1, 1, INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC Definitie: astmul bronsie se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm. Circumstante de aparitie: = contact cu alergeni ( astm extrinsee ) = infectii (astm intrinsec ) Factori favorizanti: expunere la umezeala, frig, ceata, trecerea brusca de ta aer cald la aer rece, emotii Manifestari de dependenta a. ctiza de astm bronsic = uneori, stare prodomala: stranut, rinoree, tuse uscata. = dispnee cu caracter exspirator. = anxietate. = tuse cu expectoratie, = pozitia pacientului: ortopnee. starea de rau astmatic = polipnee, cu expiratie prelungita tira + cianoza. + transpiratii abundente. = imposibilitatea de a vorbi. = tahicardie. = hipertensiune arteriala. Examene paraclinice = eozinofilie in singe si sputa. - Examen cilogic(eozinofile, cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman) si bacteriologic al sputei = teste cutanate pozitive (in astmul extrinsec ). = capacitate pulmonara totala crescuta, volum rezidual crescut, V.E.M.S. scazut. Probleme de dependenta = alterarea respiratiei; + anxietate; = deficit de autoingrijire; = alterarea somnului; = discomfort; = alterarea comunicarii, ive de ingrijire: = combaterea crizei de astm bronsic = _ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice. - _ prevenirea complicatiilor. = ameliorarea tolerantei la efort. Intervent - aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea erizei de astm; - pozitionarea pacientului sezind, spr - internarea pacientului cu stare de rau astmatic; - mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteze respiratia( sezand); - identificarea si inlaturarea factorilor care contribuie la accentuarea manifestarilor clinice(factori din mediul imediat inconjurator)si indepartarea lor ( scuturarea paturilor, saltelelor, folosirea pernelor din burete ); ~ sustinerea psihologica a pacientului; ~ ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamental. - administrarea tratamentului medicamentos prescris ( bronhodilatatoare, corticoizi, antihistaminice, antibiotice ) si observarea efectelor secundare: aritmie, tahicardie, greata, varsaturi it, sters de transpiratie;4. pregatirea tratamentului medicamentos: antispastice (papaverina ), brohodilatatoare ( miofilin ), simpaticomimetice ( alupent, berotec, astmopent-in inhalatii seu sub forma de spray). ~ se evita simpaticomimeticele in cazul primului acces de astm la un pacient in ale carui antecedente nu sunt semnalate accese de astm bronsic sau care are valori tensionale crescute; , medicamente uzuale de urgenta: ~ miofilin, una-doua fiole iv. administrat lent; ~ hemisuceinat de hidrocortizon i.v. daca criza nu cedeaza la miofilin; - oxigenoterapie prin sonda nazala, oxigen umidificat cu debit de sase pina la opt litrii pe minut; - simpaticomimetice; - efedrina fiole s.c., adrenalina un mililitra unu la mie s.c.s - masurarea functiilor vitale si notarea lor; ~ hidratare corecta pentru fluidificarea secretilor; - la pacientul cu stare de rau astmatic se monitorizeaza: ~ funetii vitale — la 15 minute ~ PaCO2, PaO2, pH sanguin la una ore - electroliti Na, K ~ la opt ore. - educatia pacientului referitor la: - modul de administrare a tratamentului la domiciliu, efecte secundare ale acestuia si regim alimentar in timpul tratamentului cu cortizon. = masuti de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea factorilor emotionali, a efortului fizic). - hidratare corecta. - modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domicilit, - necesitatea curelor climaterice, in special in saline. -toaleta cavitatii bucale dupa expectorati = regim de viata echilibrat, gimnastica respirator. rafie: i speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, 1 Titirea, pag 40-42: definitie, circumstante de aparitie, manifestari de dependenta; examene paraclinice; probleme de dependenta; obiective de ingrijre; interventi. Urgente medico-chirurgicale , L. Titirea.: investigatii,interventii in criza de astm bronsic 2. INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat peste valorile normale(139/89 mmHg). Culegerea datelor 1. Circumstante de aparitie : - fara cauze directe (HTA esentiala ); = secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculare , neurologice (HTTA secundara) 2.Factori de rise : stresul psihic; fumatul; obezitatea; sedentarismul; ingestia excesiva de Na. 3. Persoane cu rise: - cei cu responsabilitatti sociale crescute; - cei cu regim de viata dezechilibrat; = cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv.. 4, Manifestarii de dependenta (semne si simptom ~ cresterea moderata a valorilor TA ,tranzi ~ cresterea permanent a valorilor TA; - cefalee occipitala, frecvent dimineata, cu caracter pulsatil; ~ ameteli, (verti); - astenie, oboseala; ~tulburari de vedere muste zburatoare- miodezopsii), - tulburari de memorie si concentrates, - parestezii; - palpitatii; - dureri precordial - dispnee de efort; - hemoragii( epistaxis, metroragii). 5. Examinari paraclinice cresterea presiunii arteriale (sistolice sau diastolice) sunt difertiate in fuctie de stadiul HTA:~electrocardiograma, - oftalmoscopia (F.O.), - echografia cardiaca, ~sange : glicemie, colesterol, ereatinina, azotemie, etc; ~examenul urine Problemele pacientului ~ scaderea debitului cardiac legata de scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta ventriculara stanga ); alterarea perfuziei tisulare legata de scaderea debitului cardiac; ~ potential de accident (vulnerabilitate fata de pericole) legat de tulburarile de vedere; - diminuarea tolerantei la efort legata de slabiciune , oboseala; potential de complicati. Obiective : Vizeaza: ~ scaderea valorilor TA in limite acceptabile; ~ asigurarea confortului; ~ prevenirea accidentelor; ~ prevenirea complicatiilor. Interventi ~ asigurarea repausului fizie si psihic; ~ combaterea factorilor de rise; ~ masurarea si inregistrarea functiilor vitale:T-A. ,puls, respiratie,ete ; ~ supravegherea bolnavului (funetii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor complicatii) ; ~ administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia; ~ efectuarea bilantului hidric (intrari- iesii ) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca aritmii; ~ asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente : ~ hipocaloric - in obezitate; ~ hipolipidic.- in ateroscleroza ; ~ reducerea aportului de sodium ; - lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusea a T.A.; ~ educatia pacientului ; ~ regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus ); - evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmengj intelectual): ~ suprimarea fumatului ~ combaterea obezitatii ; ~ recomandarea exervtiilor fizice , plimbarilor ; ~ alimentatie echilibrata ; control periodic. Bibliografie: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, LTitirea, Editura Viata Medicala Romanesca, pag, 60-62. 3. INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe 0 suprafata mai mult sau mai putin extinsa)determinata de o obstructie coronariana prin tromboza. Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig. Pactori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare. Factori de rise: hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat TA. Manifestari de dependenta(semne si simptome): ‘+ durere: anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena ); = fetrosternala sau precordiala = este descrisa ca osenzatie de constricite sau, in gheara”; = osenzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respirati = _ uneori ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila 3