Fonetica itolul A a ‘Derivatele cu sufixe se despart inand cont de structura cuvantului, cdnd sufixy incepe cu o consoand, iar radacina cuvantului se termina in consoana: varst-nic, puse. Nott: paren coreet in silabe (a doua variant este accepiatd de DOOM-2005): su-biect o-biect coarfor an-a-e-ro-bicla-nave-ro-bic su-biec-ti-vi-ta-te o-biec-ti-vi-ta-te a-di-a-cent anwes-te-tina/a-nes-te-zi a a-u-top-si-e u-tum-nal bico-psi-e/bi-op-si-e bé-tlan boj-deu-ca chi-{lim-bar cia-nuerd Be-0-gra-fire dez-in-sec-fi-e di-a-con di-a-gnos-tic/ pre-ri-e | . ge-nun-chi-e-rd ain-ge-nun-chea firag-nos-tic mo-no-cluy | di-ftong/diftong © -fiongitriftong — mon-o-cly in-apt /i-napt di-op-tri-e (al) do-i-lea/doi-lea gau-de-a-mus gua-sd janu-a-ri-e ; in-jun-ghea ja-guar ma-chi-aj ma-iou ‘pau-per (sitrac) pi-o-ni-er pi-o-ni-e-rat piu-ne-vi/ psi-hi-a-tri-e toas-ta pio-ne-za cer-no-ziom ste-a-ri-nd tro-tuar u-crai-nean fole-lor/ fol-clor ab-stract ba-ca-la-u-re-at —_fias-co mais-tra ca-nion 9) toa-le-td bar-bi-e-rit trun-chi-a Jean-dru ede Ee antive propril terminate in vocala u: Ve-le-ri-a, Larli-w, dar bstantive comune se termina in diftong substantivele proprii provenite din sul ‘ascendent: Co-jo-ca-riu, Ro-ta-riu, Pit 6. Accentul este intensitatea mai mare pe care o capata Silaba unui cuvant. ‘Accentul se pune intotdeauna pe_vocala din silaba accentuati. fn cazul accentului, Silabele se numard de la sfarsit: ultima, penultima, antepenultima, a patra, @ 90563, ‘in limba romana accentul nu are loc fix. El poate cidea pe orice silabi a cuvntului (spre deosebire de limba francezi, unde cade totdeauna pe ultima silaba). Pentru verificarea accentuarii corecte a substantivului, se trece substantivul la cazul taxi - taxiilui, caractér-caractérului. iu-a-riu. * Se accentueaza corect: adultér agora blestém bolnav caractér colibri cobai colés dusmdn editor fenomén hrisév incotré ; lesin matir ostrév perceptor rddar revizor scrutin simbél taxi tranzistor trufas adio amnistie Gntrax avdrie Tao ciimul Débrogea factor ee invers marsav pledoarie pthav redéctor riscsac 26Capitolul A devil Fonetica ° " . butélie cérere firie pon mafie tombola véveriti a ae ; déctoriga gérgarigt Be eat cuvinte la care sunt admise doud_accentudri, ambele i Blestem buldog - buldog magarita - magariga penurie- penurie antic — antic anést - dnost gingas - gingas célaps — coléps véctor - vector gangav - gangay Jilay — jilav Sirav — firdv In flexiunea unor cuvinte, accentul se poate schimba: zéro—zerduri nora —nuréri tot todta — tuturér canta — canté véde- vedéfi - vicdnd 7. Cuvinte omografe — se scriu identi si se pronunta diferi copii — c6pii afin (ruda) - fin (arbust) casténii - castanii cBlatorii — calatorti torturi - tortiri diréctor — director 6bila — mobild haind - haind drésuri - dresiiri corectér - coréctor sau —s-au iau - i-a (dat) sa-i 9, Alternante fonetic = alternanfe vocalice: piatra — pietre fuior - fuioare Nota: fe omofone — se pronunfa identic si se scriu diferit: ii tu it in functie de accent: véseld — veséla colénie - colonie companie—companie cele - acéle comedie — comédie ei-iei cei - ce-i (cu tine?) ansformarea unor sunete in altele. barba - barbi sabie ~ sib cimasi - camasi barza —berze vari veri sfant - sfanta creion —creioane sa—sei/ fata — fete vand - vinzi pot - putem negru—neagra iarna —ierni raion - raioane Se scriu si se pronunja corect: simptom — simptome, baroc — baroct, patriot ~ patriot, filolog ~ flologd, psiholog ~ psihologa, biolog ~ biologa, livrescd, DAR: analog — analoagi/analogd, omolog — omoloagi/omologa hematom — hematoame, etimon — etimoane, econoamd, sindroame, petic, purice. - alternanje consonantice: brad — brazi, crud - cruzi, vad — vezi, urs — ursi, obraz — obraji, viteaz — viteji, drag — dragi, dialoga micsti, based — bisti, livrese — livresti, base - basci, leah — I - alternanje mixte: pas pasi - pasese dialoghez, fix — ficsi, mixt — * jn cuvinte mai noi, consoanele nu alterneaza: chinez — chinezi. 27