Lucrarea nr. 2 METODE ELECTRICE DE MASURARE: METODE DE PUNTE SI METODE DE COMPENSARE 1. GENERALITATI Procesul de masurare cuprinde operatile experimentale ce se executa pentru a ol are ca elemente principale: - mfrimea de masurat (masurandul); - metoda de masurare; - aparatul (mijlocul) de miisurare; ~ etalonul, rezultatul masurarii gi Metoda de misurare stabileste functia de miisurare prin intermediul cireia se atribuie numere reale fiecdrei mirimi misurabile rezulténd valoarea marimii misurate. Aparatul de misurare realizeazi aceasti corespondenti. Etaloanele sunt mijloace de masurare care materializeaza si conserva unitiile de insura si servese la transmiterea lor. Clasificarea metodelor de miisurare se poate face dupa mai multe criteri, cele mai importante find: a) modul in care se compari marimea de mésurat si refering’ prin intermediul mijlocului de masurare: simultan sau succesiv, Metodele de comparatie simultand presupun prezenta in acelasi timp a celor dowd marimi, fig.1 a), iar metodele de comparatie suecesiva presupun doud etape: calibrarea, fig. 1b), si masurarea propriu-zisd, fig.1 c). |" % | REF x Milos de masa Mic de mesure iio de masuare REZULTAT pani REZULTAT a) b) °) Figura 1 Metodele de masurare prin comparatie simultand sunt la rndul Jor de tip 1:1 respectiv In finetie de raportul dintre cele dou méirimi care se compara. al) Metodele de masurare prin comparatie simultani 1:1 se aplicd in cazul in care cele dou mérimi care se compara sunt de valoare apropiata. Comparatia se face fie in mod direct, cénd este suficient un aparat care sa indice fie egalitatea (indicator de nul) fie valoarea diferentei, fie in mod indirect, cand ‘comparafia se poate face doar prin intermedia! unui aparat mai complex demumit comparator. 2-1al.1) Metodele de misurare prin comparafie simultani 1:1 direct se aplicd in cazul mirimilor de aceeasi natura capabile si furmizeze energia necesara compararii. Comparatia se poate face prin metoda diferentialé sau de zero, - Metoda diferentiali consti in misurarea nemijlocita a diferentei dintre masurand si referinga Rezultatul, x, este obfinut cu o relatie de forma (1) rent wo @ unde xy este valoarea referingel iar & este diferenfa masurata de aparatul indicator. Contributia aparatului de misurare la eroarea totali a misuratrii este neglijabili daca valorile ce se compari sunt foarte apropiate, re @. - Metoda de zero poate fi privitd ca un caz particular al metodei precedente (£ =0) dar este dferita esenfial de aceasta prin aparatul de masurare utiizat. Acesta este un detector de zero (indicator de nul) al cui principal parametru este sensibilitatea. Eroarea sa nu intervine in mod explicit in caleulul erorii de ‘misurare, dar la rescrietea corecta a relatiei (1) sub forma (3) se obtine contributia indicatoruhui de nul la ceroarea total, dati de relata (4), unde PS reprezinta pragul lui de sensibilitate: X-xy5 PS @) Ax, PS (a Aceste metode sunt cele mai precise deoarece se foloseste un singur aparat de misurare, iar in cazul metodei de zero indicatorul de nul se alege astfel incdt ultimul termen din relatia (4) s& fie neglijabil in comparafie cu cel dat de mirimea de refering. Ca dezavantaje ale acestor metode se pot mentiona necesitatea unei game mari de etaloane sau a unui etalon reglabil intr-o gamA mare de valori $i numérul restrns de marimi la care se pot aplica (mérimi fizice de grad 1). al.2) Metodele de misurare prin comparatie simultand 1:1 indirecti se realizeazi prin ‘comparafie simpl4, prin substitutie si prin permutare. - Metoda comparatiei simple utilizeaza un comparator 1:1 bazat pe o masurare diferential sau de zero. Obisnuit, comparatorul este o punte cu brate egale ce poate indica diferenja sau poate fi adusi in cchilibru prin reglajul fin al raportului in jurul valorii 1. Eroarea comparatorului intervine in intregime ceea ce presupune ca acesta si fie de precizie ceea ce poate constitui un dezavantaj - Metoda substitutiei elimina eroarea de constructie a comparatorului printr-o dubli misurate: ~ reglarea la echilibru a comparatorului cu mirimea necunoscut conectati la bomele acestuia; = conectarea la aceleasi borne a unei mirimi etalon si refacerea echilibrului comparatorului. Raportul acestuia nu trebuie si fie neapirat 1, dar trebuie si fie stabil si reglabil in limite stranse. Masurarea este descrisi de relile: x= (K+m)xy (a) xy= +n) x, (6) moe (0 (nna 142) (0 mn ck) G1) (5.2) Eroarea introdusti de comparator va fi cu atdt mai redusi cu eat cele dou marimi vor mai apropiate ca valoare. - Metoda permutirii este aplicabiki in cazul comparatiei 1:1, deci raportul comparatorului va fi foarte apropiat de valoarea 1 (K=1). Cele dou mirimi (de masurat si referima) sunt aplicate la intrile 2-2‘comparatorului, iar acesta este adus la echilibru inainte si dupa schimbarea acestora intre ele (permutarea) Misurarea este descrisi de relatile: (6.1) (62) xm OK KR xy Observatii: - Metodele prezentate sunt folosite freevent la msurarea cu precizie a rezistentei, capaciti inductivitati Pentru a respecta nofiunea de comparatie simultand trebuie ca maimile care intervin (x, x0, %) si se pilstreze constante pe toati durata masurai, 1.3) Metodele de misurare prin comparatie simultand etalon de valoare diferitd, fteevent aplicate in practicd deoarece etaloanele au 0 valoare unica fie valori discrete, de regula in seria 10° sau 1, 2, 5 x10°. O posibilitate de a compara o mirime cu alta etalon de valoare diferité este aditionarea atunci cand mirimea se bucuri de proprietatea de aditivitate. O alta sunt metode ce utilizeaza un categorie de metode care permite astfl de miisurai o reprezinta cele de raport. ~ Metodele de aditionare permit trecerea la 0 comparatie 1:1 prin utlizarea unor valori adecvate etalon. Functie de natura matimii ce se misoara se poate utiliza una din metodele prezentate ale mi anterior, iar rezultatul misuririi se calculeaz& pe baza relatiei corespunzaitoare {infind cont de valoarea ctalonului objinut prin aditionare, Eroarea aferenti etalonului se calculeaza finénd cont de erorile individuale gi de modul de compunere al erorilor cel mai adecvat de utilizat. Sunt metode laborioase care se pot aplica doar in laboratoarele metrologice pentru compararea etaloanelor. - Metodele de raport sunt, de regul’, metode de zero prin care se compari o mérime cu o urate se fiactiune a celeilalte marimi, objinuté cu ajutorul unui dispozitiv de raport. Valoarea maimii calculeaza pe baza unei relat de forma x=K-x (7) unde K este parametru caracteristic dispozitivului, de regula variabil in limite largi, Eroarea totala calculata pornind de la expresia (7) a valorii masurate: Ae Ase, AK ® * aK Cele mai utilizate metode de raport sunt cele de punte si cele de compensate 2) Metodele de misurare prin comparatie succesiva sunt aplicate prin intermediul aparatelor de masurare indicatoare in care se realizeaz una sau mai multe conversii ale mérimii de maisurat pentru ca indicafia sa fie corespunzitoare utilizatorului, Pentru a realiza comparatia succesiv trebuie ca operatia de calibrare s poata fi memorata de cétre mijlocul de masurare cu ajutorul unei memorii ce este, mecanicd in cazul aparatelor electromecanice, sau electronica in cazul celor electronice si digitale. Faptul c& fn timp valoarea memorata la calibrare se modifica fuce necesard operatia de verificare a acestor mijloace de ‘misurare la anumite intervale de timp stabilte prin norme. b) modul de variatie al semnatului metrologic si modul de obrinere al rezultatului: analogic, digital gi mixt. Dupi aceste criteri, metodele de miisurare pot fi impirtite in analogice, digitale, mixte si informatizate. De utilizeazi relatii liniare de legiturd si conversie, nu conduc la preciziile cele mai mari. Metodele digitale, area majoritate a marimilor masurate in practicd este cu variatie continu’, metodele analogice, care care presupun o prelucrare discret a semnalului metrologic, au fost aplicate inaintea dezvoltarii tehnologiei 2-3