Rete Te Sal Ce lumii CSLome sKprimaaLA EDITOR: Petros Kapri eS = = PRODUCT MANAGER: Nesta Kates CCOOROONATOR DE PRODUCTI: Carolina Pouldou MANAGER DISTRIBUTE: Ev Bors MANAGER LOOISTICA I OFERATI: Dire Paeskabsis ‘COOROGNATOR LOGISTICA 5 OPERA Anois Liou 1 OTe Tea Coa ADAPTARE PENTRU LIMBA ROWAN, Ludwig van Beethoven Numarul 50 fostirensat test Communication Meda SRL ove-nay rr TPARIRE 5! LEGARE: NK EKDOTIAISA igen We | Viata marelui maestru muzical care ainfruntat suferinga si greutatile vets ee Cel de-al doilea Mozart Dietntonarapr Dn nce ie ADRESA: tr: Lei Pau 29,6. 905, Ctre capitala muzicii DISTRBUITOR: Hiparion 5A Maestrul Viene! 0 multime de capodopere ©2003 KK. De AGOSTIN JAPAN Sturm und Drang” [.Furtuna si avant") Issn 170-0765 Pasajul final al geniului Fetorat nights Pres, orbs Jpn eican Pet, De gen Petre Liray SEE 20 Perec Beethoven si Sonata Pret ral mene 29 E480 MOL Pre tl an para ror rst numer ser. 9 WOK Mari suflete care au fost vrijite de muzica es 28 simfoniile repre rr tontar 0a au copyright Ete erst roduc, care tnamteres sa iar comet 2 reload srs a eto orl eer sept dea shimbaordinea publi forma, li ide numere api Tatel, Vizitati site-ul nostru la adresa ea MLudwig van Beethoven (1770-1827) ie Sein ee ed Pee Rie che oc Pree CeCe ec aed BUR ec aier itn 1I eee Ludwig van Beethoven Ce fel de viata a dus Beethoven? T N FRANTA SECOLULUI AL XVII-LEA, inaintea Revolutiei Franceze, muzica era un prilej de divertisment destinat nobilimii, un simplu instrument pentru a inlesni socializarea in saloane. Pentru a-si satisface audienta aristocratica, muzicienii prezentau melodii atragatoare in reprezentatiile lor. Astfel, ei erau nevoiti sa se resemneze la gandul ca ceea ce fac este o meserie ca oricare alta, deoarece nu se asteptau sa li se dea libertatea de a crea compozitii prin care sd se poata exprima pe ei insisi. Totusi, in acele vremuri a trait un geniu muzical care nu si-a permis lui insusi in primul rand sa fie stavilit in procesul creativ de aceasta stare de fapt. Numele sau a fost Ludwig van Beethoven. Beethoven patrunsese in spiritul Iluminismului promovat de Revolutia Franceza si nu avea nicio obligatie in a méguli aristocratia prin prestatia sa. Aceasta i-a oferit libertatea de a crea muzica tributara conceptului umanist in arta si bazata pe propriile sale convingeri. Desi Beethoven si-a pierdut auzul, acontinuat sa ridice muzica la inaltimi neexplorate pana atunci. Asadar, ce fel de viata a dus Ludwig van Beethoven? Po eLOGLudwig van Beethoven Ee | TABEL CRONOLOGIC | CRONOLOGIC | 1750 Moare Johann Sebastian Bach [aie Incepe $8 Tnfloreascé muzica clasics 1756 1 Senaste Wolfgang Amadeus Mozart 1766 1 Joseph Haydn devine sef de orchestr la curtea printului Nikolaus Joseph von Esterhazy 170 =O ‘Se naste Ludwig van Beethoven re | 1776 1 Beethoven incepe s& primeascd educatie muzicald de la tatél s8u 1785 1 __ Beethoven devine organistul Curt din Bonn — 1787 | __ Beethoven i viziteaz’ pe Mozart si fine o reprezentatie improvizat 1789 | _lzbucneste Revolutia Franceza 47911 Moare Mozart 1792 Boothoven etudiazl tn strfinitate, la Viena 5 Beethoven studiazS sub obladuirea lui Haydn _ 1796 _|__Armata francez& atact oragul Bonn 1798 Beethoven incepe s& prezinte semnele unei afectiuni legate de auz 1799 Se incheie Revolutia Franceza 1802 | _ Beethoven compune -Testamentul de la Heiligenstidter” (,Heiligenstédter Testament”) E 1804 || _ Napoleon Bonaparte devine imparatul Frantei 1805 || Prima reprezentatie public’ a Simfoniei a Ill-a tn Mi bemol major (opus nr. 55] a lui Ludwig van Beethoven (cunoscut& drept .Eroica") 1806 | _Sfantul Imperiu Roman se firdmiteazs si este abolit de citre Napoleon Bonaparte 1808 Prima reprezentatie a Simfoniei a V-a in Re minor (opus nr. 67) a lui Ludwig van Beethoven in Spania izbucneste rizboiul de independents 1812 | __ Beethoven compune .Scrisoare catre o iubit8 nemuritoare” (,Brief the unsterbliche Geliebte"] Beethoven se intalneste pentru prima dat& cu Goethe 1814 1 __ Este finut Congresul dela Viena 1815 1 Custodia nepotului tui Beethoven devine o problem8| 1818 | __ Beethoven isi pierde de tot auzut i i 18191 Rudolf von Habsburg-Lothringen devine arhiepiscop 1824 Beethoven finalizeaza Simfonia a IX-a in Re minor (opus 125), cunoscut& drept.Corala” 1827 1 __ Beethoven moare la Viena f 16281 Moore Franz Schubert 78301 __Epoca de aur a muziciiromantice 1876 | __Johannes Brahms finalizeaz& prima simfonie 1921 | Amold Schoenberg devine pionierul muzici dodecafonice__| Viata si vremurile Viata marelui maestru muzical care a infruntat suferinta si greutatile Muzica clasica, succesoarea muzicii baroce, a atins punctul culminant al epocii sale de aur in Europa odati cu aparigia pe scena istoriei a lui Wolfgang Amadeus Mozart. Muza lui Mozart va gisi un alt geniu muzical pe care si il inspire, in oragul Bonn, destul de indepairtat de locuinga lui Mozart din Viena. Acest geniu muzical, Ludwig van Beethoven, va schimba cursul istoriei muzicii. Soarta va face ca talencul situ si fie insogit si de multa sufering’, dara fost intotdeatina asa pentru Beethoven? iene Soa Cel de-al doilea Mozart A treia generatie de muzicieni LONI RIN ZVORASTE DIN ELVETA, sible Cea icares cect ete nord-vestul Germaniei si Tale de Jos, nainte FERRE AEE acestuia, care aparent dint dea sevirsa in Marea Nori. LegendaluiLorelei eswptcsinesranstd’. deverise lool. Aces pune ci fecioare cu puteri supraomenesticéntau pe Beethoven siprimestenenumrti ig caracterul deosebit al malurile sténcoase ale fluviului sii atrégeau pe bar- 2 -urmé, familia lui Johann van cagi fn adncureapeor prin cdntecele lor Tema Primal copia Johann dees legend a fos obra de multe personal scur imp de a nasire A terre germane, precum pot Heinrich Hein. Gecerbre 17, fait Bet Oragul Bonn ese sts pe mall Rn Period tall cu nasterea unl at dol de mac intra orasuli a fost ub conducerea unui principe elector”, numit astfel deoarece avea Johann si Maria vor ava sapte copii, iaspynurt drop doa vota peru accederea la tron a sine te dire aces vor ahnge la maura {ul mprat roman de nal german atti Caspar Anton Carl! Nicholas (if Bestholer, Gif bind geachie erotik © Messer commen, mee a cel mai mare copi i ile) nia cures acest principe. Bunicl lui Beethoven, ata aren Ludwig, era cAntaret in registru de bas, insirci- guremae crete init, nat eu onanizarea vocal, find © personaltate sheds desivirsitd care detinea rangul de capelmaistru (Kapetimeister, cu rolul de a aduna si de a alege ‘muzicieni la curte, Bunicul lui Beethoven mai avea gi alte ocupaii secundare, precum aceea de a comerci- alizarachiu gide ase implica in tranzactilefnanciare; la acea vreme, familia Beethoven o ducea destul de bine. Fiulacestuia, Johann a mostenit poziia tatlui su, find et Insusi cintret. Desi nu avea o voce la fel avea numai trei ani. Tn. cansacin meal sew ecu iran,cae pune de vere of UE mc ri Denes Li noma pe Beethro a visa 8p cate cunogtile fu ind ( de rumoas ca tu si, Johann era ttl apre- ponmineaenieniy | alin tel ial pantru woceata tps, nn gf aver cateroe rood 2 let Soe, lala in anul 1747, Johann s-2 Bsitont cu Maria in aceosi parca util copi- Magdalena Kerevich, Deoarece Mara rémisese ten apres, id, tat ui Johann s-2 opus acest csior. Insi Maria era ofemee blinds 3 inteigen, care TT Mozart era cu paeprezece se sacrificase pentru ax ajuta pe tatlrSposatului ei Beethoven si demonstrase clvagsla de sase ani, cilétorind jn jurul Europel Jintr-un turneu muzica. “Johann 2 inceput s8 constentizeze iminenta stag- area carere sale la aceea a unui muzician la curt, fri ganca de a avansa; in aceasté perioad8 incepe i bea tot mai mult pentru a-siineca amarul in bSu- {ur Fil s2u demonstra talente muzicale uimitoare, Tar Johann, dezamagit de destinul su, si-a prec ‘at asupra fului propriul su vis de a deveni urmsto- rul Mozart Fducatia pe care a primit-a Beethoven dup ce tata stu aimbrajisataceste ambit a fost ori cuo rigoare iesité din comun. Micuful Beethoven nu iesea 3oape niciodaté afar se joace; in schimb, in fe~ care 2 exersa la clavicord, repetind aceeasi melodie de zeci de or, Nu il era permis $8 incerce sf cante Secvenfe meledice care nu erau scrise in partturs De fiecare dat8 cénd Beethoven incerca s& cénte o ‘melodie dup’ cum se simtea inspirat 8 o faci, era ‘mustrat fr mil ase neat nici nuT mai putea trece Din CULISE STILURI DE-A LUNGUL TIMPULUI Princpala drecieln mics timpulRenage- voc: melodia de bas sl un basso contin! Fin secoll Xen sialXVea cumtina- de acompanire In cade partuorulate intea ui Beethoven, er concentra pe polfo- pen compile de gen bass continad eo textré mala constnd din doua sou numerallindica paul care medic si rmaimulte voc meocceindependente opus boul mal de notre: interpret umarete ‘muzcl cu @ sngur voce fmonofons) sau aceste note pentu a cea meloda in tp ‘muzicuo snguravce melodie dominant, ce amenizeaz acordurle dup bunul plac _acomparita de scour (omeforie Aceasth metod interpreta ea floss de Tnperioada bros asecoeloralXVeleasial gant cae acompanau cx repre "ites aceaz tending ainceput fe inlo- entail polforce. Mua Renate ape cauitsdeunsticarecuptindesunelementlat ca acumulorest de mai mute secenfe melo dls, Basu cata profund est un stem — ice melodia indimbogits de acocursie untae de ano amon ula pentru a nate de bas care completa secvenga es indica seme de pours, acordutlesidsonan- 0 amon. Gementele de baza ale armani tele legate de suet ase. Basu cfat este modeme cae suntimporante pert 22839 azo ecventcbsiso continua un acom- a fost stable fern perioada bac Rlo- Danamentutlzatinaproapetostegenuriede a de simbions cite aceasta si dervokore> muzica perioadabaoclfeartrarintt raid dilereor pu de instrument me Inmuzca modems, Cea mei mare parte par cae n acels imp nu tebul gnorats ‘tuoi 235% peoadacupindesu dou sn scold at -9, meme nba und acs de crs tmoster rpice Spee fra dasha inceput afr sock a 2a ar metodele de orchestra ale gr parlor de insrumente muziale pent inter petares unei meodi cae au evluat pin stun aufost iste in coniderareincompune- ‘ea nollor parr ar metoda bas cifat 3 Inceput neptat pla teen infavearea ator metode ma putin tate pind atu. ‘Una dnt forme mul baroce ist mentale care +2 dezvtat consderabi 23cea8 peroadd exe sonata Ease baza pe © anu tema © melodie cy tonal con trastant, cares seta in tema org. Beethoven 2 fost uma und dine puro $l compton care au at suces cu aceasta forma musci baroce sonata, Ludwig van Beethoven prin gand £8 creeze compoziti originale. Desi acest tip de educate era probabil insbusitoare, talentul ‘murcal al lui Beethowen a cantinuat 58 se dezvalte Cand avea nurai opt ani, tat su La implicat in perticiparea la un concert din Kala, Se anunjase cB ln bBietel de gase ani va cinta in concert. Era un sirelc dn partea lui Johann pentru avi face reclama fiului s8u ca find un copil-minune, aserment tiparu- lui impus deja de Mozart. Beethoven a cinta citeva ‘melodia clavicor, dar denumiriteexacte ale aces tora nu sunt cunoscute, Aceasta a fst, agadar, prima ezentatie publica lui Ludwig van Beethoven, Tehnica interpretativl @ lui Beethoven va conti rua si se dezvote,astfl inca in scurt timp a deve- nit prea pregatit pentru lectle pe care ile mai putea da Johann: astfel, a inceput sia lei de org’ de arganistul cur, Henricus van den Eeden, precum gi de la Tobias Peiffer, tenor care locuia cu fami lia Beethoven la acea vreme. Pfeiffer era un profe- sor mai bun decdt Johann, ins asemeni lu 1 plS- cea 88 bea f8rS msur8. Se spune 3 Johann si Preitfr igi petreceau deseori seara imbstndu-se, iar apoi se intor ceau acasi unde ‘trezeau cu forte din somn petané- rul Ludwig, obl- gandu-l si cénte Fegistubas sive apires Inspects de operaee Viata si vremurite Adolescentul muzician la curte Intalnirea cu un mentor PANA LA VARSTA DE 11 ANI, Beethoven avusese ‘mai muti profesori, Nu a studiat numai clavicor- dul, dar si orga, vioara si pianul, devenind spe- cialist in toate aceste Instrumente. A renunfat la scoala de limba latin’ pentru a se concentra pe studille muzicale si dup’ demisia lui van den Eeden, noul su profesor dela curte va fl organis- tul Christian Gottlob Neefe Beethoven va deveni student al lui Neefe in anu 1782, find atat de talentat Tnc&t de fiecare dat Gnd acesta lipsea, Beethoven Tinlocuia in pozitia sa de organist la curte, Neefe avea numai cuvinte de laud8 pentru talentultandrului elev. A publicat Lunele dintre compozitile elevului sau. Beethoven fusese supranumit intr-o publicatie muzicalé @ ‘rem drept .noul Mozart”. jn anut 1784, printul elector de Kéln a murit ‘Suecesorul s8u va fi Maximilian Frant, fil imp- rtesei Maria Tereza a Austrie. In acea pericads, fragul Bonn trecea printr-o criz8 financiar8, iar teatrul nafional a fost inchis. De asemenea, muzi- cient de la curte au fost nevoiti s& fac& fat’ redu- cerilor salariale drastice. Neefe nu a fost nici el ocolit. Cu toate acestea, chiar si in aceast8 peri- ada de stramtoare financiar8, Beethoven a fost ‘angajat la curte ca organist secund, CHRISTIAN GOTTLOB NEEFE Pentru a4 invita pe Beethoven s3 com. Beethoven a primit educate muzica din alu Mezar ere seen Pres tatilulsduincé dela ovirstfraged8, puna sis interpreteze Ia clavecin,Neefe Ins cl caret oferta Beethoven primele a utiat un fel de manual l lui Bach Das lec serioase de muzica a fost organstul Wohltemperrte Clavier” (Clvecinl bine Chistian Gotlib Nee temperat’?. Din punctul de vedere al li Nee s-anascut in regiunea Saxoniel Beethoven, contactul cu aceasta Iurare ini a studiat rept la Universitatea din era sinilar cu intlnre muzial cu Bach. Leipzig. scurttimp indeptandu-ateniaDatrit stu acestelremrcableluern cite obiectve muzicale A lucrt a dvec- 2 lteraturi muzcale able lu Beetho- tor maica al Teatuul din Bonn si, mai_ ven ea instrumentalists compoztor se Vor apoi, va fi succsocul ul Helch van den dezvota considera Consacrarea iu Geethoven ca muzicon eden ca oan a cute in Koln, Karl Philip Emanuel Bach ful ulJohann probabil nu arf fst poxibis fra sustne Sebaston Bach, celebru compositor era un real Neete Int- sersoare cite mentor apropat a lu Neee; dela acesta Neefe va shu, Beethoven sci ci dac va si devind lnvdta fundamentele muzci lui Bach care un artist desiviitin vitor acest cafe ‘slavea ridin in trai baroca. datorea lu Nefe Tatil lui Beethoven ajunsese un alcoolic jn toatl requla, iar stuatafariliei Beethoven devenea tot mai grea. Venitul constant al tandruluifiutrebuie sf fost un fel de man cereasca pentru intreaga familie. Cuvintele lui Mozart Dupt ce a deent muzica acute, Bethoven a porntin prim sa cldlore spre oapul Viena din Austria tn luna aprile aul 1787, Des seena rial a oraglu Bonn era isu Ia acca vreme, Bonnul era un org ata in sagnae eco: torch In vrs de 17 an, Beethoven i dre, fd India, sb vtezeoraglin care se adunau cei mai mar comport. Bit pBrei conform tlrora Beethoven intention chiar 38 deve ele. Vl lui Mozart, ar inlerent cum arf fost, ea de mal cis ge nist bani pentru avg uta familia. Care treces pinto cra nancial era, eu siu- Tes ul Se etl ches De dat cea ons a Vena, Beethoven vic tat pe Mozart. Ia prezentat marelui compositor 0 reprecenaie mul improv inl Mozart nu re ecorda stone interretetl Beethoven Api, Beethoven cert i Mozart ofereo tend pe cae eps improv, tule Iu Mozart fase Beethoven's schimbat tn moment incre» aut improv Un pretence se alt at a Marat asc ltr de acesa improv ia sugeral maralu compotor <8 ut Becthren deoarece exe ‘verte probable o bund devin celebru Se pore ek Maa odedise nial ck Beehoven ru inprovenal ‘rat, up pera eo, rezlatl era mul pes bu pentru pues fo smlb meron “alentut ut Beethoven (a mpresona pra pe Mozart neh vot Ll Beene JO Elev ul Mozart va rine nem Se spuneUCM ELM Ltd] ie La acea vreme, Mozart scria opera care avea si devin’ o capodopers, ,Don Giovanni", si nu avea timp pentru a se ocupa de un elev. In plus, un alt motiv avea si impiedice continuarea studilor lui Beethoven in Austria: acesta a primit vestea ci mama sa, Maria, cézuse la pal Astfel, Beethoven a fost nevoit $8 paréseasc3 Viena, la numai doud sSptémni dup8 ce ajunsese acolo, In inalta societate Beethoven se va ntoarcen Bonn, ngrorat de stare sina mam sale; Maria van Beethoven iva da ins um sare una ile a aclu an, de tuber- culozé pulmonar, Dupi moares soi sale, Johann van Beethoven va incepe si bea mai tlt co orcind ii negljez nda torinlesleca muzcian a crt, Ludwig van Beethoven eranevot sib gril fratele su mal mc, dar i de tals, ajun a vrsta de 70 de an Nu s€ poate spune &® lucrurie mergeau Plu pentru Beethoven in aceasti perioad3. In anul 1786, un prieten i prezentat-o pe Elena von Bruening, © femeie din inalta socie- tate, Elena era vo Armas impre sionaté de personalitates since’ i nepretentioas a lui Beethoven. Era 0 ‘Sana aeat cera rusia a Earpel Oral ncines seb pentru omit mae es de ‘ancere pentru scene musk dna sinitrl ul Beathavon in Bonn, Me fra adlecont Ai Beethoven ‘nceea x pvest srumentle cu {ua Chitin Gate Net, femeie rafinats gi educaté, pina de compasiune; Beethoven vita de problemele pe care le avea acasi atunci cand tsi petrecea timpul cu ea, Prin inter rmediul familiei Elenei, Beethoven 2 avut ocazia de a-Lintalni pe contele Ferdinand von Waldstein, care a fost impresionat de talentul (ui Beethoven, Waldstein i-a cumpirat lui Beethoven un pian Stein, extrem de scump, din care doar cateva se glseau in Bonn la acea dati in timp ce continua s& isi ment relatile soci- ale cu aristecrati, Beethoven s-a indr8gostit de fiica mai mare a Elenei von Bruening, care era profesoara de pian si se numea Eleonore. Desi aceast8 pasiune va fi tn cele din urma un esec, aceasta este prima dragoste a lui Beethoven Nl Maa oe LuinCatre capitala muzicii Parintele simfoniilor BEETHOVEN A INCEPUT SA LUCREZE la 0 oper Nena targa ‘Tn luna mai a anului 1789, Beethoven a devenit revlujonrdirafcnducanin smite Burgtheater Viena, os came Beethoven ga cu debut i ESA Viata si vremurile “Johann Bap chank,compoztr viene ‘Beethoven nav fi mtu de preoities rms din paves Hay av compen Scot ur sind! ub ute Sen tatul va fi .Funeral Cantata”. Desi niu 2 avut suficient timp pentru a-si pregati lucrarea, tn cele din urs aceasta nu va fl interpretaté la cere- rmonie; cu toate acestea, se poate spune c& acesta a fost un eveniment important in viata sa ‘in anul 1792, celebrul compozi- tor Joseph Haydn a vizitat orasul Bonn. Beethoven ‘si dorea s8 pri- rmeasc& lect de la acesta gii-a ari- tat .Funeral Cantata’. L-a rugat apoi pe Haydn s& Tl primeascd in cali tate de elev al su, iar acesta din urmd a acceptat bucuros, cu conditia ca Beethoven 8 se mute la Viena pentru a studia. Principele elector si arhie- piscop de Bonn, Maximilian Franz, -a dat binecu- vantarea pentru a studia fn strsintate, Dezamigirea unui profesor upd ce a auns la Viena, Beethoven urma si locu- jasc in casa lui Karl von Lichnowsky, in urma unei recomandari vente din partea (ui Haydn, DupS nici macar o lun’, Beethoven va primi vesti din Bonn: tatfl siu, Johann, murise. Beethoven i-a scris 0 scrisoare principelui elector Franz solicitandu-icon tinuarea plat unei rente necesare pentru a-i puteaIntretine pe fratt s&i mai mici. Principele elec- tor s-a aritat de acord; in plus, si cunostintele din Bonn s-au oferit s8 Ml ajute in acest sens. Astfel, Beethoven putea s& Tsi continue studi- ile la Viena Sub tutela lui Haydn, Beethoven va invita 2 sumedenie de lucruri, Totus, profesorul siu era de departe extrem de ocupat pen- tru a se dedica integral unui student ase ‘meni lui Beethoven, Nu avea timp decdt s% efectueze céteva corecturi marginale la doar o sesime din cole peste dou’ sute de lucriri de practic& pe caret leinaintase. Beethoven era dezamigit de profe- sorul su, Haydn. Pe ascuns, a inceput 88 ia lect de la compozitorul Johann Baptist Schenk. In luna ianuarie a anului 1794, Haydn a cltorit la Londra, perioads in care Beethoven a inceput s& studieze cu Johann Georg Albrechtsberger. Beethoven avea, 0 pots nestavilitd de cunoastere, Exista un motiv care impulsiona aceasté sete de ‘cunoastere: in luna marti @ anului 1794, armatele revolufionare franceze au invadat orasul Bonn si |-au forfat pe principele elector Maximilian Franz ‘8 fug8, lucru care a dus la intreruperea rentel pe care familia sa o primea din partea acestuia, Brusc, Beethoven s-a vizut obligat sS-si faci un ume in Viena pentru a asigura baza economics pentru el si familia sa Degetele demonului Abilitile sale de pianist sunt cole care I vor face pe Beethoven celebru a Viena. Era dejacunoscutin imedilearistocratice ca find pianistul cu degete de co dexteritate demonict: la un concert de caritate de treizile, organizat la Burgtheater, Beethoven si-a ‘cut prima apariie pe oscen’ pubic in Viena. In za deschiderii concertului, prima sa pies a fost Concertul nr 2 pentru pian, urmat, a doua 2, de specialtatea sa: improvizaile. In cea de-a teia 2, 2 interpretat un ararjament muzical special a unui concert pentru pian al lui Mozart. - Unvrstatn a Bonn acs Beethoven 3 (Gunvrstatoin catenle scala e ame de erat bart or PEITIit TISSEELEAEE EEG TILE TO Tr A Ludwig van Beethoven Ee Principalul instrument cu claviaturd de la acea vreme era clavecinul, un instrument care nu era foarte fidel in redarea nolelor sustinute, ast- fel incat interpret8rile la clavecin erau sacadate (staccatol, cu note individuale. Desi pianul putea reda note mai lungi decdt un clavecin, acest stil de interpretare era inc& mostenit de catre pri- ‘mii pianist, Ttusi,nterpretarea lui Beethoven, era in legato”, cu te sustinute care treceau dinte-una in alta, reprezentand ceva deosebit fat8 de reprezentatilepianistilori care i prece- daserd in concert. Beethoven a interpretat casi ‘cum Tn interiorul séu erupea pasiunea care tan- jee dupa ibertate; mai india socat audienta, mai apoi-a ficut pe toi cel prezenti s8 se ridice gis it ovationeze. jn luna mai a acelui an, Beethoven @ anuntat publicarea noilor sale compoziti, ficandu-si ast- fel debutul de compozitor. Ploua cu oferte citre Beethoven pentru partituri si, datorits acestui lucru, era din nou asigurat din punct de vedere financiar. in anul anterior, fratete su Karl s-2 ‘mutat la Viena, lucru pe care il va face in acelasi an gi fratele s8u, Johann, Inpro abn at ‘Su, Faves va dom altur de mama sa Marte Tereza Biblioteca de amintiri MUZICIANUL CARE NU A CUMPARAT NICIODATA IN VIATA SA UN PIAN Beethoven ava talents abitates dea ites eta by nenumirate instrument, dar cl mal mm exesase la plan i considera «8 aceta ‘exis cel ml mutt pe sine Inu, Dup ce ‘2 Inceput 5 ib probleme de az, ru a mal tut cits lla, isd acest amas pen {nue nse cae vnea prima dats in minteatunc cid compunea muzik. Nume= roxselesale concert penir pian lsonatelesale au devent adevzate capedopere Tncepind cu cal pit din paren conte _vonWaestenntimpul peroael sale de eee Jn Bonn Beethoven vadfine mal multe pine dea hungul vise La acea were, anu! ‘un ntrument flat ncn pin devo, Fabscanladsugaser pele de dor pentua ‘etn sures, peru a exinde aia noteor care un insrumentil poate produce precum I multe ate hour pent a dezveta pian ‘2 Insrument Beethoven era extrem de activ in peroah in cre pian ece pin stl de ‘tastes de lecare dat cdo nous func ‘i ea adugaté anu Beethoven va cea 0 compesie cares oincorporee Pini aul 1803, plane cspuneau de nc ‘octaves jumdtate, dar anu realzat de com rmentind sual decor de la dou a tre ‘Aceasta a perso interpetare mut ma dine mic Beethoven va compune Sonata. 2 in Cmax, op. 53, (demu Walser) pe un ste de pon Hare Aceasta lurare a fs, In Pate, compus dato contli ven Waste ‘are Fa dint cu geneoatte lu Beethoven ropilsbu plan Tnanul 1818, compana Broadwood din Loe ‘ava produce un ion ao scat mal mare Un ate de pian fa fos oft a Beethoven cu ‘maps pe un asl de pian ve comune Sonata pentru pian nt. 29 in Si berol maj, ‘op. 16 cunt dep Gro Sonate fr das Hammer’. Des se vor nate attea compa pentru plan din eget” ul Beethoven, acest nu sha cumpacat ns nio- ti un pio,Maestrul Vienei Comporitorul La IncePUruL aNutUt 1795, Beethoven @ por- nit intro ctorie altri de omul care i fusese at protector publi, c&t si personal, Kart von Lichnawshy. Era vorba despre un tur deosebit, ei doi strabiténd Praga, Dresde si Leipzig, in drumul spre Berlin, Clatoria @ drat sase un Beethoven va oartcia intr-un concurs de reci- taluri in fata regelu Frederic Withelm al I-lea al Prusii in Beri, interretind © sonal, compo- zitieproprie, la pian, cu un grup de votoncelist care era vali sin cadrulacestui recital. Acost lueru Fa incntat pe rege care era un mare ibi- tor de muzies up ce s-aintors la Viena, a observatfaptul 8 2icioameni' se contruntau cu 9 nauk problems seroasé: se apropiau de ora armatelerevoluto- nail trance, conduse de Napoleon Bonaparte. Jn oncarealocuitorlor Viens, Beethoven a sers © nous composite. Prin intrmediul acestea, Napoleon a devenit celebru nu numat in réndu~ rile aristocraitor din Austria, dari pentru oare- ni obismu Totus, pe msurd ce fim sa crests, sit tea li Beethoven avea de intimpinat simptoma- tologi ciudate, Avzti se deteriora gi era dn ce ‘nce mai greus stings sunetele. Cu toate aces- tea, nia mSrturisit nimi cei se inti in aceasté perioad3, va deveni profesorul de pian al mai multor elviprintre care si Therese $i Josephine din familia nobis de Brunsvck din Ungara. Beethoven te-acdstgat admiraiacelor oud trumoase fete; va serie dous comport dedicate acestora Activate lui Beethoven in aceasté perioads vor deveni gi mab intense. A publicatparttrile peniru Sonata pentru pian nr 8. Spre deosebire ae ceiati compositor, Beethoven a debutt tir- 2iu cu simfonile, in jurul vrstl de 20-30 de ani si aceasta deoarece era foarte atent cu priv la Invafarea celei mai bune metode dea compune 0 simfonie sa imbunattt-o din prima incercare Prima sa simfonieaven 8 fieinterpretat in cancer a Burgtheate,previzut pentru data de 2 aprile 1800. Beethoven insusi va sustine concer~ ‘ul extrardinar. Pe programul evenimentulu era anunfat8 o executieimprovizts, urmaté de dir jarea primei simfoni a lui Beethoven de citre el insu Concertuls-2ncheiat in aplauze furtunoase si asl, inante de aimplini 30 de ani, Beethoven era deja cunoscut drept maestrul muzical al Viene Urmatoarele vera ale lui Beethoven nu vor face decits5 conslideze aceasta pocie asa. Bertin cept anor “4 Jults Guccraa, student Beethro, oe, robb as ma Inde ed au Beethoven ee A SS Simpatizatul profesor de pian CCoregraful italian Salvatore Vigano j-2 cerut ti Beethoven <8 compuné parttura pentru un spec- tacol de balet. Dupa incheierea primului specta- colal simfonei sale, Beethoven nua pierduttim- pul gi s-a apucat din nou de lucru, compundnd Die Geschépfe des Prometheus” (.Creaturile lui Prometeu"l Tn timp ce compunea, Beethoven a continuat 58 fie profesor de musics. Julieta, 0 rust a surorior Brunswiek devine student ui Beethoven aceasts perioad. Beethoven va nutri pentruaceastéfemeie incnttoare sentimente, mai adanci dect cele ale nui profesor pentru eleva sa Jn aceasté perioads, Carl Czerny, care devenise celebruca pianist sca seritor al unui manual de educate muzicals, a devenit si el student al (ui Beethoven, Czerny era oarecum intimidat de n- rul maestru impunitor, dar, de fopt, Beethoven ‘era calm si intelegStor cu el, fnviténdul 8 inter preteze un concert. Astfl, Czerny a inceput si se simta mai putin intimidat de personaltatea pro- fesorului su si s-2 mai eliberat din strémtoarea emotilor pe care le avea in preaima acestuia, Inceputul suferingelor lui Beethoven Uvertura Die Geschiple des Prometheus” L.Creaturlé lui Prometeu") a fost interpretats pentru prima dat8 in luna marti a anului 1801 $1 8 primit recenai inflicBrate. A fost readust pe scen8 de doulzeci si tei de ori, Pentru acea vreme, acest numér de spectacole reusite repre- zenta un recordCu toate acestea, Beethoven nu era multu- mit. Si aceasta deoarece pierderea auzului deve~ rea o problema tot mai acutd. In una iunie @ anu~ lui 1801, Beethoven a recunoscut starea si 13hi sale intr-o scrisoare catre un prieten medic pe care il cunostea din perioada in care se afla in Bonn, L-a rugat pe medic s& promita faptul c3 nu va dezvilui nim&nui problema sa. Pierderea auzului era o problem’ extrem de grav pentru un muzician, din motive usor fe Intuit. Faptut cd Beethoven mu vola s& constientizeze sis accepte acest fapt demonstreaz& c& avea o fire dificil si incspayanats. Cu toate acestea, medicul va primi 9 noua scriseare din partea lui Beethoven in luna noiembrie @ acelui an, cu un ton mai senin i optimist. Beethoven realizase 0 complet risturnare psiholo- ica, $1 aceasta deoarece » strlatorat soe al Bosthoren, Cart Crem. Elva even ana ire Inca susie pa stg Inka ii a aru 1789, etter rants au scl mpota open nas: ‘il de Bourbon un eveniment ce este cunoscut in sxe dept Revol France -Aceast eve va poi cin Fran varied prt eee inreaga sop. nan 1794 amt evoltonar france avd oral Born iar protector Li Besthoven prince actor de Wn fost revo 8 again el in aun aces {uifat ema pe care opimea Beethoven pent tuile in Vena a finterpt. Napoleon Bo pate er figura riers cenzals Revolt Fran ‘ee, Obit la Napoleon era ini turarea sistem ul eda 9 emo- lara lu Into srocturh format din republic. Ya ‘ition mai mute dstnctl pentru servic tay, iar dscurul shu ea supetior calor al poltiierlor_ ve ] eres as Inbenegt Roslin Franont 1 Ld Ve al Fre et pb 1¥3 | Loe aL soi cesta, Mare tone 1797 | Lotus de sa a galt raced Sli Re! Frances oil TY Lond stan ltr aca ahaa [is Amat race ecpa vio [iar Fst hapten, Jerre dein gale Waste W906 Jere ints pe Bester ei dear imu cura Kagel Weal EUROPA IN MIJLOCUL FRAMANTARILOR REVOLUTIONARE Ludwig van Beethoven ‘Partureclebre Sonate» La se Indrgostise de eleva sa, Julietta Giuccariardi In perioada in care s-a indragostit de aceasta, 2 compus capodopera Sonata pentru pian nr. 14 in Do diez minor ,Quasi una fantasia Lunusculd diept Senate Lun op. 27, nr 2 milApreltbruse ‘contoulegsatu- fi franceze in una roiembre 23rd 1799 fia 90 Inceput cess Ideea_wansfor ri Fane! itr ‘ republcd nu vo ramane ine oc rile acest tri _aste ict sstemul va nce 8 se spndeas In Europa. Oral i Beethoven, Viena, nu va face excep de la acest fenomen. In 1805, ena a fost oct de aumatle imperil al bi Naplee. In acel a, Beethoven va continua cu prima unerein senda oper pe ear o scsese Tus arse afi in ribo ar oameni- Tore era, pr spy teams maar sé viionano ceva carecum tial precum 2operd De oces operons fost an sce. amata france vaataca Viena din noun anu 1809,Sespunec pe nd vi fle de tun bubui pe cera org Beethoven a ascurs hn subsoul fatll su, ‘ncaa Johann sh acopert urchlecu ere pent ca aul si, #358 fe ta nuselnduteasc Revo Francez area labucrt nan! 1789 va zgudul Europ in ai ce or rma va ean impact deosebit incu asypra vit Beethoven. “Atri de Beethoven, Napoleon deve embloma Europe pelea lumina0 multime de capodopere ‘Testamentul de la Heiliginstade BeerHoven INCEPUSE SK SE SIMTA CEVA mai bine, mai ales datorits apropieril femeli pe care o iubea. Cu toate acestea, auzul sau nu era Th cea mai bund forma iva continua s& se inrSutijeascé. La sfatul Lunui medic, 2 mutat in oragulHeiliginstac,stuat la perieria Vienei, pentru a se trata. Totus, Beethoven stia cB auzul sau nu se va vindeca niciodat. Pentru un muzician, pierderea auzului este 0 loviturd grea. Beethoven a suferit cumplit din pri- cina destinului siu crud. Se spune c8 deseori is pierdea vointa de a tr3i si uneori chiar se gandise la sinucidere, Totusi, a fost intotdeauna impiedi- cat 88 fac acest pas chiar de pasiunea sa pen- tru muzica. Beethoven 2 0 chinuit eu toate acestes si din urma, a reusit sé continue si mearga pe calea pe care oimbratisase, sianume aceea de acompune rmuzic’. A scriso scrisoare destinatfafilar si mai rmici care este cunoscuté drept Testamentul din Heiliginstadt’. Dup ce a scris-o, a sigjlat-o gi nua ‘mai fost inménatl niciodat® frailor si. Din tonul iu gray, scrisoarea releva faptul c& Beethoven se ala inte-o forma psihicd praasts. in acelagi timp, ‘ea demonstreazl si cd Beethoven reusise s8 faci incele + Conan cae art Beethoven In Hetiginstaat 0 pctur in seco at Xe, Napaleon asupra Vine neo MACHR Rt fat’ destinului stu. Incepand cu acea vars, muzica s2 va cunoaste 0 schimbare si compoziile sale mai noi vor contine © anumiti component’ tea- twald care nu mal fusese prezenta tn lucrarile sale timpurii intr-o asemenea masurs. ‘In luna ianuarie a anului 1803, Beethoven s-a ‘ntors in Viena. S-a mutat cu fretele su . dedi- cEndu-se total activitti sale, In aceasti periaad’ va lucra la cea de-a treia simfonie a sa, inspirati de Napoleon Bonaparte. Dedicatie anulatit Beethoven i-a dedicat cea de-a treia sa simfonie lui Napoleon. Din perspectiva Austriei, Napoleon era generalul armatei inamice. Cu toate aces tea, Beethoven considera cB desi din punct de vedere tehnie, era dusmanul fri, n acelasi timp, Napoleon era intruchiparea eroic3 a spiituluilup- t8torfrancez, demn de respect. Totusi, cdnd Napoleon a devenit imparatul Franfei, in Luna mai a anului 1804, Beethoven iva pierde mare parte din respectul fafS de acesta Beethoven credea c& Napoleon lupta pentru drep turile camenilor, ins8 realizase acum cB nu era decat un om obisnuit care ingficase puterea Se spune cB atunci cdnd @ aflat c& Napoleon a fost incoronat impSrat, Beethoven a fost foarte indignat sa aruncat partiturile. A anulat dedicatia fcut8 pentru Simfoniaal-asi-a schimbattttul lung al acesteia pentru a aréta pierderea respec- tului fat de Napoleon Succesul Simfoniei ll-ai-a creat ui Beethoven premisa de a scrie urmatoarea sa lucrare. Va fi prima se lucrare de oper8, uvertura .Leonor”. Cu toate acestea, cdnd prima sa wverturl a fost inter- pretat’ pentru prima oard in luna noiembrie 3 anului 1805, Viena a fost ocupat8 de forfele impe- rialefranceze, iar oameniistteau la adlpost pen- trua evita primejile luptelLudwig van Beethoven is Fa major, op. 68, cunoscut8 drept .Pastoral Aceast8 periaad3 de productivtate de la incepu- tul secolului al XIX-lea va fi denumité mai tarziu 0 plidure de capodopere” de cStre marele autor francez, Romain Rolland, Prima reprezentatie a operelor sale celebre Simfonile a V-a sia Vi-a vor fi interpretate pen- tru prima data in luna decembrie a anului 1808, End Beethoven avea 3B de ani. Aceste lucrari inovatoare erau destul de complicate gi nu va fi suficient§ 0 singurd repetitie iainte de a fi inter pretate pe scen8. De fiecare data cind muzicienii ficeau 0 greseald in timpul repetitci, Beethoven ii obliga 58 repete acea secvent’ iar si iar, pind clnd o interpretau corect. Cu toate acestea, pre~ Gitirle erau insuficiente si muzicienii mai stab Consecinta acestui fapt era aceea c& publicul _» Partur scrist de mind de pregitii nu au reusit 64 impresioneze publicul cu acestei opere consta din soldatifrancezi care nu “ens! Bester 6 interpretare la adevsrata valoare a compoziti- puteau infelege limba germand, Astfel, uvertura lor lui Beethoven. s-2 dovedit afi un esec $i nu va fi pus in scené Acesta a fost cal mai nefavorabil side rau augur decat timp detrei zl debut al unora dintre cele mai mari compoziti din In aceasté perioad8, Beethoven era indrgos- istoria muzici. Acest egec a reprezentat o puter- tit de fosta sa elev8, Josephine de Brunsvick. Desi nic lovtur& tat psinologics cat sfinanciar& pen- era tandrd, era viduv8. Dragostea celor doi era tru Beethoven; in consecintS, acesta se gandea si reciprcs, isi diferentole de statut socal a fcut pardseascd Viena ca cei din jurul lor si se opund acestel relat Dragostea lor va réméne neimplii In ciuda acestei dezamigic,eneraia creativ’ a lui Beethoven nu didea nicign sermn de dectin ‘campus mai multe capodapere, una dupi ata, incluzand Simfonia @ IV-a, precum si tragedia ‘Razumovsky" Tn al 1808, Beethoven va ainge Dunctol culminant al carirei sale, cu Simfonia 2 V-a in Do minor, op. 87 si Simfonia a Vi-a in DL. BEETHOVEN ACASA IN VIENA Beethoven pra 8 fl incintat de deca de 24} acest. Acest luc fea dfs le de gist schimbo reydinga. Vena era centulacvt- de cite vat sau de contactat, in genera ti sale de la vista de 22 de ani, arin cei 34 Se spune c& Beethoven lea adus la cunoy de an imag pn la mates so se va muta tng clo care vious wit srs le sthoventapevcadeincareeturat | 8664 de on Aces uma er chiar mai mare adkesee, pur spk Domi Beethoven ata eta odes, Ceca numdrul mutilor Wa Mazar, cae s-2 in Vena nd sour c plicul 053 ajunga acolo ‘mutat de 13 a intr-unsingur deceni unde locula Beethoven avea doar teva cunostinge la scSkesis ty Vena Tecan tote ut ea es Reticetereora ‘ul iu, ichnowsky. Cu tate acestea, cil 160. Asti sa ransormat n- lire care Figide si sec ale aistocratlr nu eraupotvte ese delat sri merarie sae pent libertinul Beethoven, care sa mutat Int-un fc al su de indat ce putt per ite acest rs, Cel mal mut a locuit in eae baron Johann Pasqualat.Dups standardele li Bee ‘thoven, ederea sa aca fst relating din anul 1804, pentru zece an Beethoven Inchiriainotdeouna dous sot trl regeding in acels imp sn functie de local in care sige 5 sta, se va muta ine - tstulincare soci [Gveons Comers sa se(,Furtuna si avant”) Maestrul muzicii este aproape sufocat de greutigi Beethoven a fost invitat odatii princiar& oferits lui Beethoven de Westfaiei pentru aceasté pozitie era destul de satisfEcStoare pentru Beathoven, Cu toate acestea, cand nobilimea din Viena a aflat de aceast8 prapunere, au inceput 58 depund cforturi patimase pentru a-l pasta pe Beethoven {n oragul lor. Trei nobili important s-au aliat pen tru a-ioferi lui Beethoven un contract platt eu 0 sum mai mare decat cea oferit de Westfalia, Asifel, Beethoven s-a decis 58 eSmang in Viena, fn tuna mai a acelui an, Viena a fost ocupati de cBtre armata francezd si dup retragerea invada~ toritor in august, Beethoven a inceput sé lucreze la urmStoarea sa opera, in timp ce locuia intr-o statiune de izvoare termale ih regiunea sudici, in Baden, unde va incerca s& is imbundtifeascd sta od Viata si vremurile »Sturm und Drang” rea de sindtate. Urmatoarea sa compaziie va fi CConcertul pentru pian nr 5in Mi bemal major, op. 73 cunoscut drept .Concertul Imperial’ ‘in anul 1810, Beethoven a compus lucrarea pentru pian .Fir Elise” (.Pentru Elise"). Debutul Simfoniei a V-a a fost intarziat de r3zboaiele napo- leoniene. In cete din urma, e3 va ti lansati in anu 1811, dar nu in Viena cin Leipzig. Desi acum este considerat 0 compozitie clasicS, la acea vreme ni a fost bine primits, tocmai pentru c& era consi der olucrarea prea avangardisté, Pentru calucru- rites se inrdutteascd pentru Beethoven, renta pe care trebuia 53 0 primeasc’ a fost micsoratSInbita eterna ‘Tn anul 1812, Beethoven a inceput $8 ineracfoneze lane! socal cu nde Incttoare de 2 dean Numele aces tla era Bena Brentano, tn care fuse obit pasunt marl poet Wallgang von Goethe. ac eel te lige deoseit de sensbid De ase- mene, eae pura decal profuede cu Beethoven pe tee arate, fn act an Beethoven vasztie steers ace Sat une lute remurtare’ Cu tate deasinn, uu ge cu eign dock eos srsore ea aesats Bettie Tn luna julie a anului 1812, Beethoven va face cunosintS cu Gethe. Beethoven sersese umes Tease compli insprate de lucie Wi Goethe, purtind mare admiral peniru gua (eral hatonald 2 German Gethe er igur central f migcri terre -Strm und Orang” Fut evant) Micarea a evtattelectalsmul specie Tumis 9h pus eccat pe erofie. Se poate sue eB detail mic bu fst refectte tn comnpesitil ui Beethoven Belhoven ers demic sBitlnenc¥ talent care aveauacleg princi ual sale cae acta Tn ate domeni Gu tat aesiea,Bethoren ru era mult de inlire eu acest altri Beetoven a udat pe Goste hr sscoe da de fat sera 6k Bibs ose rt a protnd cu Goethe, rnd, Aste erat de callata dalourr or La intarcereala Viena, Beethoven va primi o veste de ru augur Contle Fran Joseph Knsky, Kirt co care Tock T mal eponserica rena Bde pe un cal si murze. Beethoven even P)fitesctastiel ovo peroacs de cris financiar BepbalFescn ve deachde Ut impor foal ei ilgPtosttor <8 protector’ in efortul de ag obfine tY iourenta, = Bows succese Bei) Pentru 2 depasi acest impas economic, era nece- § Set ca Beethoven s8 participe la un concert de P sileces: Fra anul 1813. Ducele de Wellington nimi: flotafrancez5, un eveniment care atrisese Metis oventatorului Johann Malzel, Malzel i-a Gugerat lui Beethoven s& compun8 o lucrare de iMorare a acestui eveniment istorc. Intr-o pfezentatic dela sfirsitulanului, Beethoven a [present pontru prima dat lucrarea Victoria lui Weltington” ‘Aceast 5-2 bucurat de un succes rSsundtor sia Zentinuat $8 fe interpretaté cu acelasi succes sin nul 1814 n mod ciudat, Malzl a afrmat c& drop- trie asupra compozte i apartn din moment ce el S686 col care i sugerae lui Beethoven 3 com- =O pictur initio pe sohann \Watjng von Goths, mini sceel Terres German » Principle soseph Franz Masimian obit fost na tr tert Eun itor muse care cnt ln Ludwig van Beethoven Mes und, Disputa dintre cei doi va continua cu dirzenie, pind cind a fost solutio- att de juste. Intre timp, Beethoven sia redenumit opera cu care esuase anterior, cu itll .Fideio".Spre deose- bire de prima variant, cur opera s-2 bucurat de succes, sustindndu-lastfl financiar pe Beethoven Din nefericire, necazurile nu aveau si-l ocoleascd pe Beethoven nici de aceasté dat n anul 1815. fratele su Karl va muri in urma unei afectiuni de tuberculoz’ pulomar3. Karl avea un singur flu, care purta numele tatu stu, Beethoven se va lupta pentru custodia micu tului Karl cu mama acestuia, Johanna, ERA MARELE COMPOZITOR UN FRATE DE INCREDERE? Spre deosebive de tatilsiu care ea aloo lle Beethoven paea a fl un adevarat slp de incredere pentu fai si ral mic gi va ramane ja pe ntreg parursl ve. toate ‘cestes,lcture nu erau chiar att de simple flreaia dite Beethoven satis era des. tul de complica Se pare cB nu reujea 38 se ingeleags prea bine uneor cu ratele su cel mai mc, Johann, tula Se opusesecu vehement i cisitoil ul Johann, lcr care va genera maitirzu cise Poate ch Beethoven il lubed fra cam mut. Aces luc poate f dedus din dsputa pentru custoia fu i Kar. Pate c Bee= thoven fs ubisefrtele att de mul, inst considera cl numal el este persoana potivits pentru avea gr de biol aestia, ‘cesta era interest in mod spec de bani in timp ce Beethoven er moi degrabs ine rent cu prvi a acest subec, asf Inc era fires ante els aparé anunitedivergents Incelabalteetament del Heligintadt este ‘mentionat mel fl Ka rs nex nllo rmenfiune cu prvi la fatale su, Johann. Pe ling acestea, Beethoven nu se prea Ingelagea nc cu stile ratio Ve ajunge la tribunal pentru a soltiona divergenta cu soja riposatull Kar, cu priv la ul aces-Pasajul final al geniului Disputa cu privire la un nepot Laparape is Nousani 11, ratele li Beethoven 2: munit de tuberculo,lisind in urma sa un fi, repotul lui Beethoven, Karl. Desi pln in acest ‘moment, Beethoven se arStase destl de putin inte- resat de biefl,brusea deen dea dep se dat de ideea de a obtnecustdia bela de 9 an. ‘Aceast pt pentru custodia nepotl su a sos la ivealsaspectenegatve ale fii lui Beethoven In pro- cesele lung, Beethoven nu se oprea fn nciun punct pentru se asigura iva ating scopul. in aceosth perioads, Beethoven a incetat 8 mai campun’ pen truyreme indetungat Sistem juriic austriac avea un tribunal pentru noble, Rl Landrechte gun altl pentru came- niin popor.Curtea Civil Magistaturi, Beethoven detest fptul cparticula flamand dn pumele su sa” nu denata caracternabiiar asemen part Culei germane .von", dar cazul su se va judeca in Landrechte. Din eauza ieftuente salen tribunal, era sigur cB va obfine un rezutatfavorabil. Beethoven a obfnut tutes nies. Mama micutulu Kar, Johanna, 6 femeie simplB,o vidw8 cu pu bani au numal & nua primi custodacopillui, cv excepiaanumi- tor circumstanje exceptional, dar Beethoven ainss- tatca eas plateascd educatiafului su din pensia i si aga destl de miei. Pe cind depunea mérturie la Curtea Landrechte, n med necugetat a admis cd nu sa niscut intro fale de vif nab, Cazul a fost transerat la Magisratura cil la data de 18 decer- brie 1818, unde a pierdut custo une Beethoven a inantat recurs ga recistigatcusto- ia Iui Ker, Apelul Johanne’ la juste sa dreptu- Fle omulu, adresat mpsratu, nu s-a bucurat de CLIPE PERSONALE VINUL DE RIN Lui Beethoven it plicea 58 bea se intlnea seora cu prietenil st in saloane sl savura 0 bere sau doua, Nua renuntat a acest obi, rick ups ce a devent un compositor cele bru Se poate spune ci plea mal degrabs bea buturilepuse la dspoatl in circumi decat virile alese ale aristocrat care sustineau scare gizduiau ‘Cel mal mult pacea vnul dln Renania, ‘rescuse In Bonn, care se afl In aproperea Renanielregiune n care nulipsea vinulrenan de cltate. Des! Incepuses8 I afecteze sné- ea EER R ul al x] tipulbectunib, sin mod repelat la haul programull nreage audience. speeds 4 raiptutoarel taste ze Balla. dena hile pet-U eo Becihaieh age rputea ariaplavele 5 pat cel pain eden gat tor, Cares ‘eat al Fae rica lines Bo ull aseiengenutoayi TTC M Ue Teen Beethoven si Sonata Beethoven este celebru pentru scrietea mai multor compozitii in genul sonatei. Si analizim acest stil muzical, ce inseamna acesta si cum s-a deavoltat de-a lungul timpului. {in muzica, sonata (de la latinescul si italianul ,sonate”, ,a suna”) este, in mod literal, 0 creayie muzical interpretati intr-o manierd opusi unei ,cantata” (de la latinescul si italianul ,cantare”, ,a cinta”), 0 compozitie muzicala cantata, Fiind un termen vag, a evoluat in mod firesc in istoria muzicii, desemnand o varietate de alte forme muzicale inainte de perioada clasica. Termenul a dobandit o importanga sporit’ in perioada clasic& si la inceputul secolului al XIX-lea, a ajuns si fie utilizata in compoziti la scar mare. A fost aplicata celor mai multe genuri muzicale si considerati, alituri de fugi, una dintre metodele de organizare, interpretare si analizare a muzicii de concert. Sonatele din secolul al XX-lea structura si compoziti, chiar daci sunetul acestora s-a schimbat fafa de perioada clasica. Utilizarea sonatei Lt PERIOADA BAROCA, termenul -sonald” se aplica nei varietiti de lucréri, printre care se num’- rau fugile si tocatele, inclusiv lucr3ri pentru instru parte .obbligatio” practic’ nu a mai it mente solo, precum instrumentele cu clape sau viort, si pentru grupuri de instrumente. In tran- Zitia de (a perioada baroc la cea casi, termenul sonaté a cunascut o schimbare in utilizar, dela Uucrér instrumentale mci la genuri ale muzii de camer, fe cu un instrument solo, fe cu un instru tment solo acompaniat de pian. Dupl anu 1800, fer= rmenulainceput 3 fi inten foost pent afore care 2 stimit 0 dezbatere de mar propa zat in general in muzicologie si analizd De cele mai multe ori, dach este vorba d are mai specific, atune orf natal anu din lucrare: de exemplu, sonatele ui B refer la luerrile cae in mod specie tate cafind .sonate’in timp ce Beetho Sonal vor faplicatetutureracelor uerti pozitoricelebr sinfluenti vor continua s¥ compu sonate, desi chiar si lucrSrle care nu tndeplineau 0 Sonat mai mica este utilizat pentru a denuml o Sonat scurté si usoar’ din punct de vedere teh, Instrumentagie In perioada barocd, sonata era destnaté unuia sau mai multor instrumente in continua. De obies, acestea cuprindeau un instrument une, de cele mai ‘multe ori un pian sau un instrument uniealstur de un pian. n ultima parte a perioade baroce ila ‘nceputulperioadeiclasce, o luerare eu un instru ‘ment acompaniat de un pian trebuias8cuprind io anilor 1800. Odaté cu, prima parte a secolului at xiX-lea, erau cate ca sonate acele lucrari care, conform injelesuluiyremii chiardact qu erau denumite astel de citre compozitor atunei cénd rau publicate initial Un termen similar la acea” ‘vreme era acela de Fantasia" sau .Fantasie™lfan- tezil care se aplica urbe care aveau 0 farms srlt mal ter dectt ia Castor all pevioada clasicl i dupa rau cel mai cuneseut ip dB le pentru voaré 5 pian sau pent 3 Cu toate acesea, au fost compuse si sonate gut nsrurent recur si sonatepen- nati de alte alétuti de pian, "ile tur8rtor tu Johann Friedrich Hindel, cd 9 tant: form8 de sonaté si a rémas ca o traditie a ‘muzicitaliene pentru vars ~ chiar sila Inceputul secolulu al XDX-lea in crate tui Boccherin.“sO jmasine Beethoven ds Beethoven na cs niin Yerba de aspect aise “= Wolsang Amadeus Meza. ener! de male mi mare Sonata de camer’ consta aproape integral in lucréri dansante stilizate. in perioada lui Bach si a lui Handel, se va distinge o compozitie separaté de sonati gi care se va numi .suit", parti (,par- tite’), un ordin sau, cdnd avea un preludiu in forma nei opere franceze, wvertur8 Termenul .sonati” se mai aplicS si unet ser de peste 500 de lueréri pentru solo de clavicord sau uneori pentru alte instrumente cu clavia turd; termenul a fost folosit pentru prima data de Domenico Scariatti, hn lucrarea publica’ initial cu titlul Essereizi peril gravicembalo”(.Exerciti pen- teu clavicord Acest gen in special, in cazul instrumentelor solo, doar cu un continue sau un .ipieno” linstru- ‘ment suplimentar] ~ a influentat, in cele din urms, miscarile solo ale sutelor sau concertelor, care erau introduse Intre migcBrile fn care cnta intreaga orchestra, de exemplu in Concertul Brandenburg al lui Bach, Sonata in perioada clasici Practicile perioadei clasice vor deveni decisive pen- tru sonati: termenul a evoluat de la a fi unul din tre numerosi termeni care indic& genuri sau forme, Pentru a desemna forma fundamentals de organi zare a lucrirlor de mari dimensiuni, Aceasté evo- lutie se intinde pe o perioadi de peste cincize ani, Termenul se va alica atat structurii mig individuale, ct si aranjamentului migcSrilor intr-0 lucrare care este compusé din mai multe migcér Utiizarea sonatel ca termen standard pentru astfel Carrey LC) de lucrSri a nceput in ani 1770, Haydn gi-a etiche- tat prima sonati pentru pian fn acest mod, in anul 1771, dup ce termenul .divertimento” a fost ull zat dastul de putin n operele sale, Compozitori ase- ‘meni lui Boccherini vor publica sonate pentru pian slinstrument .obbligato”[necesar] cu o 3 Care opfionalé ~Tn cazul lui Boccherini, 28 de sonate pentru vielonce ins din ce in ce mai mult luerSrile instru tale erau compuse din patru, i nu din trei miscari, 0 practicd observati in cvartetele de corz sin simfo- ni ajunggind pan’ la sonata propri-zis, prin sona- tele de inceput ale lui Beethoven. Cu toate acestes, sonatele in doud si tref miscari au continuat s& fle scrise in perioada clas’: opus 102 lui Beethoven cangine 0 sonata in dau misc3ri in Do major si 0 sonat in trei migcari ia Re major Este dificil s8 Se exagereze importanta sonatelor compuse de Beethoven, 2:de sonate pentru pian a care se adauga sonatele pentru violoncel si pian s! cele pentru vioar gi pian, aledtuind un volum imens de creatie muzicalé care, in timp, va fi considerat ral pentru orice instrumentistea venimente marcante Sonata in sting’ si muzicologie Cercetirile in practica si infelesul forme, sii si structurii sona- tei au reprezentat motvaia pentru importante luerii teoretice, apar- findnd, printre ali, lui Heinrich Schenker, Arnold Schoenberg si Charles Rosen; didactca muzicals a contnuat si se bazeze pe ine. gerea si aplicarea regulilor formet sonatei aga cum cele aproximativ dus secole de dezvoltare in prac- tics teore au consfingt-o Dezvoltarea silului clasc ga normelar de compo- ie au constituit baza pentru o mare part din teoria muzicals a secoleor al XIea gi al XX. Ca prin- Cipiu formal cuprinzator,sonati a fost acordat ace- asi statut central precum fuga baroc¥; generafi de compozitor, de instruments ide public au fost ghi- afi de aceast intelegere a sonate,ca find un pin cipiu de duraté si dominant in muzica occidental. Ideea de sonata fost iat iainte ca termenul s8 abjnd importanta pe care o are in prezent,paralet ‘cu evolutia normelor in schimbare ale perioadei cla sce. Mativele pentru aceste schimbSri gi modul in care acestea se raporteazé la sensul in destégurare al unei noi ordini formal in muzicd este un aspect tn exempu de prttrd asupra cBrvia se deruleazl cercetéri. Anumiti fac- sere de min de tre tori cornuni care au fost analzai se refer la schim- : barea accentulu de pe muzica vocal pe cea instru mental, schimbirie in practica interpretatv, inclu- siv renuntarea la -continuo” si interpretarea tulu- ror miscBrlor une lurSr in mod direct, fr repe- tit mecanice’;trecerea de la ideea conform céreia. “Fiecare:miscare trebuie s8 exprime o emotie anume dominant [Atel cre onotiune care 3 inglobeze teme 5 seciunicontrastante int-un tt; trecerea de {a moiiut polifonic de Compote la modut omofonic: >=schimbirn grag de diSponibiltat al intrumente- lor sno: dezveltri tehnice ale instrumentelor iesi- 8 din. uz a.organiziriibnare primare; denvoltarea rittrurlor dg dans si schimbarn-ceea ce priveste publicu ¢ prezentarea§ ‘rucial peri cele mai rule interpreter ale for Spa sae etna ui carr ton conto, + “imagine 2 unui spectacet, Se manie de camara de acl tipeucle cre eau popular in period Beethoven Diclonaful-Grove de muzick Principal form’ a © rupului_care /intfuchipeazsprinciiut ssonatel,.cel Sy rg tet sca see pnd ah pgiogda lasing In secat al Xen Gog aco ca materaglf enunyat pal tro chee j —--carplementarSesteraerat tro choi amar Stless:sonalg.a fost analzté amnunitinit de _Witiam Newmar tirarea oehnumehlal, ai3tv= RF din wel veume Sonata i_era clases 10 storie aS 2 lel sonatel”, inceput in anit 1950 si publicaté in ceea ce devenise o edie standard alcstuitS din trei volume in anul 1972. El mentioneazé c3, in confor- mitate cu cercetirile sale, teoreticienii au prezentat ‘ntotdeauna .0 recunoastere obscur’ 2 forme sona- tei, din era clasicS pan& spre sfarituanilor 1830", pundnd un accent deosebit pe Lucrarea din anul 1826 2 lui Reicha, care descrie forma binar’ complet dezvotats", pentru fixarea relajilor cheie, nota lui CCzerny din anul 1837 in prefata la .Opus 600" si Adolf Bomhard Mang, core in onul 1846 a scris un trata am&nunfit cu prvire la forma sonate, Pan’ Tn acest Punct, argumenteazs Newman, defiiile existente erau imprecise, slicitind numai un caracterinstru- ‘mental si un caracter contrastant al misc. ‘Wiliam Newman specifics, de asemenea, cS aceste codifcir reprezentau o replicé lao perceptie tot mai bine conturaté conform céreia secolu al XVll-lea 2 detinut o organizare formals a muzci, Inaintea volu- rmelor lui Reicha, Czerny sau Marx, existau refe- Fine ta .0 form’ obignuité de sonats" gi, in special \a organizarea primei miscir a sonatelor sla lueréri asemndtoare. Newman s-a documentat si cu pri vire la evolutia analizei sonate, demonstrénd faptul lucrBrlecritice timpuri referteare la sonate, cu teva except remarcabile,tratau superficial deta- ile structurale gi tehnice. in schimb, multe luerii importante aparfindnd sonatei ca gen sau fn forma sonate, nu au fost analzate comprehensiv din punc- tul de vedere al resurselor lor tematice gi armonice pnd in cacolul al -L00, ‘Teoria muzicali in secolul al XX-lea Doi dintre cei mai imporanti teoretcieni ai muzi- cologiei europene, Heinrich Schenker si Arnold Schoenberg, au avut idei de o important cruci= al pentru analiza si infelogerea generald a sonatel Ideile lor au dat dovads de riguroztate si s-au con- centrat in mod deasebit pe intreaga serie de influ- ene a materialelor tonale, Ambii au avansat teri de analizd a lucrarlo,teoii care var fi mai apoi adop- tate de alt teoretcieni. Desi cei doi nu erau de acord supra mai multor aspect, idee lor au fost uilzate inmod combina Heinrich Schenker argumenta c& exist o melodie tonalé primar’ si oconfiguratie bas de baz8, Sustinea & atunci cEnd acestea dou sunt prezente exists © structurS de bazi, iar sonata reprezenta aceasts structur primatdintr-o intreag’ lucrare cu un pro- ces cunascut drept intrerupere, Arnold Schoenberg a avansat teoria manotonalitji, conform clreia 0 lucrate trebuie interpretata intr-o singurd cheie, chiar dack migcrile sunt in diferite che, iar com- pozitorul trebuie 58 detin’ capacitatea de a raporta Intreaga lucrarea lao singur triad toni’Ludwig van Beethoven fe FS al NECUNOSCUTELE VIETII AFECTIVE din nou in brajele tale, $8 ma simt ea acas8, £8 pot s8-mi rimit suletul Distr eels os vrbo Tn nie ete rama por jn scrisoarea scrisé de Beetho- - Da, trebuie si fie foarte grev aga ven si adresaté iubiri nemuritoare"? Vel fi cu atat mai instit8, cunoscand Tn primul rind, se presupune cS ar fi fidelitatea pe care f-o port. Nimeni fostvorba de Antanie von Birkenstock _altcineva nu Imi poate stpéni inima Brentano, (Viena, 28 aprlie 1780-12 — niciodat& niciodat - 0, Durnneze- apriie 1869, Frankfurt pe Main], Seri- ule, de ce trebule ca oamenii care se Sul ei 2 fost identiicat pe copia unui _iubesc, $8 stea departe unul de celé manuseris al unui ciclu de compazi-- alt? Si viata mea in V. este obit’ — fi. -An die ferne Gelieble” [.0 iubire Dragostea ta m8 face cel mai feri Indepsrtats"). in care se mentioneazs cit gi cel mai nefercit om, in acelasi Sollcitaté din partea mea, autorului, timp - La varsta mea am newie de 0 ia data de 2 martie 1812 Vials agezats,linistité - oare gi tu ti ‘Antonie, fica lui Johann-Melchior _dorestiacelagi lucru? von Birkenstock, sa cBsStoritin anul ‘up moartea lui Beethoven, tn 1798 cu un bancher din Frankfurt, anul 1827, scrisoarea a fost sit Frane Brentano, care era un bun pri: printrehartile sale, sugerdnd tn mod len al ui Beethoven in perioada —Clarfapiutc tle nua fos risa nice de scurt’ sedore a familie in Viena. 0dat5, fe odat trims’ \-2 fost retur- = Thread ranean dre muse ee Sora sa vitrega, Bettina von Arrim, nat de c&tre destinatar. Argumen- pears lea ebit Beethoven. nBscutd Brentano, este cea care se tele, in prezent atenuate, in favoarea pare cB i-a prezentat-o pe Antonie deli cB Antonie Brentano ar fi fost Antonie nu avea cum s fie “iubirea marelui compozitar, in anul 1811 destinatara acestei scrisoripotfipuse _nemuritaare". Antonie era o femeie pe seam motivelor expuse deo carte cs8tort, eric, mama, iar sederea Marea jubire a lui Beethoven? de o deosebit3 influent a elewului ui s@ ScUrt3 in Praga, in luna iule a anu- Beethaven, Maynard Solomon, lui 1812 (mai scurté de 0 zi avusese Singura dovads a .lubiri nemuri- Soloman sere: 2 Scop cButarea unui educator per: toare" este 0 scrisoare tulburitoare Trebuie $8 fi fost o femeie pe care _trufiul su de 11 ani, Georg: ajunsese pe care Beethoven a scris-o intr- esthoven 0 cunoscuse foarte bine th Praya la date de 3 iule impreuns lun rlstimp de 3 zile de la stafiunes in Viena; de asemenea, rebuie cS ea cu soful su, fica de 5 ani, Fanny si o Tepliz din Boemia (datati. probabil se afla in Praga in prima sptémsnd _servitoare, plecdnd impreund inspre iulle 1812, desi anul nu este speci- a luni lia a anului; de asemenea, Karlsbad la ora 6n dimineaa urms- ficatl, adresatd unei fernei al cSrei trebuie cB ea s-a aflat in statiunea _toare. Cum si fi avut ea timp pentru nume nu este specifica si cu care se Karlsbad din Boemia in séptaménile _intalnire cu Beethoven? Jntanise in Praga sau Viena; conform urmtoare” in anu 2002, Beethoven Journal, scrisori, Beethoven intentiona s8.0 Nu trebule omis faptul c3 Beetho- 2 publicat un document care atesta intélneascs intr-un loc a cBrui denu- yen nu face nicio reerire la Karlsbad faptul c& iubirea nemuritoare era, rire avea initia .K", despre care inaceast&scrisoare,ciutilizeaz’ doar de fapt, cumnata Antoniei, Bettina ‘multi seritor, prinire care si May- _inilala .K", despre care un cerceti- Brentano, Bettina publicase trei ser nard Solomon, au presupus'c8 ar fi tor a alirmat, in mad gresit, cB ar fl _ Sori pe care pretinsese c8 le-a primit Kerisbod. Stilul scrisorit sugereazS _putut s8 se refere la Klosterncuburg, _de a Beethoven, Una dntre ele a fost existenta unei relati de iubire de presupus ca find ,cel mai apropiat _g8sit8 gi este identic8 cu cea care @ lung durata. Printre réndurile aces- _oficiu postal ctre domenivl conte- fost publicat8. In scrisoarea g&sits teia, Beethoven aduce in discutie si sei Anna-Marie Erdédy la Jedlersee". Beethoven spune ca primit deja discut posibilitatea, dar si impedi- _Ipoteza este insd absolut nefondat8, dau scrisori de la ea si 0 implor’ ‘mentele unei eventuale cSsator deoarece se poate ajunge in Kloster. 8 Ti mai scrie din nou, .curdnd si Bun dimineaja (Tiie). Desi neuburg doar dinspre Jedlesee prin tn repetate rénduri”. Beethoven a imi aflu Tne’ Tn pat, glndurile mele Vienna giKahlenbergerdort Inu exista sus c& purtase una dintre scriso- boar’ spre tine, iubirea mea nemu- _niciun pod peste Dunare intre Kerne- rile ei toat vara cu el si acest lueru ritoare, acum 5i pentru totdeauna cu. burg si Klosterneuburgl, urmBto- +a fut .deseori extrem de fericit ucurie, apoi cu tristele, asteptand ul oficiu postal etre Jediesee era, in Inchelere, | s-a adresat acesteia sB allu dac¥ soarta ne va auzi sau nu desigur, aga-numitul ,Hauptmaut” incu formula intims .du-form” pe care, nu mai pot t8i cu adevirat decét —Leopoldstadt, Viena, din cBte se cunoaste, nu o utllizase cu tine ~ Da, sunt nevoit 88 hoind- Totus, i anul 2001, Klaus Mar- niciodat tn cio scrisoare c&tre 0 resc departe de tine pentru atét de tin Kopitz plublicd o sere de con- _alt& femeie, cu excepfia cele! edre- mult timp pang cénd voi putea zbura—tra-argumente care atest faptul cS sate ubini nemuritoare O jubire nemuritoare