ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITATIT UMANE DEFINIREA ACTIVITATIL SI CARACTERISTICILE SALE Procesele psihice pe care le-am prezentat pind acum, actioneazd in sine si pentru sine ci pentru a infelege bine realitatea si a rezolva nenumiratele probleme cu ¢ ne confruntém, deoarece insasi viaja este o permanenta r zolvare de probleme in vederea satisfaceri necesitatilor omului, In acest sens —de a-yi rezoh blemele—omul, ca fiinja activa si dinamica, initiaza, ganizeaza, planified, exploreaza, se implica, participa, pe fectioneazi, asimileaz iniormatii, produce si creeazé obiec: te noi, depune efort, se autorealizeazi, oboseste, si ser laxeazii, se odihneste, tsi realizeaz& ideile, planurile, aspi ratiile, idealurile, adaptindu-le permanent. Toate aceste 4 mersuri se realizeaza instrumental psihic prin notiunea nerali de activitate psihicd umand, Orice proces sau particularitate psihied a omului formeaza, se dezvolti si isi dobindeste semnificatia numai strinsa legatura cu activitatea, numai in cadrul activi . Nici studiul fenomenelor de constiinta separate de a tivitate gi niei cercetarea aspectelor exterioare ale activité tii, ale comportamentului rupt de constiinj’, de_procesel psibice interioare nu pot asigura cunoasterea stiintifica a Vietii psihice In istoria psihologiei se cunose tendinfe extreme si ex cesive, de reducere a activitatii numai la interior, 1a subiec: tivitate (introspectionalismul) sau numai la reactia exter: ni, comportamentul maniiestat tn exterior (behaviorismul) In definirea activitafii, trehuie sé acceptim 2 sensuri: 90In sens targ, activitatea este un raport, 0 relatie intre nism si mediu, in care are Joc um consum energetic, finalitate adaptativa, ect activitatea exprima modul fundamental de existe: finjei umane, conditia ef definitorie, deoarece, altfel prin activitate si in afara acesteia, individul nu se fe realiza ca om. Animalele sint organisme reactive, uri si_ansambluri energetice existente sub tensiune, de a primi stimuli side a da raspunsuri. Singur omul liineste ca fiin{d prin excelenta activa, cu structurd psi ce se desdvirseste tntr-o continua autoorganizare cres ld si care tnainteaza prin activitate, in cadrul unei in- fiuni constiente cu cei din jur. Tn literatura de specia- gisim mai multe defini ivitatea reprezinté interactiunea subiectului cu Iu interactiunea in care se realizeaza o atitudine sau alta ui fata de lume, fafa de ceilalti oameni. tr-o alta accepfiune putem alirma cd activitatea este es ce realizeazd 0 anumitd relatie a omului fata de i corespunde unor trebuinte specifice. imai relaia si corelafia dintre interior si exterior, a externului prin intern — biunivocitatea — exprima activitatii umane. sensul larg de activitate umand, se pot desemna rea- diferite, prin insdgi calitatile gi legaturile mai impli- stiel, ‘se pot delimita 4 forme ale activitatii umane eral): activitatea natural (biologica) ca forma de mani. a creierului; activitatea psihic (raportaté la tendinfele, trebuin- interesele omului) ; activitatea congtient& (ca reilecjii si cugetari asupra ctivitatea spiritualé (raportata Ta insusirea idellor lor. prin activitate se exprima in: suverana bio-psiho-socio-culturala, fens restrins (psihologic) activitatea este _totalita- ifestarilor de conduité exterioara sau mintala ca- la rezultate adaptative. itatea psihicd umand reprezinta un fenomen com- amplu, Ea implicé o serie intreagd de procese si ice ale omului, a aspiratiilor sale, a atitudinilor inilor sale, precum si a trésdturilor sale de tem- side caracter. Prin urmare, activitatea este 0 a” esenfa omuluieee manifestare a intregii personalitati. Nu este intimplator personalitatea unui individ poate fi cunoscutd si prin act vitatea sa. Una din calitajile decisive in dezvoltarea gindirii p hologice se caracterizeaz’ prin faptul ¢& diferitele fenom ne psilice au ineeput s& fie considerate intr-un sistem I de reierinje, anume in cadrul larg al activitatii. Trebui iacem delimitarea in cadrul activitatii psihice c& unele f me implica electuarea coneretd, alte forme au compone motrice inhibate, ultima verigd aflindu-se 1a nivel mint Datorita actiunii psihice interiorizate omul depaseste sim reproducere @ realitatii, transferind-o pe plan mintal. Specific pentru activitatea umana este cd dispune constiinta scopului, este motivata, opereaza cu instrume construite de om, este perfectibila si creativa. Individul uman traieste imperios nevoia activitati, rinfa nemiflocit’ de a activa. Numai sistemul p: depaseste echilibrarile homeostaziei, tinzind spre integr dinamice spre continui transiormari si deveniri ale medi lui, precum si a propriilor star ‘Trebuinja activitafii este totodatd cauz si efect, rea tat al dezvoltarii_bio-psiho-sociale a omului. Indiferent ci inceputurile et le constatim ined in structurile biol ce ale organismului, sub forma cresterii, a cerintel de care etc, Sau in achizifiile neurofunetionale, in tendinfa conectari sau deconectari nervoase continui, cert este tul c& la individul constient ea se manifesta ca nevoie hicé, ca cerinf& imperioas& a inteligen{ci iiinfei umane voia de activitate caracterizeazd atit virstele copilariel si stadiul de evolutie al adultului, In etapele timpurii este satisfieuté de dinamica generala a corpului si migcarea membrelor, insotitd de o larga receptie senzo 14, iar apoi prin manipularea continua a obiectelor ac bile copilului. Ulterior, in etapele mai avansate, o. com aim exprimata in joc, in efectuarea unor operafii de mi in cerinfa de explorare cognitiva a mediului, in actiuni divertisment si creatie in diferite domenii. Atit nevoia de activitate a individului, ett si modali {ile prin care este ea satisfacuta sint determinate istori cultural. Asa se explied aparifia mereu continua a trebul felor de acliune diversificata ca: trebuinfa contemplirii litajii distineta de trebuinfele explorarit stiintifice ori modelarii artistice a aceleiayi realitati, sau trebuinta nizarii sociale distineta de nevoia aclivitajii de condu a aceleiasi activita{i umane. Psihologia socialé a intro 9studiul activitatii umane punctul de vedere relational al factiunii individului cu ceilalti, precum si interventia prospectiva asupra realitaii sociale cu care este in in- fiune. STRUCTURA ACTIVITATIT UMANE — ELEMENTE COMPONENTE Elementele componente structurale in_activitatea uma- sint: migcarile sau actele, operatiile si actiunile. Toate lea sint organizate ierarhic, iar functionalitatea, struc- ‘ea, subordonarea si integrarea lor permit satisfaccrea necesitifi tntr-un’ sistem functional ierarhic, Misciirile (sau actele efectorii) sint cele mai complexe ete constitutive ale activitafii, actele de raspuns la luenjele mediului. Ele sint considerate ca mecanisme va- ile, {44 un confinut determinant. Tn activitatea fizica ind migctirile musculare, iar in cea psihicd domina un rs intern neuropsihic (limbajul interior este un exem- de unitate dintre cele doud categorii de miseari) Operafiile, sint subordonate actiunilor si mijloacelor de izare a acestora, Din punct de vedere psihologic op jile nu au scop si motivatie proprie. Aceleasi operat jeare, separare, eliminare ele) au caracter mai genera- ‘gi pot deservi multiple scopuri si diverse actiuni. Acliunile sint cele mai mari subuniti{i ale _activitatii id constituite, la rindul lor din giruri de operatii si mig- i: sint subordonate a Ele nu au motivatie pro- si scop. Nu au totdeauna un caracter constient, volun- dar nici involuntar cum sint actiunile impulsive. junile pot fi: simple sau complexe, dupi gradul lor de iplexitate. Activitatea ocupa primul loc in jerarhie, are o structural rie, specifica. Din punet de vedere psihologic, activita- este intotdeauna constienti si voluntard, isi are moti- ‘a proprie nemijlocita, urmareste scopuri’ proprii, bi- definite. Ea se efectueazd tntotdeauna prin antrenarea intregi game de actiuni, adicd de unitaji juncfionale iportamentale subordonate. Raportul dintre diferitele niveluri ale structurii_activi- are un earacter dinamic, foarte mobil, cea ce inseam- Ca in anumite condifii exista posibilitatea trecerii de la vel la altul, 93Cel mai mi tate este actiunea trece in operatii si migedri. Sint si treceri de la o activi te la alla (joc — invajare). La om, spre deosebire de animate, anumite forme ale tivitafii nu implicé intotdeauna si efectuarea conereti. cazul actiunilor, operatiilor si actelor mintale, compar mentele motrice sint inhibate. Actiunea are loc numai nivelul reprezentirilor si al limbajului interior. Prin a& nile interiorizate se poate realiza o interventie (activa) numai in rezolvarea unor probleme aparute din partea diului ci chiar si in desiasurarea proceselor psihice pro; Datorité actiunilor interiorizate, fenomenele psihice, clusiv procesele de cunoastere pot ‘depasi nivelul unei si ple reflectari, al unei reproduceri, realizind pe plan tal transformarea lumii reflectate. Prin aceste acliuni tale se realizeaza in acelasi timp si planul ideal, antici al actiunilor materiale viitoare. In ontogencza activitatea se complica treptat, apar i portante schimbiri, transformari cu sens ascendent (de voltare psiho-neuro-motorie normala — etape — stadii). Miscarile, operatiile si acfiunile, in functie de modul care se realizeazd reglarea lor pot fi impartite in trei tegorit distinete si anum ‘— manifestari involuntare (instinctive sau impulsi — acjiuni sau operatii voluntare; — acfiuni automatizate (sau postvoluntare). Rezulté deci ca, spre deosebire de activi operatiile si actiunile pe care le cuprind pot fi lipsite w ori de caracterul yoluntar. FORMELE ACTIVITATIL Se cunose mai multe forme de clasificare, dup’ mai te criterii ale diferitelor elemente ale activitafii, in struct litatea si functionalitatea lor: — dup natura produsului, activitatea poate fi: — predominant materiala — predominant spirituala (intelectuala). — dup’ procesul psihic implicat in realizarea el p fi — cognitiva; — afectiva: — voliti — dup& locul ocupat in femul relatiilor ind 4principala (dominanta) secundari (subordonata). dup’ evolufia sa ontogenetic’ poate fi: joc; invatare didactica; productiva: creatie. PULL Epa dupa gradul de constientizare a comportamentelor: in intregime constienta (vointa); — cu comportamente automatizate. Principalele forme de activitate umana studiate dupa ee acre pene eee creatie Jocul. Sint in psihologie mai multe teorii asupra jo- = fevorind dintr-un surplus de energie al copilului, intr-un spor de vitalitate organi — tendinta intrinseca | spre placere — satistactie; enerind din frustrafie; — din complexele de inferioritate ca o cerinja de com- ensaties <_Jocul este activitates specified in care: se rezolvd le dintre trebuinfele mereu crescinde ale copi- lui tn dezvoltare 9 litele sale psihice — jocul imbin& informatiile reale si impresii fictive cu juni imaginare (se substituie elementele reale in plan aginativ, Iudie si nu logic motivata). Mobilul’ jocului este dorinta si placerea de a se juca a ppilului, constituind 0 activitate fundamentala, in cursul ia se dezvolta alectivitatea, perceptia, gindirea etc. Invafarea are un caracter preparator, prin efortul de imilare al informatiilor si de elaborare al deprinderitor. le 0 activitate de cunoastere teoreticd in seopul profesio- lizarii Munca este 0 activitate cu scop, constient’, organizata proiectati de individ cu o planificare mintala a actiuni- cu un autocontrol permanent. Munca este generatoare noi atitudini si relafii sociale, Operajiile de munca sint ex rezultate productive evidente (conlectionare, manipu- . automatizare, semnale verbale si non-verbale). Creatia este o activitate a c&rei finalitate consta producerea unor opere noi, a unui nou rezultat, sa depigeasca ceea ce a fost creat. Creafia transforma itatea implicind cunoasterea ei, In creatie sint implica 95te gindirea si procesele imaginatiei, aptitudinile, 0 seama de deprinderi. In desfasurarea creafiei se parcurg mai multe faze: — o fazi de acumulare, de observalii minutioase, de analize si confruntari de informatii; — zamislirea (iazd de’ concepere @ produsului si de gestafie a Ini); — faza de perfectare a imaginii, de cizelare a concep: tului proiectat sau a ideit; — faza realizirli tehnice a crea{iei, a efortului de mate rializare a ceea ce a fost ideativ conceput. Actul creativ reclama numeroase tatonari si experiea