LYB Invest International SRL. GP, 1041, OP. 10, Bucuresti, Romania ‘Tidul editie originale Johanna Paungger - Thomas Poppe AUS EIGENER KRAFT © 1993 Wilhelm Goldmann Verlag GmbH, Miinchen Copyright © 1997 LVB Invest International SRL. pentru versiunea in limba romana Eatin T Coperta: Vad Macti Fotografia copertei: Gulliver Trade SRL. lunie 1997 ISBN 973- 981350% JOHANNA PAUNGGER - THOMAS POPPE Puterea Lunii Calea spre o viafa stinatoasi si catre desavarsirea spirituala, prin armonie cu natura i cu ritmurile Luni Colectivul de traducatori: Oana Chirita, ‘Bogdan Marchidan Mustragile: Hildegard Klepper-Paar LB. Bucuresti 1997De cum aim primit acest manuseris, wu bam mai Kasat din mana, Exceptionalul cuinul de informatis, extrem de bine sistematizate si din diverse domenii mi-a sauisficut pe deplin setea de cunoastere. Multe ‘dinice date le stiam 4i wzasem de ele in articole si in emisiunile de tele~ Gialune sau de rari, tn dizenile eu aceia care tmnt solicitau vreo consul- tayie. Insa trebule si spun ch cu eulesesem informatiile de ici, de colo, din gramovnicele de altadata, din manuale occidentale de astrologic, si, fu in ultimul rand, din folcloral rominesc bine conservat in sarele oasire; Ia fel, In scrierile de specialitate, depozitate la Biblioteca ‘Aeademiel, Cu asta vreau s4 spun c@.eu, una, nu am fnedlnit pang astaxd tun volum asemeni celui de fata, care s8 adune, !2 modul organiznt, sumedenie de informatii, provenite atit din priceperca cititorilor in stele mai mult smu mai putin scolit, c&t si din domeniul etnoiatrei, 1a fel, al medicinii care se sprjind consistent pe astrologic. $i cut asta am ‘consemnat si primul si cel mai important merit al volumulul pe care #1 prefiqer, i anume organizarea informatel ‘Chiar en riscul dea reveni pe urmele celot mai inainte spuse, am s8 notez ef al doilea merit ~ into emumerare aleatorie, eSci nu este defel Norba de o diminuare de importants ~ este dliversitatea informatie), kceea ce conduce la satisfacerea unui public eterogen, Vrean sf spun ex fasta cd att cineva foarte informat in asirologie, ¢&t si un ciitor obisnuit igtseste cite wn raspuns ila cnvfozitatea fui, dar 9, Ia mevoie, dicta de tur moment sau alt Gea de a treia calitate a scestel lucra este, fra doar si poate, acces bilitntes Fimbajului gi fata pent ee, sunt convins’, audienta ei la publi- cul cittor va fi maxima, Agadar, nu € nevoie de studii superioare ca si pricepi ca Luma trece pe parcursul n 80 de ste prin fecare zodie, inst ici un cercetitor, nici un specialist, nu va Misa eartea din mana dupa primele doua-rei pagini, Informagia este atat de suculents, de bogats, 5PUTEREA LUNI de inedita uneor, inci, Art st Hu retories, cred ca wali ar putea si se ‘nurebe cum de sa fieut ca nau avat, pind la aceasid ora, st asemenca volum in biblioteca lor. Despre Lund sau fnstifat multe. Sa spus cum e& ar fio bucata din Pamantul nostra, Sa spus-cum cé ar fi o Lund falsi, un satelit ads din alte spatil, pentru a servi drept baza extraterestrilor. Cea exclamat, de fapt, americanit, atunci cénd au pus piciorul pe Lund nu mai este un se- ‘ret pentru nimeni si uite-aga te ia lori de curioritate impletta cu team cind te gindesti cam ce ar putea sa se afle pe fata nevazuth a aacestul astru! Dar, indiferent de ea gi istoria recemta ~ recenth la scara cosmica, vreau si spun = a omenitii oatesta. Aceasta carte e chiar proba relatiei dintre om si Luna si nn mai implic aici nici lirica si nici beletrs- Se stie, de altel, ca exista 0 astrologie lunara. De sorginte asiatica Exist 51 studi de extractie occidentalé sean aparat tomuri sia no} ‘Atat de complete sunt uncle lucrari, mai ales pentru specialist, in vine s8 spui c4 nu mai ai nevoie de alte planete, céci Luna este TOTUL! a, dar asia este valabil doar pentru mn astrotog! Ramane publicul larg, care nu se descurea in calewle specifice, care nu are morbul astronomiei si care doreste doar atat: 8 stie, pur gi simphu, céind si ‘sAdeasch morcovil si cand sisi ia singe. Pentru acest public, repet, Aceastd carte € 0 mand cereasca, cu 0 conditie inst: af fe Finut la curemt cu fazele Luni, cu trecerea ei zilnica prin zodii si termeni (sectorizare a ‘unui semn zodiacal) de zodii, Caci ce nu poate face Luna? Ba, th primul rand, poate face copii ~ si medlicul ceh Jonas a aratat cum, a arte {at dec, ce nseamnt owulayiaastrologiet — Luna i arael cand faci fete ‘1 JH arard cand concepi baieti, si asta In functie de tranzitul ei prin semne zodiacale feminine s masculine. Luna ii arata cind sf te ope- ‘evi $i cind nu ~ gi in nici wn caz end e luna plind intervenyia chirw sicaid nu este recomandatt ~ Luna ffi spune cind agresivitatea oame- nilor este mai puternic: a oamenilor ~ si vezi, asasinarea, de pil, Ii Toan Luchian Mihalea, la faza de lund pling ~ saw a naturii ~ si veri recentele cutremure, dar s2 ne amintim si de teribilul seism din 197, ‘care tot la luna plina sa produ. Si, mai departe, Luna iti nrata cum este, de fap, o femeie, caci indiferent de sexe! solar al nasterti sale, ea se va comporta intorclea na, cel pujin atuinei céntd va fi vorba de telajile ct cu sextl ops, ase- PREKATA i meni femeilor nascute in zodia uncle este plasata la nasterea ei, Luma, Luna iy anata ce fel de femele i se potriveste nui barbat, cael semnul aodiacal in earé se afla en plasata la nasterea acestuia indica tipul de feminitate tare fi completeaza personalitatea. Si daca ar fi ea lames st axculte ce spun astrologis, omenirea gi viata ar fi mai echilibrave'si mult mai consonance cu vibracia Universilui. fata peutr eare motiv vokumnt de fiua are si o a paua calivate, aceea ce a incita fa Lectura in domeni si ar a eincea calitate, aceea de inedita carte de istorie a omeniri, 6 istorie scrisa cu ochii in stele, mai precis cu ochit Ia Lu. Care va fi fost istoria omeniii, awed cind Venus si nu Lana era satel natural al Pammfntulul ni stim foarte bine si va dati seama, stimayi cititori, ce inceresant va fi cind accasth earte Se va gisi, cack ea trebuie si existe uundeva, into bibliotecs de cristal. Dar piina st ne imtoascem la Venus, cind pe Pamsnt tian giant tue ea dol murori desccps! au ayut af nai deptewpin cle cle 9 fork come {ior lor neest instrument de Iucru ~ si asta este chiar esentiala calitate a dtcestui vohun - cid Incrul este chiar viaga de toate zilele. Deschizi facest manual al vietit perfecte si afi cind s@ ridici un acoperis, cand sa maandnei, ind sti faci o operatic sau cand sti produc! wi wemay act Luna este chiar mairicea omenirii, chiar daca planetete din invizi- bil sunt cu zeci mai multe decat le binecunoastem. ‘Aurora Invan{A fisinatos si deveni sindsot ~ prin propria putere. Despre aceasea va fi vorba in aceasta carte si in acest sens dori si va ajuram. Vrem si ya aducem la cunostints informatii care va pot insoti toata viata, care va Inlesnese drumul spre experienta personal a factoritor ce va fnedrese si va slabese trupul, spirital gi sufletol, fra ocolisurile unor sfavuri din partea tnorasazisi experi" sau .autoritai” ‘A se mentine sinatos sia se insinatosi; Intregul drum prin viatl, cu toate urcusurile fi cobordgurile sale, nu este In Tealtate nicl grew, ne complicat; nu trebuie s4 cuprinda nici dificult, nicl efort. Stintele moderne, mai ales medicina clasict gl psthologia,strins intrepatrunse ‘ca politica, biserica, economia, industria si publicitatea, au confucrat mult timp cu succes pentru a demonstra contrariul si pentru a ne ‘onvinge eh numai specialist, posedind cunostinte si limbaje secrete, tne poate vindeca sau cAlduct pe drumul unei vieti stnatoase si pline de fens, Acest lueru se urmaregte tn parte conjient, in parte inconstient, din mai multe motive: specialistit sunt de nefnlocuit, produsele lor ‘anaefusi $1 ideologii), de prisos in cea mai mare parte, continua s8 se ‘nda, far noi, consumatorii si destinatarii “faptetor tor bune" puter fi ‘xApdniti mai usor, cici eimanem dependenti si ipsti de discernamint. INe bucurdm 4 atdyia oameni au ales astazio alta cale. Dorinta noae wa este s4 contuibuim, cu toate forjele noastr, la acest proces lent de schimbare a mentaitiil. In acest seop, ne vom intoarce ssupra unor Ihierus care au funetionat dintotdeauna, asupra unor substanye de bard sia unor principi legate de o viayé sanatoasa, dinamica si demna dea fi {raid Vom reinvia naturalul, simplitatea si modestia, far& a nesocoti autenticele binefuceri aduse de vremurile moderne. Oricum, vitorul fm ne da de ales si atunci de ce simu facerm noi Ingine primi pai, eu ybucurie, de bund voie. Nunie din cea ce va ayteapta in paginile care unmeazi nu € o noultate. Este vorba despre cunostinge stravechi, veriPUTEREA LUNI cate dea lungul mileniilor si recanoscute ca valabile, eficiente $i vine decatoate:legile si ritmurile naturil, pe eare in pune decentilipste de (griiamn Invajat sf Te witam sau s8 le ignorim, Influenja ritrmuritor lunare si arta de a actiona la timpul potrivit,ritmorile corpului si cele biologice, o alimentatie sinatoasi, fara extremisme, stinta plantelor, 0 Jocuinja sanatoas, forta uml ideilor, infhuenta taturor acestor aspece asupra organism, spiritulai si sufletubui si inca multe atee’ Unele informadii nu se regisesc in nici wn manual, multe nicl naw fost publicate vreodatd, Poate de aceea, una sau alta ar putea parea, Ia prima lectura, incredibite san chiar de domeniul feyiunii ~ poate deoa- rece atti pentru prima data despre asemenea iucruri ori probabil cd respectiva informatie este impotriva convingerilor sau prejudecttilor dumneavoastra. ‘Si totus, fiecare informatie, fiecare regula, fiecare sfat se bazeaza pe eaperienia penouala, au nuunal a nos, el xf a mullor eamnent, spe~ cialigt in vindecare din trecut si prezent, incetul ex incetul, veli benef cia personal de aceasta experienta, caci respectarea gi vevficarea zilnica a regulilor cuprinse in aceasta carte va vor ascuti atentia cu privire la natura si fa ceea ce ne Tnconjoara; veti descoperi legiturt ascunse intse trp, suflet si lumea inconjuratoare. Aceste introspectiini va vor ajuta 8 depasiti legile rigide gi va vor apropia de o siare ce va va face si dleveniti imuni fata de influentele negative din jur. In orice caz, ne vom feri de banala incercare lea va mentine tn vreun fel de dependent psihied sau fizica Intuilia, introspectia si cunoasterea constitule cheia muitor aspecte din natura, pe care stinta nu te poate descifra, cu mijloacele ei imitate, din turnul de fildes in care sa inchis. Agadar, nu va ajteptati la un dictionar fundainentat stintific, a o eulegere de retete breveiate care sa va seuteascd de munca. Nu vrem s@ lans4m 0 moda noua, nu intentionam sa facem reclama nei noi diete sau unui nou mod de viata si nici sa va oferim inca.1n leac atotvindecator. Nu trebuie inocu- lata nimanui ideea cae obligat sa traiasea dupa anumite principil. Fiecare individ este unic, Ceea ce este folositor cuiva poate f imutil sau chiar nociv alteuiva, Cateodata, un anumit mijloc ort 0 anumita masa "Daca ati cit cartea vowsira .Despre vimpul posrvie (Eaitura Hugendubel. unchen, 1901), unele dintre acete iformatiw sunt fmiiare. Leam preluat si Aceastt carte, care se vreao continua a prime, Naw putu fevtte cite ‘peti e masura In eare conexianile ebule st Re clr. 10 CUVANT [NAINTE € de folos,altcori succes seontat nu ve produce. Nici o statistic a vin ect, nei o retet infaiibla nu vA ajutd, cfd ,ceea ce a ajuat dintot- Geauna” nu ave efect tocmai Ia dumneavoastra. Trebuic #8 vA yAsii pro- priuldrum, zlnicretnnoit. - ‘Ne atingem in intregime seopul daca reusim micar s4 va trexim aunintitea: daca ya amintqi e& posedati tot ceca ce vA trebuie ~ toate inijloacele, toate forjele si capacitaile ~ de-a duce 0 viagh care sisi me~ rite jntradevar numele, O viata plina de bucurie si putere. Plina de sulflet, pentru tine insu si pentru cei din jurul tau. Viatal Nu acea aker- nana intr agteptari gi dezamigiri, anestezie si durere, frca yi upurare, placere si frusirare, stress si calm, alternama pe care am fost obignuit 0 confunddim cu existenta pina de sens _ Nicio secunda, omul nu este un corp strain pe Pamant si in Univers Natura ms poartt @ luptk impotriva omenini, ci da tot ceca ‘cred este necesar, dact flecare tn parce invafa si traiasca in pace cu sine ‘cu natura, Aceastd pace nu poate fi niciodats legiferata. Este propria hhoastra realizare, propria nossa decizic, Alegerea va apartine imtot- ddeauna, ehiar daca alji va vor convinge de contrariu. Noi suntem cu {otii ~ oameni, animale, plante, stele, planete ~ in aceeagi bared, iar tunica scop al vietii noasire const in ane trezi unii peal stn a exist ‘onil pentru alti, indiferent eft mp Ti va mai trebui omeniri ca sai ‘dea seama de aceasta. Onl este cel mai bun medicament pentru sine Din fericire, multi oameni, pe intreg globu}, sunt astizi pe drumul cel bun, lasind in urma gndizea suela la care au fost supusi, care li a inocalat: raportarea la planul material, la confirmare si carer, la frien sisiguranja, la dobandirea puter la rot ceea ce alti oameni salt insti- {usil considerd normal si corect, fa ideologia plicisitoare 4 chteodata Lucigatoare: ,cred nummai ceea ce vid", la convingerea ameitaare si pa- ralvanta e4 ssingur nu poy face nimie*, Muli incep ari st trhiasea cu tun orizont mai largit, ct ingelepeiune, masura gi fel ei simt chta Ibucure, e&ta vsurare, efta pace interioara aduce cu sine o viay& wraith ‘in responsabilitate absolut faya de sine gi in independents interioart. (Cara ibavire adnca, autenticd simyi cand iti ocrotesti sementi si me- dul inconjurator ~ nu ca sl de viajd datorat une ideologit impuse stu ‘une! morale artficiale, ct unei introspectiuni im natura umana, Ce bucurie s4 traiesti dupa proprite simi, ce simpia si limpede devine atuneiviaja, chiar in mijlocul furuunilor destinului, Multi o gia deja: uPUTEREA LUNI sexist nceasth aclevarata natura a omului, la care poti apela in fiecare slipa a vieui, fara a te fi chimuit in prealabil cu interminable studi teo- Jogice, psihologice sau de suinte naturale, Tot ceea ce este actevarat si fesential e de fa natura simplu, accesibil fecaruia. Dumnezeu si nuine- rosii sti prieteni din lumea vizibila si invizibilé nu ne joaca feste. ‘Vremurile noastre nu au nevole de schimbavi dictate de aus, nici le noi legi, nici de predici morale, dar mai ales nu au nevoie de o tupta impotriva .rauluf', Cea ce le webule wemurilor noastre se poate for- imula foarte simpli: desteptarea fiectruia in parte, Nu vrem si v4 ofe- rim osabie, cio chete. Nici bluzele de plastic, nick azbestul, nici alimen- tele iradiate nu au vreo sansa, daca nu le va cumpara nimeni. Medici, profesorii, jurigti, politicienii, comerciantii care au sunt prieteni ai fomului ni ar axea vreo 0 sansi dacd nimeni mu ar asculta de ei Functionarii Comnnitagi Europene care vor sa stabileasca prin lege gradu! de eurbura a bananelor Fara sf plantat vreodata un pom, anga- {tii statului care ne risipesc banii prin transformarea codurilor poytale ‘lin patr, in cine cifre, poiiticient ~ fe ei crestin-democrati, ecologist, liberal, socialclemocrati sau nationalisti~ care vor st manipuleze senti- mentele, gindivea si activitatea oamenilor, dupa yointa si gradul fanatisomalut lor si dupa friea tor de viata, naw fie © sansa, daca nimeni iia ae st ae prosiiede eh ba aceasta carte ne vor Epot at intone: le ce se refera poate mai putin la fapte palpabile si mat nul la obisnue inia dea gid gi simfl cum vor alii, care ne-a fost inoculata si care las deeschisi calea unor influente negative, find un agent pacogen mult ‘nai pulernic decit orice virus, bacterie, otrava. Dorinja noastra #i scopul nostru sumt de a va trezi in primul rind ‘curaju) si voinja de neclintie de a avea Tneredere in proprile dumnen ‘voastr sentiment gi intuitii. Acesta e scopul nostru, drepcul si datoria, tuturor oamenilor odata ce se nasc. Nu putem decit si deschidem ui Dorinia de aventura si curajul de a depasi pragul va apaztin. $i nu uitayi niciodaca: vi sunt in joc trupul, sufletl sé viata, Nimeni nu poate si nu dre voie si va trtiasca propria existenta, Ceca ce simtii si vedi consti- tule ghidul dupa care trebuie s& trai, chiar daca nimeni altcineva mix va impariageste sentimentele, Simtirea despre care yorbim aici poate ff remarcati uncori cx 0 voce interioara” soptita. In vorbirea de toate zilele, ea este cunoscuta sub cele mai diferite nume: intuitie, initna, sentiment, presentiinent, 12 CUVANT INAINTE oe EE constinga, insti stu, alesea, al stslea sion, Forma de percopere de ‘eave se foloseste aceasta voce intesioara sti, in orice clipa, ce © ci wle- ‘arat bine pentru dumneavoastia, sulleteste si trupestes ea cunouste cu ‘exactitate cauzele si problemele bolilor. Vocea va spune ceea cv ¢ de fa cat peur a v4 vindeca, Va spune daca, pentrn propria vindessre, ete hecestr ajutorul unui prieten al oamenilor sau daca va pute vincleca Snguri, Fa spane cdnd trebuiie 3 inotifinpotriva curentihni sant odatt cu acesta. En spune ce va ajuta sam ce va dauneaz,adesea in contradic- tie eu gindurile, ama si speranta dunneavoastrs, Cu tots nes Iasat convinsi,constient saw inconstien, s4 luam hotriea = nu doar in time pire modeme ~ ce a ignora aceasta voce soptta, pur, care te poves teste despre toate aceste hverui. fn copilarie, ne era cel mai ban pricten Inger pizitor, wadndu-ne arareori 9 penn scur weme. Pe atv Se gon pees ah wes al din poverte, ot imparacal « gl De ce am lsat ca accasta voce 38 se stinga? Deoarece este nepprtini- toare, Deoarece ca spune adevirul, fara a tine seama de tang, sume si consecinte. Deoarece irvoraste din adevarul pur, pe care vesteste Findea no poate f influengata, manipula, Bindea nu gandeste nici zitiv, nici negativ, Fiindea ne infayigeaza o oglinda limpede si incorupiibila. Fiindea vede Incrurile asa cum sunt, ‘Acolo unde simtusile dan gres, vocea ne arath drunul cel bun. Ean fost con cave a sti in om ideea ee a cercera pericolul pe care! repre: rim, de exempht, azbestul penta sanauue, Ea este aceca care achuce nm in stayin dea sri fa govaiala tn apa, jgnordad teama, penn a salva cop eare se ineacd. Oare ce politica, ce ecouomie national, ce firma de publiciate, ce idcologie ar putea rezise azi in lumina orbitoare, tt cdmpul de actiame al adevinului? Newn obignuit atit de mult s2 confunelam pareven en sina, eran eu minciuna, ew realizarile intelectulu, ex wrlevel con- Tinuw al ganduvilor mai puternice decit adevarul, inc&t am sufocat aproape complet aceasta voce soptta. Preocupati st transforma ade varul in minciuna, nue ne dan seama can, fr crap, erupal wosten de ne lot mai vulnerabil, crednd cel mai propice teren penteis devegtt Dol, Ast uum pierdut iucrederca in acenstd yoee, prea des fi croare de vor! straine, de propria noastra voce, le vor ale sexpertilor” ‘Am rhinas in bezna ignoranjei, cit tn val fa fata ochilor, care nec vine im umbra vietii, 18