RY 34 An. VI, Nr. 7—9 TULIE—SEPT. 1940 APOSTOLUL Revista literara, stiintificS $1 educativa Apare subauspiciile Ascciatiei profesorilor siinvafatorilor din Judejul Neamt Redactia: Scoala Normala de Invafatori — Piatra-Neamt a,Au mai achitat abonamentul pe 1939: Aurel Vasiliu, Ioan Carp din circ. Baltatesti. Al. Apostolescu din circ. Barg’iuani, I. Taraboi, Joana Craiu, Marsareta Calapar, C. Podoleanu, Mihai Cojocaru din circ. Bodesti. V. Harlea, C. Botez, C. Padure, V. Petrovici,V- ‘Adam, Silvia Rotaru din circ, Borlesti. El. Sandescu, loana Heth, C. Popescu, Marla Popa, Eugen Macoyei, Comelia Hritcu, C. Berbecaru, Al, Sturzu, Ostahie Eufrosina, Paul Petrescu, D-tru Popovici, V. Lamialic, lon Luca, |, Arsinte, Sava Poiana, C Romanescu, I Popescu, Petru Cimpoegu, D-tru T. Silian tofi din circ. Brosteni. Maria andronic, Laurentiu Popa, Ana Vlascic, Mihai Andreiescu, Gh, Adascdilitei, Gh. Mares, N-lai Adascalijei, Ion Blaga, C. Nicolau, Vas. Timica, Gh. Lungu, Maria Mihallescu, D-tru Bors tofi din circ, Dochia. loan Ursu, Const, Vasiliu, Gav. Simion+scu ,din circ, Galu, Stefan Avram, Cons.Coman, Zoe Podeanu, El. Romanescu, Nec. Gheorghiu, Gh, Patragcu din circ. Girov. Balasa Galinescu, V-le Afloarei, Maria Crepfel, Maria Véronim, Stef. Obreja, Laura lonescp,-Virginta Galinescu, Gr, Sereda, €. Matei toti din circ. Hangu. Nec. Moga, Petru Draiguganu din cire, Pan- garajl. Gh. Revaru, N. Moroganu, V. Cruceanu, Pr. Nichita Futorea, I. le- remia, C. Elisei, C. Resmerija, Gh, Boanca, Marin Cujbaru, Maria Danie- lescu, Petre Gavriliu, C. Dima, Th Barladeanu, Paul Stoian, Cristina Teo- dorescu, N, Andone, V. Maja, Maria Scutaru, V. Ostahie {oti din circ, Petticani. Eman. Albu, Sultana Bor.eianu, Ana Pugchin, Mari. Mocanu, jon Parlea, Cleopatra Mera, Gh. Gradinaru, Uh lamandi, D-tra Dumitriu, Lucretia Vremir, Gh. lonescu, Gh. Groapi, Al: Escu, N. Toma, Ecat. Imbru, Gr. Merticara, Gh Munteanu, Oct, Popescu, Ort. Vremir, Al. Trifan, C Gher- ghel, Ps. Stefn Romanescu, C. 1c, Maria Bicajanu, Viorica Teofanescu, Joan Donisa toji din circ. Podoleni. N. Hanganu, V. Ciurdea, Ioan Cristali, loan Tomescu, Gh, Calistru, Pr. M. Ionia, Ana Teodorescu, Gh, M-reufa Ioan Ionescu, Eugenia Moale, Ecat. Capitanu, Al. Podo‘eanu, El, Piperu, oan Jigu, toti din circ, Roznov, N. Ploscaru, Clement Podoleanu, D-tru ‘ipa, M. Tabac.ru, C, Lupu, Th Ursu, C. Tipa, lorgu Sentea, N, Bejan, Profira Grigorescu, Alexandrina Apostoliu, El, Nitu, Ana Pantazopol, Maria, Teodorescu, Pompei Atanasiu, Petra Nistor, N. Tepes, Zenobia Grigorag, Ecat, Manoilescu tofi din Buhusl, Dragom‘r £, Dimovici D, Salageanu St. Nistor V., Si rghie C., Popescu, Irimescu 1, Ghiurea Gh, Zugravu A. Ruscanu D, Diaconu M, Grecu Viorel, An hel C., Dimitriu M, Luca N. Palade C., Popa lulia:,, Savin St, Trofin C,, Petragcu Al,, Vasiiiu C, Io- nescu Gh, Heisu C, Stoian Al, Popovici Gh, Pigcu C., Livescu V,, Le- hmceanu L,, DimitriuM, ChitigoiGh., Andrei V,, Alexandrescu C, Stroescu N,, Sanc& C, Rapag V., Movileanu 1, Mihuy C, Melica I, Marin C., Mattel, P,, Filimon V., Acasandrei P,, Varlan AL, Simion M, Rosca C,, Popescu’ 1, Popa Al., Plesca Gh., Piclea Gh., Petrescu F., Paviica I, Pascara H., Ole teanu D., Matas C., Manole V,, Muftei C., Ionescu C,, Dumbraveanu Gh, Dobrescu Al, Dinulescu Andrei, Dimache E, Diaconu M, Chirilé V., Bu- curescu I, Barsan E,, Arsinte M, Alexandrescu D, leremia Gh, Vornicu V,, Voican I., Vasilache V., Tugulea C, TifeiN, Taranu Al, Teodo-u ©, Stroescu A., Sandu A, Rotam A. Rogu Gh, Postolache H, Popescu P.. Popa V., Popa V, Nuju V., Nestian Gh., Huma M, Hreamata A,, Grama tict H, Grinjescu N., Grigore N., Gospodaru E,, Gola D, Filimon 0, Co- Inscris Tribusalul Neamt, Nr. 10,272/1938, Cenzurat,An. VI, Nr. 7—8—9 TOLIE-AUGUST-SEPT., 1940 APOSTOLUL Revista literard, stiinjificd $1 educativa tor: PROF. VICTOR TARARO DIBLIOTEN.. JUDETEAN. Aplecand fruntea peste evenimente, rdsare tn minte imagi- nea Patriei indurerate, Sufletul e coplesit de prea marele sbu- cium al Natiunii care ispdgeste azi atat de cumplit toate erorile $i pdcatele unora precum si netrebnicia altora, asteptand umilité dar increzdtoare verdictul cel mare al istoriei, care va avea sé statorniceasead fara din nou tn drepturile ei firesti. Dupé schingiuirile dinduntru au venit sfartecdrile din afaré ale Tarii. Vinovafii se stiu azi pe nume, Un popor nevinovat cere sanctiuni; este in drept sd ceard exemplara pedepsire a vinovatilor mari si mici. Pentru ce am pierdut atatea provincii romanesti, cand des- tinul istorie al vecinilor nu era legat de ele ?. Caci noud nu ni s’a rdpit o Basarabie sau un nord de Bu- covind, ci Moldova lui Stefan cel Mare a fost ruptd in doud. Nu ni s’a luat un Cadrilater, ci Dobrogea lui Mircea cel Batraén sau Dacia Fontica a fost din nou ruptd in doud; nu ni s’a rdsluit un Ardeal, ci Transilvania lui Mihai Viteazul si a lui Ferdinand cel Mare a fost rupté tn doud, Toate aceste finuturi n’au nicio legaturd cu lumea slava ori maghiara ; niciun drept istoric, etnic, geografic sau economic nu poate fi invocat in favoarea vreunuia din vecinii nostri. Rapirea Moldovei de nord si rdsdrit face parte din planul de expansiune al imperialismului moscovit spre centrul Europei si Tarile balcanice, Cucerirea de azi este o prima etapa a planului, Din punct de vedere european, ,Basarabia* este ci- tadela rdésdriteand de apdrare a civilizafiei europene, Pe malul drept al Nistrului stau mdrturie din vremuri vechi cetdtile Hotin, Soroca, Tighina si Cetatea Alba. Acestea sunt fortdrefe’e Euro-2 APOSTOLUL pei civilizate, ridicate de geniul unei lumi creatoare impotriva barbarilor dela rdsdrit, Voievozii Moldovei au intarit aceste ce- tdti la hotarul fdrit, iar Turcii, tnsisi le-aw folosit tot ca zid de apdrare al imperiului lor. Nicio cdrdémidd $i nicio gldsuire slavd nu s’a imprimat vreodatda in aceste fortdrefe dela granita de est a Romdniei, Pe pdméntul Moldovei rdsGritene stau mdr- gasese Roméni in moss comp unde s¢ oman Legenda turie vesnicad urmele valurilor lui Traian, institufiile crestine, cetd- tile si semnele istorice ale vitejilor Moldoveni precum $i cuvantul si sufletul romanese in toate manifestdrile lor gréitoare din veac si peste veacuri,APOSTOLUL 3 Pierderea Dobrogei de sud, spre satisfacfia unel premature ambifii bulgare, trecénd peste toate consideratille istorice si geografice apartinand Roméniei, a dus la o slabire strategicd tn calea poftelor de rdsdrit si la uzurparea chiar a economiei bul- gare, Pe de alta parte, rdpirea unei jumdtdfi din Transilvania nu legitimeazd decat pofta sadicd a vecinilor dela apus, care de secole turburd permanent mijlocui Europei. Ungurii n’au nimic comun cu sufletul vecinilor lor, de aceea toatd istoria lor in Europa nu cunoaste decat ura de rasd tmpotriva Arienilor. Pentru a-gi atinge felurile cele mai fartastice si mai nestabile au primit catolicismul Romel, pe care l-au reformat pand la muti- are in dauna Romei; au primit dualismul austriac pentru a prdbugi pe Nemfi si au tneercat sd stdpGneascdé Transilyania spre a-i stoarce bogdtiile intretindnd un focar de revolufii si o stare de permanente proteste in inima Europei). Forméndu-si o clasé de imbogatiti pe care i-au numit nobili, Ungurii au incheiat legaturi cu lumea iudaicd si apoi cu agenfi politici europeni du- cand in sclavie milioane de fdrani. In felul acesta, ei s’au aruncat cand asupra Italienilor, cand a Nemtilor, cand a Romdnilor sia S4rbilor, ori impotriva Rusilor. Intémplarea fdcand sd fie prinsi mai de vreme intr’un sis- tem de alianje ale Axei europene, dar fard sd rupd ascunsele lor legdturi cu Anglia lui Rothermere, azi au tnceput sd se arun- ce din nou asupra vecinilor straémtorafi; mdine ... de sigur, vor rasplati ajutorul ce li s'a dat cu aceeagi copitié mongold. Noi nu vom eddea in marele pdcat faptuit de vecinii nostri care au incdlcit firul istoriei, au pédndit victima si au lovit tn plin inima unui popor prea tolerant, cu toatd brutalitatea lor barbara. Noi nu vom mai térdi cu noi nici pdcatul indolenfelor si al tuturor mutildrilor fizice si sufletesti. Tréim prin jertfa noastré uimitoare si avem din plin con- gtiinfa marei datorii hotdritd de martirii nostri si de fduritorii de azi ai noului veac romanese. In intima Romdnilor nu poate fl tmplantatd o tard colfu- roasd gi inundatd de pungi inveninate. De aceea purtam tn inimad numai icoana Patriei nestirbite. Pentru intregirea Patriei pornim din nou marea.luptd cu suflet mat curat, cugetul mai drept si eliberafi de cdtusele oculte, Aceasta luptd tnsd, tnldturdnd retorica improvizatilor si gdldgia asurzitoare a gloatelor, se va intemeia pe autoritatea cuvantului, pe disciplina maselor sl pe o serioasd $i completdé documentare. APOSTOLUL ), V. Téranu, Vieafa culturalé a Romanilor din Transilvania, Piatra-Neamt 1937.La arme sAuzi?... Departe strigd slabii Si asupritii c&tre noi: E glasul blandei Basarabii Ajunsa’n ziua de apoi. E sora noastra cea mezina, Gemand sub cnutul de Calmuc, Legata’n lanturi e-a ei mana, De streang tariti ei o duc. Murit-a ?... Poate numai doarme Si-asteaptaé moartea dela cani? La arme, La arme, dar, Romani! Pierit-au oare tofi vultanii $i soimii muntilor Carpati, Voi fii ai vechii Transilvanii Suntetii cu totul enervati Si suferiti in injosire De la Bragov pan’la Abrud, Ca s& va {ind fn robie Fino-Tatarul orb si crud. Si nimeni lantul n’o sa farme, Nu aveti inimi, n’aveti mani? La arme, la arme, La arme, frayi Romani ! Jar tu, iubité Bucovina, Diamant din stema lui Stefan, Ajuns-ai roaba si cadana Pe mani murdare de jidan. Rusinea ta nu are seaman, Pamantul sfant e pangarit... Misel si idiot si famain Cine-ar mai sta la suferit... De-acuma trambifi de alarme! Nalfati stindardul sfant in mani. La arme, La arme, dar, Romani! Pierduti sunteti pe Cris si Mures ? E moarte, e lesin, e somn? Au Dragos nu-i din Maramures, Au n’a fost la Moldova Domn? N’a ‘nfrant a dusmanilor nouri, N’a frant pe Lesi si pe Tatari Au Dragos, vanator de bouri, N’o s& vaneze si Maghiari? Rusine pentru cel ce doarme, Sculati ca s4 nu muriti mani, La arme! La arme, dar, Romani! Din laur nemuritoare ramuri, O, tara, pune ’n frunte azi, Si ’n tricoloru] mandrii flamuri Sa ’nfdsuri pieptul tau viteaz, Si smulge spada ta din teacd Si-ti chiama toti copiii tai Si la razboiu cu dansii pleacd Cu fii de soim si fii de smei, In valuri, valuri si se sfarme Calmuci, Tatari, dusmani stapani, La arme, la arme! La arme, frati Romani ! M. Eminescu ') 1) Poezii postume ,Cugetarea*, 1940.ERI SI AZIY Contributii la istoricul invatamantului primar din jud. Neam¢ — Revazute si complectate — Judetul Neamt este un judet de credinjd, de vitejie, de cdrturdrie si de artd. La fiecare pas urmele strabune sunt viu grditoare si sunt m§rturie neindoelnica despre trecutul luminos al acestui judet, asa de variat si de plin de frumusefe neintrecute, ca infatisare fizica. Prin asezarea sa si prin indemanarile naturale judetul Neamt a fost populat inca din timpurile preistorice: ,Stau marturie in- semnatele statiuni neolitice cunoscute mai ales prin harnicia de cercetare a parintelui Matasi“ (Profesor I, Simionescu). Bogatul muzeu arheologic dela Casa nationala, din Piatra-N., face cu prisosinja dovada acestor afirmatiuni. Ctitoriile domnesti de credin{a, de invafatura si de arta se intalnesc presdrate pe tot cuprinsul judetului. Manistirile voevodale: Neamful lui Petru Musat gsi Stefan cel Mare, Sistrifa lui Alexandru cel Bun — unde si este imor- mAntat domnitorul cu sofia Ana doamna, Alexandru fiul lui $tefan cel Mare, Maria doamna sofia lui Stefan Lacustd, etc,—, %) a lui Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu — cea dintru inceput licdrire istoricd din farile romane se gaseste in letopiseful dela Méndstirea Bistrita si tot aici se aflé si cel dintdiu pomelnic scris al ctitorilor domnesti, al boierilor si al crestinilor milostivi gi facditori de bine sfantului locas—, *) Rézboenii lui Stefan cel Mare, Bisericanii lui Stefinifé Voda, Péngarajii lui Alexandru Lapusneanu, Agapia din Deal a lui Petru Schiopul, Agapia din Vale a Hatmanului Gavril, Secul al marelui Vornic al Movilestilor, Nestor Ureche si al sotiei sale 1) .Articol publicat in ,Anuarul $colii normale de inva{itoare din Piatra-Neamj. Volum Comemorativ“, Tipografia Gh. Asachi, Piatra-N, 1940, Articolul in forma lui actual a fost revaizut gi complectat. 2) ,M&nastirea Bistrita, judetul Neamt," de Leon Mrejeriu g1 Arh. Ghenadie Caraza, Piatra-N., 1935, pag. 13-20, 3) In zidul inconjurditor al méinastirii se vede portita, deschis& in pripa, pe unde Petru Rareg, dupa ce se inchinase la Icoana Sfintel Ana, facdtoare de minuni, daruité Doamnei Ana lui Alexandru cel Bun de impardteasa Dizantina Ana, in timpul lui Manuil II Paleologul, la 1401, gi dupa ce ju- rulse c& va inoi din temelie ménistirea, dac& scapa cu sandtate gi is do- bandeste, iardsi, scaunul domnesc, gonit de turci, a luat, pe creasta muntilor. drumul Ardealului spre Cicelu, unde sotia sa Elena Doamna fusese dusi de mai inainte, (Vezi ,M-rea Bistrifa, jud. Neamt‘, de L. Mrejeriu gi Arh, Ghenadie Carazi pag. 6).6 APOSTOLUL Mitrofana cea frumoasa. si neintrecuta in arta cusdturilor si fe- s&turilor, apoi: biserica Sf. loan Domnesc, din Piatra-N., a lui Stefan cel Mare, Manastirile: Varatecul calugaritei Olimbiada. Durdul, Horaita, Almagsul si Schiturile: Tarcdul, Rardul lui Petru Rares, Sihdstria, Sihla, Cozla, a carei insemnatate a fost aratataé de d-l Gh. T. Kirileanu din Holda Brostenilor, si fostele méanastiri: Tazldul lui Stefan cel Mare, Buhalnifa lui Miron Barnovschi, Pionul (Schitul Hangului) al hatmanului Gheorghe si al sotiei sale Ana, inoit de Knejii Cantacuzini in timpul dom- niei lui Mihai Racovifé V. V. si cunoscut sub numele ,La Palat“,*) azi biserici de mir, etc., au fost nu numai locasuri de inchinare, de adanca si tainicd gandire religioas’, dar au fost cuiburi de cultura, de scriere artistic’, de pictura, de sculptura, de muzica, de fesdturi si cusdturi, care desfata pri- virea si umplu sufletul de incantare si au fost, mai cu sama, cuiburi de buna gospodarie pilduitoare *). Pand in departate zari ale pamantului romanesc s’au ris- pandit invafatura, arta si buna gospodarie ale ctitoriilor voe- vodale gi ale boierilor si credinciogilor de pe vremuri. Silintele acestor aseziminte, de multe ori si de binefacere pentru cei bolnavi, fn suferinfé si fn grele lipsuri, au razbatut prin vre- murile turburi si au tesut firul credinfei, culturii si artei pana in zilele noastre, in care M. S. Regele, mare Ctitor El insugi, gsi sfetnicii Sai, la staruinta caldé si documentaté a I. P. S. Patriarh Nicodim, din Pipirigul Neamftului‘), le-a dat sporite puteri, prin improprietarire si avanturi noua prin activitatea ce li s’a deschis, Astfel biserica vie, activ’, care transforma gi inal{4, creind oameni morali, patrioti, de munc& gi de ordine, se afirma tot mai puternic, dupa dorinja M. &. Regelui. 1) ,Caliuza judetutui Neamt” de Preot C. Matas’, pag. 101, Bucu- regt!, Cartea romaneasca, 1929. 2) ,Religiunea cregtin’ a strilucit in art, ori care ar fl ea, arhitectura sculptura gi pictur, muzica gi poesie. Acest fapt este unul dintre cele mai frumoase ale Istoriei lumii*. Didron (Vezi ,Istoria Artel* volum I, editia Il-a, lagi, Tipografia ,Presa Buna, 1940, pag. 11, de Prof. Alexandru Naum). 3) L P. S, Patriarh Nicodim, figura de covargltor prestigiu, este un neintrecut carturar al ortodoxiei gi are aproape una sua de lucrari de mare valoare in domentul teologic. Firea de gospodar destivargit ¢1 activitatea stdrultoare g] neintrerupta ce a desfigurat i desfagoara la M-rea Neamfului, Ja Mitropolia din lagi, Ia Patriarhie gi pe ori unde a avut rol de conducator bisericesc, starnesc admiratia tuturor acelora cari i-au cercetat gl cunosc infaptutrile.APOSTOLUL 7 Carfife iesite din tiparnifele Ma&nistirii Neamf{ului au Bispandit, pe toate intinsurile romanesti duhul credintii, ab Himbii si at sufletului strabun, ,Calugarii acestei manastiri erau eet mai invafati oameni ai farii. Ei dadeau satelor preoti, can- celariei domnesti functionari, de aici se alegeau vladicii {arii. Activitatea desfisurata de calugarii din Manastirea Neamftului, pentru rdsp4ndirea cartilor religioase, a depa&sit chiar granitele farii, find cunoscutd fn toati lumea ortodoxa*. (D. L. Stahiescu : »Vechile coli din judetul Neamf", Piatra-N, 1933). Paisie, sta- retul Mandstirei Neamjului, in a doua jumatate a secolului XVHE, a adus acest asezim4nt la mare iaflorire, organizandu-L si statornicind reguli pentru ordnduirea vietei monahale, de care s’@ shujit intregul monahism ortodox. Prin testament in- demna pe urmasi sa& infiinteze la aceasté mindstire 0 gscoalaé de preotie, care s’a si infaptuit, insa la Tg. Neamfului, in 1853, pe timpul domniei lui Grigore Ghica Voda, iar in 1855, in ma- nastire, s’a infiinfat sectia teologica a seminarului, cu internat intretinut de mandstire. Vieafa acestui seminar a avut mari prefaceri si intreruperi, pana ce a trecut, in 1928, la Mdands- tirea Cernica. Tesaturile de covoare, de panzeturi, de stofe (siiacuri ménastiresti), cusdturile. broderiile si impletiturile, de arti ne- intrecutd, dela Manistirile: Agapia, Varatec, Almas si Razboeni, de azi, mai ales, sunt o oglindire a vechilor indeletniciri ar- tistice din vremuri apuse. Cea dintaiu fabric’ moldoveneasca de hrtie, dela Piatra-N., intre Cindia si Valenii din dreapta Bistrifei, a lui Gheorghe Asachi, hartie cu care se tipdrea la Iasi ,Albina Romaneasca“ (4829), ne arata inca o indeletnicire in legdtura cu carturaria gi raspandirea ei, pe care asa de intelept o invedereazd Miron Costin : Cea mal iscusita zabava este cetitul cartilor. O aga de puternict traditie de credinta, de carturdrie si de art@ a avut urmari pana in zilele noastre: Filosoful Vasile Conta de la Ghinddoani, neintrecutul povestitor Ion Creanga dela Humulesti — Tg. Neamt, invatatul Episcop al Ismailului, Gala- filor si apoi al Romanului Melhisedec dela Garcina—cel dintaiu cleric din regatul vechiu ales membru al Academiei Romane gt fost ministru al Cultelor si instructiei publice—, Episcopul Hugilor Silvestra Balanescu, profesor la teologie, dela Pangirati, care gi-a lasat intreaga avere Facultatii teologice din Bucuresti, Fiziologul St. Vifu dela Savinesti, Filologul Alexandru Lambrior38 APOSTOLUL dela Soci, Comuna Soci — Candesti (Comunicé d-I P. Crivet), }) Vasile Alexandrescu Ureche, fost profesor universitar la Iasi i Bucuresti, fost ministru de instructie publici, academician, istoric*), Profesor Dr. Ion Mironescu, literat de sama, dela Tazliu, Lascar Catargiu, renumitul om politic, pare a fi nascut tot in judetul Neamt (Negresti— Dobreni) *) si altii decedati si in vieaf4: ambasadori, membri la Inalta Curte de Casatie gi Justitie, la Consiliul legislativ, la Curti de Apel, tribunale. etc., profesori universitari si secundari, ingineri, medici, sculptori, arhitecti, arheologi, pictori, muzicanti, compozitori, scriitori, artisti dramatici, etc., prelungesc, din negura istoriei pana azi giduc si mai departe, acest fir luminos al traditiie nemtene *). 1) I. Siadbei, ,Alexandru Lambrior‘, pag. 3, lagi, ,Viata romaneasca“ gi ,Anuarul Liceului National din lagi pe 1930-1931", pag. 15 gi 16 si D. ogee Din trecutul oragului Piatra-Neam{ Amintiri“, pag. 147, Piatra-N. 1936. Din publicatiunele aratate rezulté cd Al A. Lambrior e ndscut in judetul Neamt la Soct-Céndest/, dup& afirmatia d-lui P. Crivet intemeiata pe int%rirea fillor lui Lambrior gi nu la Soci-Carligi (Stefan _cel Mare), cum imi comunica gt d-l invatator I. Ostahi, localnic din Soci-Carligi, Ge- neralul Gh, Bengescu-Dabija, in prezenta lui Lambrlor*, intocmind lista membrilor ,Junimii*, din lagi, inscrie pe Al. Lambrior ca nascut in 10 Septembrie, 1845, la Socé, judetul Neamt (confirm lacob Negruzzi prin scrisoarea din'2 Martie, 1919) gi nu e n&scut, prin urmare, in Folticeni, cum sustin unil (vezi I. Siadbei opera citaté). Am vazut intr’'un m inuscris ja d-l G. T. Kirileanu, scris de mana lui Lambrior insugi, Al, A. Lambrior si nu Al. D. Lambrior (D. Lambrior era in Folticen! lasa I primaré Lam- brior a facut-o la Tg. Neamt. 2) ,Cartea Neamului Vicol“, de General Dr. Vicol N., Bucuresti, Ti- pogtafia "Cultura®, Str. Campineanu 15, 1936, pag. 47 $1 92. Aceasta lucrare cuprinde ‘informatiuni st date de mare important’ despre gcoalele publice din Piatra-N. gi, in special, despre gcoala primara de baieti Nr. 1, agezata in cadrul vremii. Ea cuprinde gi pomenirea institutorului Nicolae Vicol, care sa facut la 1931, cu prilejul desgroparii (pag. 39), Vorbesc duios d-l Al. Tonescu gi D. Hogea. General Dr. Vicol e fiul institutorului N. Vicol, de origina. din Sarata Dobrenilor, vezi gi D. Hogea ,Din trecutul oragului Piatra-N. Amintiri* pag. 147, 20 Ye trecutul oragului Piatra-N. Amintirit de D, Hogea, pag. gi 147, 4) Citém cateva nume: D-1 A. Caradja, dela Grumazegti Neamt, este mare specialist uni- versal in determinari de fluturi gi, mai ales, cel mai de seam biogeograf al nostru, savant cdruia se adreseaz& naturalistii din lumea intreaga (vezi A. Caradja de I. Simionescu, pro‘esor universitar, Bucuresti, ,Natura’, din 15 Decembrie, 1939, pag. 489—491), Stefan VarJolict, fost profesor universitar, Iasi, autorul gramaticii limbei latine, etc, D-l Alexandra A. Naum, profesor universitar, lagi, de loc dela Soci- Candesti-Neamt, scrie ,Istoria Artei“, in 2 volume (Vechea cregtina ‘in apus gi Vechea arta oe in_rasarit), D-I T. A. Naam, profesor universitar—Cluj, traduce pe Theocrit, poet rec, sec. Ill a. Chr., Bucolicele lui Virgiliu, cel mai mare poet latin, (0—19 a Chr., etc. D-I General Farmacist Dr. Grintesca P. Gh, are lucrari de valoare asupra florei Romaniei gi a judefului Neamt, in spt D-I Er. P. Grinfescu, profesor universitar gi director general 1 Mi- nisterul Agriculturil gi Domeniilor are 'crari in cadrul Agriculturii,APOSTOLUL 9 Un judet de vitejie, ziceam: Handdu (Ghinddoanii — V. Conta de azi), unde Stefan I Voda a invins, in iarna anului 1395, pe Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (,,Din trecutul, Cetatii Neamtului* de I. Minea profesor universitar, Iasi, N. Grigoras si ing. Gh. Cojoc, pag. 16,27 si 28—lasi, 1940. D-I Minea a facut saipaturi si cercetari la Cetatea Neamtului). D-I Dr. V. G. Ispir, profesor unive'sitar la Bucuregti, din Filioara (vezi si revista ,,Misiunea Cregtina“ an. I si Il, Bucuregti, 1940, etc.) Preot C, Métast premiat de Academia Romana pentru lucrari istorice- literare (,Palatul Cnejilor Bucuresti, 1935. vezi gi ,,Movila Haiducului*,"ete.) D-I G, Galinescu, profesor la Academia de muzica, Iasi, a scris in domeniul muzicii. T. C. Stan, un scriitor talentat, decedat in floarea varstei (Vezi .Cei sapte frati Siamezi“, Edit. ,Cugetarea*, Bucuresti, 1934, etc,) D-na Elena C. Mélasé ate scrieri literate apreciate (vezi .Soare rasare“, Editura Casei gcoalelor, Bucuresti, 1940, etc.) D-I Stefan Vergescu-Sandomer (vezi: ,,Toance", Tipografia ziarului »Universul", Bucuresti, 1940). D-1 Ilie Anesiea a tiparlt, in diferite reviste, prozi gi versuri (vezi gi revista ,,Straja Moldovei* an. I—III). I. Dragan, fost profesor de pedagogie gi director al Scoalei normale Gh, Asachi*’, din Piatra-N,, scriitor talentat gi autor de cartl dldactice. Apoi scriitorii gi publicigtii invatdtori localnict din judetul Neamt, unii cari au functionat vreme indelungata in judet, iar alfli cari au ramas definitiv in el: Mthat Lupeses, Simton T. Kirtleans, Zulnia Isicesea, Gheor- ghe Nicolau, V. Bataariu, D-na Profira Groholschi, fosta institutoare gi apoi profesoara, D-nii: Leon Mrejeria (membru de onoare al Grupirit invataito- rilor scriitori din Romania; vezi revista Asociatiel geuerale a invatatorilor »Scoala si Vieata‘, anul X, Nr. 10, Iunie, 1940, pagina 91, Bucu- regti), P Gheorgheasa, I. Rotaria, M. Stamzte (Titlurile publicafiunilor ace- stor zece inva{atorl se cuprind in inceputul ferlcit — care e de dorit sa continuie — de ,,Contributii la Bibliografia invatatorilor nemteni", din lu- crarea d-lui C. Turcu: vhreoeapid de cultura Regionala I[*, Piatra-N., 1939 ; jar pentru Leon Mrejerlu, 1. Rotariu si M, Stamate vezi si ,,Antologia invafitorilor Scriitori*, de B. lordan, Tipografia ,,Cugetarea", Bucuresti, 1933, pag. 111, 162 si 268), Gheorghe Simionesca, fost inspector gcolar, decedat (publicist si autor de carti didactice), Jon Bicleanu, decedat (,,4mintiri din razboiu‘, publicate in ziarul ,.Ordinea“, Piatra-N., 1922), Gh. Popescu-Vand- tori (,,Cuza Voda", istorlsiri pentru popor, fn colaborare cu L, Mrejeriu gi S. T. Kirileanu, Piatra-N,, 1909, etc.), D-na Cecilia Grinfescu, institutoare- directoara (,,Cum stau fratii nogtri din Bucovina‘, Piatra-N , 1913, ,,Statutele Societatii Crinul Vietii*, Piatra-N., 1919 si autoare de cirti didactice de geografie), D-na Eugenia L. Mrejerix, institutoare-directoara (,,$coala de ucenl- ce: scopul, activitatea, rezultatele, Piatra-N., 1924, etc.), D. Braharia, fost inva- fator si apoi profesor la Cluj (publicist si autor de lucrari cu caracter istoric, in special), Mircea Ispir, Secretarul general al Asociatiei Generale a inva- {atorllor din Romania (scriitor gi publicist, pregedintele Grapact invatito- rilor scriitorl. Vezi gi, revistele: ,Straja Moldovei* anul I—tl, ,,$coala gi Vieata“, ziarul ,,Curentul*, etc.), 7. V. Ungareanu, fost inspector gcolar (publicist mat cu sama in domeniul muzicii, a condus ziarul »Piatra-N.“ incepand din 1940, etc.), N. Teodorescu, fost inspector scolar (a Intemeiat si a condus ziaru! ,,Ordinea", iacepand din 1922, Piatra-N., etc. N. Constantinia, fost revizor scolar (autor al ,,Abecedarului ostagesc a »Metodei lui de predare“), C. Luchian, Inspector gcolar tn Bucuresti (publicist gi autor de cdrfi didactice, vezi gi revista wApostolul* an. I—VI, Piatra-N,), D-na Teodora D. Popovict (Din valtoarea vietii“, Piatra-N., 1930, etc.), Al Pintilie (autor de cart didactice), Jon ‘Radu, fost inspector colar gi prefect (autor de10 APOSTOLUL Cetatea Neamjului, depe ,o sprinceana de deal*(C.Negruzzi), »Ingradita de pustiu, acoperité cu fulgere* (I. Creanga), in care, in lupta cu Ion Sobieschi, Craiul Lesilor (Polonilor), vanato- rii (plaesii) moldoveni fac minuni de vitejie; dar cate amintiri istorice nu tdinueste Cetatea Neamtului despre Stefan cel Mare, carfi didactice), Anibal Teodoresca, fost subdirector al invatimantului primar din ministerul Educatiunii Nationale (autor de c&rti didactice, etc.), V, Ga- boreanu, fost inspector scolar (autor de car{i didactice, etc.), V, Seripcariu, fost subinspector gcolar (autor de c&rti didactice, etc.), Eugen Mitra, fost revizor gcolar (vezi revista ,Preocupari didactice" an. 1—IV, etc.), etierre Viad, fost subrevizor scolar (vezi revista _,,Apostolul an. i—Vi, etc), M. Avadanet (vezi revistele: ,Apostolul”. ,,Scoaia gi vieata", ,Straja Moldovel", Ziarul ,,Avantul din Piatra-N., etc.), T. Ursa, fost subrevizor gcolar (vezi »Apostolul" an. I_VI, etc.), M. David {vezi ,Apostolul*, ,,Straj1 Moldovei“, etc.), Preot M. Gaorilescu, (vezi .Preocupiri didactice an. I-IV, etc.) Preot D. Sévescu, (vezi ,Apostolul”, oe D. Mareg, (vezi_,,Aposto- lul*, etc.), Teofan Macovei, (vezi ,Apostolul*), N. Moncas, (vezi ,,Preocupart didactic“). Au mal colaborat la revista ,,Preocupiinl didactice": D-na Maria Dimitriev, Preot C. Cojocariu, Preot D. Mrhailesca gi D-nit: Petre V. But. nartu, N. Podoleanu, N, Ploscariu, Mihai P. Cojocaria, (vezi gi .,Apostolul' Colaboratorit din 1938 al revistei 9 wApostolul (vezi an IV pag. 8-10 Iulie-Septembrie), dupa cum se araté 2-a acopertel, sunt urmatorli = Andrei Victor (profesor), Avadanel Mil a, ‘Capea Grigore (profesor), Cojocariu Mihai, Dorohonceanu Florica, Gabrea losif (profesor-Bucuregtl), Gavrilescu Pr. Mihai, Ghitescu Vasile (profesor), [onescu. Pr. Ernest, Macovei Teofan, Ma- nollescu Ec. I. C., Mares D., Moga Neculai, Moroganu George, Muraru’ Eca- terina, Parfenle Octav, Popovici P. (profesor), Sivescu Pr. D., Stamate Mi- hail, Stratilescu Lucia (profesoari), Tanase-Telu C., Taranu Victor (profesor), Tarai V. Gh, Tasliuanu Ion (profesor), Tipa D. D, Trautzel I. (publicist), ‘Tnifan D, Turcu C. (profesor, publicist), Ungureanu'Pr. N. D. §1 Ursu TI iar comitetul de conducere era aleatutt din D-nli: V. Gaboreanu, M Aves danei, Eufr. Manollu, V. Scripcarlu, C. Turcu, Th. Ursu, redactor flind dt Victor Taranu (profesor), Secretar S. Purice gi Casier C. Avasiloaei, D-vil: Vasile A, Gheorhi{a, fost invafator, astizi profesor la Semina~ rol ,,Veniamin Costache" din lagi, sculptor gi plctor cu studi’ facute la Manchen in Germania, Onorfu Crefulescu, fost invéifator, astiz) profesor la. ‘Academia de Belearte din Ja ag Pictor reputat, Victor Néculescu, az\ profesor Ja Liceul ,,Petru Rareg* din Piatra-N., pictor cu vazi, N. Barliba, Subdirec- tor al invi{iméntulul primar din Mjnisterul Educaflunii Nationale, D-nele = Cristina Belian, Moria Gh. Beiu-Palade, Ialia C. D. Gheorghia (azi D-na Colonel Lascarache), D-ra Olimpia Teodoru, institutoare §i apol profesoara, Vasile Radulescu, fost invatator, institutor—gi-a inceput cariera la Piatra-N,, magistrat gi spol ministru plenipotentiar, Teodor Demetrescu, Constantin Baitd, N. Trofin, M. Rotaru, D. A. Gheorghi{a, fost subrevizor gcolar, I. Rofail, J, Stroie; jar din cei decedati: Al. Baciu, Teodor Dantilesca, i Ciapercd, N. Vasilta, C, Pavtlescu, Gh, Cadere, I. Mironescu, C. Fedeleg, V. Serptsanu, 1. T. Cre{alesca 1 mul alti au lucrart tipaite gi articole diferite ‘de ziar, revista, almanah, calendar, anuar, volum de omagiu, culegere folkloricd, etc. care voril aflate, cercetate gi puse in valoare la iniocmifea istoriculul oma nuntit al inva{aémantulul primar din judetul Neamt, Coltstrat Hogos, fost cu 1. Negre, cel dintaiu profesor al gimnaziulut din Platra-N., care descrie fermecator plalurile nemtene si M. Stematin fost profesor distins gi director model la Liceul Petru-Reres, din Piatra-N., fntemeletorul unui important muzeu Ja liceu gi publicist in domentul gtiin— felor oe au functionat timp indelungat in Piatra-N, Pena (fost profesor, om politic de mare important& g1 scriifor de- deosetiti talent) cu familia igi petrecea vara la Durau sub poalele Ciahlaulul,APOSTOLUL 11 Petru Rares, Ion Il Voda, Despot Voda, Al. Lapusneanu, Stefan Petriceicu, Dumitragcu Voda Raul, Antonie Voda, Vasile Lupu, fica sa Ruxanda — fosta sotie a lui Timus Hmielnitchi, ucis& in cetate, de Cazaci, prin tridarea boierului Crupenschi —, apoi despre Constantin Cantemir, Nicolai Mavrocordat, Mihai Raco- vité, etc,*) Valea Albdé — Rézboieni, unde grosul si floarea boie- rimii Moldovei a cazut, la 1476, intr’o luptd, pe viafa si pe moarte, cu Turcii, in fruntea cdrora sta insusi Sultanul Mohamed Ik, Orbicul (lang3 Buhusi), unde Stefan cel Mare, infrangand oastea lui Petru Aron—ucigasul tatalui sau Bogdan, la Rauseni—, trece biruitor la Campia Direptafii dela Suceava si depune ju- raméntul, dupa obiceiul pamantului, in fata Mitropolitului Teoctist, a boierilor, ostenilor si obstei Moldovei, Secul, unde se lupta eteristii cu Turcii, lupta care se continua, peste Petru Voda, pe Valea Bistritei, apoi Cotraégasii si Borea, unde au fost fronturi de lupta intre Germani si Rusi, 1916-17, sunt, toate aceste lo- curi, marturii a vanjosiei romanesti, a luptelor pentru credinté gi sufletul strabun si a sangelui, din belsug varsat, de care este imbibat paméntul roditor al judetului Neamt. Si in aceasta. privin{a firul traditiei se toarce tainic si strabate prin vremuri- In sufletul celor sapte generali activi, distingi, iar doi in rezerva si doi decedati,”) fii ai satelor nemjene si al tuturor unde igi avea casi si gospodirle intemeiati. — Regele Carol I a botezat Durdul: Sinata Moldovei. Judetul Neamt a avut gi un manunchiu de oament politic! priceputi, hamici gi gospodari minunat!. Insemnim dintre cei cari gi-au legat numele de lucrari privitoare la inlesnirea i infrumusetarea judetului pe: colonelul Gh. Roznovanu 9 Nicu N. Albu. In vremea lor judetul Neamt se ridicase la cea mat inalfi treapt% cu privire la drumuri, poduri, lucrari de intarirea gi apdrarea lor, la plantaftile soselelor, etc. si era clasificat infalul pe tari In aceste Nicu N. Albu a creat $1 minunatul parc Cozla,0 podoabi a oragulul a BF , mai cu sama, izbavirea oragulul de amenintarea indruirii mountelu! la. 1) .Cetatea Neamtulul a fost zidita de domni romani tndaté. dupt Intemeferea Moldovel, Cand afirm&m aceasta ne putem gandicu bund drep- tate la Petru Voda Mugatin, S'a ridicat aceasta cetate tocmal pentru a oprt expansiunea Ungureasca spre est*, (,Din trecutul CetafiiNeamtului*, de I. Minee, etc, Ingi, 1940, pag. 16); Al. Lapedatu, profesor universitar, Cluj, in »Notifa istoricd* din fruntea lucrirli: ,Cetatea Sucevei* de A. K. Rome storfer, tradusa de d-sa (Al, Lapedatu), Bucuregti, 1913 1 N. lorga ,Istoria Romanilor* pentru clasa 8-a, Pag, Gi 2) D-nii generali activi: Coroama D., Comandantul Corpului de gard Regala, Dascilescu, fost Secretar general al Ministeruluil Aparirii Nationale, Bunty, Mazarini, Farmacist G-ral Dr. Grintescu Gh. 31 Manoliu Gh. (Piatra-N.). D-nii general in rezerva: N. Rujinschi gi D, Efstatiade gi Ge- meralii decedati: D. Rujinschi 3) Dr. Vicol. D-1 General — erou Gh. Dri azi In rezerva, locuegte, dinainte de rizbojul de intregire, la Margineni-Neamt ; iar d-l general activ Rosin Gh, are proprietati Ja Hartop i Serbegti,12 APOSTOLUL ostasilor de toate gradele, pana la Coloneli de stat major si atasati militari 5), a clocotit si clocoteste puterea duhului de vi- tejie strébuna, care pluteste in vazduhul cuprinsurilor nem{ene. In razboiul de intregire, sufletul de vitejie al trecutului a sta- panit si a imputernicit ostasii nemfeni. Un judet de inaltimi si de genuni fizice gi sufletesti, deci: strapung norii varfurile Ciahléului si ale muntilor Neamfului, cum se inalti ametitor gandul spre treptele cele mai de sus ale scarii cugetarii; patrund in adancuri linistite de api ge- nunile Bistritei, despre care pomeneste Eminescu in Scrisoarea I-a: »Fu prapastie ? Genune? Fu noian intins de apa? »N’a fost lume priceputa si nici minte s’o priceapa‘....; se coboara genunile cum se adancesc simtirile in cercetirile si infaptuirile de frumos si de arta, de toate felurile, care sunt o- desfatare a sufletului. Si toate poarté pecetea adancurilor sufletului neamului nostru: O poveste, o amintire, un act de credinfi ori de vite- jie, o legend, un covor, un laicer, o horbota, o altifa, un can- tec, un glas de bucium de pe varf de munte, in miez de noapte, care clocoteste in vai, o doina jalnica zis& din fluier.... Cat de misc&tor si de tainic abureste legdtura cu trecutul si cu sufletul strabun.... Si iarasi au venit vremuri involburate si vuiet nelamurit de departe se aude, iar din genunea sufletului se limpezeste un indemn mantuitor: Rascolifi tarana stramogilor, patrundeti in adancurile mormintelor lor de credinta, de intelepciune, de lupta si de vitejie, cercetati palpdirile stravechilor candele tainice, imbéarbatati-va si vi luminati pentru ceasurile de grea cumpana, care pot s& vie si fifi gata si la inaltimea inaintasilor celor mai vrednici si mai plini de suflet romanesc si vitejesc de pe vremuri. ee Un cercetator migalos, plin de ravna, carturar si indragostit de trecut adancindu-se in documente gi hrisoave, ca si in acte mai noua, va putea lega trecutul de prezent, alcdtuind un istoric exact al invafamantului incepator, al invéfamantului care este accesibil mulfimii oraselor si satelor — deci un istoric al in vafamantului primar din judetul nostru. D-nii C. Turcu, dela Liceul ,,Petru Rares“, un carturar si neobosit cercetator al trecutului, profesorul distins D. L. Stahiescu 1) D-l Colonel Crefulescu Llie.APOSTOLUL 13 si Gh. Ungureanu, subdirector al Arhivelor Statului din Iasi, au adus, in timpul din urma, importante contribufii la alcdtuirea acestui istoric, necesar si dorit de ciatre tofi acei cari se in- tereseazai de inceputurile si evolutia invafémantului nostru po- pular. In special d-1 Gh. Ungureanu, de loc din Rapciune, judetul nostru, avand la indemana Arhivele Statului din Iasi gi fiind si un iscusit si activ cercetdtor al lor, ne poate da informatii de mare pref cu privire la invafamantul primar din Neamt. DI. Gh, T. Kirileanu, mare carturar’), cu o bogata si aleas& biblioteca si importante studii si cercetiri, tiparite si in manu- scrise, privind trecutul, scoala, invatatorii, etc. si colegul si priete- nul P, Gheorgheasa, unul dintre cei mai distinsi membri ai Corpu- lui didactic, fost revizor si inspector scolar si publicist apreciat, au dat, inci inainte de rasboiul de intregire, importante date in acest scop, prin ,Monografia scoalelor gi bisericilor de pe mosia Regala (de pe acele vremuri) Brosteni*. Cel ce scrie aceste randuri a publicat in revista , Albina“, de dinaintea rasboiului de intregire, , Amintiri despre N. Nanu", din Brosteni, renumitul dascal al lui Ion Creangé—activitatea, metoda gi rezultatele dobandite si, in special, urmele nesterse ce a lisat in sufletele fostilor sii elevi, cari povesteau despre el cu ochii inlacramafi, considerandu-l ca un sfant. In ,Almanahul Invafatorilor*, dinainte de razboiu, a publi- cat biografia D-lui I. Mitru, neuitatul director al scoalei nor- male din Iasi. In ,,Revista Generalé a invafamantului* (an VII, Nr. 6, Tanuarie, 1912, pag. 330) a publicat cuvantarea la sarbatorirea lui Spiru Haret, din 1911, iar in volumele de Omagiu ale lui Spiru Haret si D-lui C. Meissner a publicat articole privitoare la scoala si invatatori. In ,Anuarul Scoalei Normale ,Gh. Asachi‘, din Piatra-N.“, a publicat un articol despre Gheorghe Nicolau, fost institutor, director si harnic revizor scolar, apoi in ,Omagiu Profesorului P. Crivet*, a publicat cuvantarea rostita la banchetul ce i s'a dat, cu ocazia sarbatorirei (Piatra-Neamt, 1933). In revista »Vremea Scoalei* a Asociafiei Invafatorilor din Iasi (an VI, N-rile 5-6 Mai-Iunie, 1933), a publicat ,Sarbatorirea D-lui I. Mitru gi a regretatului Gh Ghibanescu‘, fosti straluci{i profe- sori si directori la Scoala Normalaé ,Vasile Lupu‘, din Iasi, 1) D-1 Gh, T. Kirileanu a dat Ja iveald, fa 1939, editia criticé, cu note, variante gsi glosar, a operelor lui Ion Creanga. Editura Fundajiei Regale Bucuresti.14 APOSTOLUL unde si-au facut studiile aproape toti invafatorii din Neamt, dinainte de razboiu. In ,Omagiu unei energii (lui Leon Mrejeriu)<, Piatra-N. 1936, in ,Activitatea desfdsurata, ca prefect, in 1933—1934* si in ,Bugetul si programul de activitate pe 1935—1936*, Piatra-N, Imprimeria Jud. Neamt, in articolul ,Priviri generale asupra invatém4ntului primar in ultimii 40 ani (1899--1939)", publicat in ~Anuarul $coalei Normale ,Vasile Lupu*, din Iasi, pe 1938- 1939", ca si in articolul ,Dupa 42 ani* publicat in .Flori de Munte“, revista Scoalei Normale de Fete din Piatra-N., Nr. 4-5, April-Mai, 1940, in toate aceste articole si publicafiuni se cu- prind o serie de date in legatura cu istoricul invafamantului primar din judetul Neamt.') Istoricul Scoalei din Ghigoesti al d-lui invatator D. Mares, este, de asemenea, o contributie care poate fi utilizata cu folos. »Un jubileu' de Gheorghe Cosmovici, fost institutor si directorul scoalei primare de baieti Nr. 1, din Térgu Neamt, cuprinde informatii pretioase cu privire la istoricul gscoalelor nemfene. Bibliogratia D-lui D. L. Stahiescu, din ,Omagiu Profesoru- ini Panaite Crivet*, pagina 109. Piatra-N. 1933,2) ca urmare a studiului ,,Vechile scoli din judeful Neamt“, pagina 69, da in- dicafii cu privire la lucrarile ce se pot consulta la intocmirea acestui istoric. Lucrarile d-lui C. Turcu, din ,Preocupari de Cultura Re- gionala-II“, Piatra-N., 1939, si anume: ,Contributie la Biblio- grafia invafdtorilor nemteni* (pagina 17), ,Dela -Hanul Schitu- lui Tarcau la scoala Nr. 2 de baefi* (pagina 25) ,Scoala Nr. 1 de fete din Piatra-N. — pe unde a fost“ (pag. 40), ca si luc- rarea ,Contributie la istoricul gcoalei publice din Piatra-N.“ (pagina 3), publicatd in brosura: ;Din trecutul judeftului Neamt", Piatra-N, 1936, a d-lui Gh. Ungurearu, dau informatii de mare valoare istorici. ,Comemorarea lui Manoil Halunga“, Piatra-N. 1935, Tipografia Judetului Neam{—cuprinzand cuvantarile d-lor: AL Ionescu, fost harnic, priceput si valoros institutor si direc- 1) A se vedea si .Leon Mrejerlus de D. V. Toni, pregedintele Asociatlel generale a Invatatorilor din Romania gi ministru Subsecretar de Stat al Educatiel Nationale, in ziarul ,CurentulY (Pagina invatatorului), Nr. 3114, din 2 Octombrie, 1936. 2) Del Panaite Crivef, un mare cdcturar si neintrecut profesor de limba romand Ia liceul din Piatra-N., e de loc din Radiu — Neam. Activi- tatea sa didactic ca gi lucrarile sale tIparite se arat4 amAnuntit ia volu- mul ,Omaglu profesorului Panaite Crivet", Piatra-N. 1933.