FORMAREA VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI

Etapele formarii voievodatului Transilvaniei

1 VOIEVODATELE ROMÂNEŞTI (IX-XI)
 SECOLUL IX
 MENUMORUT (Crişana, centru Biharea)
 se recunoaşte vasal al împăratului bizantin
 Arpad (889-907), care cucerise în Pannonia ţara lui Salanus, îi trimite lui
Menumorut o solie, pe Usubun şi pe Veluc, cerîndu-i să se supună şi să-i
predea ţara (care ar fi fost cucerită de Atilla, strămoşul sau)
 înfrînt, principatul său este preluat de maghiari sub forma matrimonială.
Fiica lui se căsătoreşte cu Zoltan, fiul lui Arpad. În 906, Zoltan va moşteni pe
Menumorut. Ce idoi tineri vor avea un fiu, pe Tocsun, rege maghiar 947-970
 GLAD (Banat, centru Cuvin)
 s-a opus năvălirilor pe rîul Timiş, armata sa fiind compusă din români,
pecenegi şi bulgari. Este înfrînt să capituleze la Cuvin
 înfrînt, urmaşii săi stăpînesc în continuare Banatul
 Anonymus vorbeşte şi că Ahtum era urmaşul său
 GELU (Transilvania, centru Dăbîca)
 Singurul român cert („quidam blacus”) dintre cei amintiţi de Anonymus
 Luptă cu Tuhutum, o căpetenie a lui Arpad (unul dintre cei 7 căpitani).
 după moartea lui Gelu, conducerea revine lui Tuhutum.
 Urmaşii lui Tuhutum au fost :
 Horca (fiul lui Tuhutum)
 Geula cel Bătrîn / Gyula / Gylas / Jula (fiul lui Horca)
 SECOLUL XI
 GYULA CEL TÎNAR (centrul la Bălgrad/ Alba Iulia)
 Este succesorul lui Gelu (prin Tuhutum, Horca, Geula cel Bătrîn)
 Stăpînea „o ţară foarte întinsă şi bogată” – regnum latissimum et opulantissimum
 1003 conflictul cu Ştefan I este religios; G. se opunea misiunilor de catolicizare
(era păgîn sau ortodox) trimise de acesta. Este înfrînt, dus în Ungaria iar ţara
ocupată
 AHTUM (centrul la Morisena)
 descendent din familia lui Glad; este ucis şi teritoriul ocupat
 întemeiase la Morisena o mănăstire ortodoxă
 1028 conflictul este economic: „vămuirea sării regale” care era comercializată pe
Mureş
 Informaţii din „Legenda Sfîntului Gerard” (document hagiografic)
2 CUCERIREA ŞI ORGANIZAREA TRANSILVANIEI DE CĂTRE MAGHIARI (XI-
XIII)
 Căile cuceririi:
 Anexarea cetaţilor de frontieră (1075/Turda; apoi Biharea, Mediaş). Istoricul Kurt
Horedt sus\ine c` extinderea expansiunii maghiare s-a produs [n cinci etape (pe
baza studiului a]a numitelor „pris`ci” – [nt`ritur` folosit` pe m`guri, la grani\`):
 900, maghiarii ajung pînă la Someşul Mic
 1000, este ocupată valea Mure]ului
 Primele două etape corespund cuceririi voievodatului lui Gelu şi
Gylas cel Tînăr, înstăpînire politică, mai mult formală
 1100, se atinge valea Tîrnavei Mari

1
  1150, se atinge linia Oltului
 1200, se atinge linia Carpaţilor
 Etapele 3-5 î[nt profunde, de restructurare a societîţii maghiare şi
româneşti, în sensul unei feudalizări a acestora
 Cucerirea Transilvaniei se încheie cu aducerea teutonilor în Ţara
Bîrsei (1211)
 Transplantul de instituţii: principatul. Cucerirea maghiară din sec. X-XII a dus la
suprapunerea peste o societate românească, incomplet diferenţiată, a unui sistem
feudal de inspiraţie occidentală. Înstituţia voievodală se modifica, totuşi, nefiind o
instituţie monarhică. Voievodul era reprezentantul regelui maghiar, al patrulea în
ierarhia regatului (palatin, cancelar, banul Sloveniei, voievodul Transilvaniei)
 1111-1113, Mercurius principe
 1176, Leustachius voievod (fost comite de Dăbîca în 1164)
 Organizarea comitatelor :
 1111, Bihor
 1164, Dăbîca + Crasna
 1166, Solnoc
 Colonizarea cu :
 Secui - origine incertă, probabil turanică, din sec. X, în calitate de „popor
asociat” ungurilor, secuii s-au aflat permanent în avangarda trupelor maghiare,
participînd alături de acestea la diferite raiduri militare.
 Saşi - sunt o populaţie de origine etnică germană. Colonizarea saşilor in
Transilvania a fost iniţiată de regele Géza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind
justificată, în esenţă, prin raţiuni de ordin economic şi militar.
 1224, Bula de aur „Andreanum” – un privilegiu acordat de Andrei II
(1205-1235) saşilor prin care le dăruia „pădurea românilor şi
pecenegilor” (Sibiu) şi scutiri e dări. Diploma Andreiană din 1224, care
acorda saşilor o autonomie atât de largă, nu era deloc străină de
conflictul acut dintre regele Andrei şi cavalerii teutoni din ţara Bârsei,
care avusese loc în acel an.
 Zonele din care au venit:
 Flandrensii / Flandra (1192-1196)
 Teutonii (zona Rin, Mosela)
 Saxonii (Saxonia)
 Teutoni (1211-1225)
 Odată cu aducerea teutonilor în Transilvania se încheie cucerirea acestei ţări
de către Ungaria
 motivele aducerii lor de către Andrei al II-lea (1205-1235) au fost:
 să apere regatul Ungariei de cumani
 înfiinţarea episcopiei Milcoviei
 colonizarea cu germani a Ţării Bîrsei
 motivele alungării
 ridicarea a cinci fortăreţe din zid!
 cucerirea N-E Munteniei şi a sudului Moldovei pînă la Siret, pentru
ei
 1221, conflictul cu maghiarii aplanat de papa Honoriu III
 1225, alungaţi
 Ioaniţi (1247) - Diploma cavalerilor ioaniţi. Trebuiau să apere regatul Ungariei
de tătări. Aduşi în Banat.
 Încercarea de impunere a catolicismului prin apariţia uneor episcopii la :

2
  Cenad -jurisdicţie asupra Banatului. Păstorită între 1038-1046 de Sfîntul Gerard.
Gerardo da Sagredo, originar din Veneţia, pune aici şi bazele unei şcoli în limba
latină.
 Oradea -jurisdicţie asupra Crişanei (sec. XI), înfiinţată de Ladislau Cumanul
 Alba Iulia - jurisdicţie asupra Transilvaniei (sec. XII)
3 AUTONOMIA TRANSILVANIEI
 Autonomia Transilvaniei s-a afirmat în timpul lui:
 Roland Borşa (1284-1295) – numea comiţi şi acorda privilegii
 1288, convoacă la Deva prima Adunare Obştească (congregaţie generală) la care
participă nobilii din cele 7 comitate, clerul superior, orăşenii şi ţărănimea liberă.
Românii participă în 1291 şi 1355
 a numit vicevoievozi şi a confirmat privilegii
 Ladislau Kan (1295-1314). Autoritatea voievodului Transilvaniei a atins apogeul.
 a jucat rolul de arbitru al situaţiei din regat după stingerea dinastiei arpadiene, în
1301. L-a arestat pe pretendentul Otto de Bavaria şi a sechestrat coroana Sf.
Ştefan. Urma să fie excomunicat. A restituit coroana. În 1315 a fost alungat de
Carol Robert. Răscoala a durat 1317-1324. Fii lui Ladislau Kan s-au refugiat la
curtea lui Basarab I, domnul Ţ.R.
 şi-a creat la Deva o curte voievodală
 schimba episcopi
 stăpînea cetăţi, oraşe, domenii, ocne de sare
4 FORMELE REZISTENŢEI ROMÂNILOR
 Menţinerea instituţiei voievodatului. Ea se modifică şi se adaptează intereselor puterii
centrale. Voievodatul transilvan nu a fost o instituţie monarhică. Voievodul este
reprezentantul regelui Ungariei
 Menţinerea cnezatelor, voievodatelor şi a ţărilor româneşti din teritoriile mărginaşe
 Menţinerea organizarea sociale româneşti. Ungurii nu au putut pătrunde în
Transilvania cu multe sate ungureşti. A fost doar o aşezare nobiliară.
 Fenomentul descălecatului din Transilvania. Cînd presiunea maghiară ajungea la
apogeu românii trecea la sud şi la est de Carpaţi, contribuind la formarea statelor
feudale ŢR şi M.
 Rezistenţa religioasă
5 SCHIMBĂRI DUPĂ „HONFONGLALAS” (maghiară, „cucerirea Transilvaniei”)
 Demografice : alături de români se aşeează avzzari, bulgari, moravi, secui, saşi,
khazari
 Confesionale
 Ortodoxism: Ahtum era ortodox. La Morisena exista o mănăstire ortodoxă cu
hramul Ioan Botezătorul, condusă de un stareţ
 Catolicism: 1030, pe locul mănăstirii ortodoxe de la Morisena a luat fiinţă prima
episcopie catolică. Urmează: Oradea (sec. XI), Alba Iulia (sec. XII)
 Administrative
 Eşecul trasplantului principatului. Voievodatul
 Unităţi administrative noi: comitate, scaune
 Politice / eliminarea românilor din viaţa politică
 1288, adunarea generală a nobilor
 1366, diplomele lui Ludovic cel Mare - pentru a înăbuşi orice tendinţă de a urma
exemplul fraţilor de peste munţi, care se emancipau de sub suzeranitatea
maghiară. Astfel s-a constituit regimul stărilor privilegiate în Transilvania

3
 FORMAREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

1 Invazia mongolă din 1241

 1241, a fost un an cumplit pentru estul si centrul Europei, amenintate de mongolii lui
Batu Han. Motivul invocat de hoardele asiatice pentru invadarea Ungariei a fost
refuzul regelui Bela IV de a-i preda pe cumani, pe care mongolii îi considerau supuşii
lor
2 Diploma cavalerilor ioaniţi – o radiografie excepţională
 Cel mai important document despre începuturile statalităţii româneşti la sud de Carpaţi
este Diploma cavalerilor ioaniţi. Este un document prin care regele Bela IV (1235-1270)
îl va acorda cavalerilor ioaniţi, condusi de marele perceptor Rembaldus, pentru a veni să
se aşeze în Banatul de Severin, să-l colonizeze şi să-l apere în calitate de vasali ai regelui
Ungariei. Andrei II, tatăl lui Bela IV, făcuse la fel cu teutonii. Este un contract tipic
feudal dar este şi o „radiografie” excepţională a Olteniei şi Munteniei înainte de
întemeierea Ţării Româneşti.
 Informaţiile oferite de Diplomă sînt de mai multe feluri:
 Politice
 Existen\a Banatului de Severin. În 1230, ungurii conduşi de regele Andrei al
II-lea reuşiseră să creeze în Oltenia un fel de „marcă”, zisă Banatul de
Severin. Se pare că banul de Severin îşi exercita un fel de autoritatea peste un
şir de formaţiuni politice româneşti:
 cnezatele lui Ioan şi Farcaş (aflate în raport de vasalitate faţă de regalitatea
maghiară) erau cedate ioaniţilor cu toate veniturile lor Veniturile din Ţara
Severinului, din cnezatele lui Ioan şi Farcaş urmau să fie împărţite jumătate –
jumătate între regele maghiar şi ioaniţi
 voievodatele lui Litovoi (în Oltenia, dar deţinea şi Ţara Haţegului) şi
Seneslau (în Muntenia / „Cumania”, dar deţinea şi Ţara Făgăraşului) erau
lăsate românilor aşa cum le avuseseră pînă atunci, trebuind însă să dea
ioaniţilor jumătate din venituri, dar nu să le presteze şi slujbe.
 militare – românii sînt obligaţi să ajute pe ioaniţi „cu aparatul lor de război” sau „cu
mijloacele lor ostăşeşti”.
 economice – sînt menţionate morile, fîneţele, păşunile, pescuitul, sarea, schimbul de
mărfuri, moneda
 sociale – sînt menţionaţi maiores terrae („mai marii pămîntului”), care aveau dreptul
de a face apel la curtea regelui în cazul unor pedepse nedrepte, dar şi rusticii (ţăranii)
 religioase – călugării puteau să păstreze dările pentru peştele scos din bălţile de la
Dunăre. Deci Biserica era bine organizată.
3 Etapele formării statului
 Litovoi II (?)
 1272-1273 , refuză suzeranitatea lui Ladislau IV Cumanul şi plata tributului
 1272-1277, odată cu moartea lui Seneslau, Litovoi, voievod din zona Olteniei, ocupă
voievodatul său şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş.. Acesta a fost motivul conflictului cu
maghiarii
 1277, L. moare în lupta cu ungurii; Bărbat, fratele său, luat prizonier se răscumpără
pe o mare sumă de bani, 7.000 mărci de argint (este o dovadă a unei foarte bune
dezvoltări economice !). Diploma magistrului Gheorghe din 1285.
 Descălecatul lui Negru Vodă
 Ultimul rege arpadian, Andrei III, aplică o politică discriminatorie împotriva
românilor, a căror nobilime nu mai este chemată la adunările Dietei, ultima
convocare a nobililor români fiind din 1291. Motivul este religios, românii refuzînd

4
 catolicismul. Anihilarea autonomiei Făgăraşului în 1291 de către regele Andrei III a
coincis, potrivit tradiţiei istorice a Ţării Româneşti, cu trecerea munţilor de către
Negru Vodă, personaj a cărui identitate reală nu ne este cunoscută.
 Basarab (1310-1352)
 Originea Basarab era de origine cuman.
 Prima menţiune - directă a existenţei statului lui Basarab este din 1324, cînd acesta se
recunoaşte vasal al regelui Ungariei Carol Robert de Anjou în schimbul stăpînirii
Banatului de Severin (Basarab este menţinat într-o diplomă regală ca „voievodul
nostru transalpin”).
 POLITICA EXTERNĂ
 1330, independenţa:
 Cauza conflictului: Banatul de Severin. Fusese creat în 1230 în timpul
conflictului maghiaro-bulgar
 Context internaţional: vidul de putere din Ungaria (1301-1308), după
stingerea dinastiei arpadiene în 1301, cu Andrei III
 1330, 9-12 noiembrie, Posada
 Maghiarii ocupă Banatul unde este instalat Dionisie Szecheny. Respinge
oferta de pace a alui Basarab: 7000 mărci de argint (1157,904 kg argint)
 Carol Robert este înfrînt catastofral. Victoria militară nu a însemnat
dobîndirea independenţei depline a noului stat muntean. De fapt, pînă
1330 Ţara Românească se aflase mai curînd sub dominaţia Hoardei de
Aur decît a Ungariei.
 Cronica picatată de la Viena este opera canonicului Markus din Kalt, din
anul 1358, care a murit fară a-şi duce la bun sfîrşit lucrarea. Textul
lucrării reprezintă o istorie a ungurilor din vremuri legendare pînă la
Carol Robert, încheindu-se cu episodul marii bătălii de la Posada.
4 Consolidarea statului feudal Tara Românească
 Nicolae-Alexandru (1352-1364)
 Îşi ia în 1359 titlul, alături de acela de mare voievod, de „domn singur stăpînitor” /
„samodîrjeţ” sau „domn autocrat”.
 POLITICA INTERNĂ
 Biserica : a întemeiat în 1359 prima mitropolie a ţării la Curtea de Argeş, în
frunte cu Iachint de la Vicina
 Administraţie : a mutat capitala la Cîmpulung, unde a şi fost înmormîntat la
biserica Negru-Vodă, probabil ctitoria sa
 POLITICA EXTERNĂ
 1343, reluarea legăturilor între Ludovic cel Mare şi Nicolae Alexandru
 Vladislav Vlaicu (1364-1377)
 POLITICA INTERNĂ
 Comerţ : 1368, 20 ianuarie - privilegiul comercial acordat negustorilor braşoveni
(cel mai vechi act de acest gen de la un domnitor român)
 Religie :
 a) 1370, înfiinţează o a doua mitropolie la Severin;
 b) 1370, organizează primele mănăstiri. Iniţiativa a fost a lui Nicodim :
Vodiţa, Tismana, Cotmeana
 Reforma monetară : 1365, a emis monede de argint cu trei unităţi monetare:
ducatul, ducatul mic şi banul
 POLITICA EXTERNĂ
 Relaţiile cu turcii
 1368, prima ciocnire cu turcii (în Bulgaria)

5
  1371, este prezent contra turcilor la Cirmen alături de bizantini şi sîrbi. Dar
armata sîrbă condusă de despoţii Vukaşin şi Uglieşa este înfrîntă de turcii lui
Murad I. Cei doi principi au pierit în luptă.
 Radu I (1377-1384)
 Frate cu Vlaicu Vodă, care l-a asociat la domnie în 1372. Prima lui soţie, Ana, ar
fi fost fiica lui Dobrotici. Fiul lor este Dan I
 1377 – în conflictul cu Ludovic cel Mare a pierdut Amlaşul şi Făgăraşul.
 Dan I (1384-1386)
 fiul cel mare al lui Radu I şi al Anei. Din căsătoria lui Radu cu Calinichiar ar fi
rezultat Mircea. Dan şi Mircea era fraţi vitregi.
 s-a amestecat în conflictul intern din Bulgaria, dintre Sracimir şi Şişma, murind
în luptă

6
 FORMAREA MOLDOVEI

Pe fundamentul unei situaţii politice complicate, în care românii din teritoriile est-carpatice,
încearcă o emancipare politică împotriva celor două mari puteri, care-şi disputau influienţa asupra
spaţiului carpato-dunărean: Hoarda de Aur şi Regatul Ungar, se constitue cel de-al doilea stat
românesc-ţara Moldovei.

1 Formaţiuni prestatale
 IX-XI - tradiţia istorică românească a păstrat, pentru secolele IX –XI, amintirea mai
multor formaţiuni teritorial-politice de tipul :
 ţărilor: avem informaţii despre Ţara Sipeniţului (Bucovina de Nord), aflată în
vecinătate cu Ţara Maramureşului, Ţara Moldovei şi Ţara Podoliei
 codrilor: Codrii Sorocii, Codrii Cosminului, Codrii Lăpuşnei, Codrii Orheiului,
Codrii Tigheciului etc.
 cîmpuri : Cîmpul lui Dragoş, Cîmpul lui Vlad (la est de Carpaţi)
 cobîle: în ţinuturile Dorohoi, Neamţ, Bacău, Vaslui
 ocoale: Cîmpulung, Vrancea
 XII-XIII - cronicile ruseşti pomenesc :
 ţara brodnicilor (sud)
 ţara berladnicilor (centru)
 ţara bolohovenilor (nord)
2 Factorii care au frînat apariţia statului
 Cumanii
 Episcopia cumanilor (1227-1241)
 1227, Bortz Membrok, căpetenia / hagan cumanilor din parţile Munteniei şi
Moldovei de azi, îi cere regelui Ungariei să fie creştinat împreuna cu poporul
său. Episcopul de Strigoniu creştinează 15.000 de capi de familie cumani şi
se înfiinţează episcopia Milcovensis.
 1238, împinşi de primul val mongol, cumanii creştinaţi trec munţii în regatul
ungar - „cu 40.000 de corturi“.
 1241, mongolii distrug din temelii Episcopia Milcovieii; cînd mongolii ajung
in Ungaria, cumanii se retrag spre Bulgaria.
 Tătarii
 1242-1245 au stăpînit Moldova efectiv
3 Etapele formării statului intependent Moldova :
 Dragoş - descălecat
 Marca angevină a Moldovei (1345-1352).
 Expediţia lui Andrei Lackfi, comitele secuilor dintre (1345-1346) contra
tătarilor şi organizarea unei mărci la Baia. Lackfi i-ar fi tăiat capul hanului
Athlamos. Participă şi Dragoş din Bedeu, un român din Maramureş, care
devine conducătorul mărcii de la Baia. Despre expediţie vorbeşte Ioan de
Tîrnave, cancelar regal a lui Ludovic cel Mare (1342-1382) şi contemporan
cu evenimentele.
 1345 - rostul creării mărcii ar fi fost acela de a-l încercui pe Bogdan din
Maramureş, răsculat la aceea dată împotriva regelui. În 1343, voievodatul lui
Bogdan din Maramreş a fost transformat de maghiari în comitat.
 1352, Ludovic face din marcă voievodat ca să îi atragă pe români.
 Voievodat.

7
  Dragoş din Bedeu este din 1352 voievod. A fost exponentul statului maghiar,
ar fi vasalizat ţara ungurilor. Acesta este motivul pentru care nu este pomenit
în actele interne ca domnitor. Are urmaşi pe Sas (1354-1358) şi apoi pe fiii
acestuia Balc şi Drag (1358-1359)
 Bogdan (1359-1367) – descălecat
 originar tot din Maramureş, cu reşedinţa la Cuhea, dar dintr-o familie rivală cu cea a
lui Dragoş. Ar fi fost voievodul Maramureşului (1342-1349). Motivele acţiunii lui:
 Bogdan se împotrivea tendinţei regelui maghiar de a înlocui voievodatul
Maramureşului cu un comitat. La 24 iunie 1360 se mai găsea încă în
Maramureş.
 Ludovic a iniţiat proiectul de reînfiinţare (1347) a episcopiei catolice a
Milcoviei
 Moldova era o marcă angevină
 Condiţii favorabile ale celui de-al doilea descălecat. Evenimentele sînt descrise în
„Diploma regelui Ludovic cel Mare” (1365) scrisă de Ioan de Tîrnave care
semnealează eşecurile expediţiilor repetate întreprinse de unguri contra moldovenilor.
În februarie 1365 maghiarii confiscă lui Bogdan domeniile sale din Maramureş :
 În 1359, în marca Moldovei are loc o mişcare antimaghiară, reprimată de
regalitate cu ajutorul unor nobili români maramureşeni (Dragoş din Giuleşti).
 Între 1364-1365 Ludovic este antrenat într-o cruciadă antiotomană din
Balcani. Deci, descălecatul trebuie să fi fost între 24 iunie 1360 şi februarie
1365. Bogdan îndepărtează din scaunul Moldovei pe Balc.
4 Consolidarea Moldovei sub dinastia Muşatinilor
 Laţcu (1367-1374)
 Este primul voievod afirmat pe plan european: 1370 înfiinţarea Episcopiei catolice de
la Siret (durează pînă 1395). Dorea privarea Ungariei de motivul unei intervenţii
militare în numele credinţei. În 1370, Ludovic cel Mare devine şi rege al Poloniei !!!
Episcopia a asigurat liniştea ţării.
 Petru Muşat (1374-1392)
 Origine: era fiul lui Ştefan, primul născut al lui Bogdan, şi al Margaretei-Muşata
 POLITICA INTERNĂ
 organizarea cancelariei domneşti
 stabilirea capitalei ţării la Suceava (1380)
 emiterea celei dintîi monede moldoveneşti, grosul
 întemeierea Mitropoliei Moldovei (1387), instalată în biserica Mirăuţilor din
Suceava. Provoacă schisma (1391-1401). Petru a numit în fruntea ei un român,
pe Iosif. Acest fapt a provocat schisma, grecii de la Constantinopol vrînd să
numească în fruntea B.O.M. un grec.
 POLITICA EXTERNĂ
 Alianţa cu Polonia. Rapida destrămare a dominaţiei ungare în Europa răsăriteană
ce a urmat morţii lui Ludovic de Anjou (1382) a deschis pentru Moldova şi alte
perspective. În 1386, se crează uniunea polono-lituaniană, consolidată prin
căsătoria reginei Hedviga a Poloniei (fiică a lui Ludovic de Anjou) cu cneazul
lituanian Vladislav Iagello, creştinat cu acel prilej la ritul catolic. Intuind noua
situaţie politică, Petru Muşat repudia dominaţia ungară şi adera la noua grupare
de forţe.
 1387, depune jurămînt vasalic lui Vladislav II Iagello, inaugurînd alianţa cu
Polonia, care timp de aproape un veac va fi linia dominantă a politicii externe
a Moldovei.

8
  1388, legătura a fost consolidată, Petru a acordat regelui polon un împrumut
de 3.000 de ruble de argint frînceşti. Echivala cu 538 kg de argint sau 52 kg
aur. Neachitarea acestui împrumut de către poloni s-a aflat la originea unui
conflict de lungă durată între cele două ţări pentru Pocuţia, teritoriul pus gaj
de către regele polon.
 Roman I (1392-1394)
 Frate cu Petru Muşat. Printre fii săi: Ştefan I, Iuga, Alexandru cel Bun
 Deschide lupta pentru Pocuţia. A fost prins şi dus în Polonia, unde a şi murit.
 A desăvîrşit unitatea teritorială a Moldovei, care a fost extinsă pînă la mare. A fost
inclusă şi Cetatea Albă, pe care a luat-o de la genovezi.
 Uricul din 20 martie 1392
 Este cel dintîi document intern al Moldovei păstrat în arhivele noastre
 Este cel mai vechi act de cancelarie din Moldova (în slavonă)
 Atestă întinderea hotarelor Ţării Moldovei „de la munte la mare”
 Ştefan I (1394-1399)
 Fiul lui Roman I, interpus polonez pe tronul de la Suceava
 În 1395, februarie- înfrînge o oaste maghiară a lui Sigismund de Luxembrug la
Ghindăoani (este „Posada” moldovenilor !). Acests este motivul pentru care l-a
spijinit pe Vlad Uzurpatorul contra lui Mircea, care era aliat al lui Sigismund.
 A murit luptînd alături de polonezi, la Worskla, contra tătarilor, în 1399.Alături de
ele şi fiul său Mihail
 Iuga Ologul (1399-1400)
 A fost probabil fiul lui Ştefan I (sau a lui Roman I). A fost înlăturat de Mircea cel
Bătrîn, în acord cu Sigismund de Luxemburg (a fost dus în ŢR şi a murit prin 1407).
L-a adus pe tron pe Alexandru, fiul lui Roman şi al doamnei Anastasia.

9
 FORMAREA DOBROGEI

1 Dobrogea sub bulgari (681- 971)

 681-971 Dobrogea sub stăpînirea bulgară, fară ca acestă să fie totală sau continuă
 943 jupan Dimitrie – inscripţia de la Mircea vodă (cea mai veche în limba slavonă).
 Este pomenit şi un jupan Gheorghe – bisericuţele din cretă de la Basarabi-Murfatlar
2 Dobrogea sub bizantini (971-1185)
 Thema Paristrion - Ca să lupte contra bulgarilor, bizantinii s-au aliat cu ruşii, dar
Sviatoslav nu a mai vrut să părăsească zona. Acesta este înfrînt însă, bizantinii revenind
în Dobrogea în 971. Bizantinii conduşi de împăratul Ioan Tzimiskes (969-976)
întemeiază Thema Paristrion, condusă de un strateg cu sediul la Durostorum.
 Pecenegii. După moartea lui Vasile II Bulgaroctonul (976-1025), în Dobrogea pătrund
pecenegii, apoi uzii.
 Alexiada. Ana Comnena scrie „Alexiada”, despre tatăl ei Alexios Comnenul (1081-
1118). Pomeneşte mai multe căpetenii locale :
 Tatos – capitala Dristor / Silistra
 Sestlav – capitala Vicina
 Satza (probabil de origine pecenegă, a dat numele Isaccei) – capitala Preslav
 Pudilă - pentru anul 1094
3 Dobrogea sub Asăneşti
 1185-1187 răscoala lui Petru şi Asan. Pun bazele unui stat româno-bulgar
 1230 - privilegiul comercial al lui Ioan Asan II pentru negustorii raguzani. Aminteşte de
„Ţara Cărvunei” (teritoriul dintre Varna şi Caliacra). S-ar fi desprins din statul vlaho-
bulgar !!!.
4 Despotatul românesc
 Balica (1346-1348/1354)
 Despotatul Dobrogei a apărut prin desprinderea acestuia din ţaratul bulgar. Nucleul a
fost Ţara Cavarnei cu centrul la Caliacra.
 Formaţiunea acesta are o bază etnică foarte amestecată şi era legată din punct de
vedere politic mai mult de Imperiul bizantin decît de statele româneşti nord-
dunărene.
 Primul ei conducător este Balica. În scurta lui domniei el se amestecă în războiul
civil din Bizanţ dintre Ioan V Paleologul (1341-1347, 1354-1376, 1379-1390,
1391) şi Ioan VI Cantacuzino (1347-1354).
 Dobrotici (1348/1354-1386)
 Dobrotici primeşte de la împăratul bizantin Ioan VI Cantacuzino titlul de despot
(a doua demnitate, după cea supremă, de fapt un rege autonom)
 Ivanco (1386-1388/1391)
 Fiul lui Dobortici, Ivanco, preia titlul părintelui său, dar îşi pierde curînd viaţa şi
principatul în lupta cu turcii. Mircea cel Bătrîn anexează Dobrogea, dar apartenenţa
la statul muntean va fi de scurtă durată, fiind curmată de cucerirea otomană.
 în 1386 încheie un tratat cu genovezii de la Chilia
 bate monedă de aramă cu legenda în limba greacă pentru a-şi marca independenţa
5 Dobrogea sub Mircea cel Bătrîn (1388-1417)
 Ivanco moare în 1388 în timpul expediţiei marelui vizir Çandarli Ali Paşa împotriva
ţaratului Târnovo (şi a cetăţii Dârstorului, atunci în stăpânirea Ţării Româneşti). În
urma expediţiei, peste jumătate din teritoriul Dobrogei cade sub dominaţia Imperiului
Otoman, în timp ce Dobrogea de Nord intră în componenţa Ţării Româneşti, care îl
învinge pe marele vizir.
 1390, în tratatul de la Lublin cu Polonia, Mircea îşi ia titlul de „despot al ţărilor lui
Dobrotă şi domn al Silistrei”

10
  1397-1404, ocupaţie otomană. Înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk la
Ankara în 1402 deschide o perioadă de anarhie în Imperiul Otoman.
 În 1403, Mircea ocupă cetatea genoveză Licostomo de la gurile Dunării, iar în 1404
recucereşte Dobrogea şi se implică în luptele dinastice din Imperiul Otoman.
6 Dobrogea sub turci (1417-1878)
 1417, Dobrogea intră în stăpînire otomană

11
 STATUL ASĂNEŞTILOR

1 Cauza răscoalei Asăneştilor

 În anul 1185, se stinge dinastia Comnenilor şi vine cea Anghelos, cu Isaac II Anghelos
(1185-1195), care, dorind să celebreze nunta sa cu fiica regelui ungar Bela III, Margareta,
cu un fast deosebit si pentru a face faţă cheltuielilor puse o nouă dare asupra supuşilor
sai. Darea lovea in primul rînd pe cei ce aveau turme de oi şi vite. Era tocmai cazul
valahilor, a căror îndeletnicire principală era păstoritul.
 Valahii trimisesera la împarat o delegatie, compusă din fraţii Petru si Asan, fruntaşi ai lor,
să reclame nemulţumirile lor. Cererile lor nu sunt luate în seama, ba, mai mult, Asan e
pălmuit "pentru neobrazare" , din ordinul unui înalt demnitar bizantin.
2 Desfăşurarea răscoalei .
 1185, răscoala începu cînd normanzii din Sicilia năvaliră in Bizant.. Generalul Alexios
Branas învinge pe invadatori si, in loc sa plece impotriva rasculatilor din Hemus, asa cum
primise porunca, se ridica împotriva împăratului Isaac Anghelos, îşi aduna trupele la
Adrianopol şi se proclamă pe sine împărat.
 Patriarhia de la Tîrnovo
 S-a înfiinţat acum sub conducerea lui Vasile, tot vlah, cel ce binecuvîntase
răscoala în bicerica Sf. Dumitru. Patriarhia din Constantinopol şi arhiepiscopia
din Ohrida n-au recunoscut noua biserică
 Tratative cu Inocenţiu III care în schimbul trecerii la catolicism legitimează noul
stat la 8 nov. 1204. Pe 7 nov. 1204 Vasile a fost recunoscut patriarh
 Ioan Asan II revine la ortodoxism. În 1235 biserica devine autocefală
 1188, Asan este proclamat ţar
 1189, reincep ostilitatile. Petru si Asan invadeaza Tracia.
 1196, Asan este asasinat de Ivancu, o rudă apropiată
 1197, este asasinat şi Petru
3 Ioniţă Caloian (1197-1207), cea mai mare personalitate a vlahilor balcanici
 Dupa Petru urmează cel de-al treilea frate, Ioniţă, la conducerea valahilor si a bulgarilor.
El, in urma mai multor victorii impotriva bizantinilor
 Ioniţa cere Papei Inocenţiu III coroana de ţar; în 1204, Caloian este încoronat ca rege de
către un cardinal al Romei, iar cel mai înalt ierarh al bisericii bulgaro-vlahe, Vasile,
devine arhiepiscop primat.
 La 12 aprilie 1204, Balduin de Frandra, conducatorul cruciadei IV, cucereste Bizanţul si
intemeiaza aici un imperiu latin. Ionita, regele bulgarilor şi vlahilor, dorind sa intre in
legatura cu noii stapini ai Bizantului, trimite o delegatie, cerindu-le sa fie recunoscut de
aceştia. Primeste însă un răspuns grosolan, ceea ce va avea ca urmare o serie de lupte, în
care vor lupta şi grecii alături de valahi şi bulgari. Latinii, vrind sa innabuse rascoala, se
hotarasc sa loveasca punctul principal, asediaza Adrianopolul. Aici vine regele Ioniţă cu
armata sa, însoţit de un ajutor de la cumani. Lupta s-a dat in ziua de 5 aprilie 1205 si s-a
sfirsit cu un dezastru pentru imperialii latini. Imparatul Balduin este prins si dus la
Tarnovo, unde a murit mai tirziu.
 asediaza Salonicul, dar este asasinat la 8 octombrie 1207. de aliatii sau cumani.
4 Urmaşii lui Ioniţă Caloian
 1207-1218, Borila
 1218-1241, Ioan Asan II (fiul lui Asan). In timpul sau, statul Asăneştilor atinge apogeul
teritorial. 1241-1246, Căliman I Asan, fiul lui Ioan Asan II. Asasinat
 1246-1256, Mihail Asan, fiul lui Ioan Asan II . Asasinat de varul său Căliman II Asan.
 1256-1258, Căliman II Asan.

12