mod activ, necesită prezența unui însoțitor, sau
sunt suportate cu frică intensă sau anxietate.
E. Frica sau anxietatea este disproporționată în comparație cu pericolul real,
reprezentat de situațiile agorafobice, și cu contextul socio-cultural.
F. Frica, anxietate, sau evitarea este persistentă, de obicei o durată de 6 luni sau mai
mult.
G. Frica, anxietate, sau de evitare provoacă distres semnificativ clinic sau afectare pe
plan social, profesional sau alte arii de funcționare.
H. Dacă o altă condiție medicală (Ex: boala intestinală inflamatorie, boala Parkinson)
este prezentă, atunci frica, anxietate, sau evitarea sunt în mod clar excesive. 12 I. Frica,
anxietatea sau evitarea nu sunt mai bine explicate de simptomele unei alte tulburări
mentale – de exemplu, simptomele nu se limitează la fobia specifică, de tip situațional;
nu implică numai situatii sociale (ca în tulburarea de anxietate socială); și nu sunt legate
exclusiv de obsesii (ca în tulburarea obsesiv-compulsivă), defecte sau imprefecțiuni
fizice percepute (ca în tulburarea dismorfică corporală), reamintiri ale evenimentelor
traumatice (la fel ca în tulburarea de stres posttraumatic), sau teama de separare (ca în
tulburarea de anxietate de separare). Notă: Agorafobia este diagnosticată independent
de prezența tulburării de panică. Dacă în descrierea unui individ se îndeplinesc criteriile
pentru tulburarea de panică și pentru agorafobie, ambele diagnostice trebuie atribuite
Tulburare de separare Specificanți pacient:

A. Frică sau anxietate dezvoltată excesiv și neadecvat, în ceea ce privește separarea

față de cei apropiați (3 din 8):
1. Distres excesiv recurent atunci când anticipează sau trece prin separarea de casă sau
figuri față de care are un atașament mare.
2. Îngrijorare persistentă și excesivă despre pierderea sau posibila rănire a persoanele
de care are un atașament majos, precum îmbolnăvire, dezastre sau moarte.
3. Îngrijorare persistentă și excesivă cu privire la confruntarea cu un eveniment nedorit
(a se pierde, a fi răpit, a avea un accident, a se îmbolnăvi) care poate cauza separarea Criterii îndeplinite:
de o persoana față de care are un atașament major.
4. Reticiență sau refuz persistent/ă de a ieși afară, departe de casă, la școală, la muncă
sau oriunde altundeva datorită unei frici de separare.
5. O frică sau reticienșp excesivă și persistentă de a fi singur sau fără persoana față de
care are un atașament ridicat, acasă sau în alte împrejurări.
6. Refuz sau reticiență persistent/ă de a dormi în altă parte sau a merge la somn fără a
fi în apropierea unei persoane față de care are un atașament ridicat.
7. Coșmaruri repetate care sunt despre ideea de a fi separat de persoana față de care
resimte un atașament ridicat.
8. Repetate plângeri de simptome fiziologice (dureri de cap, dureri de stomac, greață,
vărsături) atunci când anticipează despărțirea sau se petrece, față de o persoană cu
care are un atașament ridicat.
B. Frica, anxietatea sau evitarea este persistentă, care durează cel puțin 4 săptămâni la
copii și adolescenți, și la adulți 6 luni sau mai mult. alte specificații:
C. Deteriorarea funcționării
D. Deterioarea nu poate fi explicată mai bine de alte tulburări.
Mutism selectiv Specificanți pacient:

A. Eșec repetat de a vorbi în contexte sociale specifice în care există o expectanță de a

vorbi (ex.: la școală) în ciuda faptului că vorbește în alte situații. Criterii îndeplinite:
B. Perturbarea interferează cu reușitele educaționale, de muncă sau în comunicarea
socială.
C. Eșecul nu se datorează lipsei de cunoștințe sau necunoașterea limbii vorbite 10 în
contextul social. alte specificații:
D. Perturbarea nu poate fi mai bine explicată de alte tulburări
 Tulburări depresive
Episod singular

A. Prezenţa unui singur episod depresiv major.

B. Episodul depresiv major nu se explică mai bine printr-o
tulburare schizoafectivă, schizofrenică, schizofreniformă,
Tulburare o tulburare delirantă sau altă tulburare specifică sau nespecifică
depresivă din spectrul schizofreniei şi altor tulburării psihotice.
majoră C. Niciodată nu a existat un episod maniacal sau hipomaniacal
Episod recurrent

A. Minim două episoade depresive majore (cu o pauză de minim 2 luni între
ele)
B. NU sunt explicate mai bine de o tulburare psihoticã
C. NU episod maniacal sau hipomaniacal
Tulburare depresivă persistentă (Distimie)

A. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei,mai multe Da decat

NU,indicata subiectiv sau observata de altii pt cel putin 2 ani
B. Prezenta, cand e depresiv, a 2 sau mai multe din:
1.apetit scazut sau supraalimentare
2.insomnie sau hipersomnie
3.energie scazuta sau oboseala
4.stima de sine scazuta
5.concentrare scazuta sau dif. in luarea deciziilor
6.sentiment de lipsa de speranta
C. In perioada de 2 ani a tulburarii, individul nu a fost fara simtpomele de la A
si B pt mai mult de 2 luni
D. Criteriul pt episod depresiv major poate fi prezent continuu, 2 ani
E.Nu a existat niciodata un episod maniaca sau hipomaniacal,si nu s-au
indeplinit niciodata criteriile pt tulb. ciclotimica
F. Tulburarea nu e mai bine explicata de o tulburare persistenta
schizoafectiva,schizofrenie,tulburare iluzorie,sau alte tulburari specificate sau
nespecificate de spectru psihotic sau schizofrenic
G.Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale unor substante sau a
altei conditii medicale
H. Simptomele cauzeaza distres semnificativ clinic sau deficiente
sociale,ocupationale, sau in alte domenii importante ale functionarii
Tulburare disruptivă de dereglare a stării

A. Izbucniri temperamentale recurente şi severe, verbale şi/sau

comportamentale
B. Izbucnirile temperamentale ȋn contradicţie cu nivelul de dezvoltare
C. Minim 3 ori pe săpămână
D. Dispoziţia dintre izbucnirile temperamentale - iritabilitate sau furie cea
mai mare parte a zilei, aproape ȋn fiecare zi –raportata de alţii
E. Criteriile A-D prezente minim 12 luni – nu mai mult de trei luni
consecutive fără simptomele A-D
F. Criteriile A şi D prezente ȋn minim trei medii (şcoala, loc de muncă, acasă
etc), sever ȋn minim un setting
G. Diagnosticul NU ȋnainte de 6 ani sau după 18 ani.
H. Apariţia criteriilor A-E ȋnainte de 10 ani (observaţie sau istoric)
I. NU criteriile pentru episod maniacal sau hipomaniacal, mai mult de o zi
( excepţie- durata)
Notă: Starea de dinaintea unui eveniment pozitiv sau pe durata evenimentului –
NU simptom de manie sau hipomanie
J. NU apar exclusiv ȋn ȋntr-un episod depresiv major şi NU sunt explicate
de o alta tulburare
Notă: Diagnosticul nu poate coexista cu : tulburare bipolară, tulburarea
opoziţionismului sfidător, tulburarea brizantă intermitentă
K. NU condiţie medicală sau neurologică, NU consum de substanţe
Tulburare disruptivă de dereglare a stării

A. Izbucniri temperamentale recurente şi severe, verbale şi/sau

comportamentale
B. Izbucnirile temperamentale ȋn contradicţie cu nivelul de dezvoltare
C. Minim 3 ori pe săpămână
D. Dispoziţia dintre izbucnirile temperamentale - iritabilitate sau furie cea
mai mare parte a zilei, aproape ȋn fiecare zi –raportata de alţii
E. Criteriile A-D prezente minim 12 luni – nu mai mult de trei luni
consecutive fără simptomele A-D
F. Criteriile A şi D prezente ȋn minim trei medii (şcoala, loc de muncă, acasă
etc), sever ȋn minim un setting
G. Diagnosticul NU ȋnainte de 6 ani sau după 18 ani.
H. Apariţia criteriilor A-E ȋnainte de 10 ani (observaţie sau istoric)
I. NU criteriile pentru episod maniacal sau hipomaniacal, mai mult de o zi
( excepţie- durata)
Notă: Starea de dinaintea unui eveniment pozitiv sau pe durata evenimentului –
NU simptom de manie sau hipomanie
J. NU apar exclusiv ȋn ȋntr-un episod depresiv major şi NU sunt explicate
de o alta tulburare
Notă: Diagnosticul nu poate coexista cu : tulburare bipolară, tulburarea
opoziţionismului sfidător, tulburarea brizantă intermitentă
K. NU condiţie medicală sau neurologică, NU consum de substanţe
Tulburări din spectrul schizofrenic și alte tulbuări psihotice
Tulburare delirantă

A. prezenţa a minin 1 episod delirant cu durată de minim o lună.

B. nu criteriul A din schizofrenie.
C. afectare funcţională neafectată (cu excepţia delirului).
D. dacă au avut loc episoade depresive sau manicale, acestea au fost scurte
comparativ cu episoade delirante.
E. neatribuit unei substanţe sau unei alte condiţii medicale.

SPECIFICAŢII:
tip erotomanie
tip grandoare
tip gelos
tip persececutant
tip somatic
tip mixt
cu conţinut bizar
tip de episod (singural, multiplu) şi stare (actual, parţial, remis)
Tulburare psihotică scurtă

A. prezenţa a unuia dintre următoarele simptome. Cel puţin unul trebuie să fie
(1), (2) sau (3):
1. iluzii.
2. halucinaţii.
3. vorbire dezorganizată.
4. comportament trivial dezorganizat sau catatonic.
B. durată minim o zi, dar mai puţin de o lună.
C. tulburarea nu e mai bine explicată de depresia majoră, bipolară sau alte tulburări
relaţionate şi nu e atribuită unui uz de substanţe sau unei alte condiţii
medicale.

SPECIFICAŢII:
• cu stresori expliciți
• fără stresori expliciți
• cu debut postpartum (în primele 4 săptămâni
• cu catatonie
Tulburare schizofreniformă

A. - 2+ simptome, prezente timp semnificativ în decursul unei luni (< dacă

tratament)
- Dintre care cel puțin unul e (1), (2) sau (3):
Simptome:
(1) Idei delirante
(2) Halucinații
(3) Limbaj dezorganizat
(4) Comp. puternic dezorganizat sau catatonie (
(5) Simpt. Negative (ex: aplatizarea afectului, avoliție)
B. 1 lună ≥ Durată episod <6 luni
C. NU e tulburare schizoafectivă, depresivă majoră, sau bipolară cu elemente
psihotice pentru că:
1. Nu episod depr.maj sau maniacal (in timpul fazei active)
2. Episod depr. sau maniacal, dar pt o per. f scurtă de timp
(nesemnificativ)
D. Nu datorită consum de substanțe/condiție medical
SPECIFICAŢII:
• Cu prognostic bun/incurajator
• Fără prognostic bun
• Cu catatonie
• Severitate (pentru fiecare simptom durata și intensitatea)
Schizofrenie

A. 2 sau mai multe simptome prezente paparcursul unei luni; cel putin unul
din simptomele 1, 2, sau 3
1) idei delirante;
2) halucinatii;
3) limbaj dezorganizat (incoerenta);
4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic;
5) simptome negative (aplatizarea afectiva, avolitie ).
B. Disfunctie sociala/ profesionala (o perioada semnificativa de timp de la debutul
perturbarii; incapacitate de realizare interpersonala, scolara sau profesionala);
C. Aparitia simptomelor de 6 luni, din care o luna sa fie prezente simptome
care satisfac criteriul A;
D. Excluderea tulburarii schizoafective si a tulburarii afective;
E. Excluderea unei conditii medicale generale, sau abuz de substante;
F. Daca exista istoric de tulburare autista sau de alta tulburare de dezvoltare
pervasiva: diagnosticul se pune daca au fost prezente idei delirante sau
halucinatii , timp de cel putin o luna.
SPECIFICAŢII:
- primul episod acut: pentru o perioada simptomele sunt indeplinite;
- primul episod in remisie partiala: se observa o imbunatatire dupa existent unui
episod delirant;
- primul episod in remisie totala: remisa totala a simptomelor dupa un episode fara
nici o specificatie;
- episoade multiple acute: macar doua episoade de idei delirante;
- episoade multiple in remisie partiala:perioada de imbunatatire intre episoade;
- episoade multiple in remisie totala.
+ prezenta catatoniei.
Tulburare schizoafectivă

A. O perioada neintrerupta de maladie in cursul careia, la un moment dat exista un

episod depresiv major , un episod maniacal, sau un episod mixt, concomitent cu
simptome care satisfact criteriul A pentru schizofrenie.
B. In cursul perioadei de maladie au existat idei delirante sau halucinatii macar 2
saptamani in absenta unor simptome afective proeminente;
C. Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv- prezente o perioada
mare de timp din durata maladiei;
D. Perturbarea nu e cauzata de efectele fiziologice directe ale unei substante, sau a
unei conditii medicale generale.
SPECIFICAŢII:
Tipul bipolar: daca perturbarea include un episod maniacal sau un episod mixt
;
Tipul depresiv: daca perturbarea include numai episoade depresive majore.
Cu catatonie: criteriul pentru catatonie asociata cu o alta tulburare.
 Tulburări bipolare și relaționate
Episod curent sau recent maniacal

A. Dispoziție crescută/ expansivă/ iritabilă anormală și persistentă + activități

orientate spre scop/ energie anormale si persistente 1 săptămână sau spitalizare
B. 3 din (4 dacă iritabilă):
1.Stimă de sine exagerată/ grandoare
2.Scăderea necesității de somn
3.Locvacitate/ nevoia de a vorbi
4.Fuga de idei
5.Distractibilitate – raportată/ observată
6.Creșterea activității/ agitație psihomotorie
7.Activități cu risc de consecințe negative – excesiv
C. Deteriorarea funcționării sau spitalizare pentru prevenția vătămării sau
simptome psihotice
D. Nu consum de substanțe/ altă condiție medicală
SPECIFICAŢII:
Notă: cel puțin un episod pt tulburare bipolar I
Episod curent sau recent hipomaniacal

A. Dispoziție crescută/ expansivă/ iritabilă anormală și persistentă + activități

orientate spre scop/ energie anormale si persistente
4 zile
B. 3 din (4 dacă iritabilă):
1.Stimă de sine exagerată/ grandoare
2.Scăderea necesității de somn
3.Locvacitate/ nevoia de a vorbi
4.Fuga de idei
5.Distractibilitate – raportată/ observată
Bipolar I 6.Creșterea activității/ agitație psihomotorie
7.Activități cu risc de consecințe negative – excesiv
C. Modificare în funcționare, necaracteristică dacă nu sunt simptome
D. Perturbarea dispoziției și modificarea funcționnării observate de alții
E. Nu cauzează deteriorare semnificativă. Dacă simptome psihotice =:
maniacal
F. Nu efect al consumului de substanțe
SPECIFICAŢII:
Notă: iritabilitate crescută/ neliniște/ agitație în urma antidepresivelor – nu e
suficient pt diagnostic
Episod curent sau recent depresiv

A. Cinci (sau mai multe) din următoarele simptome prezente pe o perioadă de 2

săptămâni:
1. Stare depresivă
2. Scădere semnificativă a interesului sau a plăcerii pentru toate
sau aproape toate activităţiile.
3. Scăderere sau creştere semnificativă a greutăţii corporale.
4. Insomnie sau hipersomnie.
5. Agitaţie sau lentoare psihomotorie.
6. Oboseală sau pierderea energiei.
7. Sentimente de inutilitate sau vinovăţie excesive.
8. Scăderea capacităţii de gândire sau de concentrare,
de-a lua decizii.
9. Gânduri repetate despre moarte, ideii suicidare repetate,
10.Fără un plan determinat, încercare de suicid
sau un plan specific pentru a-l îndeplini.
B. Simptomele produc deteriorare în domeniul social, laboral
sau în alte domenii.
C. Episodul nu se poate atribui efectelor fiziologice ale unor
substanţe sau a unor afecţiuni medicale.
Tulburarea bipolară I

A. Cel puțin un episod hipomaniacal și cel puțin un episod depresiv major.

B. Nu a existat niciodată un episod maniacal
C. Episoadele nu sunt mai bine explicate de alte tulburări din spectrul
schizofrenniei sau a altei tulburări psihotice.
D. Simptomele depresive sau imprevizibilitatea alternarii provoacă distres sau
disfuncționalitate.
Tulburare ciclotimică

A. Pentru cel puțin 2 ani (cel putin un an 1 an la copii și adolescenți) au existat

numeroase perioade cu simptome hipomaniacale care nu au îndeplint criteriul
petru un episod hipomaniacal și numeroase perioade cu simptome depresive
care nu au îndeplinit criteriile pentru un episod depesiv major.
B. Pe parcursul a 2 ani (1 an la copii și dolescenți) perioadele hipomaniacale și
depresive au fost prezente cel puțin jumătate din timp, și individul nu a fost
fără simptome mai mult de 2 luni în această perioadă.
C. Criteriile pentru episod depresiv major, maniacal sau hipomaniacal nu au
fost îndeplinite niciodată.
D. Simptoamele de la criteriul A nu sun mai bine explicate de alte tulburări din
spectrul schizofreniei sau a altor tulburări psihotice.
E. Simptomele nu sunt ptovocate de substanțe sau de altă condiție medicală.
F. Simptomele cauzeaza distres clinic semnificativ sau disfuncționalitate.
 Tulburări obsesiv-compulsive
Tulburare obsesiv – compulsivă

A. Prezenta obsesiilor,compulsilor sau amandurora : Obsesii :

Obsesii :
1. ganduri recurente si persistente,impulsuri sau imagini -->nedorite sau
intruzive--> anxietate semnificativa sau distres
2. incercari de a ignora sau suprima gandurile,impulsurile sau imaginile sau de
a le neutraliza cu alte ganduri sau imagini
Compulsii :
1. comportamente repetitive sau acte mentale pe care simte ca trebuie sa le faca
→ raspuns la obsesie sau conform unor reguli care trebuie urmate rigid
2. comportamentele sau actele mentale au ca scop prevenirea sau reducerea
anxietatii sau a distresului sau prevenirea unui eveniment temut.Nu sunt
conectate realist cu ce trebuie sa neutralizeze sau sa previna sau sunt excesive.
B. Obsesiile sau compulsiile consuma timp sau cauzeaza distres clinic semnif.
sau deficiente sociale,ocupationale sau in alte domenii imp. ale functionarii
C. Simptomele obsesiv-compulsive nu pot fi atribuite efectelor fiziologice ale
unor substante
D. Tulburarea nu e mai bine explicata de simptome ale altei
tulb.mentale : preocupare pt fizic,griji excesive,dificultatea de a te debarasa de
lucruri,tragerea de par,stereotipuri,comp alimentar ritualizat,preocupare pt
substante sau gambling,preocuparea de a avea o boala,impulsuri sau fantezii
sexuale,preocupari iluzorii,patternuri de comp repetitiv.
Tulburare dismorfică a trupului

A. Preocuparea cu unul sau mai multe presupuse defecte/imperfecțiuni ale

aspectului fizic, ce nu sunt observabile/sunt puțin observabile de ceilalți
B. Pers. face comp. repetitive/acte mentale
C. Distres/deteriorarea funcționării
D. Apariția preocupării nu este mai bine explicată de îngrijorări despre
grăsimea/greutatea corporală la un individ la care simptomele îndeplinesc
criteriile unei tulburări de alimentație.
(Hoarding Disorder)

A. Nu aruncă bunuri (posesions) indiferent de valoarea lor reală

*poate fi colectarea de animale şi obiecte neînsufleţite
B. Nevoie percepută de a păstra bunuri (posesions) + distres asociat aruncării
lor
C. Ocuparea spaţiului de locuit activ* => aglomerare , congestionare, utilitate
compromisă
*curat doar prin intervenţia unei terțe persoane
D. Distres clinic şi disfuncţionalitate socială, ocupaţională; menţinerea unui
mediu sigur pentru sine şi ceilalţi etc.
E. NU se datorează unei alte condiţii medicale (ex. sindromul Prader-Willi)
F. Comportamentul NU este mai bine explicat de simptomele unei alte tulburări
psihice
SPECIFICAŢII:
– cu achiziţionare excesivă
- cu înţelegere (insight)bună/acceptabilă;
- cu înțelegere slabă;
- cu înțelegere absentă/cu credinţe delirante
Trichotillomania (Tulburare de smulgere apărului)

A. Smulgerea recurentă a părului → pierderea acestuia

B. Încercări de a reduce/ opri comp.
C. Distres clinic semnif. și afectare a ariilor de fcț.
D. Nu se datorează unei alte condiții medicale (ex. problemă dermatologică)
E. Nu este mai bine explicată de o altă tulb. mentală (ex. îmbunătățirea unui
defect perceput referitor la propria înfățișare
în tulb. dismorfică corporală)
Excorierea Psihogenă (Dermatilomanie)

A. Ciupit periodic al pielii -(rezultă )leziuni la niv. cutanat

B. Încercări repetate de reducere/stopare - eșuează
C. Distres clinic sau afectare funțională (ambele semnificativ)
(plan social/ocupașional/alte domenii imp.)
D. NU substanță/condiție medicală
E. NU e explicată mai bine de simpt. altei tulburări psihice (ex: idei delirante
sau halucinați
 Tulburări ale traumei și relaționate cu stresul
Tulburare reactivă de ataşament

A.Comportament inhibat și retragere emoțională față de adultul de referință,

manifestată prin următ:
1.Căutarea confortului minim sau foarte rar de către copil și doar atunci când
e foarte stresat
2.Copilul răspunde rar sau deloc la conform și doar atunci când e foarte
stresat
B.O perturbare emoțională și socială persistentă caracterizată prin:
(2 din):
1.Reactivitate emoțională și socială față de ceilalți minimă
2.Afecte pozitive limitate
3.Episoade de iritabilitate inexplicabilă, tristețe sau teamă (evidente chiar și
în timpul interacțiunilor nonamenințătoare a adulților de referință pt copil)
C.Copilul e experiențiat un model de îngrijire extrem sau infuficient
(1 din):
1.Neglijare socială sau privarea de nevoi emoționale de bază ca și: nevoia de
confort, stimulare și afecțiune
2.Modificarea repetată a adultului de referință care limitează formarea unui
atașament stabil
3.Creșterea în condiții care să limiteze formarea atașamentului (ex: case de
copii)
D.Îngrijirea în cazul criteriului C presupune a fi responsabil pentru comp
perturbator din criteriul A
E.Criteriile nu sunt îndeplinite pentru tulburările din spectrul autismului
F.Tulburarea este evidentă înainte de vârsta de 5 ani
G.Copilul are o vârstă de cel puțin 9 luni
Tulburare de angajament social dezinhibat

A. (2 din)
1. Reticență redusă/absentă în apropierea/interacțiunea cu adulți străini.
2. Comportament fizic și verbal deosebit de familiar (inconsistent cu
limitările culturale și sociale potrivite vârstei).
3. Verificarea absentă/foarte rară a adultului îngrijitor după depărtarea de
acesta, chiar și în locuri nefamiliare.
4. Disponibilitatea de a pleca cu un adult nefamiliar cu minime/nici o ezitare.
B. Comportamentele din criteriul A nu sunt limitate la impulsivitate, ci includ
comportamente dezinhibate social.
C. (1 din)
1. Neglijare socială/deprivare sub forma lipsei persistente în a avea
îndeplinite de către adultul de referință a nevoilor emoționale de bază pentru
comfort, stimulare și afecțiune
2. Schimbări repetate a principalului îngrijitor ce limitează oportunitățile de a
forma un atașament stabil.
3. Creștera în locuri neobișnuite care limitează sever oportunitățile de a forma
atașamente selective.
D. Grija menționată în criteriul C este presupusă a fi responsabilă de
comportamentul deranjat de la criteriul A.
E. Copilul are o vârstă a dezvoltării de cel puțin 9 luni.
Tulburare de stres postraumatic - PTSD
PTSD> 6 ani

A. Trăirea a cel puțin una din următoarele:

1. Trăirea în mod direct a unui eveniment traumatic(ET).
2. A fost martor(ă) la un ET ce s-a întâmplat altei persoane.
3. Aflarea despre un ET a cuiva apropiat.(caz morții- violentă/accidentală).
4. Expunerea repetată la detaliile unui ET(mass-media, numai daca are leg
cu munca)
B. Prezența a cel puțin unuia dintre următoarele simptome care au apărut după
ET:
1. Amintiri: recurente, intruzive, deranjante despre ET
2. Vise recurente, deranjante în legătură cu ET
3. Retrăirea ET(flashbacks); (copii-posibil în joc)
4. Distres psihologic la expunerea la indicii despre ET
5. Reacții fiziologice -//-
C. Evitarea persistentă a stimulilor asociați cu ET(cel puțin 1):
1. Eforturi de a evita amintiri/gânduri/ emoții despre ET.
2. Eforturi de a evita stimuli care ar determina amintiri/gânduri/emoții
despre ET
D. Alterarea dispoziției ca urmare a ET(cel puțin 2):
1. Amnezie disociativă în legătură cu ET.
2. Credințe: negative, exagerate și persistente despre: sine, ceilalți și lume.
3. Credințe exagerate despre cauza ET, care îl fac să se simtă vinovat.
4. Emoționalitate negativă persistentă
5. Pierderea interesului
6. Sentimente de detașare față de ceilalți.
7. Inabilitate persistentă de a simți emoții pozitive.
E. Arousal crescut persistent( cel puțin 2 din):
1. Comportamente iritabil și asociate cu furia.
2. Comportamente auto-distructive.
3. Hipervigilență
4. Tresărire
5. Concentrare deficitară
6. Tulburarea somnului
F. Durata disturbanței( B,C,D, și E > 1 lună).
G. Deteriorarea funcționării.
H Conditia nu poate fi atribuite unei substante/stare medicala
PTSD ≤ 6 ani
A. Expunerea la: amenințare cu moartea, rănire serioasă sau expunere sexuală
în cel puțin una din:
1. Expunerea directă la un ET.
2. Martor la un ET, mai ales când se întâmplă tutorelui(se exclud cele din
mass- media).
3. Aflarea că tutorelui i s-a întâmplat un ET.
B. Prezența a cel puțin unuia dintre simptomele apărute după ET:
1. Amintiri recurente/intrusive/recurente despre ET.
2. Vise deranjante care sunt în legătură cu ET.
3. Retrăirea ET(flashbacks)
4. Distres psihologic la expunerea la indicii despre ET
5. Reacții fiziologice care apar la reamintirea ET.
C. Alterarea dispoziției(≥ 1 din):
1. Evitarea stimulilor care îi amintesc de ET.
2. Evitarea persoanelor care îi amintesc de ET.
3. Creșterea emoțiilor negative disfuncționale.
4. Scăderea interesului pentru activitățile plăcute.
5. Comportament retras social.
6. Reducerea expresivități emoțiilor pozitive.
D. Alterarea reactivități și stimulări(≥ 2 din):
1. Comportament iritabil și furios.
2. Hipervigilență.
3. Tresăriri.
4. Concentrare deficitară.
5. Tulburarea somnului.
E. Durata tulburări este mai mare de o lună.
F. Deteriorarea funcționalități.
G. Disfuncționarea nu poate fi atribuită unei substanțe/condiții medicale.
Tulburare de stres acut

A. Expunerea la un eveniment traumatizant(ET) în cel puțin una din

următoarele căi:
1. Trăirea directă a unui ET.
2. A fost martor(ă) la un ET ce s-a întâmplat altei persoane.
3. Aflarea despre un ET a cuiva apropiat.(caz morții- violentă/accidentală).
4. Expunerea repetată la detaliile unui ET(mass-media).
B. Prezența a cel puțin 9 simptome:
1. Amintiri: involuntare, recurente și intruzive despre ET.
2. Vise recurente, deranjante având legătură cu ET.
3. Retrăirea ET(flashbacks); (copii-posibil în joc).
4. Trăiri psihologice/fiziologice în leg cu ET.
5. Inabilitatea de a trăi emoții pozitive.
6. Un simț alternat al realități.
7. Amnezie disociativă în leg cu ET.
8. Efort pentru a elimina gânduri/amintiri/ emoții despre ET.
9. Efort pentru a evita persoane/ activități care amintesc despre ET.
10. Tulburarea somnului.
11. Comportament iritabil/agresiv.
12. Hipervigilență.
13. Concentrare deficitră.
14. Tresărire exagerată.
C. Durata tulburări- 3 zile până la o lună.
D. Deteriorarea funcționalități.
E. Disfuncționarea nu pote fi atribuită unei substanțe/condiții medicale.
Tulburări de adaptare

A. Dezvoltarea de simptome emoționale și comportamentale ca răspuns la un

stresor (stresorilor) identificabil, care au apărut în trei luni de la declanșarea
stresorului (stresorilor)
B. (1 din)
1. Distres puternic disproporționat față de severitatea sau intensitatea
stresorului, luând în considerare contextul exterior și factorii culturali care ar
putea influența severitatea și prezentarea simptomului.
2. Dsifuncționalitate semnificativă la nivel social, ocupațional sau în altă arie
importantă a funcționării.
C. Perturbarea legată de stres nu reunește criteriile altei tulburări mentale și nu
este doar o exagerare a unei tulburări mentale pre-existente
D. Simptomele nu reprezintă doliul normal
E. Odată ce stresorii sau consecințele lui au luat sfârșit, simptomele nu au
persistat cu încă 6 luni în plus
SPECIFICAŢII:
Specifică dacă apare:
(F43.21) cu stare depresivă: starea de spirit scăzută, înlăcrimarea sau
sentimentele de deznădejde sunt predominante;
(F43.22) cu anxietate: nervozitatea, îngrijorarea, neliniștea sau anxietatea de
separe sunt predominante;
(F43.23) cu anxietate si stare depresivă: combinația între depresie și anxietate
este predominantă;
(F43.24) cu tulburare de comportament: tulburarea de comportament este
predominantă;
(F43.25) cu tulburări emoționale și de comportament: atât simptomele
emoționale, cât și cele tulburările comportamentale sunt predominante;
(F43.20) nespecifică: pentru reacții neadaptative care nu sunt clasificate în nici
una dintre subtipurile tulburării de adaptare;
 Tulburări disociative
Tulburare disociativă de identitate

A. Ruptură în identitate caracterizată de două sau mai multe personalităţi

distincte. Ruptura în identitate implică o discontinuitate accentuată în ceea ce
priveşte sinele, simţul controlului perceput şi este însoţită de alterări ale
afectului, comportamentului, conştinţei, percepţiei, memoriei, cogniţiei şi/sau
ale funcţionării senzorio-motorii. Aceste semne şi simptome pot fi observate de
ceilalţi sau raportate de către individ.
B. Goluri recurente în reamintirea evenimentelor de zi cu zi, a informaţiilor
personale importante şi/sau a unor evenimente traumatice, goluri care sunt
dincolo de uitatul obişnuit.
C. Simptomele cauzează distres clinic semnificativ sau deteriorarea ariilor
importante de funcţionare.
D. Ruptura în identitate nu intră în normele generate de practicile culturare sau
religioase.
Observaţie: La copii simptomele nu sunt explicate de prieteni imaginari.
E. Simptomele nu pot fi atribuite efectelor fiziologice cauzate de consumul de
substanţe sau unor alte condiţii medicale.
Amnezie disociativă

A.Inabilitatea de a-și aminti informații autobiografice importante, de natură

traumatică, inconsistentă cu uitarea obișnuită.
B.Distres clinic semnificativ și afectare socială, ocupațională, alte arii
importante
C.Distresul nu e atribuit consumului de substanțe sau unei condiții medicale
D.Nu se explică prin tulburare disociativă de identitate, PTSD, tulburare de
stres acută, tulburare de simptom somatic, tulburări neurocognitive.
Tulburare de depersonalizare/derealizare

A. Prezenţa unor experienţe recurente şi persistente de depersonalizare şi

derealizare sau ambele:
1. Depersonalizare: Senzaţie de irealitate, detaşare sau senzaţia că persoana îşi
observă gândurile, trăirile, corpul sau acţiunile din exterior – modificări la nivel
perceptual, percepţie a timpului distorsionată, sine absent sau ireal, amorţire
emoţională şi/sau fizică.
2. Derealizare: Senzaţie de irealitate sau detaşare în ceea ce priveşte mediul
înconjurător – persoanele sau obiectele par ireale, neînsufleţite, sunt percepute
distorsionat, “ca prin vis” sau “ca prin ceaţă”.
B. În timpul experienţelor de depersonalizare sau derealizare persoana continuă
sa conştientizeze că lumea e reală, chiar dacă percepţia asupra realităţii e
afectată.
C. Simptomele cauzează distres clinic semnificativ sau deteriorarea ariilor
importante de funcţionare.
D. Tulburarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice cauzate de consumul
unor substanţe precum nici unei alte condiţii medicale.
E. Depersonalizarea/derealizarea nu e explicată mai bine de altă tulburare
precum schizofrenia, tulburarea de panică, tulburarea depresivă majoră,
tulburarea de stres acut, tulburarea de stres posttraumatic sau altă tulburare
disociativă.
 Simtopme somatice şi tulburări asociate
Tulburare de somatizare simptomatologică

A. Unul sau mai multe simptome somatice care cauzează distres sau
disfuncționalitate în viața cotidiană.
B. Gânduri, emoții sau comportamente excesive relaționate cu simptomele
somatice sau îngrijorări cu privire la sănătate care se manifestă ca cel puțin
unul din următoarele cazuri:
1. Gânduri disproporționate și persistente legate de seriozitatea simptomelor
prezente
2. Un nivel crescut și persistent de anxietate cu privire la sănătatea proprie sau
la simptomele somatice
3. Timp și energie excesivă dedicate simptomelor sau îngrijorărilor cu privire
la sănătate
C. Chiar dacă nu toate simptomele sunt prezente tot timpul, starea de a avea
anumite simptome este persistentă (de obicei mai mult de 6 luni).
SPECIFICAŢII:
Se specifică dacă:
Predominant cu durere (înainte tulburarea de durere – pain disorder):
Această specificație este pentru persoanele la care simptomele somatice se
manifestă predominant prin durere
Se specifică dacă:
Persistență: Un curs persistent se caracterizează prin simptome severe,
disfuncționalitate marcantă și durată lungă (mai mult de 6 luni).
Se specifică severitatea curentă:
Ușoară: doar un criteriu de la punctul B este îndeplinit
Moderată: două sau mai multe criterii de la punctul B sunt îndeplinite
Severă: două sau mai multe criterii de la punctul B sunt îndeplinite dar apar
în plus multiple neplăceri somatice (sau un simptom somatic foarte sever)
Tulburare de anxietate legată de boală

A. Îngrijorarea de a nu avea o maladie severă.

B. Simptome somatice absente (dacă sunt prezente → intensitate slabă).
-condiție medicală prezentă/ risc crescut (vezi istoric familial) → îngrijorarea e
excesivă/ disproproționată.
C. Anx. semnif. privind sănătatea.
D. Comp. de sănătate excesive (ex. verificări corporale) SAU evitare
dezadaptativă (ex. evită vizitele medicale).
E. Minim 6 luni (cu sau fără modificări ale bolii de care se teme în acea
perioadă)
F. Nu este mai bine explicată de o altă tulb. mentală (tulb. de somatizare
simptom., tulb. de panică, GAD, tulb. dismorfică corporală, OCD, tulb.
delirantă de tip somatic)
SPECIFICAŢII:
•caută îngrijirea medicală (vizite, analize și proceduri medicale dese)
•evită îngrijirea medicală (utilizată rar)
Tulburare de conversie

A. Unul sau mai multe deficite ale funcției motorii voluntare/senzoriale

B. Incompatibilitate între simptom și condițiile neurologice/medicale
C. Simptomul/deficitul nu este mai bine explicat de altă tulburare
D. Distres/deteriorarea funcționării
Tulburare de închipuire

Tulburare de închipuire despre propria persoană

A. Falsificarea unor semne sau simptome fizice și psihice sau producerea unor
răni sau boli corespunzătoare închipuirii create.
B. Individul se prezintă altora ca fiind bolnav, slăbit sau rănit.
C. Comportamentul înșelător este evident chiar și în absența unor recompense
externe evidente.
D. Comportamentul nu este mai bine explicat printr-o altă tulburare psihică,
cum ar fi tulburarea delirantă sau altă tulburare psihotică.
Specificanți:
Episod unic.
Episoade recurente (două sau mai multe cazuri de falsificare a bolii și/sau
producerea unei răni).

Tulburare de închipuire despre altcineva

(denumită anterior: tulburare de închipuire prin substituire)

A. Falsificarea unor semne sau simptome fizice și psihice sau producerea unor
răni sau boli unei alte persoane, corespunzătoare închipuirii create.
B. Persoana vorbește despre altcineva (victima) ca fiind bolnavă, slăbită sau
rănită.
C. Comportamentul înșelător este evident chiar și în absența unor recompense
externe evidente.
D. Comportamentul nu este mai bine explicat printr-o altă tulburare psihică,
cum ar fi tulburarea delirantă sau altă tulburare psihotică.
Notă: Autorul afirmațiilor este diagnosticat, nu victima.
Specificanți:
Episod unic.
Episoade recurente (două sau mai multe cazuri de falsificare a bolii și/sau
producerea unei răni).
 Tulburări de mâncare şi alimentaţie
Pica

La copii (F98.3)
La adulti (F50.8)
A. mâncat constant: - de ≥ 1
element necomestibile
- minim 1 lună
B. hrană inadecvată dezvoltării umane
C. practică inacceptabilă social şi cultural
D. în tulburare de dezvoltare intelectuală, autism, schizofrenie, sau condiţii
medicale:
-diagnostic separat, dacă manifestările sunt grave
Tulburare de ruminaţie

A. Regurgitare (vomare) repetată a mâncării, cel puțin 1 lună.

- De câteva ori pe săptămână, aproape în fiecare zi
B. nu pb. gastrointestinale sau condiție medicală
C. nu apare exclusiv (doar) în anorexie, bulimie, mâncat compulsiv, sau în
tulburarea de mâncat evitativ/restrictiv
D. în asociere cu o altă tulburare mentală: tulburare de dezvoltare a intelectului
(dizabilități intelectuale) sau o altă tulburare de dezvoltare, se impune
supraveghere clinică
Tulburare de mâncat evitativ/restrictive

A. O perturbare în a mânca sau a se hrăni (exemplu: un aparent dezinteres în a

mânca sau în mâncare; evitarea alimentelor pe baza unor caracteristici
senzoriale; îngrijorare cu privire la posibile consecințe negative ale mâncatului)
manifestată prin eșecul persistent de a atinge îndeplinirea nevoilor nutriționale/
de energie însoțită de una (sau mai multe) din următoarele:
1. pierdere semnificativă în greutate (sau eșec în a atinge greutatea sau nivelul
de creștere (la copii) potrivit vârstei)
2. deficiență nutrițională semnificativă
3. dependență de hrănirea artificială sau suplimente nutriționale
4. interferență marcantă cu funcționarea psihosocială
B. Tulburarea nu este explicată mai bine de lipsa surselor de hrană sau o
practică culturală bazată pe abstinență/sancțiuni.
C. Tulburarea nu apare exclusiv în timpul episoadelor de anorexie nervoasă sau
bulimie nervoasă și nu există nicio dovadă cum că imaginea corporală proprie
este distorsionată.
D. Tulburarea nu poate fi atribuită unei condiții medicale/boli fizice și nu poate
fi explicată mai bine de prezența unei alte tulburări mentale. Dacă tulburarea
apare în cadrul unei alte condiții medicale sau tulburări mentale, aceasta le va
agrava, necesitând, așadar, asistență clinică adițională.
Anorexia Nervosa

A. Restricţie a aportului energetic în raport cu cerinţele, ceea ce duce la o

greutate corporală semnificativ scăzută în contextul de vârstă, sex, traiectoria
de dezvoltare, și sănătatea fizică.
Greutate corporală semnificativ scăzută = greutate mai mică decât minimul
normal sau, pentru copii şi adolescenţi, greutate mai mică decât minimul
aşteptat.
B. Frică intensă de creştere în greutate sau de a deveni gras, sau comportament
persistent care interferează cu creşterea în greutate, chiar dacă la o greutate
semnificativ redusă.
C. Perturbări ale experienţierii greutăţii sau formei corpului de către cineva,
influenţă greşită în evaluarea greutăţii sau formei propriului corp, sau lipsă
persistentă de recunoaştere a gravităţii nivelului scăzut al greutății corporale.
SPECIFICANȚI:
Specificați dacă:
(F50.01) Tipul Restrictiv: În ultimele 3 luni, persoana nu a fost implicată în
episoade recurente de mâncat compulsiv sau comportamente de purjare
(Ex: vărsături auto-induse sau abuzul de laxative, diuretice sau clisme). În
cazul acestui subtip, pierderea în greutate este realizată în primul rând prin
dietă, post, și / sau prin exercițui excesiv.
(F50.02) Tipul mâncatului compulsiv / de purjare: În ultimele 3 luni,
individul s-a angajat în episoade recurente de mâncat compulsiv sau
comportamente de purjare (Ex: vărsături auto-induse sau abuzul de laxative,
diuretice sau clisme).
Precizați dacă:
În remisie parţială: După ce au fost îndeplinite anterior, în totalitate,
criteriile de anorexie nervoasă, criteriul A nu e îndeplinit pentru o perioadă
constantă de timp, dar criteriul B sau creteriul C sunt încă îndeplinite.
În remisie completă: După ce au fost îndeplinite anterior, în totalitate,
criteriile de anorexie nervoasă, nici unul dintre criterii nu a fost îndeplinit
pentru o perioadă constantă de timp.
Specificați gravitatea curentă:
Nivelul minim de severitate se bazează pentru:
- adulti, pe indicele de masa corporală curent (IMC);
- copii și adolescenți, pe IMC percentile (percentile corespunzătoare BMI).
Mild: BMI>17kg/m2
Moderate: BM116-16.99 kg/m2
Severe: BM115-15.99 kg/m2
Extreme: BMI < 15 kg/m2
Bulimia Nervosa

A. Episoade recurente de mâncat compulsiv

1. intervale discrete (2h), cantitate mare
2. lipsa de control
B. Comportamente compensatorii recurente –
vomă, laxative, exercitare excesivă, etc.
C. A şi B min. 1/săpt (min. 3 luni)
D. Forma şi greutatea corporală influenţă excesivă asupra autoevaluării
E. Nu doar pe parcursul episoadelor de anorexie
SPECIFICANȚI:
Remisiune parţială – câteva criterii (nu tot) rămân
Remisiune totală – niciun criteriu nu rămâne
Severitate – frecvenţa comportamentelor compensatorii
Uşor – 1-3 / săpt
Moderat – 4-7/săpt
Sever – 8-13/săpt
Extrem – 14<=/săpt
Tulburare de mâncat compulsive

A. Episoade recurente de mâncat compulsiv

1. intervale discrete (2h), cantitate mare
2. lipsa de control
B. – 3 sau mai mult
1. mâncat rapid
2. plin inconfortabil
3. cantităţi mari în lipsa foamei
4. mâncat singur (sentiment de jenă)
5. după episod – disgust, stare depresivă,
vinovăţie
C. Distres semnificativ legat de mâncat compulsiv
D. Min. 1 episod / săpt (min. 3 luni)
E. Fără comportamente compensatorii, nu numai pe perioda bulimiei nervosa
sau a anorexiei nervosa
SPECIFICANȚI:
Remisiune parţială – frecvenţa < 1/săpt
Remisiune totală – niciun episod
Severitatea curentă – frecvenţa episoadelor
Uşor – 1-3 / săpt
Moderat – 4-7/săpt
Sever – 8-13/săpt
 Tulburări de eliminare
Enuresis

Enurezis – incontinență urinară

A. Urinare repetată în pat sau în propriile haine, involuntar sau intenționat.
B. Comportamentul are importanță clinică fie prin frecvență – de cel puțin
două ori pe săptămână cel puțin trei luni la rând, fie prin distres sau inadecvare,
semnificative clinic, în mediul social, academic (ocupațional) sau în alte zone
importante ale funcționării.
C. Vârsta cronologică este de minim cinci ani (sau vârstă mentală
echivalentă).
D. Comportamentul nu poate fi atribuit efectelor psihologice datorate
consumului unei substanțe (de ex.: medicamentație diuretică sau antipsihotică)
sau a unor condiții medicale (de ex.: diabet, spină bifidă, convulsii).
SPECIFICANȚI:
Trebuie precizat:
Doar nocturn: episoadele de incontinență au loc doar în timpul somnului
de noapte.
Doar diurn: episoadele de incontinență au loc doar în stare de veghe.
Nocturn și diurn: o combinație a celor două subtipuri de mai sus.
Encopresis

Encoprezis – defecație involuntară

A. Episoade repetate de defecație în locuri nepotrivite (de ex.: în propriile
haine, pe podea), involuntar sau intenționat.
B. Un astfel de episod apare în fiecare lună timp de trei luni, cel puțin.
C. Vârsta cronologică este de minim patru ani (sau vârstă mentală
echivalentă).
D. Comportamentul nu poate fi atribuit efectelor psihologice datorate
consumului unei substanțe (de ex.: laxative) sau a unor condiții medicale,
exceptând cele care presupun constipația.
SPECIFICANȚI:
Trebuie precizat:
Cu constipație și incontinență: există dovezi ale constipației în urma
controlului fizic sau în fișa medicală.
Fără constipație și incontinență: nu există dovezi ale constipației în urma
controlului fizic sau în fișa medicală.
 Tulburări de somn şi veghe
Tulburare de insomnia

A. Insatisfacție calitativă/cantitativă privind somnul. Simptome:(min 1)

- probleme în inițierea somnului ( copiii nu inițiază fără ajutor extern)
- treziri dese, adormire grea sau deloc (copiii au nevoie de ajutor extern pentru
readormire)
- trezire dimineața devreme, imposibilitatea de readormire
B. Cauzează distres clinic și probleme funcționale.
C. Minim 3 nopți/săpt.
D. Minim 3 luni.
E. Apare când sunt condiții adecvate de somn.
F. Nu e explicată mai bine de altă problemă de somn.
G. Nu e cauzată de substanțe.
H. Nu e explicată de comorbidități.
SPECIFICANȚI:
(Specifică: Episodic: min1 lună și sub 3 luni; Persistent: min 3 luni; Recurent:
min 2 ep/1 an)
Tulburare de hipersomnolenţă

A. Dormit excesiv, pe lângă 7 ore somn principal.Simptome: (min 1)

- adormiri recurente în aceeași zi
- episod principal de somn pe zi min 9h-neodihnitor
- la trezirea spontană: dificultate de trezire completă
B. Minim 3 zile/săptămână; minim 3 luni
C. Produce distres/afectare funcțională.
D. Nu e explicat mai bine de altă problemă de somn.
E. Nu e cauzată de subsanțe.
F. Nu e explicată de comorbidități.
SPECIFICANȚI:
(Specifică: Acut: sub 1 lună; Subacut: 1-3 luni; Persistent: +3luni)
(Specifică frecvența dificultății de a rămâne treaz ziua: Scăzut: 1-2 zile/săpt;
Mediu: 3-4zile/săpt; Sever: 5-7zile/săpt).
Narcolepsie

A. Perioade recurente dominate de: - dorința, nevoia irepresibilă de a dormi

- adormire brruscă
- ațipiri repetate pe parcurul unei singure zile
Aceste s-au întâmplat cel puțin de 3 ori pe săptămână în ultimile 3 luni.
B. Prezența cel puțin uneia din criteriile de mai jos:
1. Episoade de cataleplexie care apar cel puțin de câteva ori pe lună.
2. Deficit de hipocretină
3. În timpul somnului de noapte polisomnografia arată mișcări ocular
rapide (REM) sau un test multiplu de latența somnului arată o latență medie de
somn mai mic sau egal cu 8 minute și 2 sau mai multe perioade de somn cu
debut REM.
SPECIFICANȚI:
Precizați dacă este:
• Narcolepsie fără cataplexie, însoțit de deficit de hipocretină
• Narcolepsie cu cataplexie fără deficit de hipocretină
• Ataxia cerebeloasă autozomal dominant, surditate și narcolepsie
• Narcolepsie autozomal dominant, obezitate și diabet zaharat de tip 2
• Narcolepsia secundară, datorată unor condiții medicale
Precizați severitatea curentă:
Ușoară: cataplexii rare (1/săptămână), nevoia de a ațipi 1x sau 2x /zi, mai puțin
somn nocturn deranjat.
Moderată: Cataplexie în fiecare zi sau la fiecare câteva zile, somn nocturn
deranjat, nevoie multiplă de a ațipi/zi.
Severă: Cataplexie rezistentă la medicație cua tacuri multimple pe zi,
somnolență aproape constant, somn nocturn deranjat.
Apnee/Hypoapnee obstructivă

A. 1) sau 2)
1) Cel puțin 5 episoade de (hipo)apnee obstructivă/ h urmate de oricare din
simptomele:
- Probleme de somn nocturn: sforăit, pauze în respirație
- Oboseală în timpul zilei, somnolență, somn neodihnitor în ciuda orelor
suficiente de somn
2) 15 sau mai multe episoade/ h independent de alte simptome asociate
SPECIFICANȚI:
Severitate
- ușoară <15 episoade
- moderată 15-30 episoade
- severă >30
Apnee Centrală

A.Evidențiată prin polisomnografie cu 5 sau mai multe apnee centrale /h in

timpul somnului.
B.Nu este explicată mai bine de alte tulb de somn/ în curs de desfășurare.
SPECIFICANȚI:
Specificati daca:
- Apneea de somn central idiopatică.
- Respirația Cheyne-Stokes.
- Apnee de somn comorbida cu consumul de opioide.
Severitatea este stabilită în funcție de frecvența tulburărilor de respirație
precum și gradul de asociere între desaturarea oxigenului și fragmentarea
somnului (care apare ca o consecință a tulburărilor de respirație repetitive).
HIpoventilaţie relaţionată cu somnul

A. Episoade de respirație scăzută asociate cu nivel ridicat de CO2 (indicat de

polisomnografie)
B. Nu e explicată mai bine de altă tulburare de somn actuală
SPECIFICANȚI:
- hipoventilație idiopatică
- Hipoventilație alveolară centrală congenitală
- Hipoventilație relaționată cu somnul comorbidă
Tulburare de somn-veghe cu ritmul circadian

A. Tipar persistent sau recurent de întrerupere a somnului din cauza unei

alterări a ritmului circadian sau desincronizări între ritmul endogen de somnveghe
și ritmul cerut de programul de lucru
B. Insomnie sau somnolență excesivă sau ambele
C. Distres clinic semnificativ, deteriorări în domeniul social, ocupațional
etc
Specificanți:
a) Somn întârziat (G 47.21) – pattern întârziat de apariție a somnului și de
trezire, cu inabilitatea de a adormi sau a se trezi la orele dorite și convenabile
social
b) Somn avansat (G 47.22) – un pattern de apariție a somnului și trezire
devreme, cu somnolență excesivă în timpul zilei, chiar și în împrejurări
sociale/incapacitatea de a rămâne treaz până la orele dorite sau convenabile
social
c) Somn neregulat (G 47.23) – pattern somn-veghe dezorganizat, variabil
de-a lungul celor 24h
d) Tipul non-24 (G 47.24) – pattern de cicluri somn-veghe nesincronizat cu
patternul celor 24 h, cu întârzieri constante ale declanșării somnului sau trezirii
e) Tipul lucrului în ture (G 47.26) – insomnie în perioada normală de somn
și/sau somnolență în perioada de lucru asociate cu un program de lucru în ture
f) Tipul nespecificat (G 47.20) –
SPECIFICANȚI:
A se specifica dacă
- Episodic: simptomele durează cel puțin o lună, dar mai puțin de 3 luni
- Persistent: 3 luni sau mai mult
- Recurent: 2 sau mai multe episoade de-a lungul unui an
Tulburări non-REM de arousal ale somnului

A. Episoade recurente de treziri incomplete din somn (apar in timpul

primei treimi a episodului major de somn) însoțite de oricare dintre:
1. Somnambulism (mersul în timpul somnului).
2. Teroare de somn.
B. Deloc/puțin, imaginile din timpul somnului sunt remenorate (imagistica
somnului este reamintită). {Ex. O singură scenă vizuală}
C. Amnezie pentru episoadele prezente.
D. Episoadele provoaca destres clinic sau insuficiențe la nivel social,
occupational sau în alte arii importante de funcționare.
E. Nu este atrinuită efectelor fiziologice ale unei substanțe.
F. Tulburările mentale sau medicale care există nu pot explica
somnambulismul/teroarea de somn.
SPECIFICANȚI:
Specificați dacă:
- Somn in legătură cu comportamentul sexual
- Somn in legătură cu comportamentul alimentar
Tulburări non-REM de arousal ale somnului

A. Episoade recurente de treziri incomplete din somn (apar in timpul

primei treimi a episodului major de somn) însoțite de oricare dintre:
1. Somnambulism (mersul în timpul somnului).
2. Teroare de somn.
B. Deloc/puțin, imaginile din timpul somnului sunt remenorate (imagistica
somnului este reamintită). {Ex. O singură scenă vizuală}
C. Amnezie pentru episoadele prezente.
D. Episoadele provoaca destres clinic sau insuficiențe la nivel social,
occupational sau în alte arii importante de funcționare.
E. Nu este atrinuită efectelor fiziologice ale unei substanțe.
F. Tulburările mentale sau medicale care există nu pot explica
somnambulismul/teroarea de somn.
SPECIFICANȚI:
Specificați dacă:
- Somn in legătură cu comportamentul sexual
- Somn in legătură cu comportamentul alimentar
Tulburare de somn REM

A. Arousal în timpul somnului asociat cu vocalizări și/sau comportament

motor complex
B. Comportamentul apare în timpul somnului REM (aprox după 90 min.
de la adormire sau mai rar în timpul somnului din timpul zilei)
C. La trezire individul este complet alert
D. Poate fi identificat prin:
i. Somn REM fără atonie la înregistrările polisomnografice
ii. Istoric a tulburării de somn REM sau istoric de tulburări
neurodegenerative (Parkinson, atrofie multisistemică)
E. Afectare a funcționalității (viața cotidiană) distress clinic și poate
include afectarea partenerului de somn
F. Nu este explicat de abuz de substanțe sau alte condiții medicale
existente
G. Tulburările fizice și psihice coexistente nu explică episoadele
Sindromul Picioarelor Neastâmpărate

A. Necesitate imperioasă de a mișca membrele inferioare acompaniate de

senzații neplăcute la acest nivel, caracterizate prin următoarele:
1. Necesitatea imperioasă de a mișca membrele inferioare începe sau se
agravează în timpul perioadelor de repaus sau inactivitate.
2. Necesitatea de a mișca picioarele este total sau parțial ameliorată prin
mișcare.
3. Necesitatea de a mișca picioarele se agravează seara sau în cursul nopții sau
apare numai seara sau în cursul nopții.
B.Simptomele din criteriul A apar de cel puțin 3 ori/săptămână și persist
pentru cel puțin 3 luni.
C. Simptomele produc o suferință semnificativă sau afectare în sfera socială,
educațională, academică, comportamentală sau alte arii de funcționare.
D.Simptomele nu pot fi atribuite unei alte afecțiuni mentale sau medicale (de
exemplu edemelor membrelor inferioare, artrite, ischemie periferica, crampe
musculare) și nu sunt mai bine explicate de o condiție comportamentală (de
exemplu o pozitia inconfortabila,
E.Simptomele nu pot fi atribuite efectelor psihologice ale abuzului de droguri
sau medicație (ataxia).
 Disfuncţii sexuale
Ejaculare întârziată

A.75-100% din activitatea sexuală (fără dorinţa de amânare) oricare din:

1.Ejaculare întârziată
2.Ejaculare rară sau absentă
B.Simptomele A minimum 6 luni
C.Simptomele A produc distres semnificativ clinic
D.NU tulburare mentală nonsexuală/ stresori semnificativi/ substanţă/ condiţie
medicală.
Tulburare erectilă

A. In toate sau aproape toate situatiile de activitate sexuala (75% - 100%), cel
putin unul din:
1. Dificultate marcata in a obtine o erectie in timpul activitatii sexuale.
2. Dificultate marcata in a mentine o erectie pana la finalizarea activitatii
sexuale.
3. Scadere marcata a rigiditatii erectile.
B. Minim 6 luni.
C. Distres semnificativ clinic.
D. Nu e mai bine explicata de o tulburare mentala non-sexuala, distresul sever
al relatiei, alti stresori semnificativi si nu e un efect al unei substante/medicatii
sau al unei conditii medicale.
SPECIFICANȚI:
Lifelong: de cand individul a devenit activ sexual.
Dobandita: dupa o perioada de functionare sexuala normala.
Generalizata: nu e limitata la anumite stimulari, situatii sau parteneri.
Situationala: apare doar cu anumite tipuri de stimulari, situatii sau parteneri.
Usoara: distres usor.
Moderata: distres moderat.
Severa: distres sever.
Tulburare erectilă

A. In toate sau aproape toate situatiile de activitate sexuala (75% - 100%), cel
putin unul din:
1. Dificultate marcata in a obtine o erectie in timpul activitatii sexuale.
2. Dificultate marcata in a mentine o erectie pana la finalizarea activitatii
sexuale.
3. Scadere marcata a rigiditatii erectile.
B. Minim 6 luni.
C. Distres semnificativ clinic.
D. Nu e mai bine explicata de o tulburare mentala non-sexuala, distresul sever
al relatiei, alti stresori semnificativi si nu e un efect al unei substante/medicatii
sau al unei conditii medicale.
SPECIFICANȚI:
Lifelong: de cand individul a devenit activ sexual.
Dobandita: dupa o perioada de functionare sexuala normala.
Generalizata: nu e limitata la anumite stimulari, situatii sau parteneri.
Situationala: apare doar cu anumite tipuri de stimulari, situatii sau parteneri.
Usoara: distres usor.
Moderata: distres moderat.
Severa: distres sever.
Tulburare de interes/arousal sexual feminine

A. Lipsa sau reducerea semnificativa a interesului / arousal-ului sexual, cel

putin 3 simptome din 6:
1. Absenta / reducerea interesului privind activitatea sexuala.
2. Absenta / reducerea gandurilor sau fanteziilor erotice / sexuale.
3. Lipsa / reducerea initiativei pentru activitatea sexuala / nereceptivitatea la
încercările partenerului de a le iniția.
4. Absenta/reducerea emotiei / placerii în timpul actului sexual, în toate sau
aproape toate (aprox. 75% -100%) contactele sexuale (în contexte situaționale
de cuplu sau, daca generalizat, în toate contextele).
5. Absenta / reducerea interesului / excitarii sexuale ca răspuns la orice stimul
erotic / sexual intern sau extern (de exemplu,, scris, verbal, vizual).
6. Absenta / reducerea senzatiilor genitale sau non-genitale în timpul actului
sexual în toate sau aproape toate (aproximativ 75% -100%) contactele sexuale
(în contexte situaționale de cuplu sau, daca generalizat, în toate contextele).
B. Simptomele A au persistat minim 6 luni.
C. Simptomele A cauzeaza individului distres semnificativ clinic.
D. Nu alta tulburare mintala non-sexuală;
- Nu distres sever in relația cu partenerul;
- Nu alti factori de distres semnificativi;
- Nu efect substanța / medicament;
- Nu alta conditie medicala.
Tulburare de durere genito-pelvică/de Penetrare

A. Dificultati persistente sau recurente cu 1 sau mai multe dintre urmatoarele

1. penetrare vaginala
2. durere marcanta pelviana sau vulvovaginala
3. frica marcanta sau anxietate despre durerea pelviana sau vulvovaginala
4. incordarea marcanta sau strangerea muschilor pelvieni
B. minim 6 luni
C. distres clinic semnificativ
D. nu e mai bine explicata de o tulb. mentala non-sexuala
nu relatie de cuplu foarte stresanta
nu alti factori de stres
nu substante sau medicamente
nu alta conditie medicala
SPECIFICANTI:
Pe tot parcursul vietii- perturbarea a fost prezenta din momentul in care pers. a
devenit activa sexual
Dobandita - perturbarea a inceput dupa o perioada a functionarii sexuale relativ
normala
Specificatii privind severitatea:
usor- distres usor
moderat- distres moderat
sever- distres sever
Tulburare hipoactivă a dorinţei sexual

A. Deficienta (sau absenta) recurenta sau persistenta a gandurilor erotice /

sexuale sau fanteziilor si dorintei pentru activitatea sexuala.
- deficienta se stabileste de catre clinician;
- se ia considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala, cum ar fi:
- vârsta individului;
- contextul general al individului;
- contextul socio-culturale de viață a individului.
B. Simptomele A au persistat minim 6 luni.
C. Simptomele A cauzează distres semnificativ clinic individului.
D. Nu alta tulburare mintală non-sexuală,
- Nu o consecință a distresului sever in relația de cuplu;
- Nu alti factori semnificativi de distres;
- Nu efect substanța / medicament;
- Nu alta condiție medicala.
Tulburare hipoactivă a dorinţei sexual

A. Deficienta (sau absenta) recurenta sau persistenta a gandurilor erotice /

sexuale sau fanteziilor si dorintei pentru activitatea sexuala.
- deficienta se stabileste de catre clinician;
- se ia considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala, cum ar fi:
- vârsta individului;
- contextul general al individului;
- contextul socio-culturale de viață a individului.
B. Simptomele A au persistat minim 6 luni.
C. Simptomele A cauzează distres semnificativ clinic individului.
D. Nu alta tulburare mintală non-sexuală,
- Nu o consecință a distresului sever in relația de cuplu;
- Nu alti factori semnificativi de distres;
- Nu efect substanța / medicament;
- Nu alta condiție medicala.

Tulburare hipoactivă a dorinţei sexual

A. Deficienta (sau absenta) recurenta sau persistenta a gandurilor erotice /

sexuale sau fanteziilor si dorintei pentru activitatea sexuala.
- deficienta se stabileste de catre clinician;
- se ia considerare factorii care afecteaza functionarea sexuala, cum ar fi:
- vârsta individului;
- contextul general al individului;
- contextul socio-culturale de viață a individului.
B. Simptomele A au persistat minim 6 luni.
C. Simptomele A cauzează distres semnificativ clinic individului.
D. Nu alta tulburare mintală non-sexuală,
- Nu o consecință a distresului sever in relația de cuplu;
- Nu alti factori semnificativi de distres;
- Nu efect substanța / medicament;
- Nu alta condiție medicala.
 Disforie de gen
Disforie de gen la copii

A. Incongruență intre genul experiențiat și cel atribuit, cel puțin 6 luni, cel
putin 6 criterii (unul trebuie să fie A)
1. Dorință puternică de a fi celalalt gen
2. La băieți: simularea conduitei feminine, la fete preferința pentru haine
masculine
3. Preferința pentru jocuri de rol cross-gender
4. Preferința pentru jucării, jocuri și activități folosite de celălalt gen
5. Preferința pentru tovarăși de joacă de celalalt gen
6. La baieți: respingerea jocurilor masculine, la fete respingerea jucăriilor,
jocurilor și activităților feminine
7. Nemulțumirea pregnantă față de propria anatomie sexuală
8. Dorință puternică pentru caracteristicile de sex primare ale genului
experiențiat
B. Distres clinic semnificativ și afectarea socială, la școală sau alte arii de
funcționare.
Specifică dacă este cu tulburare developmentală de sex.
Disforie de gen la adolescenţi şi adulţi

A. Incongruență între genul experiențiat/exprimat și cel atribuit, cel puțin 6

luni, prin cel puțin 2 din următoarele:
1. Incongruență între genul experiențiat/exprimat și caracteristicile primare sau
secundare de gen
2. Dorința puternică de a nu avea caracteristicile de gen primare sau secundare
respective
3. Dorința puternică față de a avea trăsăturile primare sau secundare ale genului
opus
4. Dorința puternică de a fi de genul opus sau un gen alternativ, diferit de cel
atribuit
5. Dorința puternică de a fi tratat precum genul opus sau un gen alternativ
6. Convingerea puternică în faptul că are trăirile și reacțiile tipice genului opus
sau un gen alternativ
B. Distres clinic semnificativ și afectarea zonelor de funcționare importante.
Specificați dacă:
- apare cu o tulburare a dezvoltării sexuale
- individul a trecut la genul dorit, a realizat sau intenționează cel puțin o
procedură medicală de schimbare a sexului
Tulburări disruptive, de control impulsiv şi de conduită
Tulburarea opoziţionismului sfidător

A. Dispozitie iritata/furioasa, comportament argumentativ/provocator sau

razbunator, de cel putin 6 luni;
min. 4 simptome din urmatoarele, in interactiunea cu o alta persoana,
exceptand fratii:
Dispozitie iritata/furioasa
1.Adesea isi pierde cumpatul
2.Adesea este susceptibil si usor de agasat de catre altii
3.Adesea este nervos si plin de resentimente
Comportament argumentativ/provocator
4.Adesea se cearta cu persoanele ce reprezinta autoritatea sau, pentru copii si
adolescenti, cu adultii
5.Adesea sfideaza sau refuza activ sa se conformeze cererilor sau regulilor
impuse de persoanele autoritare
6.Adesea ii enerveaza deliberat pe altii
7.Adesea ii blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea
Razbunator
8.A fost rautacios sau razbunator cel putin de doua ori in ultimele 6 luni
B. cauzeaza suferinta individului sau celor apropiati sau duc la deteriorare
semnificativa in functionare
C. comportamentele nu survin exclusiv in cursul evolutiei unei tulburari
psihotice, unei tulburari de dispozitie (depresiva sau bipolara) sau uzului de
substante. Nu sunt intrunite criteriile pentru tulburarea disruptiva de dereglare a
dispozitiei
Severitate
Usoara: simptomele se manifesta intr-o singura situatie (acasa, scoala, locul
de munca etc.)
Moderata: unele simptome se manifesta in cel putin doua situatii
Severa: unele simptome se manifesta in trei sau mai multe situatii
Simptomele se pot manifesta doar acasa si doar cu membrii familiei;
severitatea tulburarii este data de adancimea simptomelor
Frecventa si intensitatea comportamentelor simptomatice depasesc limitele
normale observate la indivizii de aceeasi varsta, sex, nivel de dezvoltare si
cultura.
Frecventa simptomelor:
sub 5 ani: majoritatea zilelor, in ultimele 6 luni
peste 5 ani: cel putin o data pe saptamana, in ultimele 6 luni
Tulburarea brizantă intermitentă

A. Izbucnirile recurente a comportamentului reprezintă un eșec în controlarea

impulsurilor agresive așa cum se manifestă prin (una din cele două):
1. agresiune verbală (de exemplu, istericale, atacuri verbale) sau
agresiune fizică față de proprietate, animale, sau alte persoane (nu are ca
rezultat deteriorarea, distrugerea - proprietății sau vătămarea – animale,
oameni) - 2 ori/săptămână, 3 luni.
2. trei izbucniri de comportament care implică daune sau distrugerea
bunurilor și / sau agresiune fizică care duce la vătămarea fizică a animalelor
sau a altor persoane – apare într-o perioadă de 12 luni.
B. Magnitudinea agresivității e exprimată în izbucnirile recurente și este
ridicată peste măsură, în momentul în care este provocat sau în momentul în
care apare orice stresor psiho-social.
C. Izbucnirile recurente agresive nu sunt premeditate (de exemplu, sunt
impulsivi și /sau furioși), nu se angajează să realizeze unele obiective tangibile
(de exemplu, bani, putere).
D. Izbucnirile recurente agresive cauzează fie distres marcat în funcționarea
individuală, interpersonală sau o depreciere ocupațională, fie sunt asociate cu
consecințele financiare sau judiciare.
E. Vârsta cronologică este de cel puțin 6 ani (sau nivelul de dezvoltare
echivalent).
F. Izbucnirile recurente agresive nu sunt mai bine explicate de o altă tulburare
psihică (de exemplu, tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, tulburare
disruptivă de dereglare a stării, tulburare psihotică, tulburare de personalitate
antisocială, tulburarea de personalitate borderline) și nu sunt atribuite la o altă
condiție medicală (de exemplu, traumatisme craniene, tulburarea Alzheimer)
sau la efectele fiziologice ale unei substanțe (de exemplu, droguri,
medicamente).
*Acest diagnostic poate fi făcut în plus față de diagnosticul pentru tulburarea
de atenție/hiperactivitate, tulburari de conduită, tulburarea opoziţionismului
sfidător, tulburarea din spectrul autist, când izbucnirile agresive impulsive
recurente sunt în plus față de cele observate, de obicei, în aceste tulburării.
*Pentru copii cu vârsta cuprinsă intre 6-18 ani, comportamentul agresiv care
apare ca parte a unei tulburări de ajustare nu ar trebui să fie luat în considerare
pentru acest diagnostic.
*Rudele de gradul întâi - risc crescut de tulburare brizantă intermitentă.
*Studiile pe gemeni au demonstrat o influență genetică substanțială pentru
agresiunea impulsivă.
*Prevalență – e întâlnită mai des la persoanele între 35-40 ani.
Tulburare de conduit

A.3 din (în ultimele 12 luni) şi cel puţin 1 în ultimele 6 luni:

1.Agresează/ ameninţă/ intimidează persoane
2.Începe lupte fizice
3.A folosit o armă periculoasă
4.Crud cu oamenii
5.Crud cu animale
6.A furat în timpul confruntării unei victime
7.Forţarea cuiva în activitate sexuală
8.Provocare incendiu, intenţia de a produce daune grave
9.Distrugerea deliberată a proprietăţii cuiva
10.Intrare prin efracţie în casa/ maşina/ clădirea cuiva
11.Minte des pt. a obţine bunuri/favoruri sau a evita obligaţiile
12.A furat fără confruntarea unei victime
13.Stă afară noaptea deşi părinţii interzic, începând înainte de 13 ani
Tulburare de conduită
A.3 din (în ultimele 12 luni) şi cel puţin 1 în ultimele 6 luni:
1.Agresează/ ameninţă/ intimidează persoane
2.Începe lupte fizice
3.A folosit o armă periculoasă
4.Crud cu oamenii
5.Crud cu animale
6.A furat în timpul confruntării unei victime
7.Forţarea cuiva în activitate sexuală
8.Provocare incendiu, intenţia de a produce daune grave
9.Distrugerea deliberată a proprietăţii cuiva
10.Intrare prin efracţie în casa/ maşina/ clădirea cuiva
11.Minte des pt. a obţine bunuri/favoruri sau a evita obligaţiile
12.A furat fără confruntarea unei victime
13.Stă afară noaptea deşi părinţii interzic, începând înainte de 13 ani
14.A fugit de acasă peste noapte cel puţin de 2 ori
15.Absentează de la şcoală, începând înainte de 13 ani
B.Afectarea funcţionării sociale, academice, sau ocupaţionale
C.NU peste 18 ani (pentru diagn. tulburare de personalitate antisocială)
Cleptomania
A. Incapacitatea de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nenecesare
pentru uz personal ori pentru valoarea lor monetară.
B. Senzaţie de tensiune imediat înainte
C. Plăcere, gratificaţie sau uşurare în timpul
D. NU este comis pentru a exprima furia/răzbunarea sau răspunsul la o idee
delirantă/ halucinaţie.
E. Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduită, de un episod
maniacal ori de tulburarea de personalitate antisocială.
Pyromania

A. Punerea deliberată şi intenţionată a focului < o singură ocazie.

B. Tensiune sau excitaţie afectivă înaintea
C. Fascinaţie, interes, curiozitate sau atracţie pentru foc şi contextele sale
situaţionale (de ex., detalii, utilizări, consecinţe).
D. Plăcere, gratificaţie sau uşurare când pune foc ori când asistă sau participă la
înlăturare.
E. NU este făcută pentru un beneficiu financiar/ ca expresie a unei ideologii
sociopolitice/ a ascunde o activitate criminală
a exprima furia sau răzbunarea/ a ameliora propriile circumstanţe de viaţă/ ca
răspuns la o idee delirantă sau halucinaţi/ rezultat al
deteriorării judecăţii.
F. NU este explicată mai bine de tulburarea de conduită/ de un episod
maniaca/tulburarea de personalitate antisocială.
Tulburări de adicţie şi relaţionate cu uzul de substanţă
Tulburarea de utilizare a alcoolului

A.Tipar problematic al consumului de aclool,care determină o deteriorare

semnif.clinic sau distres,indicată de cel puțin 2 din următoarele criterii,pt cel
puțin 12luni:
1). Alcoolul este adesea consumat în cantități mult mai mari sau pentru o
perioadă de timp mai lungă decât s-a intenționat.
2). Dorință persistentă sau eforturi fără succes de a se opri sau a controla
consumul de alcool.
3).O cantitate mare de timp se petrece în activitățile necesare obținerii,
consumului de alcool sau recuperării după efectele acestuia.
4).O dorință/impuls puternic de a consuma alcool
5).Consumul recurent de alcool a împiedicat realizarea cu succes a obligațiilor
la muncă, școală sau acasă
6). Consumul de alcool continuu în ciuda problemelor sau a efectelor cauzate
de acesta
7). Activitățile importante pe plan social, ocupațional sau recreațional sunt
întrerupte sau reduse datorită consumului de alcool.
8).Consum de alcool recurent în situații riscante
9).Se consumă alcool în ciuda ”cunoașterii”/conștientizării problemelor fizice
sau psihologice, cauzate de acesta.
10). Toleranța (nevoie de cantitate din ce în ce mai mare pt a obține efectul
dorit, și efectul se diminuează dacă se continuă cu aceiași cantitate de alcool)
11). Sevraj
SPECIFICANTI:
1).In early remission: după o perioadă în care criteriile au fost îndeplinite,
urmează o perioadă în care nu se satisface nici un criteriu pt cel puțin 3 luni,
dar mai puțin de 12 luni (excepție face criteriul 4)
In sustained remission: după o perioadă în care, toate criteriile au fost
îndeplinite, nu se mai satisface nici un criteriu pentru o perioadă de 12 luni sau
mai mult (excepție criteriul 4).
2).In a controlled environment: dacă individul se află într-un mediu în care
accesul la alcool e restricționat.
3). Severitatea:
• Medie: 2-3 criterii sunt îndeplinite
• Moderată: 4-5 criterii
• Severă: 6 - 11
Intoxicaţie cu alcool

A. Ingerarea recentă de alcool.

B. Modificări dezadaptative psihologice sau de comportament, semnificativ
clinic (comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate afectivă,
deteriorare a judecății, deteriorarea funcționării sociale sau profesionale) ce
apar în timpul sau la scurt timp după ingerarea de alcool.
C. Unul (sau mai multe) dintre următoarele semne și simptome apărute în
timpul sau la scurt timp după ingerarea de alcool:
1. dizartrie - vorbit rar,
2. incoordonare,
3. mers titubant - dezechilibrat,
4. nistagmus - mișcare ritmică și necoordonată a globilor oculari,
5. deteriorarea atenției și memoriei,
6. stupor sau comă.
D. Semnele și simptomele nu se datorează unei condiții medicale generale și nu
sunt explicate mai bine de altă tulburare mentală.
Sevraj datorat alcoolului

A. Încetarea (sau reducerea) consumului de alcool care a fost abundent sau

prelungit
B. Două (sau mai multe) din următoarele, care se dezvoltă de la câteva ore la
câteva zile de la încetarea (sau reducerea) consumului de alcool descris la
punctul A:
1. hiperactivitate vegetativă (transpirații sau puls mai mare de 100 bpm)
2. tremur crescut al mâinii
3. insomnie
4. greață sau vărsături
5. halucinații sau iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii
6. agitație psihomotorie
7. anxietate
8. crize tonico-clonice generalizate
C. Semnele sau simptomele de la criteriul B cauzează distres clinic
semnificativ sau afectare socială, ocupațională sau în alte arii importante de
funcționare.
D. Semnele și simptomele nu sunt atribuite unei alte condiții medicale și nu
sunt mai bine explicate de altă tulburare mentală, incluzând intoxicația sau
retragerea unei alte substanțe.
Intoxicaţie cu cafeină

A. Consum recent de cafeină, de regulă mai mult de 250 mg (de ex. mai mult
de 2-3 cești de cafea fiartă).
B. Cinci (sau mai multe) din următoarele semne și simptome, apărute în timpul
sau la scurt timp după uzul de cafeină:
1. agitație, neliniște,
2. nervozitate, anxietate,
3. exaltare, excitație,
4. insomnie,
5. față înroșită,
6. diureza (producere și eliminare de urină),
7. perturbări gastrointestinale,
8. contracții musculare,
9. deraierea fluxului gândirii și vorbirii,
10. tahicardie sau aritmie cardiacă,
11. perioade de infatigabilitate,
12. agitație psihomotorie.
C. Semnele și simptomele din criteriul B cauzează distres sau deteriorare
semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte arii importante
de funcționare.
D. Semnele și simptomele nu se datorează unei condiții medicale generale și nu
sunt explicate mai bine de altă tulburare mentală.
Sevraj datorat cafeinei

A. Uz zilnic și prelungit de cafeină.

B. Încetare abruptă sau reducere a consumului de cafeină, urmată în 24 ore de
trei (sau mai multe) din simptomele și semnele următoare:
1. dureri de cap,
2. oboseală marcantă sau amețeală,
3. stare disforică, deprimată sau iritabilitate,
4. dificultăți de concentrare,
5. simptome ca de gripă (greață, vomă sau durere/rigiditate musculară),
C. Semnele și simptomele din criteriul B cauzează distres sau deteriorare
semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte arii importante
de funcționare.
D. Semnele și simptomele nu se datorează unei condiții medicale generale și nu
sunt explicate mai bine de altă tulburare mentală.
Tulburarea de utilizare a canabisului
A. Un pattern dezadaptativ de uz de canabis care duce la deteriorare sau detresa
semnificativa clinic, manifestata prin cel putin doua dintre urmatoarele, care
survin in decursul unei perioade de 12 luni:
1. canabisul este utilizat adesea in cantitati mai mari sau pe o perioada mai
lunga decat era preconizat
2. exista o dorinta persistenta sau eforturi fara succes de a suprima sau a
controla uzul de canabis
3. o mare parte a timpului este acordata unor activitati necesare obtinerii de
canabis, uzului de canabis sau recuperarii din efectele acestuia
4. dorinta ardenta dau un impuls puternic pentru uzul de canabis
5. uz recurent de canabis, ducand la incapacitatea de a indeplini obligatiile
rolului major la serviciu, scoala sau acasa
6. uz continuu de canabis in dispretul faptului ca are probleme sociale sau
interpersonale, persistente sau repetate, cauzate sau exacerbate de efectele
canabisului
7. activitati importante sociale, profesionale sau recreationale sunt
abandonate sau reduse sin cauza uzului de canabis
8. uz recurent de canabis in situatii in care acesta este periculos fizic
9. uzul de canabis este continuat in dispretul faptului ca stie ca are o
problema somatica sau psihologica, persistenta sau recurenta, care este posibil
sa fi fost cauzata sau exacerbata de canabis
10. toleranta, asa cum este definite de oricare din urmatoarele;
a) necesitatea de cantitati considerabil crescute de canabis pentru a ajunge la
intoxicatie sau la efectul dorit
b) efect redus considerabil prin continuarea uzului aceleiasi cantitati de
canabis
11. abstinenta, manifestata prin oricare din urmatoarele
a)sindromul de abstinenta caracteristic canabisului
b)canabisul ( sau o substanta strans inrudita) este luata pentru a usura sau a
evita simptomele de abstinenta.

Intoxicaţie cu cannabis

A. Uz recurent de canabis
B. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative
clinic (de ex., deteriorarea coordonarii motorii , euforie, anxietate, senzatia de
incetinire a timpului , deteriorarea judecatii, retragerea sociala), care apar in
cursul, sau in scurt timp, dupa uzul de canabis
C. Doua (sau mai multe) dintre urmatoarele semne sau simptome care apar in
decurs de doua ore de la uzul de canabis:
1. injectare conjunctivala
2. apetit crescut
3. gura uscata
4. tahicardie
D. Semnele sau simptomele nu se datoreaza unei alte conditii medicale si nu
sunt explicate mai bine de alta tulburare mentala , inclusiv intoxicatia cu alta
substanta.
SPECIFICANTI:
De specificat daca:
- cu perturbari de perceptie: halucinatii cu testarea realitatii intacta sau
iluzii auditive, vizuale sau tactile, care survin in absenta unui delirium
Sevraj datorat canabisului

A. Încetarea consumului de canabis după o perioadă lungă (de obicei zilnic

sau aproape zilnic pe o perioadă de cel puțin câteva luni)
B. Trei (sau mai multe) dintre următoarele semne și simptome se dezvoltă
în aproximativ 1 săptămână după Criteriul A:
1. Iritabilitate, furie sau agresivitate
2. Nervozitate sau anxietate
3. Dificultăți de somn (ex.insomnie, coșmaruri, vise tulburătoare)
4. Apetit diminuat sau pierdere în greutate
5. Neliniște
6. Stare depresivă
7. Cel puțin unu dntre următoarele simptome fizice provoacă discomfort
semnificativ: durere abdominală, frison/tremor, transpirație, febră, frisoane sau
durere de cap.
Tulburare a uzului de Phencyclidină

A. Consum de fenciclidină (sau substanță similară) ce provoacă distres

manifestat prin minim două criterii în decursul a 12 luni:
1. cantități mari sau perioade lungi de timp în mod intenționat
2. dorința recurentă sau eforturi nereușite de a întrerupe sau controla
consumul
3. mult timp alocat pt a obține, consuma sau pentru a se recupera
4. pofta/ dorință puternică de a consuma
5. distres funcțional la serviciu, școala, acasa etc (absențe, suspendări,
exmatriculări)
6. utilizarea f. în ciuda apariției un probleme sociale sau interpersonale
(argumente contradictorii cu privire la consum, lupte fizice)
7. activitățile sociale, ocupaționale sau recreaționale sunt reduse sau lăsate la
o parte
8. utilizarea f. în condiții periculoase/hazarduoase (în timpul conducerii unui
automobil)
9. utilizarea f. în ciuda conștientizării efectelor adverse asupra fizicului și
psihicului
10. toleranță, definită ca:
a. nevoia de a crește cantitatea de f. pentru a obține efectul dorit
b. un efect semnifiativ diminuat în urma utilizarii aceleiași cantități de f.
Intoxicaţie cu Phencyclidină

A. Consum recent de Phencyclidină

B. Schimbări comportamentale semnificative clinic
C. Simptome care durează între 1-2 ore
1. Mișcări de ochi rapide și involuntare;
2. Hipertensiune;
3.Amorțeală;
4. Ataxie (=tulburare a coordonarii mișcărilor voluntare);
5.Dizartrie (=dificultatea de a vorbi);
6.Rigiditate musculară;
7.Coma;
8. Hiperacuzie (=hipersensibilitate auditivă).
D. Simptomele nu sunt atribuite altor condiții medicale, tulburări sau alte intoxicații
Tulburare de percepţie halucinogenă persistent

A.După încetarea utilizării unui halucionogen - reexperimentarea unuia sau mai

multor
simptome perceptive, care au fost experenţiate în timpul
intoxicării cu substanţa halucionogenă (ex: halucinaţii
geometrice, percepţii false de mişcare în câmpul vizual periferic, flash-uri
(sclipiri) de culoare, intensitate sporită a culorilor, serie de imagini cu
obiecte în mişcare, persistenţa imaginilor (“umbra” rămasă a aceleiaşi
culori sau a unor culori complementare, a
unui obiect, după îndepărtarea lui ) aura în jurul obiectelor,
macropsie (obiectele sunt percepute ca fiind mai mari decât în mod normal) şi
micropsie.
B. Simptomele
de la criteriul A cauzează un distres clinic semnificativ sau o afectare în
domeniul social, ocupaţional sau în alte
arii importante de funcţionare.
C.Simptomele
nu pot fi atribuite altei condiţii medicale (ex: leziuni anatomice şi infecţii
ale creierului, epilepsii vizuale) şi nu sunt mai bine explicate de alte tulburări
psihice (ex: delir, tulburare nerocognitiva majoră, schizofrenie) sau
hypnopompic
(stare care precede trezirea)
Tulburare de utilizare a inhalanţilor

Tipar problematic de utilizare a inhalanților pe bază de hidrocarbon care

conduce la distres/deteriorări clinic(e) semnificativ(e):
A.(cel puțin 2/10 pe parcursul a 12 luni)
1. Utilizarea frecventă a inhalanților în cantități mai mari sau perioade mai
lungi de timp decât se intenționa.
2. Incapacitatea sau eșecul de a renunța sau de a controla dorința de consum
3. Petrece mult timp pentru a procura substanța , pentru consum sau pentru
recuperare (de după consum)
4. Dorință puternică de a utiliza substanța (inhalantul)
5. Incapacitatea de a-și îndeplini principalele responsabilități la
muncă/școală/acasă din cauza consumului
6. Continuarea consumului chiar dacă produce sau accentuează probleme
cu cei din jur
7. Activități sociale, ocupaționale sau rectreaționare sunt sistate sau reduse
din cauza consumului
8. Utilizarea substanței chiar și în situații periculoase din punct de vedere
fizic
9. Continuarea consumului în ciuda unei condiții fizice sau psihologice care
s-ar putea datora sau agrava în urma utilizării inhalantului.
10. Toleranța, definită de una dintre următoarele:
a) Nevoia de a mări considerabil doza de inhalant pentru a obține
efectul dorit
b) Efect semnificativ diminuat în urma utilizării aceleiași doze de
inhalant.
SPECIFICANTI:
Se specifică, dacă e posibil, tipul inhalantului utilizat
Intoxicaţie cu inhalante

A. Expunerea intenționată sau neintenționată, de scurtă durată, la o doză mare

de substanță, inclusiv hidrocarburi volatile (toluen sau gazolină)
B. Schimbări semnificative din punct de vedere clinic la nivel psihologic sau
comportamental (agresivitate, apatie, capacități deteriorate de judecată)
manifestate în timpul sau după expunere.
C. Cel puțin 2/13
1. Amețeală
2. Nistagmus (mișcare ritmică și necoordonată a globilor oculari)
3. Capacități reduse de coordonare
4. Discurs deteriorat
5. Dificultăți în mers
6. Letargie
7. Reflexe deteriorate
8. Întârzieri psihomotorii
9. Tremor
10. Slăbiciune musculară generalizată
11. Vedere încețoșată sau diplopie
12. Stupoare sau comă
13. Euforie
D. Semnele sau simptomele nu sunt asociate cu o altă condiție medicală sau
explicate mai bine de altă tulburare, inclusiv intoxicație cu alte substanțe
Tulburare de utilizare a opioidelor

Tipar problematic de folosire a opioidelor ce duce la distres/deteriorare clinică

semnificativ/ă.
A. (2/11 pe parcursul a 12 luni)
1. folosirea în cantități mari/ pe o perioadă mai lungă decât cea intenționată
2. incapacitatea de a renunța
3. petrece mult timp în activități necesare obținerii/folosirii opioidelor și a
recuperării după efectul acestora
4. dorință puternica de a consuma
5. folosire recurentă a opiodelor rezultând în neîndeplinirea responsabilităților
6. continuarea folosirii opioidelor în ciuda faptului că duce la neînțelegeri cu
cei din jur din cauza efectelor produse de consumul opioidelor
7. preferință pentru consumul opioidelor în locul altor activități sociale,
ocupaționale, sau recreaționale
8. consumul opioidelor în locuri dăunătoare fizic
9. persistența în ciuda unei condiții psihologice/fizice
10. toleranța asupra cantității definită de următoarele
- o nevoie pentru cantități tot mai mari pentru a ajunge la efectul dorit
- opioidele sunt folosite pentru a evita efectele sevrajului
11. sevraj manifestat conform criteriilor/prin înlocuirea cu alte subst.
asemănătoare
SPECIFICANTI:
*Tulburare de folosire a opioidelor în remisie timpurie: După ce toate criteriile
de mai sus au fost îndeplinite, niciunul dintre acestea nu a mai fost îndeplinit pe
o perioadă de cel puțin 3 luni până la 12 luni, cu excepția A4 (craving).
*Tulburarea de folosire a opioidelor în remisie susținută: După ce toate
criteriile de mai sus au fost îndeplinite, niciunul dintre acestea nu a mai fost
îndeplinit pe o perioadă de 12 luni sau mai mult, cu excepția A4 (craving).
*Tulburare de folosire a opioidelor în cadrul terapiei de menținere: Individul
este sub tratament medicamentos de menținere pe termen lung (medicație de
înlocuire cu nicotină), și niciunul dintre criteriile A nu au fost îndeplinite pentru
acest tip de tratament, cu excepția A10, A11 pentru acest tip de tratament.
*Tulburare de folosire a opioidelor în cadrul unui mediu controlat: Acest tip de
specificație se folosește dacă individul se află într-un mediu în care folosirea
opioidelor este restricționată
Intoxicaţie cu opioide

A.Consumul recent al unui opioid

B.Schimbări comportamentale sau psihologice problematice, semnificative
clinic (ex. euforie urmată de apatie, disforie, agitație sau lentoare psihomotorie,
afectarea gândirii), care apar în timpul sau imediat după consumație.
C.Constricție pupilară (sau dilatație datorată anoxiei în cazul supradozei) și 1
sau mai multe, apărute în timpul sau imediat după consumație:
1.Somnolență sau comă
2.Modificarea vorbirii (pronunțare defectuoasă, rostire nedeslușită, sau
schimbarea ritmului sau vitezei vorbirii)
3.Deficite atenție sau memorie
D.Nu altă condiție medicală sau altă tulburare mintală, inclusive intoxicație cu
o altă substanță
SPECIFICANTI:
Cu distorsiuni perceptive = cazuri rare, halucinații cu testare intactă a
realității sau iluzii vizuale/auditorii/tactile împreună, dar absența deliriumului.
Sevraj datorat opioidelor

A.Cel puțin 1/2:

1.Oprirea (sau reducerea din) consumul intens și prelungit de opioide (câteva
săpt. sau mai mult)
2.Administrarea unui antagonist al opioidelor după o perioadă de consum de
opioide.
B.Cel puțin 3/9, care apar la câteva minute sau zile după criteriul A:
1.Dispoziție disforică
2.Greață sau vărsături
3.Dureri musculare
4.Lăcrimare sau rinoree (scurgere de mucozități nazale)
5.Dilatarea pupilelor, piloerecție sau transpirație
6.Diaree
7.Căscat
8.Febră
9.Insomnie
C.Distres semnificativ sau funcționare socială, ocupațională sau în alte arii
importante de funcționare defectuoasă.
D.Nu altă condiție medicală, nu explicate mai bine de o altă tulburare mintală,
inclusiv intoxicația sau sevrajul datorat unei alte substanțe.
Tulburare de utilizare a sedativelor, hiponoticelor şi anxioliticelor

A. Cel puțin 2, perioadă de 12 luni

1. Sedativele, hipnoticele sau anxiolitice sunt luate adesea fie în cantități
mai mari sau pe o perioadă mai lungă de timp decât trebuia initial
2. Dorință persistentă sau eforturi fără succes de a reduce sau controla
utilizarea de sedative, hipnotice sau anxiolitice
3. Mare parte din timp petrecută în activități necesare pentru a obține
hipnoticele, sedativele sau anxioliticele, pentru a le utiliza sau pentru a se
reface din efectele lor
4. Poftă, sau dorința de a folosi sedative, anxiolitice sau hipnotice.
5. Utilizare recurentă a sedativelor, hipnoticelor sau a anxioliticelor
rezultând în eșecuri în îndeplinirea obligațiilor majore la serviciu, școală sau
acasă (ex.: absențe repetate de la serviciu sau performanță scăzută la lucru,
relaționată cu consumul de sedative, anxiolitice sau hipnotice;
absenteism,suspendări sau exmatriculare de la școală relaționate cu sedativele,
anxioliticele sau hipnoticele; neglijarea copiilor sau a gospodăriei)
6. Continuarea consumului de sedative, hipnotice sau anxiolitice în ciuda
problemelor sociale sau interpersonale persistente sau recurente cauzare sau
exacerbate de efectele sedativelor, hipnoticelor sau anxioliticelor (ex.: conflicte
cu soțul/soția despre consecințele intoxicării)
7. Activități sociale, ocupaționale sau recreaționale importante sunt reduse
sau stopate din cauza consumului de sedative, anxiolitice șau hipnotice
8. Utilizare recurentă a sedativelor, anxioliticelor sau hipnoticelor în
situații ce implică hazard fizic (condusul sau operarea unei mașinării sub
efectul lor)
9. Consumul de sedative, anxiolitice sau hipnotice este menținut în ciuda
conștientizării problemelor psihologice sau fizice persistente sau recurente,
posibil create sau sau exacerbate de consumul lor.
10. Toleranța, definită de una din următoarele:
- Nevoie pentru cantități considerabil crescute de sedative, hipnotice sau
anxiolitice pentru a ajunge la nivelul de intoxicare dorit
- Un efect vizibil diminuat de continuarea consumului de sedative,
hipnotice sau anxiolitice
Notă: acest criteriu nu se aplică pentru persoanele care iau anxiolitice,
hipnotice sau sedative sub supraveghere medical
11. Sevraj, manifestat prin una din următoarele:
a. Sindromul de sevraj caracteristic pentru sedative, hipnotice sau
anxiolitice (pp. 557-558)
b. Sedativele, hipnoticele sau anxiolitice (sau substanțele
asemănătoare, precum alcoolul) sunt luate pentru a atenua sau a evita
simptomele de sevraj
Notă: criteriul nu se aplică pentru persoanele aflate sub supraveghere medicală
Intoxicaţie cu sedative, hipnotice sau anxiolitice

A. Consum recent de sedative, hipnotice sau anxiolitice

B. Comportament dezadaptativ semnificativ dpdv clinic, sau schimbări
psihologice(ex: comportament sexual sau agresiv nepotrivite, labilitate de stare,
judecată alterată) care s-au dezvoltat în timpul, sau imediat după consumul de
sedative, hipnotice sau anxiolitice.
C. Una sau mai multe dintre semnele sau simptomele care s-au dezvoltat în
timpul sau imediat după consumul de sedative, anxiolitice sau hipnotice,
precum:
1. Tulburări de vorbire
2. Necoordonare
3 Mers nesigur
4 Nistagmus
5 Deteriorare în cogniție (atenție, memorie, etc.)
6 Stupoare sau comă
D. Semnele sau simptomele nu sunt atribuite altei condiții medicale și nu
sunt mai bine explicate de altă tulburare mentală, incluzând intoxicarea cu alte
substanțe.
Intoxicaţie cu sedative, hipnotice sau anxiolitice

A. Consum recent de sedative, hipnotice sau anxiolitice

B. Comportament dezadaptativ semnificativ dpdv clinic, sau schimbări
psihologice(ex: comportament sexual sau agresiv nepotrivite, labilitate de stare,
judecată alterată) care s-au dezvoltat în timpul, sau imediat după consumul de
sedative, hipnotice sau anxiolitice.
C. Una sau mai multe dintre semnele sau simptomele care s-au dezvoltat în
timpul sau imediat după consumul de sedative, anxiolitice sau hipnotice,
precum:
1. Tulburări de vorbire
2. Necoordonare
3 Mers nesigur
4 Nistagmus
5 Deteriorare în cogniție (atenție, memorie, etc.)
6 Stupoare sau comă
D. Semnele sau simptomele nu sunt atribuite altei condiții medicale și nu
sunt mai bine explicate de altă tulburare mentală, incluzând intoxicarea cu alte
substanțe.
Tulburare de utilizare a stimulantelor

Consum substanță de tip amfetamină, cocaină sau alte stimulente, care

cauzează o tulburare importantă;
Durata: min 2 / 12 luni
1. Stimulentul este luat in cantitate mai mare/pentru o periodă mai lunga decât
intenționată
2. Dorinţă persistentă, sau eforturi eşuate de a controla consumul de stimualent
3. O mare parte a timpului este utilizat pentru obținerea și folosirea
stimulentului, sau pentru recuperarea după efectul lui
4. O doriță puternica pentru folosirea stimulentului
5. Utilizarea frecventă a stimuletului duce la eșec la locul de munca, la şcoală
sau acasă.
6. Continuarea folosirii acestuia, în ciuda faptului că pacientul are probleme
persistente sau recurente in domeniul social și interpersonal
7. Activităţile sociale, ocupaționale sau recreaționale importante sunt reduse
sau se renunță la ele din cauza consumului.
8. Consum recurent de substanță în situații unde este periculos
9. folosirea stimulentului este continuat, în ciuda faptului că individul știe că
substanța cauzează probleme fizice și psihologice.
10. Tolerantă la substanţă:
- o nevoie pentru doze mai mari pentru obţinerea efectul dorit
- un efect scăzut, folosind doza identică
Sevraj, manifestat ca:
- simptomele de sevraj ale stimulantului
- stimulantul, sau o substanță asemănătoare este luat pentru evitarea
simptomelor de sevraj.
SPECIFICANTI:
Ușor: 2-3 simptome
Moderat: 4-5 simptome
Sever: 6 sau mai multe simptome
Intoxicație cu stimulante

A. Folosirea recentă a unei substanțe de tip amfetamină, cocaină sau alte

stimulante.
B. Comportament problematic semnificant, la nivel clinic sau schimbare
psihologice ( de ex. Euforie; schibări în sociabilitate; hipervigilență;
sensitivitate interpersonală; anxietate; tensiune; furie; comportament
stereotipic; afectarea procesului decizional) care s-a dezvoltat în timpul, sau
recent după folosirea stimulentului
C. Două ( sau mai multe) simptome dezvoltate în timpul, sau recent după
folosire:
1. Tachicardia sau bradicardia
2. Dilatarea pupilelor
3. Presiune arterială crescută sau scăzută
4. Transpirație sau frisoane
5. Stare de greță sau vârsături
6. Pierdere în greutate
7. Agitație sau lentoare psihomotorie
8. Slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, dureri în piept, aritmie
cardiacă
9. Confuzie, atac(seizures), diskinezie, distonie sau coma
D. Simptomele nu poate fi explicate cu o condiție medicală, tulburare mentală
sau folosirea unui alte substanță.
SPECIFICANTI:
Specificăm substanța folosită.
Intoxicație cu stimulante

A. Folosirea recentă a unei substanțe de tip amfetamină, cocaină sau alte

stimulante.
B. Comportament problematic semnificant, la nivel clinic sau schimbare
psihologice ( de ex. Euforie; schibări în sociabilitate; hipervigilență;
sensitivitate interpersonală; anxietate; tensiune; furie; comportament
stereotipic; afectarea procesului decizional) care s-a dezvoltat în timpul, sau
recent după folosirea stimulentului
C. Două ( sau mai multe) simptome dezvoltate în timpul, sau recent după
folosire:
1. Tachicardia sau bradicardia
2. Dilatarea pupilelor
3. Presiune arterială crescută sau scăzută
4. Transpirație sau frisoane
5. Stare de greță sau vârsături
6. Pierdere în greutate
7. Agitație sau lentoare psihomotorie
8. Slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, dureri în piept, aritmie
cardiacă
9. Confuzie, atac(seizures), diskinezie, distonie sau coma
D. Simptomele nu poate fi explicate cu o condiție medicală, tulburare mentală
sau folosirea unui alte substanță.
SPECIFICANTI:
Specificăm substanța folosită.
Tulburare de utilizare a tabacului

Tipar problematic de folosire a tabacului ce duce la distres/deteriorare clinic

semnificativ/ă. A. (2/11 pe parcursul a 12 luni)
1. folosirea în cantități mari/ pe o perioadă mai lungă decât cea intenționată
2. incapacitatea de a renunța
3. petrece mult timp în activități necesare obținerii/folosirii tabacului
4. dorință puternica de a fuma (craving)
5. neîndeplinirea responsabilităților
6. neînțelegeri cu cei din jur
7. preferință pentru fumat în locul altor activități
8. fumatul în locuri dăunătoare fizic (ex: fumatul în pat)
9. persistența fumatului în ciuda unei condiții psihologice/fizice
10. toleranța asupra cantității de tabac (dispariția greții/amețelii)
11. sevraj manifestat conform criteriilor/prin înlocuirea cu alte subst.
asemănătoare (ex: nicotină)
SPECIFICANTI:
*Tulburare de folosire a tabacului în remisie timpurie: După ce toate criteriile
de mai sus au fost îndeplinite, niciunul dintre acestea nu a mai fost îndeplinit pe
o perioadă de cel puțin 3 luni până la 12 luni, cu excepția A4 (craving).
*Tulburarea de folosire a tabacului în remisie susținută: După ce toate criteriile
de mai sus au fost îndeplinite, niciunul dintre acestea nu a mai fost îndeplinit pe
o perioadă de 12 luni sau mai mult, cu excepția A4 (craving).
*Tulburare de folosire a tabacului în cadrul terapiei de menținere: Individul
este sub tratament medicamentos de menținere pe termen lung (medicație de
înlocuire cu nicotină), și niciunul dintre criteriile A nu au fost îndeplinite pentru
acest tip de tratament, cu excepția A10, A11 pentru acest tip de tratament.
*Tulburare de folosire a tabacului în cadrul unui mediu controlat: Acest tip de
specificație se folosește dacă individul se află într-un mediu în care folosirea
tabacului este restricționată
Sevraj datorat tabacului

A. Folosirea zilnică a tabacului timp de câteva săptămâni

B. Întreruperea fumatului (4 din 7 criterii îndeplinite după 24 ore de la
întreruperea fumatului)
1. iritabilitate/frustrare/furie
2. anxietate
3. dificultăți de concentrare
4. apetit crescut
5. stare de neastâmpăr
6. dispoziție depresivă
7. insomnie
C. simptomele de la criteriul B se răsfrâng în diferite arii de funcționare (ex:
social, interpresonal, profesional)
D. simptomele de la criteriul B nu sunt datorate altei condiții medicale
Tulburarea jocurilor de noroc

A. Perioadă persistentă și recurentă de comportament de joc de noroc,care

determină o deteriorare semnificativă clinic sau distres,indicată de 4 (sau mai
multe criterii)pentru o perioadă de 12 luni:
1). Nevoia de a juca cu sume din ce în ce mai mari de bani
2) .Este agitat sau iritabil când este nevoit să se oprească din jocul de noroc
3). Prezența eforturilor repetate, fără succes, de a se controla și a se opri din
jucat
4). Preocupare (adesea) față de jocurile de noroc (ex: gânduri persistente legate
de retrăirea experiențelor jocului de noroc,gânduri legate de cum anume să facă
rost de bani pentru a juca din nou)
5). Joacă adesea când resimte distres (ex: neajutorare, anxietate, depresie)
6). După ce a pierdut bani la jocuri, adesea se întorce a doua zi pentru a-și lua
”revanșa”
(să recupereze ce a pierdut)
7). Minte pentru a ascunde amploarea implicării în jocurile de noroc
8). A periclitat (riscat) sau a pierdut o relație semnificativă, un job, sau
oportunități educaționale sau de carieră, din cauza jocului de noroc.
9). Se bazează pe alții ca să obțină bani pentru a ieși din situațiile financiare
disperate cauzate de jocul de noroc.
B. Comportamentul de joc de noroc nu este mai bine explicat de un episod
maniacal.
SPECIFICANTI:
Specificați dacă comportamentul jocului de noroc este:
1). Episodic: se îndeplinesc criteriile pentru cel puțin 2 perioade de timp, timp
în care simptomele descresc pentru cel puțin câteva luni.
Persistent: prezența continuă a simptomelor, pentru mai mulți ani.
2). In early remission: după o perioadă în care, toate criteriile au fost
îndeplinite, urmează o perioadă în care nici un criteriu nu este îndeplinit, pentru
cel puțin 3 luni, dar nu pentru o perioadă mai mare de 12 luni.
In sustained remission: după o perioadă în care, toate criteriile au fost
îndeplinite, nu se mai satisface nici un criteriu pentru o perioadă de 12 luni sau
mai mult.
3). Severitatea:
• Medie: 4-5 criterii sunt îndeplinite
• Moderată: 6-7 criterii
• Severă: 8-9 criterii
 Tulburări neurocognitive
Delir
A. Perturbarea atenției și a stării de conștiență
B. Tulburarea are loc pt o perioadă scurtă de timp (de la câteva ore la câteva
zile)
C. se asociază cu perturbării la nivel cognitiv (deficit de memorie,
dezorientare, abilități vizuale, percepție, limbaj)
D. nu tulburare neurocognitivă, sau o reducere severă a arousal-ului (ex. coma)
E. tulburarea este o consecință psihologică directă a unei condiții medicale,
intoxicației cu substanță, sevrajului sau expunerii la toxine.
SPECIFICANTI:
Clasificare
• Delir datorat intoxicației cu substanță
• Delir datorat sevrajului
• Delir datorat medicamentației
• Delir datorat unei condiții medicale
• Delir datorat unor factori etiologici multipli
1). Specificati:
- Delir acut – durată de câteva ore sau zile
- Delir persistent – durată de câteva săptămâni sau luni
2). Specificați dacă delirul este însoțit de:
- Hiperactivitate psihomotorie
- Hipoactivitate psihomotorie
- Mixed level of activity
Tulburare neurocognitivă majoră probabil datorată
tulburării Alzheimer
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă majoră sau
moderată.
B. Există un debut insidios, cu progres gradual și deprecieri într-unul sau mai
multe arii cognitive (pentru tulburarea majoră minim 2)
C. Trebuie îndeplinite criteriile pentru Tulburarea posibilă sau probabilă
Alzheimer după cum urmează:
Pentru tulburarea majoră: Tulburarea Alzheimer probabilă este diagnosticară
dacă unul dintre următoarele este diagnosticat: altfel ar trebui diagnosticată
Tulburarea Alzheimer Posibilă
1. Dovezi ale unei mutații genetice în istoricul familial sau date de teste
genetice
2. Toate cele 3 criterii care urmează sunt prezente:
a. Dovezi clare pentru declinului memoriei și al învățării într-unul din
următoarele ariile cognitive (bazat pe istoricul detaliat sau pe o serie de testări
neuropsihologice)
b. Degradare progresivă, graduală în cogniție, fără perioade de platou
extinse;
c. Nicio evidență a unei etiologii mixte (de ex. absența altor tulburări
neurodegenerative sau cerebrovasculare, sau alte tulburări neurologice, mentale
sau sistemice sau sau altă condiție care ar putea contribui la declinul cognitiv
D. Dereglările nu sunt explicate mai bine de tulburări cardiovasculare sau
alte tulburări neurodegenerative, efectele unei substanțe sau de o altă tulburare
mentală, neurologică sau neurodegenerativă, sau de o tulburare sistemică
Tulburare neurocognitivă majoră posibil datorată
tulburării Alzheimer
1. Dovezi ale unei mutatii genetice in istoricul familial/ date de teste genetice.
2. Dovezi clare de declin în memorie și învățare. 3. Nu există dovezi de
etiologie mixtă ( de exemplu , lipsa de alte neurodegenerative sau
cerebrovasculare sau alte boli neurologice sau sistemice)
D. Perturbarea nu este mai bine explicata de boli cerebrovasculare, o alta boala
neurodegenerativa, efevtele unei substante, o alta tulburare sistematica.
Tulburare neurocognitivă modeată datorată
tulburării Alzheimer
Boala Alzheimer probabila este diagnosticata in cazul în care există dovezi ale
unei boli cauzate de Alzheimer, mutație genetică sau antecedente familiale .
Boala Alzheimer este posibil sa fie diagnosticata dacă nu există nici o dovadă a
unei boli cauzate de Alzheimer sau in istoricul familial , precum și toate cele
trei dintre următoarele sunt prezente :
1. Dovezi clare de declin în memorie și învățare .
2. Degradare progresiva, graduala in cognitie..
3. Nu există dovezi de etiologie mixtă ( de exemplu , lipsa de alte
neurodegenerative sau boli cerebrovasculare).
D. perturbarea nu este mai bine explicată de boli cerebrovasculare. boli
neurodegenerative,
efectele unei substanțe.
Tulburare neurocognitivă majoră probabil datorată
degenerării în regiunea lombară frontotemporală
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă majoră sau
moderată.
B. Tulburarea are un debut insiduos sau o progresie graduală.
C. Criteriile (1) sau (2):
1. Variantul comportamental:
a. Trei sau mai multe simptome comportamentale:
i. Dezinhibare comportamentală.
ii. Apatie sau inerție.
iii. Pierderea simpatiei sau empatiei.
iv. Comportament perseverant, stereotip sau compulsiv/ ritualic.
v. Hiperoralitate sau schimbări dietetic.
b. Declin proeminent în cogniția socială și/sau abilitățile executive.
2. Variantul de limbaj:
a. Declin proeminent în abilitatea limbajului, în forma producerii
vorbirii, căutarea cuvântului, numirea obiectului, gramatica, sau înțelegerea
cuvântului.
D. Sărăcire relativă a limbajului și memoriei și a funcției perceptualmotorii.
E. Tulburarea nu este mai bine explicată de boala cerebrovasculară, altă
boală neurodegenerativă, efecte datorate unei substanțe sau altă tulburare
mental, neurologică sau sistemică.
SPECIFICANTI:
Criteriile pentru diagnostic trebuie îndeplinite fie pentru variantul
comportamental fie pentru cel de limbaj, deși mulți indivizi prezintă trăsături
din ambele categorii.
Variantul comportamental NCD- major sau moderat:
- Indivizii prezintă grade diferite de apatie și dezinhibare.
- Își pot pierde interesul pentru socializare și autoîngrijire, responsabilități
personale sau dezvoltă comportamente sociale inadecvate.
- Autoreflecția este de obicei deteriorată și asta, de obicei, amână consultul
medical. Primul consult – la psihiatru.
- Apar schimbări în stilul social, în convingerile religioase, politice;
mișcări repetitive, tendința de a aduna lucruri, schimbări în comportamentul
alimentar, și hiperoralitate.
- În fazele mai avansate, apare deficit în controlul sfincterian
- Controlul cognitiv este mai puțin proeminent iar testarea formală poate
arăta puține deficite relative, în fazele timpurii ale bolii.
- Simptome neurologice comune: absența planificării și organizării,
judecare săracă.
- Deficite în funcțiile executive, cum ar fi performanțe slabe la probele de
flexibilitate, motivare abstractă, și răspuns inhibitor, sunt prezente, dar
învățarea și memoria este relativ săracă, și abilitățile motorii perceptive sunt
aproape întotdeauna conservate în fazele de debut ale bolii (timpurii).
Variantul de limbaj NCD- major sau moderat:
- Prezintă afazie primară progresivă cu debut gradual cu trei subtipuri
comune: variantul semantic, agramatic/ nonfluent, și logopedic (logopenic), și
fiecare variant are trăsături distinctive și corespondent neuropatologic.
Tulburare neurocognitivă majoră posibil datorată
degenerării în regiunea lombară frontotemporală
Se diagnostichează dacă nu există nici o evidență a mutației genetice, iar
neuroimagistică nu s-a realizat.
1. Evidența, unei tulburări neurocognitive frontotemporale datorată unei
mutații genetice, fie din istoria familială sau din testarea genetică.
2. Evidența, unei disproporții în implicarea lobului frontal și/sau temporal,
din neuroimagistică.
SPECIFICANTI:
Distincție ”probabil”/ ”posibil” - distincția se face în funcție de prezența
factorilor cauzativi genetici sau prin prezența unei atrofii distincte sau
reducerea activității în regiunile frontotemporale în imagistica structurală sau
funcțională.
Tulburare neurocognitivă moderată datorată
degenerării în regiunea lombară
frontotemporală
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă majoră sau
moderată.
B. Tulburarea are un debut insiduos sau o progresie graduală.
C. Criteriile (1) sau (2):
1.Variantul comportamental:
a. Trei sau mai multe simptome comportamentale:
I. Dezinhibare comportamentală.
ii. Apatie sau inerție.
iii. Pierderea simpatiei sau empatiei.
iv. Comportament perseverant, stereotip sau compulsiv/ ritualic.
v. Hiperoralitate sau schimbări dietetic.
b.Declin proeminent în cogniția socială și/sau abilitățile executive.
2. Variantul de limbaj:
a.Declin proeminent în abilitatea limbajului, în forma producerii vorbirii,
căutarea cuvântului, numirea obiectului, gramatica, sau înțelegerea cuvântului.
D. Sărăcire relativă a limbajului și memoriei și a funcției perceptual-motorii.
E. Tulburarea nu este mai bine explicată de boala cerebrovasculară, altă
boală neurodegenerativă, efecte datorate unei substanțe sau altă tulburare
mental, neurologică sau sistemică
Tulburare neurocognitivă majoră probabil cu
corpusculi Lewy
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă majoră.
B. Tulburarea are un debut insiduos si progresie graduala
C. Sunt indeplinite 2 caracteristice de baza sau 1 sugestiva si 1 sau mai multe
de baza
1. Caracteristici de baza:
a. Cognitie fluctuanta cu variatii pronuntate in atentie si vigilenta
b. Halucinatii vizuale recurente bine formate si detaliate
c. Caracteristici spontane de parkinsonism
2. Caracteristici sugestive:
a. Tulburarea somnului REM
b. Sensibilitate neuroleptica severa
D. Simptomele nu sunt mai bine explicate de alta afectiune a creierului sau
afectiune sistemica sau consum de substante.

Tulburare neurocognitivă majoră posibil cu corpusculi

Lewy
A. Sunt îndeplinite criteriile pentru tulburare neurocognitivă majoră
B. Deput perfid, progresie graduală
C. Cel putin două caracteristici de bază, sau o caracteristică sugestivă + 1
sau mai multe de bază
1. Caracteristici de bază:
a. Cogniție fluctuantă, variațiuni pronunțate în atenție și alertă
b. Halucinații vizuale recurente
c. Cracteristici specifice Parkinson
2. Caracteristici sugestive:
a. Crtiteriul pentru disfuncții REM
b. Sensibilitate neuroleptică severă
D. Nu este explicabil de tulburări cerebrovasculare, altă boală
neurodegenerativă, substanță sau altă tulburare mentală, neurologică, sistemică
Tulburare neurocognitivă majoră, probabil
vasculară
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă
majoră/moderată
B. Caracteristicile clinice sunt în concordanță cu o etiologie vasculară,sugerate
de:
1. Debutul deficitelor cognitive este relaționat temporar de unu/mai multe
accidente cerebrovasculare
2.Dovada declinului este evidentă în atenția complexă (incluzând viteza
procesării) și funcțiile executive frontale
C. Există dovezi ale prezenței unei afecțiuni cerebrovasculare din istoricul
medical și/sau neuroimagistică, considerându-se suficiente pentru a lua în
considerare deficitul neurocognitiv
D. Simptomele nu sunt mai bine explicate de altă afecțiune a creierului sau
afecțiune sistemică
Tulburarea neurocognitivă vasculară majoră probabilă este diagnosticată dacă
una din următoarele este prezentă,altfel tulburarea neurocognitivă vasculară
posibilă ar trebui diagnosticată:
1.Criteriile clinice sunt susținute de dovezi neuroimagistice ale
prejudiciului semnificativ a parenchimului atribuită bolii cerebrovasculare
2. Sindromul neurocognitiv este relaționat temporar de unul sau mai
multe evenimente cerebrovasculare
3. Dovezi atât clinice cât și genetice ale bolii cerebrovasculare sunt
prezente
Tulburare neurocognitivă majoră, posibil
vasculară
Tulburarea neurocognitivă vasculară posibilă este diagnosticată daca sunt
îndeplinite criteriile clinice(ale tulburării neurocognitivă vasculară majore
probabilă) dar neuroimagistica nu este disponibilă și relația temporală a
sindromului neurocognitiv cu una/mai multe evenimente cerebrovasculare nu
este stabilit.
Tulburare neurocognitivă majoră datorită accidentului
cerebral traumatic
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă majoră/moderată
B. Există dovada unor leziuni cerebrale-lovirea la cap sau alte mecanisme ale
mișcărilor rapide sau deplasarea creierului în interiorul craniului,cu una sau
mai multe din:
1.Pierderea conștienței
2.Amnezie post-traumatică
3.Dezorientare și confuzie
4.Semne neurologice(ex:neuroimagistica demonstrând prezența
leziunilor; un nou debut de convulsii; agravarea unei tulburări preexistente a
convulsiilor; reducerea câmpului vizual; anosmie=pierderea mirosului;
hemipareză)
C. Tulburarea neurocognitivă prezentă imediat după producerea leziunilor
cerebrale sau imediat dupa revenirea conștiinței și persistă după perioada postleziuni
Tulburare neurocognitivă moderată datorită
accidentului cerebral traumatic
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru tulburarea neurocognitivă moderată
B. Există dovada unor leziuni cerebrale-lovirea la cap sau alte mecanisme ale
mișcărilor rapide sau deplasarea creierului în interiorul craniului,cu una sau
mai multe din:
1.Pierderea conștienței - sub 30 min
2.Amnezie post-traumatică - sub 24 ore
3.Dezorientare și confuzie (Glasgow Coma Scale Score) - 13-15 (min 13
la 30 min)
4.Semne neurologice
C. Tulburarea neurocognitivă se prezintă imediat după producerea leziunilor
cerebrale sau imediat dupa revenirea conștiinței și persistă după perioada postleziuni
Tulburare neurocognitivă majoră datorită
bolii Prion
A. Sunt îndeplinite criterile pentru tulb neurocog majoră
B. Există debut rapid iar progresia rapidă de depreciere este comună
C. Există caracteristici motori ale tulburării prionice precum mioclonie, ataxie
sau dovezi ale biomarker-ilor
D. Tulb neurolog nu e atribuită unei alte condiții medicale și nu poate fi
explicată mai bine de o altă tulb mentală
Tulburare neurocognitivă moderată datorită
bolii Prion
A. Sunt îndeplinite criterile pentru tulb neurocog moderată
B. Există debut rapid iar progresia rapidă de depreciere este comună
C. Există caracteristici motori ale tulburării prionice precum mioclonie, ataxie
sau dovezi ale biomarker-ilor
D. Tulb neurolog nu e atribuită unei alte condiții medicale și nu poate fi
explicată mai bine de o altă tulb mentală
Tulburare neurocognitivă majoră probabil
datorită
bolii Parkinson
A. Sunt îndeplinite criteriile pentru tulburarea neurocogitivă majoră sau
moderată
B. Tulburarea apare în cadrul bolii Parkinson deja instalate.
C. Există un debut insidios și o progresie graduală de depreciere
D. Tulburarea neurocognitivă nu aparține altei condiții medicale și nu este
explicată de o altă tulburare mentală
Tulburarea neurocognitivă majoră probabil datorată bolii Parkinson ar trebui să
fie diagnosticată dacă din conditiile 1 și 2 sunt îndeplinite ambele:
1. Nu există dovezi de etiologie mixtă (de exepmlu, lipsa de alte boli
neurodegenerative, cerebrovasculare, sau o altă boală neurologică, mentală sau
sistemică, sau o stare care contribuie la declinul cognitiv)
2. Boala Parkinson precede în mod clar debutul tulburării neurocognitive
Tulburare neurocognitivă majoră posibil
datorită
bolii Parkinson
A. Sunt îndeplinite criteriile pentru tulburarea neurocogitivă majoră sau
moderată
B. Tulburarea apare în cadrul bolii Parkinson deja instalate.
C. Există un debut insidios și o progresie graduală de depreciere
D. Tulburarea neurocognitivă nu aparține altei condiții medicale și nu este
explicată de o altă tulburare mentală
Tulburarea neurocognitivă majoră posibil datorată bolii Parkinson ar trebui să
fie diagnosticată dacă condițiile 1 sau 2 sunt îndeplinite:
1. Nu există dovezi de etiologie mixtă (de exepmlu, lipsa de alte boli
neurodegenerative, cerebrovasculare, sau o altă boală neurologică, mentală sau
sistemică, sau o stare care contribuie la declinul cognitiv)
2. Boala Parkinson precede în mod clar debutul tulburării neurocognitive
Tulburare neurocognitivă moderată datorită
bolii Parkinson
Criterile sunt asemenea ca în D158 (ceea ce corespunde ”Tulburare
neurocognitivă majoră posibil datorită bolii Parkinson”), singura diferență fiind
punctul A unde se cotează dacă tulb este majoră sau moderată în funcție de
aceste criterii:
Tulburare neurocognitivă majoră
A. evidența unui declin cognitiv semnificativ de la un nivel de performanță
anterior într-unul sau mai multe domenii (atenție complexă, funcții executive,
învățare sau memorie, limbaj, perceptiv-motor sau cogniției sociale) bazânduse
pe:
1. preocupare a individului, a unei cunoștine sau a unui clinician că a existat
un declin semnificativ al funcțiilor cognitive și
2. o depreciere substanțială a performanțelor cognitive, preferabil
documentată prin teste neuropsihologice standardizate or, în absența acestora,
printr-o evaluare clinică
B. declinul cognitiv interferează cu intependența în activitățile zilnice (i.e. e
nevoie de asistență pentru activitățile ce presupun instrumente complexe
precum plata facturilor ori administrarea medicamentelor)
C. deficitul cognitiv nu apare exclusiv în contextul unui delir
D. deficitul cognitiv nu e explicat mai potrivit de către o altă tulburare mentală
(e.g. tulburare depresivă majoră, schizofrenie)
Tulburarea neurocognitivă minoră
A. evidența unui declin cognitiv moderat de la un nivel de performanță anterior
într-unul sau mai multe domenii (atenție complexă, funcții executive, învățare
sau memorie, limbaj, perceptiv-motor sau cogniției sociale) bazându-se pe:
1. preocupare a individului, a unei cunoștine sau a unui clinician că a existat
un declin moderat al funcțiilor cognitive și
2. o depreciere moderată a performanțelor cognitive, preferabil documentată
prin teste neuropsihologice standardizate or, în absența acestora, printr-o
evaluare clinică
B. declinul cognitiv nu interferează cu intependența în activitățile zilnice (i.e. e
nevoie de asistență pentru activitățile ce presupun instrumente complexe
precum plata facturilor ori administrarea medicamentelor)
C. deficitul cognitiv nu apare exclusiv în contextul unui delir
D. deficitul cognitiv nu e explicat mai potrivit de către o altă tulburare mentală
(e.g. tulburare depresivă majoră, schizofrenie.
Tulburare neurocognitivă majoră datorită
bolii Huntingtion
- Cu tulburări de comportament
- Fără tulburări de comportament
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru Tulburarea neurocognitivă majoră .
- dizabilități în procesarea cognitivă, cu progres rapid în afectarea funcțiilor
executive (viteză de procesare, organizare, planificare)
- anormalități în controlul motric (bradyknesie - încetineală în mișcări
voluntare & chorea - tremur involuntar)
- asociată cu stări de depresie, iritabilitate, simptome obsesiv-compulsive,
dezinhibiție și impulsivitate comportamente de apatie și chiar psihoză în cazuri
grave: - acestea sunt frecvente si preced simptomele de degradare motrica
B. Există debut insidios și progres gradual - de la degradări in funcționarea
executivă și motricitate la dificultăți de vorbire, înghițire a alimentelor și
moarte
C. Exista un diagnostic pentru boala Huntington sau a riscului pentru aceasta
pe baza istoricului familial sau testarea genetica .
D. Tulburarea neurocognitivă nu este atribuită unei alte condiții medicale și nu
este mai bine explicată de o altă tulburare psihică .
Tulburare neurocognitivă moderată datorită
bolii Huntingtion
A. Criteriile sunt îndeplinite pentru Tulburarea neurocognitivă ușoară
- dizabilități în procesarea cognitivă, cu progres rapid în afectareajoră .
funcțiilor executive (viteză de procesare, organizare, planificare)
- anormalități în controlul motric (bradyknesie - încetineală în mișcări
voluntare & chorea - tremur involuntar)
- asociată cu stări de depresie, iritabilitate, simptome obsesiv-compulsive,
dezinhibiție și impulsivitate comportamente de apatie și chiar psihoză în cazuri
grave: - acestea sunt frecvente si preced simptomele de degradare motrica
B. Există debut insidios și progres gradual - de la degradări in funcționarea
executivă și motricitate la dificultăți de vorbire, înghițire a alimentelor și
moarte
C. Exista un diagnostic pentru boala Huntington sau a riscului pentru aceasta
pe baza istoricului familial sau testarea genetica .
D. Tulburarea neurocognitivă nu este atribuită unei alte condiții medicale și nu
este mai bine explicată de o altă tulburare psihică .
Tulburare neurocognitivă majoră datorită
etiologiei multiple
A. Criterile sunt îndeplinite pentru tulb neurocognitivă majoră (vezi căsuța
D159 din acest tabel)
B. Există evidențe din istoric, examinările fizice or de laborator cum că tulb.
neurocog este consecința fiziopatologică a mai mult de un proces etiopatologic,
excluzând substanțele (e.g. tulb neurocog datorată Alzheimer-ului cu dezvoltări
ulterioare ale tulb neurocog vasculare)
C. Deficiențele cognitive nu sunt mai bine explicate de o altă tulb mentală și nu
apar exclusiv în cursul unui delir
Tulburare neurocognitivă modeartă datorită etiologiei
multiple
A. Criterile sunt îndeplinite pentru tulb neurocognitivă moderată (vezi căsuța
D159 din acest tabel)
B. Există evidențe din istoric, examinările fizice or de laborator cum că tulb.
neurocog este consecința fiziopatologică a mai mult de un proces etiopatologic,
excluzând substanțele (e.g. tulb neurocog datorată Alzheimer-ului cu dezvoltări
ulterioare ale tulb neurocog vasculare)
C. Deficiențele cognitive nu sunt mai bine explicate de o altă tulb mentală și nu
apar exclusiv în cursul unui delir
 Tulburări parafilice
Tulburare voyeuristică
A. - minim 6 luni- excitare sexuală recurentă și intensă, care rezultă din observarea/
urmarirea unei persoane, fara stirea acesteia care:
- Este dezbracata
- Este in proces de dezbracare
- Desfasoara activitati sexuale
-Materializate in fantezii, dorinte, impulsuri si comportamente.
B. 1. Individul a actionat conform impulsurilor sexuale asupra unei persoane ce
nu si-a dat consimtamantul
2. Dorintele/fanteziile sexuale cauzeaza distres semnificativ clinic/ afecteaza
functionarea
C. – individul ce intruneste criteriile A si B are cel putin 18 ani
SPECIFICANTI:
Specificati daca
-mediul este controlat (institutionalizat)
-tb in remisie completa (minim 5 ani)
Tulburare exhibiţionistă
A. minim 6 luni – expunere recurentă a organelor genitale la persoane în
necunoştinţă de cauză
B. distres clinic; arii majore de funcţionare afectate (social,ocupaţional,etc.)
• Specificitate:
I. În funcţie de expunere:
a) copii aflaţi la pre-pubertate
b) Expunere – indivizi maturi fizic
c) Epunere – a), b)
II. În funcţie de context
i.Instituţionalizat
ii.Context natural- remisie (5 ani fără comportament exhibiţionist)
Tulburare frotteuristică
A. Minim 6 luni- excitare sexuală recurentă și intensă care rezultă din atingerea/
frecarea de o persoană, fără consimțământul acesteia, manifestată prin
comportamente, fantezii sau impulsuri.
B. În urma acționării sub influența acestor impulsuri sexuale individul a resimțit
distres accentuat sau deteriorare in diferite arii precum socială, ocupațional etc.
SPECIFICANTI:
Specificați dacă:
-Individul se află într-un mediu controlat (instituționalizat) unde nu își poate
manifesta impulsurile de a a atinge sau a se freca de o persoană care nu își oferă
consimțământul.
-Individul se află în remisiune – au trecut minim 5 ani de când invidul nu a mai
atins sau nu s-a frecat de o persoană care nu a consimțit asupra acestor acțiuni și de
când acesta nu a mai simțit distres accentuat sau deteriorare în arii ale vieții
datorită
acestor impulsuri.
Tulburare sexuală masochistă
A. minim 6 luni- excitare sexuala recurenta si intensa din acte care implica
umilirea,lovirea,legarea acestuia sau alte moduri care ii
provoaca suferinta manifestata de fantezii, impulsuri, sau comportamente.
B. distres clinic; arii majore de functionare afectate (social, ocupational etc.)
SPECIFICANTI:
Specificati daca:
•apare cu asfixiere (daca individul se angajeaza in practici cu scopul ajungeri
excitatie sexuale relationate cu restrictionarea respiratiei).
Specificati daca :
•Intr-un mediu controlat: aceast specificator este aplicabil in primul rand
indiviziilor care locuiesc intr-u cadru (institutional sau de alta natura) unde
oportunitatile de a se angaja intr-un comportament sexual masochist sunt
restrictionate;
•In remisie plina: n-a fost nici un distres sau deterioare sociala, ocupaţionala, sau
alte arii de functionare petnru cel putin 5 ani intr-un mediu necontrolat.
Tulburare sexuală sadică
A. minim 6 luni- excitare sexuala recurenta si intensa provenita din suferinta fizica
sau psihologica a altei persoane
manifestata de fantezii, impulsuri, sau comportamente.
B. Individul a actionat asupra acestor dorinte sexuale cu o persona care nu si-a dat
consimtamantul sau daca apare distres
clinic; arii majore de functionare afectate (social, ocupational etc.)
SPECIFICANTI:
Specificati daca:
•Intr-un mediu controlat: aceast specificator este aplicabil in primul rand
indiviziilor care locuiesc intr-u cadru (institutional sau de alta natura) unde
oportunitatile de a se angaja intr-un comportament sexual sadic sunt restrictionate;
•In remisie plina: daca individul nu a actionat asupra acestor dorinte sexuale cu o
persona care nu si-a dat consimtamantul si n-a fost nici un distres sau deterioare
sociala, ocupaţionala, sau alte arii de functionare pentru cel putin 5 ani intr-un
mediu necontrolat.
Tulburare de pedofilie
A. Pe o perioadă de cel puţin 6 luni, recurentă - fantezii sexuale intens excitatorii,
dorinţe sexuale sau comportamente care implică activităţi sexuale cu un copil sau
copii prebubescenţi (în general, cu vârste de 13 ani sau mai mici)
B. Individul a acţionat în acord cu aceste dorinţe sexuale sau dorinţele şi fanteziile
sexuale cauzează un distres accentuat sau dificultăţi interpersonale.
C. Individul are cel puţin 16 ani şi este cu cel puţin 5 ani mai mare decât copilul sau
copiii de la criteriul A.
Notă: Nu includeţi un individ în adolescenţa târzie, implicat într-o relaţie sexuală în
desfăşurare cu cineva de 12 sau 13 ani.
SPECIFICANTI:
Precizaţi dacă:
Tip exclusiv (atras doar de copii)
Tip nonexclusiv
Atras sexual de bărbaţi
Atras sexual de femei
Atras sexual de bărbaţi şi femei
Incestul e o limită
! Dacă raportează absenţa vinovăţiei, ruşinii sau anxietăţii cu referire la aceste
dorinţe şi nu este funcţional limitat de impulsurile sale (potrivit auto-raportărilor,
evaluării obiective sau ambele) şi istoricul lui indică faptul că nu a acţionat
niciodată în acord cu aceste dorinţe, atunci individul are o orientare sexuală de tip
pedofil şi nu o tulburare de pedofilie.
Tulburare fetişizată
A. minim 6 luni- excitare sexuală recurentă și intensă, care rezultă din:
-Utilizarea unor obiecte
-Accentul pe una sau mai multe parti ale corpului (non-genitale)
Ca manifestare a fanteziilor, impulsurilor/dorintelor si comportamentelor
B.Fanteziile, impulsurile/dorintele sexuale sau comportamentele cauzeaza:
- distres semnificativ clinic
- degradeaza functionarea individului (sociala, ocupationala, psihologica)
C.Obiectele fetisismului nu se rezuma la:
- imbracaminte (tb traverstit)
- obiecte sexuale (vibratoare)
SPECIFICANTI:
Specificati:
- partile corpului
- obiectele
- altele
Specificati daca;
-mediul este controlat (institutionalizat)
-tb in remisie completa (minim 5 ani)
Tulburare transvestică

A. După o perioadă de cel puţin 6 luni, excitări sexuale intense şi recurente din
îmbrăcarea transvestică, manifestată de fantezii, impulsuri, sau comportamente.
B. Fanteziile, impulsurile sexuale, sau comportamentele cauzează distres
semnificativ sau deteriorarea în funcţionarea socială, ocupaţionale, sau alte aspecte
importante.
SPECIFICANTI:
Cu feticism: dacă excitatea sexuală din cauza ţesăturilor, materialelor sau
îmbrăcăminţii;
Cu auto-gynephilia: dacă excitarea sexuală din cauza gândurilor sau a imaginilor
despre sine ca fată/femeie;
Specificată dacă:
Într-un mediu controlat: aceast specificator este aplicabil în primul rând indiviziilor
care locuiesc într-u cadru (instituţional sau de altă natură) unde oportunităţile de
transvestire sunt restricţionate;
În remisie plină: n-a fost nici un distres sau deterioare socială, ocupaţională, sau
alte arii de funcţionare petnru cel puţin 5 ani într-un mediu necontrolat.
Prezenţa feticismului scade probabilitatea disforiei de gen la bărbaţi cu tulburarea
travestică. Prezenţa auto-gynefiliei creşte probabilitatea disforiei de gen la bărbaţii
cu tulburare travestică.
 Tulburări de dezvoltare neurologică
Dizabilităţi Dizabilitate intelectuală
Intelectuale A. Deficiente in abilitatile mentale generale
B. Deficiente in functionarea adaptativa
C. Debutul deficientelor intelectuale si de adaptare apare in timpul perioadei de
dezvoltare
Întârziere în dezvoltarea globală
- Sub vârsta de 5 ani
- Întârzieri în funcționarea intelectuală
- Indivizii nu pot fi evaluați cu instrumente standardizate dpdv al funcționării
intelectuale (de ex. au vârstă prea mică)
SPECIFICAŢII:
* Această categorie va trebui reevaluată după o perioadă de timp
* Severitatea clinică nu poate fi evaluată în mod valid.
Tulburări ale Tulburare a vorbirii
comunicării A. Dificultăți persistente în achiziția/utilizarea limbii (vorbită, scrisă, limbajul
semnelor, altele) <- deficite de înțelegere (abilitati receptive)/ producere a
limbii (abilitati expresive)
1. Vocabular redus (cunoștințe și utilizare)
2. Structurare morfologică și de sintaxă limitate (combinare cuvinte,
terminații, formare propoziții pe baza regulilor gramaticale)
3. Dificultăți în discurs (utilizare vocabular și combinare propoziții ->
explicarea/descrierea unui subiect, a unei serii de evenimente sau în cadrul unei
conversații
B. Abilități lingvistice sub media asociată vârstei (cantitativ) -> limitări
funcționale în exprimarea eficientă, participare socială, succes academic sau
performanță ocupațională (individual/în combinații)
C. Simptomatologie instalată în perioada timpurie de dezvoltare
D. Dificutățile NU sunt asociate/explicate mai bine de deficiențe de auz/alte
abilități senzoriale, motorii/alte deficiențe medicale, neurologice/dizabilitate
intelectuală, întârzieri in dezvoltare
SPECIFICAŢII:
*dificil de identificat înainte de 4 ani
*eritabilitate ridicată
Tulburare a sunetului vorbirii
A. Dificultăți persistente în producere sunetului vorbirii, interferențe cu
inteligibilitatea/prevenția comunicării verbale
B. Comunicarea eficientă limitată, interferențe cu participare socială, succes
academic sau performanță ocupațională (individual/în combinații)
C. Simptomatologie instalată în perioada timpurie de dezvoltare
D. Dificultățile NU sunt cauzate de boli congenitale/dezvoltate ulterior
(paralizie cerebrală, palatoschizis, surditate, pierderea auzului, leziuni cerebrale
traumatuce, alte tulburări medicale sau neurologice)
*dificil de identificat înainte de 3-4 ani; unele sunetele/grupuri de sunete sunt
achiziționate și până la 8 ani
SPECIFICAŢII:
*eritabilitate ridicată
Bâlbâit
A. Tulburările în fluenţa normală lingvistică şi paternul discursului care sunt
nepotrivite pentru vârsta individuală şi abilităţile lingvistice, persistă în timp, şi
sunt caracterizate frecvent şi marcate de evenimentele următoare (unul sau mai
multe):
1. Sunetul şi repetiţiile silabice;
2. Prelungirile sonore ale consoanelor cât şi a vocalelor;
3. Cuvinte „rupte” (pauze în interiorul unui cuvânt);
4. Blocări perceptibile sau silenţioase (pauze / ezitări şi „ăăă”-uri între
cuvinte);
 5. Perifraze (substituirea cuvintelor pentru a evita cuvintele problematice);
6. Cuvinte produse cu o tensiune fizică excesivă;
7. Cuvintele întregi monosilabice se repetă (ex: „E-e-e-e-eu îl văd”);
efectivă, participarea socială, sau academică sau performanţa la locul de
muncă, individuală sau oricare altă combinaţie.
C. Debutul simptomelor are loc în perioada de dezvoltare timpurie. (Notă:
cazurile care debutează târziu sunt diagnosticate ca 307.0 [F98.5] tulburare de
fluenţă în vorbire în perioada adultă <adult-onset fluency disorder>).
D. Tulburarea nu este atribuită unui deficit motor sau senzorial, disfluenţă
asociată cu afecţiuni neurologice (atacuri cerebrale, tumori sau traume
cerebrale), sau alte condiţii medicale şi este mai bine explicată decât o altă
tulburare mentală.
Tulburare de comunicare socială (pragmatică)
A. Dificultăți persistente în utilizarea socială a comunicării verbale și
nonverbale manifestate de caracteristicile următoare:
1. Deficite în utilizarea comunicării pentru scopuri sociale, cum ar fi
salutul și transmiterea informațiilor, într-un mod adecvat pentru contextul
social.
2. Deprecierea abilității de a modifica comunicarea, în așa fel încât să se
potrivească mai bine cu contextului sau cu nevoile ascultătorului (modul de a
vorbi – la clasă/pe terenul de joacă sau modul de a te adresa unui adult/copil –
diferit!), și utilizarea unui limbaj mult prea formal.
3. Dificultăți în respectarea regulilor de conversație, cum ar fi așteptarea
rândului, reformularea în caz de neînțelegere, și cunoașterea utilizării adecvate
a semnalelor verbale și nonverbale pentru a reglementa interacțiunea.
4. Dificultăți de a înțelege ce nu este menționat în mod explicit (de
exemplu, deducții) și sensuri nonliterale sau ambigue ale limbajului (de
exemplu, expresii, metafore, mai multe sensuri care depind de contextul
interpretării).
B. Deficite rezultate din limitările funcționale în comunicarea eficientă,
participarea socială, relațiile sociale, realizările academice, sau de performanța
profesională, în mod individual sau în combinație.
C. Debutul simptomelor are loc în perioada de dezvoltare timpurie (dar
deficitele nu se manifestă pe deplin până când comunicare socială nu cere
depășirea capacităților limitate).
D. Simptomele nu sunt atribuite unei alte condiții medicale sau neurologice,
abilităților scăzute în domeniile de stuctură și ordine a propozițiilor sau
gramatică, care nu sunt bine explicate în cadrul tulburării de spectru autist,
dizabilității intelectuale (tulburare de dezvoltare intelectuală), sau o altă
tulburare psihică.
SPECIFICAŢII:
Factori risc. Un istoric familial de tulburari din spectrul autist, tulburări de
comunicare sau tulburări de învățare specifice pare sa creasca riscul de
tulburare de comunicare socială (pragmatică).
Tulburare Tulburare din spectrul autist
din spectrul A. Deficite persistente în comunicarea socială în mai multe contexte:
autist 1. Deficite în reciprocitatea socio-emoțională; împărtășire redusă a
intereselor, emoțiilor, stărilor emoționale; eșecul în a iniția sau în a răspunde la
interacțiunile sociale.
2. Deficite în comunicarea nonverbală în interacțiunile sociale
3. Deficite în dezvoltarea, menținerea și înțelegerea relațiilor
B. Tipare de comportament repetitiv, interese sau activități, așa cum sunt
manifestate în cel puțin 2 dintre următoarele, în prezent sau în istoria personală
1. Mișcări motorii repetitive sau stereotipe, utilizarea obiectelor sau a
limbajului într-un mod repetitiv sau stereotipe
2. Aderența și inflexibilă la aceleași rutine, tipare ritualizate pentru
comportamentul verbal sau nonverbal
3. Interese restrictive, interese fixe care sunt anormale în intensitate și atenție
 4. Hiper-sau hiporeactivitate la stimulii senzoriali sau un interes neobișnuit
în aspectele senzoriale din mediu
C. Simptomele trebuie să fie prezente în stadiile timpurii ale dezvoltării (dar
este posibil să nu se manifeste până când cerințele sociale ale mediului nu
exced capacitățile limitate sau pot fi mascate de strategii învățate mai târziu în
viață)
D. Simptomele cauzează deteriorări semnificative în funcționarea socială,
ocupațională sau în alte arii de funcționare prezente.
E. Aceste simptome nu sunt explicate mai bine de retard mental sau de
întârzieri în dezvoltare.
ADHD Tulburare de atenție/Hiperactivitate
A. Inatenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate
1. Inatenție
a. Disfuncție în atenția la detalii
b. Dificultăți de atenție susținută în sarcini
c. Nu pare să asculte în comunicare
d. Inabilitate în a urmări instrucțiuni/ realizarea sarcinilor
e. Dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților
f. Evită, îi displace sau nu e dispus să se angajeze în sarcini ce implică
efort mental susținut
g. Pierde obiecte folositoare în sarcini sau activități
h. Distras la stimuli externi (gânduri)
i. Uituc în sarcini de zi cu zi
2. Hiperactivitate și impulsivitate
a. Mișcări impulsive ale picioarelor sau mâinilor
b. Dificultăți în a rămâne așezat
c. Agitație in activități de relaxare
d. „Mereu pe ducă”
e. Vorbește excesiv
f. Răspunde neîntrebat
g. Nu își așteaptă rândul
h. Întrerupe alte persoane
B. O parte din simptome-> prezente înainte de 12 ani
C. Simptomele- prezente în doua sau mai multe contexte
D. Simptomatica interferează cu/reduce calitatea fucționării socială, academică,
ocupațională
E. Nu tulburări psihotice sau altă tulburare
Tulburări Tulburare de dezvoltare a coordonării
motorii A. Achiziţia şi execuţia mişcării- substanţial mai reduse decât nivelul aşteptat
vârstei şi oportunităţilor de învăţare şi utilizare a abilităţilor motorii.
Ex: neîndemânare, lentoare, inacurateţe, performanţă scăzută
B. Afectează substanţial şi persistent viaţa zilnică, activităţile şcolare,
vocaţionale, joaca, timpul liber.
C. Debut în perioada timpurie de dezvoltare*
D. NU sunt mai bine explicate de dizabilitate intelectuală, deficite vizuale şi
nu sunt atribuite unei condiţii neurologice care afectează mişcarea.
SPECIFICAŢII:
*În mod tipic nu se diagnostichează mai devreme de 5 ani
! Necesar: sinteză clinică a istoricului medical şi al dezvoltării, examinare
fizică, raport şcolar sau de muncă şi evaluare individuală.
Tulburare de mișcare stereotipică
A. Comportament motor repetitiv, aparent controlat şi aparent fără scop.
Ex: scuturat, legănat, muşcat diferite părţi ale corpului, auto-lovire.
B. Interferează cu activităţile sociale, academice ş.a. şi poate duce la autorănire.
C. Debut în perioada timpurie de dezvoltare.
D. NU este atribuibil efectelor fiziologice a unei substanţe sau condiţii
neurologice şi nu este mai bine explicat de altă tulburare mentală sau
neurodevelopmentală (ex: trichotillomania, OCD)
 SPECIFICAŢII:
Dacă:
• CU/FĂRĂ comportament de auto-rănire;
• Asociat cu o condiţie medicală, tulburare neurologică sau factor de mediu
cunoscut (ex: sindromul Lesch-Nyhan, dizabilitate intelectuală, expunere
intrauterină la alcool).
Severitatea curentă:
• Scăzută: simptomele sunt uşor de suprimat prin stimulare senzorială sau
distragere;
• Moderată: necesită măsuri de protecţie explicite şi modificări
comportamentale;
• Crescută: necesită monitorizare şi măsuri de protecţie continue pentru a
preveni răniri serioase.
Tulburări ale Tulburarea Tourette
ticului A. Ticuri motorii multiple, una sau mai multe ticuri vocale sunt prezente la un
moment dat în timpul bolii, deși nu neapărat în același timp.
B. Frecvența ticurilor pot crește sau descrește, dar au persistat mai mult de un
an de la data apariției primului tic.
C. Apare înainte de 18 ani.
D. Tulburarea nu este atribuită efectelor fiziologice ale unei substanțe (de
exemplu cocaina) sau o altă condiție medicală (de exemplu boala Huntington,
encefalopatia virală)
Tulbulare (Temporara) de tic
A. Unice sau multiple cu motor și / sau ticuri vocale.
B. Ticurile au fost prezenți la mai puțin de 1 an de la debut primul tic.
C. Debutul este înaintea vârstei de 18 ani.
D. tulburarea nu este imputabilă efectele fiziologice ale unei substanțe (de
exemplu, cocaina) sau un alt condiție medicală (de exemplu, boala Huntington,
encefalita postviral).
E. Criterii nu au fost îndeplinite pentru tulburarea
Tulburare (cronică) persistentă de tic vocal
sau motor
A. Singulare sau multiple ticuri motori sau vocale au fost prezenți în timpul
bolii, dar nu ambele motorului și vocal in acelasi timp.
B. Ticurile pot apar și dispar în frecvență, dar au persistat mai mult de 1 an de
la debut.
C. Debutul este înaintea vârstei de 18 ani.
D. tulburarea nu este imputabilă efectele fiziologice ale unei substanțe (de
exemplu, cocaina) sau un alt condiție medicală (de exemplu, boala Huntington,
encefalita postviral).
E. Criterii nu au fost îndeplinite pentru tulburarea Tourette.