Examen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr. 4 10. 2 1B. Marcati varianta corecté de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enungurile de mai jos: Plecarea lui la mare in ciuda interdictiei medicului m-a contrariat. a. subst., G. cu loc. prep. / compl. cite. concesiv; b. subst., G. eu loc. prep. /atr. subst. prep.; €. subst., G. /atr. pron. gen.; d. alfa interpretare N-au cum fi adevirate toate acestea. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. conj. subord. cauzali (cum ,cauzal")/ fara functie sintactic’; e, adv. rel. de mod / nume pred; d. alti interpretare, E de asteptat de eitre noi tofi ea urmirile iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeani sit fie dramatice. a. verb pred., ind, prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop., indic. prez. + verb pred., supin, d. activa (nume predicativ) / pred nominal; e. verb cop,, indic. prez. + verb pred. supin, d. pasiva (nume predicativ) / pred. nominal; d. alta interpretare. Din motive lesne de infeles, nu i s-a dat nota zece. a. num. card. cu val. adj., Ac. /atr. adj; b. num, card, cu val adj., N. /atr. adj.; e. num. card. cu val. subst., N. / ar. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d. alta interpretare. Casa esta a lui, iar graidina, a mea, a. pron. pos., N. / nume predicativ; b. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; ¢. pron. pers., G. / nume predicativ; d. alté interpretare. A (ait intregul secol de-a lungul ciruia s-au intmplat atdtea. a. pron. rel, G./ atr. pron. gen. b. pron. rel., G. cu loc. prep. /atr. pron. prep. e. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de timp; d. alta interpretare A pariat 0 sumi enorma pe doi dintre cai. a. num. card. cu val, subst., Ac. / compl. direct; b. num. card. cu val. subst., Ac. / compl. indirect; e. num. card. cu val. adj., Ac. / atr. adj.; d. altd interpretare. S-au intimplat atdtea, cd ma cuprinde tot mai mult ingrijorarea pentru viitorul tiu. a. subst., Ae. / compl. direct; b. subst., N. / subiect; e, subst., N., parte a loc. verbale / ffir functie sintactica autonoma; d. alta interpretare. Mai si-l calce tramvaiul, aya era de distrat. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adv. predicativ / pred. verbal; ¢, adv. de mod / compl. cire. de mod; d. ady. de mod, component al loc. conj. subord. mai si / fird functie sintactic in tribuna nu prea am viizut de-ai vostri. a. adj. pron. pos. (pe ling un subst. subinfeles), Ac. / atr. adj.; b. pron. de-ai vostri. p i pos., Ac. cu prep. / compl. direct; e. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect; d. alté interpretare. Toane, dragul meu, fii cuminte! a. adj. pron, pos., V. / fara func pron. pos., V. /atr. adj.; d. alt interpretare. simtactic&; b. adj. pron. pos., N. /atr. adj.; e. adj Ia si vedem cum stim eu gramatica. a. interj. pred. / pred. verbal; b. interjectie / fra functie sintactica; e. verb pred., imperativ / pred, verbal; d. alti interpretare. Fiind luate toate misurile, nu cred si apara vreo surprizi. a. verb pred., gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza; b. verb nepred., gerunziu, d. pasiva / compl. cite. de cauzii; c. verb pred., gerunziu cu val. predicativa, d. pasiva / pred, verbal; d. alta interpretare. B. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succedé predicatele lor fexprimate sau subinelese] in frazi.) 4. 15, 16. Nu mi deranjeaza ci nu esti de acord eu mine, ci de ce si cu ce argumente, pentru ed, altfel, cuvintele tale Himdin vorbe in vant. a, principala + subiectiva + principald + subiectiva + subiectiva + cire. de cauzi; b. principal + compl. directi + principal + compl. directa ++ compl. directa + circ. de cauzai; ¢. principali + subiectiva + subieetiva + subiectiva + cire, de cauza; d. alta interpretare Poate ci ai dreptate sau poate nu, dar, cum esti un om inteligent, nu ¢ in interesul tau si te infurii pe oricine te contrazice. a, principald + subiectiva + principal + subiectiva + cire. de cauzi + principal + compl. directa + indirecta; b. principala + subiectiva + principala + circ. de cauzi + principala + subiectiva + compl. indirect, pala + subiectiva + principala + cire. de cauzi + prineipald + subiectiva + compl. direct; d. alté interpretare. De edite ori este solicitat si-si expuni punctul de vedere i se pare ci cineva are ceva anume cu el, ci poate unii dintre noi vrem si-1 obligim sk demisioneze, ea si cum n-ar fi capabil si ne mai condued. a. circ. de timp + compl. indirect’ + principala + subiectiva + subiectiva + compl. directa + compl. indirecta + circ. de mod + comp indirect; b. cite. de timp + compl. directa + principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + compl. direct + compl. indirect + cire. de mod + compl. inditect®; e. circ. de timp + compl. indirecta + prineipala + subi subiectiva + compl. direct + compl. direct + cire, de mod + compl. indirect; d. alta interpretare.Examen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita ne. 4 C. Marcagi varianta corectis de réspuns: 7 18, 19, 20, a. 22, 23. 24. 25, 26. 21, 28. 29, 30. 3. 32. Se dau cuvintele: (1) accidentat; (2) pripastios; (3) inegal; (4) direct. Sunt sinonime ale cuvaintului abrupt: a. toate; b. numai al doilea; . numai primul, al doilea si al treilea; d. alta interpretare. in fafa celui de-al doilea component al cuplurilor conjunctionale disjunctive sau. sax, ori virgula este: a, exclusa; b. obligatorie; e. facultativa; d. alté interpretare. ori, fie. fie, Fie urmatorul enun(: Efectele (1) succedd / (2) succed / (3) succedeazd cauzelor si meren va fi asa, adicé efectele (4) vor succeda / (5) vor succede cauzelor, Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte gramatical: a, toate; b. numai (1) $i @); €. numai (1) si (2); d. alta interpretare, Se di enuntul: Toate rezultatele se datoreazit fermititit unei directoare nou-aleasd, care a reusit sii dovedeasca, Ja finatul unei veri foarte lungi si foarte fierbinte, cat doar cei care nu doresc, nu reusese $i cd poti contribui prin efort si vointa la recredibitizarea unei institutii prea mult timp afectatii de schimbirri. Acesta confine: a. nicio areseala; b. o gresealai; e. patru greseli; d. alta interpretare. Se dau urmatoarele substantive Ia plural: majorate, apogeuri, limane, verdicturi, contrasensuri. Sunt corecte: 4, toate; b. numai al treilea; e. numai al patrulea; d. alta interpretare. Se di urmatorul enung: fi cam place sit cotrobiiie (1) / cotrobitiascit (2) prin lucrurile altora, dar nu se gandeste ed, daca va fi prins, oamenii legii o sti il ciuruiascd (3) / ciuruie (4) pe loc. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte, in contextele date: a. toate; b. numai (1) si (3); e. numai (1), (2) si (3); d. alt interpretare. Se dit enunful: Stine cd securitatea national a statului e vitald, asa cdi rimanem in continuare apiritorit lui, dar si ai limbii romdne, céreia i ne vom devota in intregime. Acesta contine: a. trei pleonasme; b. dou’ pleonasme; ¢. un pleonasm; d. alti interpretare. Se di enungul: /n acelasi articol de lege, dar la un alt alineat (1) / aliniat (2), eran previtzute pedepsele pentru ‘faptele sale. Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enunf este: a. primul; b. al doilea; e. cuvintele subliniate sunt variante opfionale, deci améndoudi variantele sunt corecte; d. alta interpretare. Se di enuntul: La convins, dupa mult timp, ca sit isi asume greselile, dar pierduserd deja teren atdt in fata colegilor, dar si in ochit sefilor, incdt au fost nevoiti sa plece ei insisi in cele mai grav afectate zone ale rit, deci exact acolo unde speraserd, de la bun-inceput, sit nu ajungi niciodata, Acesta confine: a. nicio greseali; b, 0 greseala; e. doua greseli; d. alta interpretare. Se di enuntul: Furd a mi-l considera dusmdn (1) / diigman (2), ined din ianudrie (3) / idnuarie (4), de céind plecase in Débrogea (5) / Dobrégea (6), devenise cémplicele (7) / complicele (8) lor. Dintre euvintele accentuate sunt corecte: a, numai (1), (4), (6), (7) si (8); b. numai (2), (4), (5) si (8); e. numai (1), (3), (5) $i (8); d. alta interpretare. Se di enuntul: Baremele (1) / baremurile (2) anunfate sunt generoase, asa edi ne asteptiim la deznodiminte (3) / deznoditmanturi (4) fericite. Dintre substantivele la plural subliniate sunt corecte, in contextele date: a. numai (1) $i @)s b. numai (1) si (4); e. numai (2) si (3); 4. alta interpretare. Se di enunul: Ar trebui sit te apuci de invitat cu minim doi ani inainte, daca vrei sa previi impactul pe care nesiguranta (a in analiza gramaticalit 0 poate avea asupra rezultatelor ta examen, ciici la admitere se va da 0 probit scrisa, mai dificila decdt ai crede, si apoi un interviu. Acesta confine: a. nicio gresealii; b. 0 greseali; ¢. trei sreseli; d. alta interpretare. Se di urmitorul enun{: Desi sunt tot mai multe partide pe esicherul (1) / esichierul (2) politic, mie imi vine st pleznese (3) / plesnese (4) de nervi, vizind ipocricia unora dintre liderii (5) / leaderii (6) lor. Dintre cuvintele subliniate au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) si (5); ¢. numai (1), (4), (5) si (6); d. alta interpretare, Se dau urmitoarele substantive comune: fricd, muzicd, tristete, istorie, Sunt defective de plural: a. toate; , numai primul si al doilea; e. numai al patrulea; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele serii de cuvinte: (1) justefei, ordinit, rumorit,tristetii; (2) justeti, ordinel, rumoarei, tristetei; (3) justefei, ordinii, rumoarei, tristerei; (4) justeti, ordinii, rumorii, tristetii. Congin(e) numai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate; b. numai prima; e. numai a patra; d. alta interpretare. Se dau urmittoarele secvente: Catedra de limba roménd, Evul Mediu, {tai Mai, Facultatea de Litere, doctor honoris causa, Sunt corecte, din punctal de vedere al serierii cu majuscule: a. toate, b. numai a doua, a treia si a patra; ¢. toate, in afara de a cincea; d. alts interpretare.Examen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr. 4 33, 34, 35. 36, 37. 38. 39. 40. 4. 42, 43. 44. 45. 46. 41. 48. 49, Se dau urmitoarele expresii: veleitate_nejustificatié, discrepant flagrant, investigatie minutioasé, festival artistic, Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a treia gi a patra; e. numai prima si a dova; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: viatd, pleoapd, senior, fiasco, Contin diftongi: a. toate; b. numai al doilea si al patrulea; e. numai primul si al patrulea; d. alta interpretare. Fie enunjul: Desi repeta mereu, ca un laitmotiv (1) / leit-motiv (2), cit avusese un moment de citdere, stiam cu tofii ca e un mincinos inveterat (3) / inveterat (4) si cit nu repurtase (5) / reputase (6) in viata lui vreo victorie pe terenul de fotbal. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (2), (4) si (6); b. numai (1), (3) si (5); ¢. numai (1), (2), (4) si (5); d. alta interpretare Se dau urmitoarcle cuvinte: galben-inchis, alba-iulian, socio-cultural, serise cu cratima: a, toate; b. numai primul si al patrulea; e. numai interpretare. méine-dimineaté, pur-siinge. Sunt corect doilea, al treilea si al cincilea; d, alta Se dau urmitoarele cuvinte: custdde, capsiild, detindzi, matrice, peniirie. Sunt corect accentuate: a. toate; b. niciunul; e. toate, in afar de al patrulea; d. alti interpretare. ie urmétoarele enun{uri: (1) Masina pe care am cumpérat-o este grozavé. (2) Dintre masinile de aici, pe oricare 0 poti incerca. (3) Dintre cartile tale, numai pe asta am citit-o. (4) Nu stiu pe care candidat sit it anung. (8) Foaia care ai rupt-o era importanta. Sunt corecte gramatical: a. toate; b. toate, in afar de (5); €. numai (1), (2) si @); 4. alta interpretare. Se dau urmatoarele abrevieri: m (= metru), dr. (= doctor), ad-tie (= administratie), gcral (= general), gen. ( general). Sunt corecte: a. toate; b. numai prima, a doua, a ela gia patra; e. numai prima, atria gi a cineca 4. alté interpretare. Fie enunful: Conform unei surse de incredere din Consiliul Judetean, dar si a unor informatii apiirute in presi S-a votat amenajarea a zeci de parcuri in jurul marilor orase sia comunelor mari si asfaltarea unor drumuri Judefene. Acesta confine: a. trei gregeli; b. doud greseli; e. o greseali; d. alta interpretare. Fie enunjul: Banii pe care fi i-am imprumutat, iff mai amintesti, sper, dai-i-i lui, cd ti tare greu sit se descurce singur. Acesta confine: a. trei greseli; b. dou greseli; e. 0 greseala; d. nicio greseal. Se dau cuvintele: (1) sensibilitate; (2) inclinare; (3) aplecare; (4) inclinajie. Sunt sinonime ale cuvantului predispozitie: a. toate; b. numai primul gi al doilea; e. numai al doilea i al treilea; d. numai al doilea, al treilea si al patrulea. Se dau cuvintele: (1) arbitrar; (2) ilegal; (3) exagerat; (4) excesiv. Sunt sino1 sbuziv: b. numai al doilea, al treilea si al patrulea; e. numai primul, al treilea si al patrulea; d. alta interpretare. Fie urmatoarele forme: (1) dregefi-vi glasul; (2) prinde-ti-t; (3) prindeti-l; (4) edtuta-ti-mi-l. Sunt corect serise: a, toate; b. toate, in afard de (4); €. numai (1) si (3); d. alta interpretare. Fie urmiitoarele definiri si / sau expliciri de euvinte: (1) aparenfa inselitoare; (2) actiune simulatii; (3) obiect care dao falsii impresie a realitii, Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvntului simulacru? a, numai a treia; b. toate; e. numai prima gia treia; d. alta interpretare. Fie urmittoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) a spune ceva (neinsemnat, plictisitor); (2) a recita; (3) @ Spune minciuni; (4) a vinde marfa cu aminuntul, Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvaintului a debita? a, numai a doua; b. toate; e. numai prima, a treia si a patra; d. alta interpretare, Fie enunjurile: (1) Tot tu m-ai cduutat si aseari? (2) Ai méancat tot din farfurie? (3) Sit-l pici cu ceara, tot nu tace. (4) Am tot insistat, dar in zadar, (5) Ai citit tot romanul? Cuvintele subliniate sunt: a. adv. in (3) si (4), pron. nehot. in (2), adj. pron. nehot. in (1) gi (5); b. adv. in (1), (3) si (4), pron. nehot. in (2), adj. pron. nehot. in (5); . adv. in (1), (2), () si (4), adj. pron, nehot. in (5); d. alta interpretare. Fie enunjul: Pentru cd pe site-ul (1) facultafii nu am gasit suficiente informatii, am trimis céteva e-mailuri (2), acesta fiind, nu e asa, trendul (3): cu céteva clickuri (4) rezolvi totul. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (1), (2) $i (3); e. niciunul; d. alta interpretare. Fie enuntul: Pe un ton declamator si emfatic, le-a demonstrat convingdtor ci esafodul ideilor celor care it contestau era subred. Acesta contine: a. nicio greseali; b. 0 greseala;e. trei greseli; d. alta interpretare, Fie enunjul: fntru-céit nu-mi poate priii atacul lor si scandalurile continui in presd, am decis sit me retrag din politica. Acesta congine: a. patru greseli; b. trei greseli; e. doua greseli; d. alta interpretareExamen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr 4 51. 54. 55. 58. 59, 60. Fie enuntul: fn pofida sperantei noastre si, mai ales, asteptirilor (1) / a asteptiirilor (2) / ale_asteptarilor (3) profesorilor, examenul s-a desfiisurat conform vechiului regulament si, fireste, a legit (4) /al legit (5) / legii (6) pe care ain combitut-o de atéitea ori. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2) $i (5); €. numai (1) si (4); d. alts interpretare. Fie enunfuk: El nu este ce pare a fi. Cuvantul subliniat este: a. pron. rel., N. / nume predicativ pe Kanga esve; b. pron. rel,, N. / nume predicativ pe lng pare; e. pron. rel., N./ nume predicativ pe linga a fi; d. alta interpretare Fie enuntul: Desi nu e nici o (1) / nici (2) fata proastd, nici o (3) / nicio (4) nesuferita, iar sori-sa e chiar premianti, nu mi-i dragit nici una (5) / niciuna (6), nici cealaltd. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b, numai (2), (4) si (6); €. numai (2), (4) si (5); d. alt interpretare. Fie enuntul: Desi firma sa are datorii de peste 7.8 milioane euro, a vandut doisprezece mii de actiuni in numai doar doudsprezece ore, Acesta contine: a. patru greseli; b. trei greseli; e. o gresealai; d. alta interpretare Fie enunjul: Ameningarile tale aduceau a apocalips (1) / apocatipsa (2), desi voiai sit pard doar un apropo (3) / apropou (4) la greselile pe care noi le ficuserim cand incercam sii ne dumerim (5) /dumirim (6) a cui a fost vina pentru situatia creata, Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (3) si (6); &. numai (1), (3), (4) $i (6); d. alté interpretare. Cuvantul prevenitor poate fi in raport de antonimie cu: a. imprevizibil; b. precaut; e. nepoliticos; d. serviabil. Fie enuntul: S@ spund cine ce problemi are, ca nu-i timp de pierdut, Cuvintele subliniate: a. sunt amandoua relative (subordonatoare, pronume sau adverb); b, este relativ (pronume sau adverb) numai primul; ¢. este relativ (pronume sau adverb) numai al doilea; d. formeaza (Impreuna) o locutiune relativa (subordonatoare), Fie enunjurile: (1) Propunerea era prea tentanta sti n-o acceptim. (2) Mai sii nu-l recunosc. (3) Cum e sit n-ai pe nimeni apropiat? (4) Nu-mi dau seama cu ce si-I atrag de partea mea. Propozitiile subordonate introduse prin conjunefia si sunt: a. circ. consecutiva in (1), subiectiva in (2) si (3), compl. indirect in (4); b. circ. conseeutiva in (1), subiectiva in (2), predicativa in (3), compl. indirecta in (4); ¢. circ. de scop in (1), subiectiva in (2) si (3), compl. directa in (4); d. alt interpretare ‘Se dau urmatoarele cuvinte: motto, a repurta, contumacie, biscuite, greier. Sunt forme literare corec' b, numai primul, al treilea si al cincilea; e. toate, in afara de al patrulea; d. alta interpretare. 2 a. toate; ‘enunturile: ciind ne-an angajat. Cuvintele subliniate sunt corect folosite: a. in toate enunfurile; b. numai ¢. numai in (2) si (3); d. alt interpretare, (2) Sia adjudecat premiul cel mare.; (2) Este un om laborios,; (3) Ne-a facut multe facilititi de () $1 GB D. Marcati ritspunsul corect: 61. 62, 63. 66. persoanii igi majoreazii consumul din bunul X, in condifiile in care toate celelalte elemente ale piefei rman neschimbate. Rezultii ci in urma consumului, fi mod normal, intensitatea nevoii individului pentru acest bun: a. creste lent; b, nu se modifica; e. scade; d. creste rapid Rata profitului caleulati in functie de costul total este 20%. CAnd costul total mediu scade la 90% din mirimea lui inifiaki, iar cantitatea fabricati si pretul de vanzare al produsului rimén neschimbate (pretul fiind 48 um, / bucati), noua rata a profitului la costul total este: a. 33.33%; b. 20%; ¢. 10%; d. imposibil de calculat doar cu datele probleme. Reprezinté mune: a. orice tip de preocupare a omului; b. o modalitate de promovare a progresului tehnic; e. o cale de sporire a eficientei folosirii resurselor; d. 0 activitate umana constienta, avéind ca finalitate objinerea bunurilor gi serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de consum. Structura costului total in azul unei firme producitoare a bunului X este: materii prime, 80.000 wm. materiale auxilinre, 12,000 u.m.; amortizarea capitalului fix, 4.000 u.m.; combustibil si energie, 10.000 u.m.; salarii, 15,000 u.m.; contribufii la asigurarile sociale si ajutoare somaj, 1.000 u.m. Ponderea cheltuiclilor materiale in totalul costului productiei este: a. 13,11%; b. 83,6%; e. 78,69%: d. 86,88%. Uti de consum (atat la nivel individual, cat si colectiv); e. scdderea, lizarea ct mai rafionala a resurselor este impusi de: a. caracterul limitat al resurselor; b. micgorarea nevoilor timp, a prejului resurselor; d. substitujia nevoilor, Pe piafa aceluiasi bun, pre{ul P= 2 este pref de echilibru in cazul urmatoarelor funcfii ale cererii C gi ofertei O: a. C(P) = 25 ~ 5-P gi O(P) = P13; b. C(P)= 5-P — 25 si O(P) = P— 13; «. C(P) = 4d, C(P) = 25 + 5-P 51 O(P) = 13 -P.Examen le admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr. 4 67. 68. 69. 70. n n. 2B. 74. 5. 16. 7 8. 9. 82. O rati a profitului de 20% la cifra de afaceri inseamma ei: a, produsul dintre masa profitului si dimensiunea cifrei de afaceri este 20%; b. suma dintre marimea cifrei de afaceri si cea a profitului este 20%; ¢. raportul procentual dintre masa profitului si marimea cifrei de afaceri este cgal cu 20%; d. diferena dintre marimea cifrei de afaceri si dimensiunea costurilor totale este 80% O rat a inflatici de 9% presupune un indice general al preturilor egal cu: a, 100%; b. 9%; €. 91%; d. 109%. Nu inregistrdim cost de oportunitate in cazul: a. achizitiei unui bun rar; b. achizitiei oricdrui bun; e. objinerii unui bun cu titlu gratuit; d. cumpararii unui bun care satisface nevoile mai multor persoane. La nivelul unui produeitor, marimea producfiei si nivetul producti cu cite 3% de la o perioada la alta, Cum a evoluat numarul lucritorilor in acest cu 3%; b. nu se poate calcula; e. a sc&zut cu 3%; d. a rimas neschimbat. medii a muncii au crescut, fiecare, terval de timp: a. a crescut in costul unui bun, producatorul include: a. pretul de vanzare al bunului; b. cheltuiclile determinate de achizitia intregului capitalul fix si profitul unitar pe care gi lar dori; e. cheltuielile efectuate cu materiile prime, materialele, combustibilul si energia; d, utilitatea bunului. in anul curent, mirimea profitului (egaki cu 900 u.m.) este cu 20% mai mare decit cea inregistraté in anul anterior, Reaulti ca, in perioada data, sporul absolut al profitului este: a. 180 u.m.; b. 150 ume. 120%; d. 20 um, La momentul to, producfia unui agent economic cu ciclu de fabricafie pe termen scurt este 100 buci{i si presupune un cost fix total de 500 u.m. si un cost total mediu de 9 u.m,/bucati. La momentul t1, productia reste cu 1/4, iar costul marginal al perioadei este 8 u.m. Costul variabil mediu Ia momentul t, este (in u.m//bucati): a, 8,8; b. 4,8; ¢. 8; d. 6. La cresterea cu 4% a pretului bunului B, cererea pentru bunul respeetiv scade cu 8% (alte conditii ale picfei Fimdniind neschimbate). Este cazul unei cereri: a. elastice in raport cu pretul; b. inelastice (cu clasticitate seizuta) in raport cu pretul; e. pufin intalnite tn realitate; d. imposibile. intr-un ciclu de fabricatie, producitorul bunului X, avand 2.000 angajati, inregistreazi un nivel al productiviti{ii medi a muncii de 5 kg / muncitor. In lipsa oriedror informagii despre alti indicatori economici, despre pregitirea profesional si capacitatea de efort a muncitorilor, se poate spune doar ci: a. productia totala din bunul X este de 400 kg in fiecare ciclu de fabricatie; b. fiecare muncitor produce exact 5 kg. din bunul X; e. din cauzd ci productivitatea medie a muncii este de doar 5 kg / muneitor, agentul economic nu inregistreaza profit; d. in medie, intr-un ciclu de productie, un muncitor contribuie la fabricarea a 5 kg din bunul X. intr-o perioada de timp, intr-o economie nafionala, preturile crese de 1,2 ori, viteza de rotatie a monedei devine cu 200% mai mare, iar cantitatea de bunuri tranzactionate se dubleazit. Rezulti ci, in intervalul dat, masa monetari: a. scade cu 80%; b. scade cu 20%; e, creste de 1,8 ori; d. creste cu 20%. In lipsa altor precizdri, sciderea cu 11% a prefului unui bun intr-o perioad’ de timp inseamni doar: a. un salariu real mai mic cu 11% la finalul perioadei, fafi de inceputul eis b. un salariu nominal mai mare cu 89% la finalul perioadei, faté de inceputul ei; e. faptul c& pretul perioadei curente reprezinté 11% fafa de preful perioadei de bazii; d. un indice de prej in perioada data, egal cu 89% Identificati afirmatia falsi: a. subicctii proprietajii sunt agentii economici b. dreptul de folosingi confers proprietarului dreptul de utilizare a bunului aflat in proprietatea sa, asa cum considera el mai bine pentru a-si realiza interesul; ¢. dreptul de uzufruct presupune dreptul proprietarului de a instraina bunul care-i apartine, de a constitui asupra lui drepturi in favoarea altei persoane; d. exist bunuri cu caracter de marfa si bunuri care circulé fara a avea caracter de marfi. sociogrupuri, organizati); Cererea pentru bunul normal Y (din categoria marii majorititi a bunurilor) corespunde unui coeficient de elasticitate in raport cu preful, egal cu 1,25. Daca pretul lui Y creste cu 0 zecime, cantitatea ceruti din Y: a creste cu 10%; b. creste cu 37,5%; . scade cu 12,5%; d. scade cu 25%, Care din urmitoarele categorii nu reprezinta elemente de capital fix: a, utilajele de productie; b. combustibilul folosit in procesul de fabricatic; e, instalatiile si masinile-unelte; d. cli in cazul unui bun cu clasticitate unitari a ofertei, daci preful lui se majoreazi cu 8,2%, atunci cantitatea oferiti: a. creste cu 8,2%; b. scade cu cel putin 8,2%; e. creste cu mai pujin de 8,2%; d. seade cu mai mult de 8,2%. Ce fel de piati este cea pe care 90% din cererea interna pentru un bun este satisfficuta din producfia a 3 firme autohtone (care si export 0 component mick a productiei), iar restul provine din import: a. de monopol; b. cu concurenti perfect; e. de oligopol; d. cu concurenfa neloiala,Examen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita ne. 4 83. 84. 85. 87. 88. 89, 90. on. 22. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. Care a fost rata anual a dobim restituiti a reprezentat 50.000 u.m. in cazul unui credit de 500.000 u.m. preluat pe 6 luni, pentru care dobinda 1. 50%; b. 11%; €, 10%; d. 20%. Ca indicator economic, cererea de fort de munc’ poate fi corelati cu: a. coeficientul de elasticitate a cererii de credite in raport cu pretul bunurilor pe piafi; b. riscul plasamentului in actiuni (ca titluri de valoare); ¢. tipologia factorilor de productie; d. dinamica cererii pe piaja bunurilor economice. Identificafi afirmafia falsd: a. productivitatea muncii constituie raportul dintre salariu si preful utilizirii fortei de ‘munca; b. salariul real nu este echivalentul ratei dobanzi; e. piaja de capital are in vedere plasamente de capital pe termen scurt, mediu gi lung; d. dobanda este o forma de venit pentru creditor. Fie o functie a costului total la nivel de producator, de tipul CT(Q) = 10-Q? +100-Q#25 (unde Q este volumul produetici). Marimea costului fix pentru intreaga produefie de 5 buciiti este (in uam.): a. 10; b. 775; e. 25; d. 5. Elementele de bazi ale piefei monetare sunt: a. prejurile bunurilor materiale; b. cererea si oferta de moneda; ¢. tarifele pentru servicii; d. creditul, scadenfa si elasticitatea, Daca venitul total al firmei egalizeaz% costul total, agentul economic inregistrea7! ‘maxim; b. supraprofit; e. optimul activitafii sale; d. profit zero. a punetul de randament 1 se schimba, costul fix mediu: a. creste; b. scade; ec, ramdne constant; i creste, apoi scade pana la zero. Pentru a putea fi combinafi in cadrul proceselor de producti, factorii de productie nu trebuie si fie: a adaptabili; b. indivizibili; e, complementari; d. substitubili Producitorii sunt interesafi: a. si obfind productia planificati, indiferent de nivelul costurilor si al riscurilor; b. s& inregistreze costuri marginale edt mai mari; e, si realizeze productia cu costuri cit mai mici, fird si afecteze calitatea bunurilor; d. s& aiba 0 productivitate cat mai redusi. Daca impozitul pe profit scade, iar pe piatii exist cerere susfinuti pentru un anumit bun fabricat in (ari, Producdtorii: a, vor majora oferta; b. vor micsora oferta; e. vor fi dezavantajati; d. nu vor schimba mérimea ofertei deoarece situafia nu-i avantajeazi si nui intereseaza. Costul total mediu al unui bun este 10 um, / bucati. Dac, in urma vinzirii bunului, profitul unitar al producitorului este 2 u.m., rezulta cd preul de vanzare a fost (in u.m. / bucati): a. 12; b. 8; ¢, 5; d. 20. Cheltuielile materiale de producti includ: a. capitalul fix aflat in proprietatea intreprinderii la un moment dat, ‘mai pujin amortizarea; b. amortizarea si cheltuielile cu capitalul circulant; e. cheltuiclile binesti anticipate de consumatori; d. salariile si capitalul circulant. Bursa de valori este: a, singura piafa emitent& de titluri de valoare noi; b. acea forma a piefei primare unde au loc operatiuni speculative; ¢. piata secundara pe care se tranzactioneaza titlurile de valoare emise anterior; d. forma de iad reala foarte asemanatoare modelului piefei cu concurenti imperfecta. Actiunea reprezintii un titlu de valoare aducdtor de venit: a. fix; b. nominativ; e. variabil; d. la purtaitor. A céta unitate dintr-un bun economic omogen aduce o satisfactie tot mai intensi in urma consumirii: a. ultima; b. toate, cu excepfia primei si ultimei; e. toate, mai putin ultima; d. toate raspunsurile anterioare sunt eronate, Pe pia{a bunului X, cererea este elastied in raport cu preful. Dacd producitorul lui X igi reduce costurile fara a afecta calitatea bunului si decide si seadi pretul lui X: a. in mod cert, el va suporta pierderi; b. cantitatca vanduta de producator nu mai comport schimbari; e. cumparitorii vor fi in dezavantaj; d. producatorul ar putea {incasa venituri mai mari, pe baza cresterii cererii. Producitorul X fabriea pe perioada scurti 50 bunuri, inregistrand un cost variabil mediu de 20 u.m. / bucati. Daci el vinde producfia la 40 u.m. / bucata, obfine un profit nul. in acest caz, nivelul costului total al producfici este (in u.m.): a. 2.000; b. 4.000; e. 40.000; d. 1.000. Putem vorbi despre utilitatea economies a unui bun, doar daci: a, acesta a fost produs intr-o fard dezvoltata b. suntem de acord c& toate bunurile fabricate sunt utile; e. acceptim ideea ci utilitatea sciizuta este asociati preturilor mici ~ si invers; d. persoana care achizitioneaza acel bun considera ca acesta ii este util