See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/289202253

PERSONALITATEA JURIDICĂ A COLECTIVITĂȚILOR CA GRANIȚĂ DE SISTEM.

DE CE ECONOMIȘTII DESCRIU ORGANIZAȚIILE MAI BINE DECÂT JURIȘTII

Research · January 2016

DOI: 10.13140/RG.2.1.1192.9681

CITATIONS READS

0 25

1 author:

Lucian Bojin
West University of Timisoara
16 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Personalitatea juridică în dreptul organizațiilor View project

All content following this page was uploaded by Lucian Bojin on 04 January 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Personalitatea juridici a colect ivitigilo r ca granili dc sistem.
De ce economigtii descriu organiza;iile mai bine decnt
jurigtii'
Lect, univ, dr. Luiian goltN"
Ce rce td to t post -docto tot
Universitoteo de Vest din Timitooro

The J nction oJ thc legel personalily ussigned to ccrlain collectirities wcts

to ease lhe relations betwcen such colleclivilies and lhc lhird parties. Becuu\e
ol their legul personalil)', lhe collectivilics uppeared lo the lhird parties as
single entitics, .$ single suhjects, and n.tt as plurdlities tt indifidu. .\ (ds they
were). The benefits ofsu.h dn apprd&h are ohvious in termt of simplilication
of relations and in terms of legal certaint! of prcmises. Bul lhe same
upproach crealed pt oblents in adequately conceiving the relalions heht)een
the members of the colledivities and, especiall,"-, betwcen them and lhe third
parties. The legal personulilv operates as a menbrane that separdles those
t|ithin thc collectivity and lhose outside, while in rcal lilb such sep.trution is
not ahrays lhal obious. The s.,-slens'theory seems opt to erpluin the
phenomenon ol the le1|al personality atcling as a mentbrane. In syslems'
theory, ewry system is separated fu its environment by a boundury. From
this perspe(tive, organizutiorls are anal.vzcd cLt systems and the.y are, us \rell,
separalerl fhtm their envitonment by a boundu,.,^. The lilb of dn orgunization
is nctt, however, restricted lo ils intemal activit! bul aomprises also relations
with aclors ouls ie the s)'stem. Ir appedrs lhal thc legal personality pktys the
role ol dra\,,ing lhe houm)ary ofthe organizetion v'hich it individu.tlizes ds a
syslen. Thc acbrs "lefl outside" the orgunizalion, hfi which muintain
, rcl,trnn with it..trc what vt,all stakchulfut in ,ory'oratr' lrn. The
| &n& oJ \takcholdLr" repre:enkd dn imp,rrta .ltull.n* lur rhe <lassic
I corp,,rutc luw dorrrinc, hut it , dn hc sv,i[tl), ut\ omm'ddtcd $ilh it usinR thc
e\ptdtnlng ft)ors ol rne systcn6 rneory,

acest anicol are la baza c€rcetarea dsfdtuEti d€ autor i. cadrul programulul de cercetare
post doctora6 finanlat prin p.oiectul"B!.se Universitarein Romania prin Sprijin European penlr! Doctoran2iSi
Postdoctoranzi {BURsE Doc PosIDocf , PoSDRU/1s9/1.5/S/1332ss.
" lucian.bojin.@e-uvt.ro
 Analele Universitdlii .le Vesl din Timifodru laz
Keywords: &rporete personhood (legul perxtnalitl, o/ (lleclivities),
or gan izctl ittn, s t aLe ho lde rn^, $oreholdeu, s.ys lcms thaory, houndurie.r
I R""r^"t1
Funclia ultibuirii pcrsonulild(ii j1u'idicc uhufiilor colccti|itdli o lost
at:eea de a .fitcilita reldliile dintre a&sle cole.livitdli ;i terli. Dulorild
personalitillii .iuridice, colectivitdlile le apdredu te4ilor .d entitdli unice, ca
subiede uni(e, lJi nu ca pluraliti(i dc indivizi (cceu ce erau). tseneliciile
acestei aborddri sunt evidente, dutoril6 sinplificdrii relaliilor \ri datoritd
securitdlii juridice a angajamtntclor. Dur uccusli ahordare d cauzal
probleme in conceperea udeavuld u rcluliihtr dinlre memhrii colectiviti(ibr
$i, mui ules, u rel4iilor diktre dce$tia $i terli. Personalitatea .i ridicii
opcreazii ca o mefibrand cdre separd pe cei din interiorul grupului de cei
din qfuru su, in vrenre ce h viatla redld dceasfi teparulie nu este
intoldeauna evi.lenti. Teoria sislemclor pa|e cupuhild sd oiplice .fbnomenul
personalifi(ii juridice care uLlioncuzd ca o mentbrani.
ln teorid sistenelor, liecore sislen eslc scparul de nlediul sdu printr-o
granilA- Din aceosld perspeclivd, organizaliile sukt unalizate ca si-steme $i
ele sunt, in uceastd calitate, separate.le mediu printr-o grenilit. yiala anci
orgunizelii nu cste, totusi, linitatd la activitatea sa internd, ci cuprinde;i
relalii cu actorii .lin afura sis,emului. Se pare ci personalitatea juridicd
.ioacd rolul trasdrii granilei organizaliei pe cure o individualizeazd ca
sistem. Actorii,,rdmaSi in ofbra" organizuliei, dar care menlin relolii cu
I organizalia, sunt ceeu ce numim ,,stukeholderi" in drepul societdlilor
I comerciale. Concepntl de ,,stakeholder" o reprczcnlal o provocare
I importanrd (u pcnrru.L'(trin.r tlasitd tlc Jrupt socictar, dar p.'ate Ji
d(omodata a(esra. ututzanal It$Iruntcnlctc ac cf,-ptl(ar( ate teonet

Curite-cheie: personalilale iuidicd a colediviliililor, organizalie,

s takeholder i, teor ia s isteme lor, grun ile

Introducere
Atunci cand reflectim la colectivitdtile cdrora dreptul'le atribuie ceea ce numrm
,,personalitate juridicS", dou5 intrebdri ne vin in minte. Prima este: De ce anumitor grupuri
le este atribuite personalitatea juridicS, iar altora nu? Sau, reformulend aceast6 intrebarei
ce caracterizeaze Si particularizeazd grupurile cdrora li se atribuie personalitate juridicd in

'orcesistem de drept, atatsktemeede drept naliora e, cet9idrcptu lnternaliona.

38 |
I. Studii, a tuole, conenta i S?.litr.o d. dtctt ttirot
raport cu celelalte 9i ce leg;tur; existd intre aceste €aracteristici 9i personalitatea juridic6'?
A doua intrebare urmeazd oarecum in mod natural: Cum delimitem colectivitatea c6reia ii
este atribuitd personalitatea juridica? Sau, reformulatd: Cum stabilim care indivizi trebuie
d fie incluti in colectivitatea c;reia ii este atribuitd personalitatea juridic; Si care nu?
Scopul acestei lucrSri este $ avanseze un cadru nou pentru un raspuns la cea de a doua
intrebare.
Pentru a explica mai bine importanla acestei intreb;ri, voi da un exemplu privind o
disput; din dreptul societiiilor comerciale din ultimul sfert de secol, o disput; care este
plini de mize economice, de inc;rcdturi ideologice 9i de consecinte juridice, ceea ce o 5i
face atat de aprinsd.
Doctrina clasicd a societitilor comerciale afirm; c; de€iziile cele mai importante
privind activitatea acestora trebuie luate de actionari (prin intermediul adun;riigenerale a
aclionarilor)", in vreme ce deciziile curente sunt delegate (tot de cetre actionari) adma-
n istratorilor sau managerilor, care aclioneazd decica nisle ma nda tara a i acestora din urm5.
lV; voi opri la prima categorie de decizii, intruc6t cea de-a doua, in ipoteza prezentatS de
mine, nu este decet o extensie a celei dintai, cel putin din punctul de vedere al problemei
pe care o abord;m aici. in ultimele decade, s-a cristalizat o doctrind care se opune celei
clasice si care sustine ce la deciziile privind activitatea societdtii comerciale trebuie s;
participe toti cei care au un interes saLr o mi25 in functionarea acesteia (a9a numili
stokeholders). Acegti stdkeholders pot li angajalii {in primul rend), dar 5i mana8erii ingiti,
comunitatea focaf5, credhorii etc.4 Exist; mai multe versiuni ale doctrinei stokeholdeilor,
in$ nu intr; ?n intentia mea s6 discut aici despre ele. Doresc doar sl furnizez exemplul

'Cuiva care s a obitnuit prea mult cu idee: d

at buirea peEonalitdjii juidice est€ o smpl; problemi
procedura 5 ticE nu e prea mu t de reflectat asupra ei, adicg cuiva care consderd cd persona tatea juridici se
atribule, conform legll, celor care formuleazd o astt€l de solcltare (spre exemplu, lr dreptol roman, in b:za
O.G. nf.2612000 priv nd asocla! ile tifundatiile sau Leg nr.31/1990privirdsocieiililecomerciale)9idovedesc
i f
ci indep Inesc condil rle e8ale, pot :mintite dooi argumente care a. trebu sE il faci sA iti reconsidere
aceatG .onvingere. h primul r:nd, insgi criteriile letale de atnbuire a personalatdtii juridice exprim; o
judecat; de valoare cu prryne bttupu.ile drora li se acord6 sau nu perenalitatea. Daca legislatorula apreciat
ci anumitor erupori li se poate atribui peEonalitate juridici, iar altora nu, inteamn, d a calafi.at implicit
colectivtdtile din pr ma categoria tile-a atatat o valoar€ dist nct; fa!; de cele dii cea de-a doua. In al doiea
rbnd, in dreptu internallonal, psette o autoritate sup.analionali care s; exercite seruiciu pub c de atribu re
de personalitatejorldic;. cu toate acestea, conceptuln! este necunos.utin drept!linternaional. Dimpotriv;,
caracteru prlmluv al dreptului nternalional !io€anizirll internalionale pune chiar rna bine in l!h nd trd!l
turile caracterisricea egr!p!lui.5ru a se atateazS peEonaltateaturid ci, tocnaipentr! c; aic dobendteasa
no este o chestiune de formalitSti, ci o chesuure de c!mulare a unor caracteristrci car€ s!nt, in acelati tinp,
condiliide drepi maierial. De altfel, noulCod civilromAn a adoptat aceeativizrunein r€glementarea persoa.ei
juridace, admiland pGibilitatea existenlei pe@anelor juridice in lipe abibunii formale a acestui ca6cter, daca
suntindeolinite conditiile de la a.t.187din Cod.
tlrt. trO rr3 dln regea nr 31/1990prilindsocietEtilecomerciale
4
Dad ju 4u t
or, doct na std kehDlderilar le a pttur int\ia {ri u nora, incd acu m) dre pt harardat:, ment5
mentionat ci
unu a dlntre cei mai importanti flosofi preocupalr de peEonalitatea no|a; a colectvitSlilor
(P French) i se pdrea acum 35 de ani ma desrabdcudatfaptu.iuneleteoriijurdkeiiignorepestokeholdenl
,,Generally, it may be worth nenton, Agereeate Theoriststend to lenofe employees and identity co.porations
wth dnectors, executives and stockholders" IP.A. Ften.h, The Corporotian os o Motol Petsan in ameticon
Philosphical Quorterly vol. 16, nr 3, iu L e 1979, p. 209)
 Anoleb Anircrsitdtii de Vest din Timiwara l3e
celor doud doctrine privind participarea la luarea deciziilor privind societdtile €omercjale
ca doud viziuni diferite despre determinarea coledivit;lii c;reia i-a fost atribuit; perso-
nalitatea juridic6.
Doctrina clasicd restr6nge aceast; colectivitate la actionari, adicd la investitorii care
sunt remunerali din prolitul net al societdlii. Doctrina recent' a stokeholdeilot l'rgette
aceastd colectivitate pentru a include in ea mai multe categorii de persoane care au o
legdturd suficient de stranse cu a€tivitatea societ;tii. Ambele doctrine invocd in favoarea
lor argumente etice ti economice. Nu imi propun si exprim aici nicio preferintd in favoarea
uneia dintre ele, m; mullumesc sd remarc c; disputa dintre ele poate fi descrisd ca o
disputd asupra modului de determinare a colectivitdlii cdreia i-a fost atribuitd perso
nalitatea juridicd. Este neindoielnic c5 societatea comercialS este o persoanS juridic5.
Adoptarea deciziilor colective privind activitatea sa poartd Si numele foarte sugestiv de
,,formare a vointeisociale". Cred c6 nu greSim dac; numim participantii la luarea acestor
decizii (sau la ,,formarea vointei sociale") ca membri ai grupului clruia i-a fost atribuitS
personalitatea juridic6. Atunci, putem spune cd dodrina clasic6 considere cd societatea
comercialS este grupulactionarilor (sau asociaiilor), in vreme ce doctrina opus; consider;
c; aceeati societate (ometciale e*e {upul sto ke holdetilol .
DeSi pot Iidate 9i alte exemple de dispute privind determinarea colectivitdliidreia ii
este atribuitS personalitatea juridicd, cred ce exemplulde maisus, dati fiind miza mare a
disputei, este suficient pentru a demonstra cd intrebarea pe care am formulat o este
departe de a fi irelevanta, Nu imi propun aici s5 inventariez ce raspunsuri s-au dat acestei
intrebdri sau ce rdspunsuri s'ar putea da 9i care ar fi temeiurile lor. Sunt sigur c; pentru
fiecare disput; in parte, existe argumente etice, politace, economice sau practice pentru
fiecare dintre pozitiile opuse. Doresc insi sd avansez o ipotezd de rdspuns general, care s;
poatd functiona ca matrice pentru cazurile particulare de disputi cu privire la determi
narea colectivului ciruia i se ata9ea2e personalitatea juridice.

Persoani juridici, organizalie, sistern

Este indiscutabll cA manifest;rile sociale pe care se grefeazd personalitatea juridic;
sunt organizaliile. Dad nu toate organizaliile sunt persoa ne juridice, optrsa este adev;rati
toate persoanele juridice sunt organizatii5. De aceea, studiile de teoria organi2atiilor sunt
extrem de utile pentru a aduce ceva mai multS lumin; in chestiuni care tin de functionarea
colectivit:lilor organizate ca si persoane juridice, chestiuni pe care, din picate, instru-

'Nu omit ci societatea comerciali, ca orice peEoani juridici, reprezinti mai molt dedt gupulde peF
soane, adic5 n€esit5 patrimoniu, organe, permanenli etc. In$ toate aceste elemente pot fi considerate ca
idenuce in ambele doctr ne. Ceea ce se schimbd este componenla grupulu deindlvziciruaiafostatrbuitS

5Aiciexists
o erceplie apa.entd, aceea a persnalitiliiju.idice multiple atribuiti unui singur individ - spre
exemplu, cazul suveranilor care pot aclona ca suverani, dar ti ca persoane private {a se vedea O. Gierke,
Politkdl rheories aJ the Mtddle /Ages, cambrd8e Unlvenity Pre$, 1922). Dar excepta este doar aparent6,
pentru cd s€nlulii care folosesc akipeBonalitatejuridici este acela de personalitate colect vd
40 1
I. Studii, urticob, come tatii Sltlitnea l! lrcpt ttirol

mentarul cercetirii pur juridice este prea $rac pentru a le gestiona in mod satisf,c;tor7.
Dar, cu privire la problema discutati in aceastd lucrare, doresc s6 merg mai departe dec6t
teoria organi2atiilor, inspre teoria sistemelor, pentru a culege un concept pe care il
consider fertil pentru tema discutatd {conceptul de,,granile"), iar apoi mi voi intoarce,
trecand din nou prin teoria organizatiilor, la problema legat; de personalitatea juridici
colectivd, discutatd in aceastd lucrare.
Teoria sistemelor, disciplin; lansatd 9i etichelat; de tudwig von Bertalanffy, este
preocupatd de furnizarea unui modeltransdisciplinar de explicalie a fenomenelor, nu prin
reducerea lor la uniteli componente, ci, dimpotriva, ca ,,intregu.i"3. Astfel, pot exista sisteme
biologice {orice organism viu sau mort), sisteme fi2ice {mecanismul unui ceas sau o retea
electric;), sisteme socio culturale (populatrii, inclusiv populalii umane), sisteme simbolice
(limbajul, logica, matematica) etc.e in acest sens, modelul propus de teoria sistemelor este
transdisciplinar. Fiecare sistem este plasatintr-un mediu Sise delimitead de aceasta printr-o
{anile (boundory). Gnnitele sistemelor sunt usor de definit in sistemele fizice ti biologice
(de obicei, printr o limitS fizic;, precum pielea corpului uman), dar muh mai dificil in
sistemele socialelo. in funclie de permeabilitatea granilelor lor, sistemele sunt inchise sau
deschise. sistemele care comunic; mai mult cu mediul sunt sistemele deschise. spre
exemplu, un organism viu este exemplul clasic de sistem deschis in biologie, in vreme ce
sistemele fizice sunt considerate, de regule, sisteme inchiserr, Sistemele socjale nu sunt nici
perfect inchise, nici perfect deschise, ci au grade relative de deschrdere sau inchideret'7. spre
exemplu, oinchisoare poate fi descrisi ca un sistem cvasi-inchis''.
Studiile de teoria orBanizaliilor au preludt modelulfurni?at de teoria sistemelor", iar
organizaliile au inceput sd fie descrise ca sisteme, cu toate caracteristicile acestora:
delimifrrea prln granile falS de medru, mecanisme de inpul lioupuf\, echrlbru, entropre
etc. Desigur c; problematica specificd a organizatiilor a determinat dezvolt;ri 9i adapt;rl
al€ elementelor preluate din teoria sistemelor. Spre exemplu, conceptul de,,granit5"
dobandeSte o importanld aparte in teoria organizaliilor. Pe l6ngd funclia de baz: de
delimitare a sistemului de mediu si ca o consecin!; a acesteia, granita maiare dou; funclii
importante in organizatia inteleas; ca sistem- Pe de o parte, prin delimitarea organizaliei,

I Despre llmitele op€r;ii.u tehnica dreptuiui privat in domeniu regimulul socletili or .omerci.le am
scris pe larg in L. Bojin, Acl,uneoin onuloreo hotdrA,jbt odundrii gehetule d d4ionorilo.,ld. Univ€rsolluridic,
Bucuretti,2012.
!
L von Beita anffy, Gererol 5 ystens Theory, Georye Btazi er, N€w Yo rk, 1968, p. 37.
'g L. von Bertalantfy, op cit., p. 29 De asemenea, a * vedea \!. Richa.d s.ott, tnstitutions ond
O.9dr,?dtions, Sage Publications,1995, p 13
rD
F.E. (an, Ls. Rosenrweig, 6e nenl synens fhearyt applicotionsfar Argonizotians ond Mondgenent, i
Acodeny ol Mohogetuent Jauhol, decemhtie 1972, p. 4sO.
" F.€. rGst,l-s. Rosenzweig, op. cia, p.453.
"l.L Bess,J.R Dee, urderstdndthg Callege ohd unieetsity oryonirotion. fheori$ Jat EJfective Policy ond
Prcctice,Val.7 lhe Stote aJ the Systen, iylus, 2008, p. 130.
'' F E. (ast,l5 Rosenzweig,op. cta, p-451.
1st.L.
Bess,l.R. Dee, op..,t, pp,94 108.
 Anolele U ivercitdlii de yest in Tinboqru l4r
cei aflali r^n afara ei sunt capabili sd o priveasc6 din exterior (este ceea ce se cheame
imaginea publid a organiza!iei)'6.
Pe de alte parte, granita le permite celor din interior se se identifice cu sistemul,
generand identitatea intern, a acestuialT. Apoi, din moment ce granitele sunt permeabile,
teoria organizaliilor a pus accent pe resuGele care sunt atrase in organiaalie (input) ti pe
,,produsefe" organizatiei (output) rczultale din ,,prelucrarea" ir'put-urilor. Spre exemplu, o
univefsitdte este o organiza\ie a cerci input-uti sunt absolventii de licee, resursele mate
riale 5i financiare necesare desfdsurdrii activitdlii etc., iar output-ul sunt absolvenlii
universit6tii care intrd apoi pe piata muncii. Activitatea fl€c;rei organizatii poate fi descris;
in acest fel. Tot cu privire la Branite, teoria organizatiilor a dezvoltat conceptul de
boundary-spanning, adicS activitatea acelor membri ai organizaliei care asiSurd legdtura
cu mediufdin afara acesteia. AceSti actori interni poafte denumirea de boundory4ponnerc
tisunt, de reguld, organi2aliin departamente specifice {spre exemplu, PR, vAnzdri, oficiide
recrutare etc.).
sd ne intoarcem acum la personalitatea i{rridicS colectivS. Cred cd este destul de
vizibild din cele de mai sus intentia mea de a sugera cd personalitatea juridicd are (Si) rolul
de a demarca,,granita" grupului (ca organizalie sau ca sistem dat). in doctrina de drept
societar, acest lucru in general acceptatr3. in mdsura in care imputabilitatea (9i facilitarea
imputabilitdtii) este ratiunea principalS pentru existentra conceptului de persoani
juridicSle, atunci este clar cd aceastd funclie a personalitdtiijuridice nu este altceva decat
Iunctia ,,extern5" a granitei, a$a cum a fost descri* ea mai sus. Personalitatea juridice
,,unificd" pe membrii grupului in relaliile lor cu ter[ii, in aSa felinc6t raporturile juridice ale
tetilor (indivizilor din exteriorul grupului) vor fi cu persoana juridic;-grupul, si nu cu
indivi2ii din interiorulgrupului. odati cu atribuirea c6tre Brupulde indivizi a personalitdlii
juridice, aceasta actioneazd ca o ,,membrand" asupra membrilor grupolui, pe care ii
,,incapsulea26" in interior Siii prezinti in exterior ca pe o unitate (ca pe o entitate unici).

P€rsonalitatea juridici ca granifi a organizaliei. Deficien(e

ti A se vedea f. Bojin, op. .,1., p.,14,

ti lucririle citate acolo.K-lwai, Pe6ons, Thinqs dnd Cotpolotio^s: lhe
cotpotdt? Persoroliry Co,troveRv ohd Cmporotive Cotpotote Govendnce, h Ametuon Jorndl of corpo@te
Law, 4t\4)/r999, p. 11 in varianta online, dlsponibii la adresa lwa -k.com/NatureofBusine$Corporation.pdf
(,,O socetate comercialS poate a4iona ca propretaf alactivelor sale, capabilsd ntre in r€lal i contractuale
dnede c! allii, tu pehttu .d oclionoii sdi dih intunor dor6. sd lie ostJel, cl pe.rru.d, ti i. misu6 in carq
pedb din exterior o recunosc in aceasti calitate Aceastl recunoattere tociaE este indispensabilS iar dreplul o
foma izeaz, 9i o consolideaz; s!b forma peBonaliGlii I u, d ce s.n.). ii acelatr se^s, a se vedea L ArmouL
f. Hansfiann, R kaaknar,Ihe Essehtidl Elementt aJ Cotporcte Ldw, hrlp://srn,com/abstract= 1436551, p.7
{afti.ol care reprezinti primul capitol din lhe anotony oJ Ctporcte Low: A Compototiee ond Furdionol
App.od.h, oxford Unilersity P.ess, 2009). oe asemenea, a se vedea E. sen:cchini, oggetto so.iale e interctse
tutelota helle s.p.A.,Giuffft,Milano, 1995, p,5 (,,soc etatea se exterior z€az: ca (persoan;,").
" H. Kelse^, Genetollheory ol law ordStote, Harvad Univerity Press,1949, p.99.
42 | I. Stuilii, articole, comentfl i SeliMea dc trrpt ptivut

Dac; adoptSm viziunea teoriei sistemelor asupra organizaliilor, atunci trebuie sd

re€unoastem ce personalitatea juridicd este modalitatea juridicd in care este marcat;
granila organizatiei ca sistem. Doresc si accentuez aici cd este vorba de,,modalitatea
juridid", ceea ce nu exclude alte modalitSli de marcare a granilei, in alte paradigrne de
abordare. Modalitatea economice de marcare a granilei este diferitd (spre exemplu,
angajatii sunt considerali ca membri ai oGanizatiei, Si nu ca liind externi acesteia).
De altfel, €hiar Ji dreptul a dezvoltat tehnici de a modifica marcarea granitei, apropriind o
de cea determinatd economici astfel, principiulrSspunderiicomitentului pentru prepus din
r;spunderea delictuald este o tehnic5 care permite ,,includerea" prepusului (adic; a
angajatului, mandatarului)in interiorulErupului-persoand juridici {deSi, formal, el nu este
un membru al acestuia). Totu$i, rdspunderea comitentului pentru prepus nu este dec6t un
corectiv al modalitilii generale juridice de a marca granila organizaliei- prin intermediul
personalitdtiijuridice. Explicalia pentru aceasti opliune in cadrul sistemului juridic este o
intreprindere prea €omplex6 pentru spatiul acestei lucriri si tine, probabil, de determin;ri
istorice-
Nici nu imi propun s; ofer o astfel de explicatie aici. Scopul meu este mai degrabi
acela de a cerceta dacd acest mod de trasare a granitei are anumlte dezavantaje sau poate
explica dificulHli ale doctrinei clasice de drept societar de a recepta modificiri in reali-
tatea economicS.
ln acest punct m; intorc la intrebarea formLrlati la inceputul lucrdrii: Cum delimit;m
colectivitalea cdreia ii este atribuitd peEonalitatea juridic;? Sau, cu alte cuvinte: Cum
stabilim care indivizitrebuie si fie in€lusiin colectivitatea c;reia ii este atribuiti persona-
litatea juridici si care nu? Aceastd intrebare o putem reformula acum astfel: De ce este
trasat; granita care este personalitatea juridicd in felulin care o concepem noi acum ti de
ce nu altfel? Mi e team; ca teoria sistemelor este mult prea general; pentru a ne da un
r;spuns precis la aceast; intr€bare. A9a cum spuneam mai sus, eristi explicalii etice 5i
economice pentru acest fapt, dar ele nu provin din teoria sistemelor. Eventual, ar putea fi
cel mult incadrate in aceasta. in schimb, discutia despre granile in teoria sistemelor ne
permite sd formullm 9i sd Si r;spundem unei intrebdri ajut;toare: Este personalitatea
iuridid modulcel maiadecvat de trasare a granitei uneiorgani?atii ca sistem? [a aceastd
intrebare, pe baza consideratiilor de mai sus putem avansa un rSspuns negativ (sau cel
putin cu implicatii negative din anumite perspective).
Am vSzut mai sus d granitele pot Ii mai mult sau mai putin permeabile. De
asemenea, dac; unele granite sunt rigide (de exemplu, cele din biologie), granilele siste
melor socio-culturale sunt mai flexibile Si, din cauza aceasta, uneori mai greu de deteF
minat. Personalitatea juridicd este o granit5 rigidd 9i relativ impermeabilS, in ciuda faptului
cd se aplicS, in fond, unui sistem social. [ste o Branil; rigid6 pentru cd determin;, oarecum
cu titlu definitiv, membrii grupului pe care il personificd. CAnd spun aceasta nu m5 refer la
faptul d membriigrupului nu s ar putea schimba. inleleg, mai degrab;, ce dobandirea sau
pierderea calitdtii de membru al grupului depinde de dobandirea unor calit6ti care sunt
definite in mod irevocabil de criteriile de atribuire a personalit;tiijuridice. Spre exemplu,
intr'o societate pe adiuni, aqionariatulse schimbd, dar calitatea de membru a grupului e
 Analele Universitilii dc Vest din TimiSoara - seria Drcpl 143
irevocabil legat; de detinerea de acliuni, gi nu de alte calitili (spre exemplu, un interes
dired in activitatea societa$i, cum este cel al stakeholderilorJ. Calilatea de membru al unul
ONG este date de aderarea la acest ONG (tl este pierduu prin retragerea formald din
acesta),9i nu de dest:turarea unor activite! in strand legitur; cu cea a ONG-ulua.
Calitatea de,,membru" al unui stat este datS de acordarea cetdteniei, si nu de legdtura
stranse cu statul resoectiv.
Alfred Kiihn a identificat trei tipuri de Eranite, in functie de criteriul dupd care sunt
stabilite: Branile spatiale (spre exemplu, cele biologice sau cele teritorialej, granite
functionale {detinite de tunctia sistemului) Si granite analitice {definite prin identificarea
membrilor sistemului prin calitiJi distinctive)'0. D"marcarea Sranilei pfin personalrtatea
juridic; atribuit6 inseamne fixarea uneigranile analitice, conform distin4iilor de mai sus.
Prin comparalie, atunci c6nd economi$tii vorbesc despre firme sau lntreprinderi
(echivalentul economic al societdlii comerciale), ei au o abordare functionald Si, de aceea,
granila stabilitd pentru organi2atie (Iirma etc.) este o Branil; functionali. Organizalia este
definit; prin funclia sa, in principalortput-ul siu (produsele sau serviciile livratel. in acest
caz, membrii organizaliei sunt determinati prin raportare la participarea lor la indeplinirea
lunctiei 9i nu sunt definiti ob intio, ca in cazul determin;rii analitice a granilei.ln acest fer,
nu existi nicio probleml ca, spre exemplu, angajatii unei intreprinderi sd fie considerati
membri ai acesteia. Ei nu lac parte nici din irprt, nici din output. a$a incet n{i pot Ii decet
in6untrul organizaliei fthroughput). Grcni\a jwidic; a organizaliei, personalitatea juridic;,
este rigidS, fiind definiti analitic. Granita economici a organizalieieste flexibil;, pentru c;
nu este predefini€ ?n detaliu, ci depinde de modalitdtile in care se realizeazd functia sa
(este o granilS funclionalS).
DacS modalit5lile se schimbd, dar funclia se mentine, nu existd niciun impediment
pentru ca cei €are indeplinesc functia in noile modalitSti sd fie considerali membri ai
organizatiei. ln ca2ul definirii juridice a granilei, acest lucru este imposibil, intruc6t
calitatea de membru al organizaliei a fost predefinite nu in baza funcliei organi2atiei, ci in
baza unei anumite calitdti a membrilofl. Astfel, dacd am predefinit membrii societi[ii
comerciale ca fiind titulariide actiuni, faptulcd existi persoane care pot avea o leB;tur; la
fel de strans; (sau mai stransr) cu activitatea societrtii decSt titularii de actiuni nu le
indreptdtegte pe aceste persoane non-aclionari sA devin; membri ai persoanei juridice.
Pe de alti parte, intr-o abordare economicd a intreprinderii, dad se constata o cre$tere a
contributieiuneicategoriide actori la functia intreprinderii, nu existd vreun impediment ca
aceaste categorie se fie inclusS printre membrii organizatiei. De aceea, granila juridica a
organizatiei este rigid;, ea remene fixatd la categoria analitici definitS initial, in vreme ce

'" A. Ki)hr, Baundoies, Kinds of Systens ond Kihds oJ tnterc.t,ors, in a.J. Me cher (ed.), Generolsystens
ondOtganhotion Iheory: Methodologicol Aspects, KefiState University,1975, p.39
"in realitate, este posibili, prin legife.are, schimbarea Glitililor Gre inilialau det€rminat @lificarea ca
hembru al organizaliei. Spre exemplu, se poate modifica legklalia societS! lor comercaie pentru a ircude
dreptu de vot alargajafilor sau a celolalli stokeholdeti, adic; pentru a permite paticparea or la,,formarea
voinleisciale" oa. acest mod de a proceda nu modifid caracterulanaliti. altranileilrasatede personalitatea
juridici. in cazul deuvoltirii sau apari!iei!lterioare de noiforme de participare la acuvtatea organizaiiei, va f
nevoiede o noui modificare egisatvi t a.m.d.
44 | L Studii, articolc, comentarii Sc.likttu de lrcpI ttit.l
granrla economic; este flexibil;, ea putend lnregistra schimberi, dupd cum realizarea
functiei presupune schimbAri ale modalitelilor in care a€easta se realizeazS.
Mai erist; o problem; cu utilizarea personalitStii juridice in descrierea fenomenului
organi2aliilor. Limbajul juridic tinde si utilizeze personalitatea juridicd ca reper principal in
descrierea Si reglementarea organizaliilor. S; lu;m, spre exemplu, chiar art. 187 $i 188 C.
civ. rom., care contin definitia persoaneijuridice:
,,Art. 187. - Orice persoand juridicd trebuie s6 aib; o organizare de sine st;tdtoare ti
un patrimoniu propriu, afectat realizdrii unui anumit scop licit Si moral, in acord cu
interesulgeneral.
Art. 188. - Sunt persoane juridice enti$lile prevd2ute de lege, precum Si orice ahe
orSanizatii legal infiinlate care, desi nu sunt declarate de le8e persoane juridice, inde-
plinesc toate condiliile previzute la art. 187".
Cele dou; articole conlin doui indicalii importante. Prima este cea din art. 188 care
indic; faptul c; persoana juridic; este forma juridic; corespunz;toare or8anizaiiei. A doua
indicatie este aceea cd persoana juridici corespunde unei forme evoluate de organizalie,
singura care merit; si fie reglementatb ca atare, anume aceea care indeplineste conditiile
enumerate la art. 187. Aceste observatii ne arat; c; analiza juridice a organizatiilor va
tinde sd fie o anali?; a persoanei juridice. Prin comparalie, abordarea economici a organi-
zaliilor tinde $ le descompund pe acestea in raporturi mai simple (spre exemplu, in teoria
societ;tilor comerciale este utilizat modelul /lexus-ului contractual, adici firma este
imaginat; ca un lant de contracte bilaterale intre divergii participanti). ta fel, sociologia 5i
psihologia organi2alional; caute s; des€ompund realitatea vietii organizaliei in tipare de
relalii sau de comportamente. Descompun6nd organizaiia in unitdli mai mici (fie ele
indivizi sau relalii), abordSrile din aceste discipline vor sesiza €u mai mult; acurateie
relatiile a€estor uniteJidin interiorulorganizatieicu unitilile din afara ei. Folosind limbajul
teoriei sistemelor, aceste abord;ri vor sesi2a mai usor fenomenele de boundory sponninq
sau vor identifica maa usor pe boundory-sponnets.
Abordarea juridic;, utilizand persoana juridicd ca reper si, intr'un anumit sens sau in
anumite contexte, chiar ca unitate de misur;, are toate Sansele s; piard; din vedere
detaliile relaliilor care traversea2; granita organizaliilor, adid ale relaliilor dintre membrii
persoanei juridice 5i €ei din afara sa. ln acest sens, putem spune 9i c5 personalitatea
juridicd este o granitl relativ impermeabil;. Calificativul de ,,relativ" se datorea2; mai ales
inovatiei relativ recente din dreptul nostru (dar care nu este foarte veche nici in alte
sisteme de drept) privind posibilitatea de a,,stripunge" personalitatea juridicd fpier.nEl
the corporote veil).
Astfel, art. 193 alin. (2) C. civ. prevede ce:,,Nimeni nu poate invoca impotriva unei
persoane de bun6'credin[5 calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacd
prin aceasta se urm;re5te ascunderea uneifraude, a unui abuz de drept sau a unei atinBeri
aduse ordinai publice".ln acest ca2, avem de-a face cu o derogare de la rigiditatea 5i
impermeabilitatea persoanei juridice ca ,,granilb" a organizaliei, cu o situatie in care
dreptul a ales se dea efecte unei relatii care traversa granita, o relatie directd intre un
membru al persoanei juridice Si cineva din afara sa. lnsd in multe situaJii, aceste relatii
 Analelc Unive^itdliidc Vest din Timigaru 145
directe sunt ignorate de sistemul juridic, datorit; rigidit;lii personalit;lii juridice ca
,,granit5" juridic; a organiraliei.

Concluzii
In acest articol mi-am propus s; utilizez cAteva noliuni imprumutate din teoria siste-
melor pentru a pune in lumin; anumite dezavantaje ale utilizSriiin drept a conceptului de
persoani juridic; ca instrument principal de descriere Si reglementare a activitdlii
organi?atiilor. Aceasta nu inseamn;, desigur, cd folosirea acestui instrument nu ar avea 9i
importante avantaje, confirmate de altfel de o traditie de multe secole de utilizare.
Noliunile pe care le-am preluatinsa din teoria sistemelor nu subliniaz; aceste avantaje, ci,
dimpotrivS, deficientele despre care am vorbit.
ln mod particular, mi-a atras atentia conceptul de grani!; a sistemului, aceea care
delimitea26 sistemul de mediulfn care acesta actioneaz;. Cred cE nu gresim dac; afirm;m
ci personalitatea juridicS realizead, pentru organi?atia priviti din punct de vedere juridic,
funclia de granitb a slstemului, adicd de granitd a organizatiei vizute ca sistem. Persona-
litatea juridicd actioneaz; ca o,,membran;" care ,,incapsuleaz;" in interiorulei pe membrii
colectivului cSruia ii este atribuit; sau recunoscut; personalitatea juridic;. in acest fel, ea
realizeazd o diviziune strictS Si rigidd intre membrii coledivului (cei ,dinduntru") si indivizii
din afara sa. Tntrucet criteriul de acordare a personalitdlii juridice este re8lementat o
prlor,, putem spune cA acest mod de a trasa granita organizaliei este unulanalitic, adicS
dupi criteriulcalitdlii membrilor ei, Si nu unulfunclional, adic; dupe criteriul contribuliei
la funclia organizaiiei. Aceagta inseamnS c; personalitatea juridicd este o Branitd ,,rigidi"
care nu se modifice in functie de felulin care se modific; contribulia la realizarea funcliei
organiza!iei.
De asemenea, maiinseamne cE o granit; rigidd de tipul personalitbtiijuridice nu este
sensibiE la fenomenefe de bounddryapdnning, adicd la relaliile intre entit;li din interiorul
organizaliei Si entititi din exteriorul ei. Rigiditatea 9i relativa impermeabilitate a perso
nalit;tii juridice ca glanitd a organi2aliei explici Si reticenja doctrinei clasice a dreptului
so€ietar la a accepta ,,extensii" ale sferei membrilor organi2aliei, extensii pe care abor
dArile so€iologace sau economice nu au probleme in a le accepta in principiu.
Astfel, in exemplul oferit al disputei dintre doctrina care pretinde participarea
stakeholderilor la adoptarea deciziilor societdtii comerciale Si doctrina clasic5 a dreptului
societar care respinBe aceast, idee {silimiteaze participarea la actionari/asociati), aceasta
din urme se bazeazi pe o graniti analiticd a organi2aliei (care reduce participarea la cei
care detin calitatea predefiniti de actionar), in vreme ce cea dint6i se ba2eaz; mai degrab;
pe o conceplie economic; a organizatiei 9i, din acest motiv, opereazd cu o granil: maa
flexibile care permite,,introducerea" in calitate de membri ai grlpului personali2at 5i a
unor indivizi anterior exclusi din acesta, daai ei probea2d o contributie la realizarea
fundiei organizaliei.

View publication stats