MANUELA ARBUNE BOLI INFECTIOASE iNDRUMAR PENTRU STUDENTI $I ASISTENTI MEDICALI diffe a Ha, reviewita si actualizata “orConch 207 ‘erode nga Saal, pem re pec,» ne ape ‘Stout luca cae aera ot en San ‘epiae foodie sic erate wilt india it Sis taco inp pots he ass irs Bigatte et rect Cosi Naina a ‘Cacti Sting an iain Siero oo 22) Refeent sins ‘Profuse, Aurel NECHITA Profunira Dana TUTUNARU ‘escrera CIP a Bible Naina Rominit ARBUNE, MANUELA. Ba cone, Irmo per sade sae igo, 2017- Coninebibiogate ISBN Sree 2649 6 ‘Toopata Bigotto cas, Orica cima ii poate trezt sobolant, spre 0 trimite i moard pe strife unor cet fercte.” Albert Camus‘CUPRINS (Cand nh 1 INTRODUCERE IN PROBLEMATICA BOLILOR INFECTIOASE 11 2 ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECTIOASE ween 21 Defra anor 22 Retain pet ness ~ ual. te 23 Apres nexpecies. 20 24 Ape pele 2 {3 PRINCIPIL DE DIAGNOSTIC s! TRATAMENT IN BOLILE IND CF) eer 3.1 Prin de dag a ole fens The 32 Pani de tamer nba icine 50 4 BOLILE ERUPTIVE INFECTIOASE 4s “C1 Przatre gee elo foie “Ts 42 Sewriimn ‘7 13 Rapole = ‘30 44 Reboot 2 415 owt tv Dukes one 46. Mognetera epee $3 4 Baaton sb 38 448 Ale bl empve 55 5 BOLILE NEERUPTIVE VACCINABILE serene ‘Die ~ 52. Oreoel pari pda) 55. Tene ens ——— SP 55 Teno! 6 ANGINELE ACUTE onenemnenrnm 1 Def 2 (62 Chie 13 Consider cpidemitonce. 6. Taba ek £5. lest de orto 66. Diagn 61 Trane =17. MONONUCLEOZA INFECTIONS Keene 89 Th ti 0 12 Fpidemisiogis. a 0 73, Bloatgene ‘0 TA Taonga — 1 15 Diagnostic 1 76 Diagposte ditcaial a2 1. Complest rs TA Teaumen a8 8 INFECTTILERESPIRATORIE ACUTE nnn ‘81 Preerre generale esp ane 82. Viromle rept A 83. 8 9. PNEUMONIILE INFECTIOASE wu nM Det 38 92. Epideoogiew anny 93. Bloparogene 36 9.4 Tab cli. or 95 Diagnose 38 966 Tester. io 97 arial i prcumonioe on elage rol IODIAREILE ACUTE. INFECTIONS Een 106 10. Dir ae fess : 105 102. Hole 12 103. Dien baci (Sigel). = mar 4: Salonen He 10. Feb tifoih us 106. Durston Catia difcic (OCD) ne {WTONTINFECPIILE ALIMENTARE onsen 1d. Toxnfefilealimenare 2 112. Botti " “ os 12 GASTROENTERITELE VIRALE ween 128 1 Gasteeterts ce oie. 129 12.2.Gacroemerta ot Norv |S HEPATITELE ACUTE VIRALE ve rnrennnneD Ta eda ie 13 bath pica —— 8 133. Aspens Se bp ei 33 [baz Parca elgie hepatic acai re a re 14 MENINGITE SENCEFALITE INFECTIOASE. iv Mengise ease 18 1 Ease ce lnfin. i 1S INFECTILE SISTEMICE ence "si Defi ise {52 Epomolgs se 133: Rope ai 154 binopeannonn ' 135 Damon sim 136 Traum \ 139. Ener ac a te 16 INFECHIA HIVSIDA nn 10 Wes Defi ie 12 epee. fe fea tae dine m3 {ee eae i Je. Pots : ry 17 ANTROPOLOONOZEL nn Wr bu gem te 172 epson, i ‘s 173. aren ym | {13 aman a i 11a opr di. = te 11 Toplamors 96 Ha Leon a : oe 19 Rates ea}18 INFECTIILE NOSOCOMIALE.. 2m 161 Defn “ on ama 18. Ector rz 28 163. Cnr — 203 18.4 Inte eae nacomis iN. 23 185 neti cirri noccomile (NC) 208 186 net oasocosse do eater CIN), ‘0s 187 aeti nosvomin rns pri sings dave INS) 208 8.8 Preven filer soscomin in wiie meals Ey Bibigr a ‘Abreviert NEXT Cuvant inainte Discplina de boll infetioate se afl nto permonentt tramsfomare, ca slime microbland care face parte din exsena noni Uncle fect tnd fie wat, eu alee ne confront asl ea probleme cde sndtae publica, ltl oteapt la poartaistreipenra af eunoscte, Progresele meileale dinamice, mumdrd mare de public medicale disponibile jn format tipi si on-line ofera 0 abundend de materiale lnformative a earorselecie este deseo il Acesttndranar este util atit pene student focuiior de sein, care sudlad bazle medicine ett asisenior medical, care Dartcpa ta progromele de educajie medical continu. Conta lcrtrit ste structurat n copitole core corespund subiectelor din programa de Fnvdtimént a dicplinet bolt infectioase pentru specalizaren de ated Imedicald. Temele aese abordeacd probleme de interes major pet sandtatea publics penta siete meee iia a Ua revisit x actuaizatd a manualul preintdnale ordi teoretice $4 practice privind reiena ta anibioice, bolle fsociate tngriiritor medicae, infepile severe cu sepsis, reemergenta bolt vaccinabile gi a ator Boll epidemic, dar si aspecteleelinico- terapentce ale bolilorclsice mabe ix practca medicalé contemporand, Ingrirle de nursing specie unor bl infetioase sunt recomandate camplearea canostinelor de nursing general, dobdndie la alte discipline feaeve ballon infections, sublinindnecestateaingritl tnr-o manierd Intediscipinard satan @Bolualloreupatologe infectioussou rece nee sent stun sar ms 1 INTRODUCERE IN PROBLEMATICA BOLILOR INFECTIOASE Discplina de bli nfectioae este un domeniu al giifelor mediale cee se ocupi de cecitarea etiologic, patogensi, bloat clinic, Giagoosicului diagrosteal deren i taamentul olor umane provecate de agent holgil, bacteri, virus fungi, parsrti seu prion DDenumirle de toall contagious, comunica,tansisbill sau rmolipstoae, sunt snonime uate In diferte suai, dar sitagra "bal infejoas” este preferata pent dfinizeaacesei discipline. ‘Sudil boil infecioase prespne inerdisciplinartate, dati romeroaselot interferene cu ake domcai_medicale:-mierobioigie, ' iimunologie, genetic, epidemiologic, medicins inter, terapi infensiv, ‘oeologe, pedi, imag ee ‘Bolle infecione an iflvenjat dramatic storia, Epideile de viol (165-aliz, mooi 251 — 266 He) si cium av contbuit Util Inperul Roman. Value epidemice de eiuma din Evel Mediv (1346-1380; 1360, 1370) a0 decimat 0 teine din popula Europe. th pevnada muir cucerit geografice, rojo, varola, bole, tubereulozs, onoreea sa sflisol sau dovedit “ame biologice™ care au contribu fecal tmperuliAziee, Input Incap sau evilzaet din Inslele Hawa storia blir infctioae ncepe oda ev storia omesii, aa cum dovedese minuri abeologce, inept, desene, ale mira srse legends In vechime,epidemile infecfoas eras desert nese ca posepse Aivine,Legendele Olimpls, lads 3! Odiscea, Eneida, povestese despre ‘uma timid de ae in aa recor, in timpol ase Troi, Vesti ‘Testament menfioncarh despre epidemia de holer, cfnd foro singurd saple sau pieéit zai d2 mi de colds asian! venki st cucereasel Tees Tn Egiptl Antic era cunoscute peste 200 de boli aga cam a dovecitvestigile din piamide i studileasupra muir. De exempla,faronii Tutankamon fi Ramses al Mea au suferit de wheres i Rams al Vea de variola Ake boli seniicate ta vechen populfie cgipeand sunt lepra Morus phoenius”), tstanosul,tniza, sabia ‘lara. nsripfia de la Dendarah dovedetec3 se costa oll tnjarlor {in transterea malar, ia papi de la Ebers, care congioe peste 70 de remedi confirma preocuparea peta atamentulseedor boi “Mai mute ter ceurca si explicectiolsi blir, Fozofu gee Demverit 460-370 LHe) considera ci "Woile sunt prodise de organise ‘minuscule care pltrud Ia corpol omulu sl atimallor gi se briase cu Singele seston", iar Thocidide (460-398 LH) credou et bolle sunt fuze de “seminge morbid” Inzestate eu vias ("ontagiom visu) Hipocrte din Cos (460-370 THe) a iatieat legitura vine co limaniatea sav reatvitea organism umn, observind cf itensites ‘ol este mat mare la tiner mai tensa la vest. Rob aaron vector pentru teansmiterea mula, bel denga si shisossomiae! era unoseat de peste doudmuleni, fat relat de isoricul See Ma Chin (145- 87 Lr), care consemna despre .0 2008 ous, ew climat umed, unde birt mor tin” stata fn sudl Chine. Teoria transite boiloe prin serment a fost sufi de Avienna (See XI) Dup eco! X, a observa ‘ imuntatca postinfeciast este specitic pentru 0 anumit specie de animal (Avicens, sc. XD si ft de un anumit mictob (Hietooymas ‘Mercurial ee. XVD, Tria variole pone fi considoras cea mi spectacaloas dite bolle infeeioase, cunosead momente dramatic, eu episems dvestetare, ars suceesal erie. fn cle mai veeh timpur, veil ea considera tn fenomen care ajta la devvoiares normal, de la periowda copie ‘et adult. Prima descrere a yariolei tt apatine meio aa Rhazes (slam, sec. X), cae a dioreniao de jot gi de ale exanene, Prima ‘aceinareani-variolica a fost eliza i Chita, pin inoeaarenazalé ci jtrol uni tu de arpa (iy nara sng la ism ara dept aft), lind vies varoic vu ebgaut de posoanabolmivl. Edward Jener (1749 ~ 1823) este considerat pirintle vacciologi, vind. eri public primal rapor tiniic despre sigan adminitri vacenuluh Narilet. Dati vaccinaritglobale, varila a fost ersicat, lin cae epidemic fd cunosct tana! 1977 ta Somalia, Istria modern a bolle infest focepe ov Lous Pasteur (1822 105), care a amt 0 contdbuie eenfialt pent ceretarea bolle infectiose ln om gi animale. Cele-mai vaborosse Inveni st 04 MFECTOASE— Ins pet students eer med ‘pases’, strrea in praciza. medicals gi vacnaea_ ev tmevworgwnisie incites tents (acinar, antranta MiG). Dewolares microbiota alurh escopertor ‘Slponal dn scl IX. implode Robert Koh (841910) Coe hal tnprtnte eli sunt enters msroscopiaa ceri Sot cloate pe met de clr, moe tly bee! fmt 1 elabotreneestioe eae sabieseeeiura Tae mid 3 toate denunite posse Mr Koch sora boll ineciowe +8 ‘Siimot ips ecopertes pia chimera) GatePaut Enh (1858-1915) 94 pmol eat Pein) de ie ‘Kamer Fleming (18811959, Boros inde medicameate ‘Semunir «perms dopa unor bol extndmabie (cums, varias) Soni unr epidemic poms ditera ce) # sles ‘ural ano bol ness ee (mening, peumon epee outdo, Euflosn acs rote acon, get su timp. Sferuned olleiffone sr pon dap Tipo a dove ct ‘Rica viens i domenil bor infeinte ost osaege emt Bote “pe stb onto” na dpa, agen etiologic cums pnd revert dela ae uor ni biopic olen mais tmufeae fol reemrgen). Lames mioband se af cond tafe in oui ce determin eae barr de pei tau aprfe enor agen sop! ol vor tol oo emerge). * coneci tolle incase ma po a tpt. Ma aks init ange constatl chiro cere feet! olor ners, fora de eel denogek regres ratte dV, CTunzares, mig, sia, extndreacomporanencar curse pet Step ar tvicomant, nat! limes neva. oct ‘Serle servile medealeu cons la lpn inefibr soit iMpajior 0 cine wocate cu sural de aiotce 9 devo ‘uslel miceblns, abu talanenlelor pancrle corse petra {Tamms HIV, Vi, VHC lar crea procedure mele ieee digs totem debe de cape ens tampa sn oennr, cet cl nfo vaiv seer Suro XI reper ono ta i eo oer nein, xc ech asic: opie a ol set ni fmervin in paopeoee nor oll cones pins sum eine petites oncogenes ttt isl herpetic info) ‘Sunt bepatice B sau © iptoearcoans) sau vias spo 2(caeer de col utrn), Potential watogen fox demonstrat pent Vinturie CMV, HSV, VVZ, ubeolc rujeoi,eneroviusur das peat Uncle baetei epospre, ueponeme, Isr) can rotroare(oxoplas). ‘Age infetiog! ev ost asi cu patogeneza caret dentar, ulcerul fsto-doodenal,aterosceroze,itizel urine, diabotu aharat ober Sn ali boll neurodepeneaive,Inefile latent, au fost explicate de petsistenia Inracelulara'2 geoonului veal dupa pvimoinfectie, fh civda vohiet since autolinitate gi apariied une risponsimonologs. inte Suen infefogi Meni mai recent fae pare viusune Remoragice (tr de Lassa, Ehola, Marburg), viusuile hepattice C, D, E, G, TT, virusurile enteral (EV 71, rotavirus, V. Norwalk, cali-virusur)onele Iceni (Legloella pneumophila, Helicobacter pilor, Canpilobacter uni) sa prions (soca enceaites spongiform sar bol Aline) “"Patomorfoza bolo infeciouse” a ads in actuate boi emergent st femergene, boals Kawasaki, sindromul Reye, sindroma] jocul toxe, SIDA, SARS (Tabel 1) Tabel 11 Boi emergent i remergenteeremple) Bol emergenie Boll re-emersente Boal Cre kab “Tabealoen MDR™ Hepat Malia MDR® SARS Saflessel rere Vanni ‘ii ERT iter HIV. Fees ih | Etro ‘Gua eta de Las Holes ‘Sinromal plana Haars | Fees Ral Fabra oi Henin eis aes ‘Boala Lyme Fa Bens Ea O87 Fara feneragct Ea prospec Fabra temoeapet Mabon Celogenides Encefalteu vs West iz HORE ee Perspectiva discipline! toll infetoase se bazeara pe corceara gi eevotares unor strate in domenial supraveghei si preven infer, supeavegheri si preven reistnjei merobiene, tandardizarii metodol? ‘error de diagnos, terapieladeevate a infer, edocafct medicale Feta prone ingee pence eis cars neo 204 NFECTIOAS rapt ser stent media 2 ETIOPATOGENIA BOLILOR INFECTIOASE ice specie curl: ‘Foner seeped es, res ino ¢ ta neost ‘tera pe ee ee reco ros at. ‘Stlaye ohms coo genta apo te ‘Signs manicotti le rss grad ‘St sessemnlce ee Sella umole 24, Definirea nofiunitor Intec reprernt iteraciona dnt age ines gz | feyios este un_microrganism capabil 58 invaders esuturl us simal sau plane fst interacponeze eu acest. Pocesl infectios constivic ansambll reli intra yi post- infepoas, sai nr agent iafectios gaz. ‘Boal infsfionsh expimd modificarle anatomo-funcjonsie cae depajese um prag erg se manifest prin seme, simptone i akerinh bobbgce, ctuzate de conictl dite ager infects giz. “Agen nfecfiog se pot clasfice dupa mai rue eri ‘ups structs = VirusuiAnexa 2) = Bacseri(Anexa 1) = Fant = Para ron (proteine infetioase pit de ail mute) Dupi gradal de patogentate: = Batogent capa st genereze bol la peesoane Jmanocompetete, dori carcter de ptogonitae: ~ Oportans: termina ol la persoane imiodepimate Seu cae Primes espe iminosspresiv, da a mod ebigit suntnoes; Comensl: fa pate in Nor nora gue rime poss clair nitive gaa, it a indce iment pce _ jor mmrobior co xe iteracionim m sunt pao ge oattwceccor mioblee cre nese tn coyel man fornesra un eosistem deownit micobionx unan, ue pera focare {falid Micobionel ee constitu de malar de mcrob actor ree ot vit a? Kbgrame ar comporiiasectin varia fn cul vt {funetic de vir do medal de vig Micobional conte a digesta Atimeotelo, lk metabolism nor varie slr mainerea “onsale Imniar’ Desechilral micoblonu contbuie le tari unor oll lnfamstor,iminolopce, neopiice sas bormonsl. Desires tmerobiomoi "oman. dechite ol penpectnepetru_‘lgeren Potogenereiuoor Doli in rapt coins nicubins peat personae eczor medial "e-Dupi cal de tranmiter: agen inet taster espace = ‘Agent infrog cu ransmtre digesta = [Agent infty transatre cto. = ‘Agent infect ou transatere semsalé = Agent inteetog eu runstereprerat ~ Agen ines ransmiere vertla Incas infec, get nfeion pccrgs ma make espe: a Paunderes in orsnsmal guns 1 Depiiea barca 9 eisceo e aprare ale az Mulpere preoetf sau ura de demiare 44 Transmeta (erste inna). 2.2, Relaia agent infetios — gad Contact! gandei cu microorgnismele din mediu poate aves turmatoarleconscige: ~ Contaminare: prezenja pe tegumente sau mlcoise a unui rieroorganism care ai se mics gi mw interaconesal eu sade ~ Coloizare: muitipicuea micoorganismeoe lx ive fesutuor ‘22d, ra ea acest si interacionere cu eu; = Infecie: miroorgaismele se makiplica $i latersfoneszt. cu ‘td Ul WHECTOASE— nme zen tudes meet Teteracimes diate guzda wiman’ gi agent pstogenicondoce Ia eavotaren voor mecaname de daptare: = Recunoigterea miroorganiselospatogene gactivarea rear de spare; = Adspearca microorgnismelor pelogene prin malice capable st cite apace andi de recanosere apt Rela dite guzdl si agen infecioi este iluenat de fictor seoprfi, climatic, meteoric, aimentar eare pot mica atit eis de apirare'a gaze, cit gi agresiitatea micro-organismeboe (auea2). ‘aa gota infection “Bere Mlpleare sos “ig | Yap {Paton de een Ince Ines Tosieneze dapat ig. 2.1 Rela agen infectios-gaa Agental infetion este un microorganism, dar mu orice microorganism este wn agent InfectionIn fnctie de rispunsul organism gard ft de ages inkefos, infetase ponte manifesta lnc, subelinc say inspareat (Tatelil 2.1). Tabel 2.1 Formele de manifestare ale infect [Ferma — | Carcirsiel Temple —) Tie aco lta ie = Locaint | loclizara gi mipire ager pages [-aboss ooo] inpoara dnt nun apropice cee | rita + Defoar | -nlipiaes apes patogen para d= |= ena ‘nrne sas apeopiere acest, casermne | ea Teele mini ar rset grea (tr, | eoecisita ste gna aera, wasp) eal | abssedetare Ss at, srt) ‘Regional | -agel puoso dpe para eH] TW tetas infu ganton infact“ nopranato. ‘exon: ate foeapaezlica uni | morn vena tists ole previ nba, marie “Bie rind de stare detin commence, iol “pose fume inate derail, beats Jimmie de eur dara (posible eae) |“ erica ‘su de pessena age plgen organism | ~con 01 NFECTOAS- nner prt suse ster media nd par ir Tvl cone tempor sa defi fae compe 4 pal Tate) rssena idan agent pon [= VHB, VHC feronch | cae pre lesan permanente in sutule | “HIV, braelon, roms eran sas lat toxolass Paro de | Fi Gonna prune sme care |= fre ah ‘liming toon conan sera | VHB ernst bse sau oui, ase rl fermen Manifest si evokin une infil sant detemninate de fxr legate agent nets 9 de Tatori el guzel Factor legate agental infects Peiogenttate este capacitnten unt agent ffeclos de a produce boa Viren soars patogentate se corlou cu sveratea bol Tal 22 Factor de vinenta uaa lace dap 9 pero de tig, “ocala rere prev, pa cw | sepiceat a — rmoalate ieat lcandte 1. Aaa “ab: pts Wa Si ropes pte “elma progenie: pura dears fear Fimo: Col, Salmon pKa Sep ina, pec cota tu ere sonora Ife) benno page incisal seed, Taare Terai Vesti neasazesepice 3 Copsofates Secolonzre —| wre Hye Tafeeia [mods blog Rn ToRIe aera Cassa nitpcrars | expul prnunocosir sau eingoseTer, soli | marfim gore Ssecptocral fA ‘Steoesdnel St gap A pou evolua ce crsicar, compl, opomacu Vite | |S Serfeet aaa Fe se | enerobactin (Esher Sly, cobain sche leap de receptor p= {Gigcotoctetum,isainine C(Posariom Talc) se pot evi apa page STG |- pation ‘membrana bacterisiapoi__|foseum),yersiniaactin (Yersinia pss), ‘aparents_|inanologe species a Steet Peneceor cet | ita (Viboo choles) fick manifests, cio bclegce_ | “rabesta | microbe) moda imnizre ait HVA 6 Exconimale Talon, retina, cma, onsale sus despise stupas Fata anal nfs past In aoufe | “Reco 7 aoa oxi STS TS, ae latent | situ dpa peimoiteti gs pete ection | ifs pice Endotxiels ‘rponeie le LPS da peter a Incr rem negative ert rupee rcFectorit de vinden sant molesle componente ale agexior Into cae fe cone ptogentae loath de gen specie sa pin Iicoban: Factor de vile sae dterminl gee ewan pin ef (comoconial sa mob (len, tatspocor ‘Doon iyccntd repent nansal rte de geen ce pote produce esol anf pra sere ol. Peroade de icbofe eae lterahl dice monet ponder gent fois nog apart rel seme de tol ‘In timpal ineubatiei, germenii se multiplict pant la nivelul dozei Toe dele pe cil in dept in canal in ce mila are fc i pout eine, stunt ‘lamstor le esti poste singe est el Pin tmecanne de aprarenespectiea, dar pune! inuoobge seme et Sb, uber find poste nol rx cu scelagh micro (ex: ire ‘sto exile angie repos, see lone) inne de poate de neue de agent tog, dea precede se uns melt: Demme epost ate dh {estnl vecneSapyfeoccs 3p), pecale ate Seproece op Sc kta) mei Saimoncto pt Be niacin, pleat pp, VEB. CMY, al) stp se esd (¥ rabie, toxin tetanica, HV, VZV). a Factor legati de gaa ‘Organism! unin dispune de mai mole bariee de apirare. Prima lie de gpirare ete nespectid, aiontad Meni, diferent e agent infos. “Apirrea specific acjonewz fo a Ta ep, moves un tip pent cea sistema! ian vit esipea mieroorganismuliaresor, 2.3, Apiraren nespeeiick ‘Barirele anatomice naturale Apes sec te eect ro Uni ber snatomice, cre itecvn rin mai mie mecane me “+ zie: inegriateabaierelor care oprese germ (© bariee de organ’ hemato~ainies, placentirk, = encealies © tegument 0U NFECTOASEinamorpntr sudo sot ea) ‘© mucous, protjate de strat de mucus respirator dies ento-rinr, “+ Chimie: medial aid ete nefavorabil deavoltitigermentor 1 la nivel! tepumentelor do acizl produ de glndcle sebecee si siorpare © Ianiveil micoaslo, de acdiatea gastric; Mecanic: germs sunt Indep de pe sopra tegumentelor Fin descunmati, transpire de lz alvelol mcoaelor prin gare ille respirator, fees de tse, trina, persalism, fest, etme; «Biologic: flora normal prevneinvaia genmenilor ptogen prin competijia pena reeelori sl factori muriv, prodceres ‘cterovine i menfiereaYonusalu sistem ima. Dect barirele anktomice swat depdgite, <© acivezi factonit de eptraze umorl celui nespecitics Factor umorali nespeciit actor! umorali nespecific sunt: ~ Licecimul: polipeptid os actvitate enzimaticS, prezent fn Tnerimi, salivi, secret nazle, plasm, lapte moter st zaulaile PMN. = Sinemul complements este format din 34 protene plasmic, tcivte “in easead’, fe pe cal case (de complexe antigen- ftcorp, fle pe cale aksrok (de componente sicturale rmicrobiene. ~ Citohinle: potpepide socrette do Limfoct, dr gi de ate celle (iivoblagi, cule endotetic), sub infvenja unor antigens, complex imine, factor soluble etokine) sau factor Fe. = Ierferonié (a i): eieopetide eu ol atv, antproliferativ munomodalior, = Fibrnecina: ghcoprotsind ow tol a aderenja ntercelaac, $i FagorFactor clulatnespeifeh, ‘Fagoclioa ee ce mai pte api mecaism despre (Clalle fgnetare “specialize” sant —Polimorfoneleaele netrofie activate de complement, fcr ‘hemotactei sau metaboli al ail arabidonie; = Macrofagele circulante (menocte) seu fixe (ceule Kupffer hepatic, macrofagealveolae stock, osteoclasts); ~ Clute "Natural Killer” (NK sere 7-interferon spot dstrage rect cebleletumorale gi celulele infectate de Veusuri sau tse prin elberares de perorne Ine nabsegeanticorploe seomplemenuli, 24, Apirarea specficd “Apirarea specifics umorals (Ianitatea umorals) Apiarea specifica umoralt ese asigurat de antcorp soll sau fix pe suprafua celular Anticompt sant secret de etre plasmocite (irene dia infoceeeB). ‘Antcorpi, sum si imunoplobuline (Ig), sunt componente ale sistemmlut inn’ de tip licopotee. Fisare itate monomeric de imuoplobolins este formar din ptr poipeptie, une inte ele prin pun disulfirice. Lanurle. polipepiice sunt consitute din secveme. de sminoacii specific, gropate tn dou lari grele ("heavy chai”) #1 dowd Innjurt ugoare ("git chai"). lecare Ian grev st wfor confine ete un domenis constant () ium domenia vara (V), responsi pot egrea ‘de anumiteenigens. Cele ptr lau se dispun fm form’ de"Y" cv dou ‘rae Fab, pin ce se lag de atzen gu fragment Fe, prin cae se le receptor celular sau complement (Fgura 22). “Antcorpiindeplinese ma multe rola: = Favorieazi fagoctoza prin imobilizarea_unor _micrbi, opsoniare sau tinlaea digest enzimatice «fpocteler; Nextaizezatoxinele mirobiene; ~ Neutaizeaz4 particule vile libre culate; ~ Distr cele intectae, = Blocteazt aasaca miroir pe receptors ~ iia inftamajin ineraconind cu antgezeles complement a 20U INFECTOASE nee pene sur ostens me Figura 2.2: Smuctra anscorpllor Aticorpl secret pot fi monomer gG. TBE, IeD), dimes (eA) sa peotamer (leM), Inutograma serio este wth penta determines ‘anatv gi procentualt a tipuror de sntcorpi (abel 2.) Tabel 2.3 Tpur de immoglbuline (anicorpi) [Rte | ser ‘Ohara Tee [oe | Pr ip Tapa Seca vl mash, sai, evn pe Hea | 198 | poten asin apie lal s monk ser foe | Avie cut pntra ieee pine Te innaes worl ntfs te income dint; aioe a TART pe Hed [1% | ifotet 8, conrbind a marare lo gue dag declan learn saan ia tee | coos | masoce tame erin aegis apes puri Ievouia infect inal se manifest un rspuns nun prima, ap ‘on spins in secundar (Figura 23). aFigara 2.3 Dinamiearispunsilui man primar secundar -Raspunsul mun de tp primar apre dupa 5-14 ile dela contact cu ‘un antigen nou. Se caracerizeaza prin aera in singe a unr cant mic e antcopi de tip IgM, care dispar In convalescen, find Inlocuii de anticrpi tip 196, Tp su Te. "Rispunsul imo secundar (anamnestic) apare la epetarea ontectlu cu un antigen eunoseut snteror,ciracterizindu-se prin true ialle Grail de anticorpi IgG. Rezistng ia infec ese mediate antcort ep Tg. Dupa infec cu agent monotipici din puncte vedere anigeic (Ge exemplu, vausure ucole, ubeolei, varie, ocionull)reitenia ‘steep pe via. Tn cal infer eu ageng care av msi mute push tutigenie, miata este Iga de subi (de exemplu, lime). Aplrarea specific celulars ____ Apia specifi celular et asigurat de jimfocitele T, derivate ints, prezent a sage, inf, due osoust,cortcalaganglionar gh in spling. Limfoeiele Trecunos antigenele complexul mujor de Iistocompaibilsate (MHC, situate pe supra cellelo gael Limfociele T constiuie © popuistie cella tterogenk: Th (helper). LTTe (sprees), LTe (tones) gi Lm (eu menor) Py 204 NFECTIOAS- rune set sss stom LinfcteteT previa po supa por CDA st erp fn ous sive ETH so Lia tee ys tal de line ‘Stout Linfcice Theestone aigonle sei cu okeulee MH I glacinoa mcrfgce Din lnemedialctokineor sexe, LT Intueazaa atten LB, Uo LTx ch wn ij” al ores mole infil Ts LT a n sor receptor CD. Linfocile Ts seg gun inen prin ctloe pets Libel Tea lf ‘Gowen aml, pin cores © pevlornew forare unr pot Ie SPSmr cet icine f newin a qupeoas cel (mares programa3 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC $I TRATAMENT iN BOLILE INFECTIOASE, bicep cae rStoepco enn ance ‘Stall Sencar sno peers de ber pr “dopo blr intesase ‘ated pinot te tana line ‘Slemmct pe martin ental vane i Rona Si Snumoe Goce Sac mses sun se soso seine ‘Stexpnt pnp ea averse ale bier Sing nos eter! tte ‘Steseouel pile sore eile 3. Prncipl de diagnostic ta bole infections Concept modern al medicine! bazat pe dover} evidence-based medicine) a6 refrt In liizarea nor date riguroase, clare si lgie ‘bjt pin metode tine, care xt justice decile medieale. Aceste ‘ovedi sa la baza claborii ghidurlor si prtocoalele medial care ne thideazl in paci ie justia deseo deze. ‘Diagnostica tetametulnbolle infects se baeara pe erteit clinic, aaclnice epidemiologic, Suspicunea de boos infefios este prima claps din algorim, poriad de ia identifeares unui eieris de Compatible din defini de cz. I cul vor afectiun eu severe au Contant rida, svpieunen de oaldinfecioas devine o wrgets, ‘ire impune interven rapide de management invites (Petry pacit) sa popula Tn fincjie Je numtal exterior evideaiate din define de caz speifcate pnt Becare boal, diagaostcu poate ft pos, probabil su confine 6 OU NFECHOASE rumen stuart mo Jcritri lice pentru dagnostcul blir infectioase ‘Crterile clinie Seats dn anarned iin dtele examen biestv al pacientu, 7 Tstreal boli precizuoa modivele consululsi medial dis, sinptomele si modal debuts, evoljia simpomelor, invesiaile 3 irtameateleefectoae pn a data consult. Examen obietiv, complet talent realizat, identified emene sindroame, care pot fi suficinte pentru agumeotaren diggosticlui sau {ne pot oven investigaile ukerioae. Sndroumee infectious majre fine fa practot sunt: sindroml feb, itee, dic, meningan, rear, eupv,adenomepali SPiTere biopic al pacietulsi depinde de vss, co-morbid trauneate concomitenle, eonperamente eu rise su rset legate de hnedil “de vat Canoagerea statsuliiimunodeprima sav jnmmnocompetent ete necesars penta orcrarea suspicivil de dignosti interpretarea adecat edtelor cline si paaclince Criteritepidemiologice pentru diagnostiulbollorinfectionse = Starea de recepiviate fat de o hoa infectious, aprecat pe ‘za olor serie steroe,anceedentslor vaccine, prolate cu antiotce: ~ Evionierea suse de infcie, analizind contctele eu persoane ‘su animale bolnave, altri eects — videnetes calor psibile de tnsnitere: (tment parenterale sau (ansueil in antecedent, contucte sexe, infer de insets, consum de al sau alimene din suse nesigue Examene nespecifce Examenele vespecifice evidentiaes modifcnle determinate de sgenulinfectos in onganism, Pinepalele sndroame biologice considerate pestra diagnostic bolo nfeciose sunt = sindoml hemtologc, valat pia hemaleucogramt; = sSindroml laflamator, evidenjat decrees vitezei_ de Sedimentire 2 singelai (VSH), proteinei C reactive i 8 Abrinogeaula: = sindoanele boehimice (metabolic, hepaie, ele) @xm de laborator pentru diagnosticul holilor infecttoaseHerolevcograms poste orienta aupea tipului de iafetie, et a putea preva etologia. In geneal, infecfile.bactrene deterind leucoeitozt cu polinucleoza, infectiie vile prezint ueopenie cu linfocteaumonocioz, iar infetilepaaztre se manifest cu eoziofile Enisl g{excpil, de exemplu moaomuclooza infectious ese caracterzaa de levcoctoz, dey este o boald vial, septiemi seve cv bili gram hepativi poste fi ino de levcopenie, chia i tm coil elope tcterien.Sindromulinflamator biologie este evident In majorkaea bolle ‘cteriene dara gn cele vie Sindroamelebiochimice pot indica dere lela ale infil ta ‘organism stu decompensti ale unoeafefunipreetistents. Monitorizre parametrior biohimici (gcemie, ure, cain, blirubiag, fosfaza Acalina, emine - ALAT, ASAT, LDH, amilize, rezeri alalini, ‘onogramd, gaze sanguine, ee), este necesara pentu apecerea evolu boi eficiene watamentelr aplicre gia prognostclu- _Bzamene specie Examenee specific evident agen etiological uel infect Meiodele si tebnizile micebilogice ulizate sunt clsieate tn doud catego: Diagnostic diet din produse biologice elevate (Sing, urn, lichidcefuorabiisn, sean, put, exudate, secret gentle, produse bioptice), pein evidenerex mcrobilor (hace, fungi ‘irusur,paazif) ead componenteioracestor: "Bxameaul microsopi al preprteor mative sav colorate: Tuolarea $i identifier bacterlor si funilor din ulur, dup nde de elur,propetiile eaimatie st biochimice: * Viualzarea efectului citopatie din cuurle vile pe medi celia, coaima de exten snicorp specific, + Evienjieea anor aatgene microbe pia iminofluresceatt icc (8 pera, Chlamiia spp vist pa); Evidenierea antigens: soluble din chide bilegize; Eridenjierea genomlsi micrbian prin tehaci de biologie rmoleculra: hibridizayea genic, amplifiarea genic (PCR). = Diagnostica intret (todiagnostc)dteteazsaneorpi speifch enw un_anumit-ageat infos, adied reacia mind a organism “+ Resin de alin; 04 NFECTIOASE— nrg ssn sett mdi + Restin defnae a complement (RFC): + Inmnoftuoresena indirect (FD {Test iminoeazimete ELISA (Enzyme Linked Immunosorbent Asay 4 Testu Wester Blot. Infect cea este sennalath de presenta asiorpilr de tp eM. so de eric deo a trul antieorpor total, in interval 2 4 sap rite tmagistice pent diagnosticalbollor infectioase Timagisca inde at ocupe un ro tot rai important in medicina moderns aducind dover ear gi verieabil supra pezenel uno magi ‘eanfitve pentru procesulinfciosceretat ‘Metodele imagistice utile pen diagnoscal bor Infectioase sunt: radodingnostion, ecogrfi, computertomografa. si rezonita ‘magnetics ascers. Tovestigpile imagine ru sunt de indiewe de rink mn practicn bolilorinfeetione. Uneori imagine obinate sunt ptognomonice penis Ssnumte diagoostie infefioas, de excmplu imagines exogrficl de hist Fite hepatic sar imaginle computer tomografice “in coca” pent: toxoplasinora cerebral imnodeprimai. Imagini radiblgice pulmonare po sufkiente pentru dugnoricel de localizre al unot infect Pulmonae: bronopaeumoni, preumonia Loker st pleurezia. Uneor, Exracersicle imvginior pot suger chiar clobgia boli, de exemply Imasinle de "complex prima” sau leznnle infikraive apicale din toberculoz Thcepretarea datlor imate webu cowl obligatory ev date ting de abort, Critertterapeutic n agnostic blilor infects Prob terapetih,deoumitt i dagnosti "x jvanibus om amelioarea sau remispea semncir de boall duph sdminsrazea une medica empires, stunel cing eologia nv este identical, dar est Saspectats in contet clini epidemiologic. ‘Diagrostcl ex jvantibus” tebuie considera doar a o solute de cxcepi, sume nd vin bolsawn est is perio gimp mune permite replace alr dover! medial, clntrind eu mire aeofie riscurile $1 tench aces decieli medieae.£2, Prncipi de tatament in bolle ifecioase Scopal taamenula bolr infecoase este combuteres agent infects gi lnurlor produse do acest asupra gezéei, Complexttes intervenor vigeardsinulan sau seevengia mal mute obective oN Combucrea ageatleilosie pra: ‘* Adminsirasea mediate animierobiene; ‘+ Adninstaea de imunogiobuline sear sau vacinuri, * Evacuarea colcilor puri, ans lind exe cx = Contarea dezehilrelor funtionale, insuieieta respirator, cardip-creustore, renal, care poste impune misuri de teapie intensiva rentilaje ait, diz, eclai extracorporeald) = Combaterea mecunismslr ptogenie escite iets inflam, hipcsecretiadigestivs = Comiatezeasimpeomelo (fbr, dares = Innnomodulaea prin timuarea mecanismelor prop organismal ent indepstarea infec = Asiguares'ingrjior de-mursing gevecal gi gi speifce bolle infectious, cenrat pe nevoile pacientui (AREA 3). ‘Tratamental antibiotic Antbotcle Sunt medicameate cae disrug sua inhib crqterea ‘organsmelor patogene (gr. “ani” + “bios”. -Antbiaticele Tn doze terapeutice aw afecteaa organismal gan, spre deoseire de antiseptice 1 derinietane, In sens restrns, anbiovcee se refed mums ta ncimirobine prose de mpcegair din so. fn sens lr, antibiotic! denurnese tote a ‘xtns supra (uur subsanjele atinsrobiene,inlasiv chimbterspcsle ‘bj prin metode do sine su semisinteza chim, (Casifeareaantimerobientor CCstifiarea dup efectulesipeaorgaismelorpaogene: = cide, cu elect distur: paretcde, viniege, fungicide, Ictercie = sstice, cu efect inhibitor asyprafunfilormirobiene (irate, fungiate, bacteriostatic) (Casificarea dupa specruleolgieaniparazksre, ative, tungice,anitacteriene, 104 NFECTOASE dame prt sen ost mse Medtcafa antparaiard Modiamneatele antparztare wilizate penta splot parson unt enumerate in Tebei 3 amen eelor na Tabelal 3.1 Paractcele tratamenta lor ati ‘iadicajia aniparaniar qj mebed alare ‘Neiman: Mtonazl (Fg) eine Chloregune(Aaen) “Aimebtde nertiate Diclreacetmide xan cate (Fura) hyroxjgunties nogeot: Yedoxt, Moaieqta Amwebiars a Albena, Monin: Tas Trehomaahaa | Navona, Tiniazol Tesperidaea “Trimathopi Sullmetbnaaale Clesperdion Mexosperidon | ABeaduole Furaaiin ‘Crpiopendioa | Paromoatcian Prieta + Su ‘Toxopmses | Spiramiin/ Carona Astronsiing Aoaquons ‘De clei Sodium stbolacoat Patt) Leichmanion | Alerstive Pontamitne Pann), Aboteriin ‘angio, amhats) ‘Chinn. Clrshine, MoS Malai __|Sutfadnin vimana Fans) "Tenaiode Facilns | Pasguntl Sobizosompa | Niemi Cade Nelo CCisicercoua | Pret shinesneos | Albensza Teale ‘Ascaris | Mebensoa! ‘Oxiorrs | Pyrantel past Lana migrans | Thabenzat "Techno | Deyerrin Filrios |Iermestin Oncor a‘Medleafia antiviral DDescopeiea de medicamentele antveleconsitvie un domenia de mare interes pout companilefarmscetice. De ace, pis i prevent as fost experimentte auneroase molecule envirala, ar poe a0 rest Darcrga toate eapele experimental si fi fost In practi Mecanismele de sate ale atviallor su compere a cele mai mute esauri bizate pe inhibijia repicchaeidului niciie viral, sutstiinda-se ca “fuse pietre de consructie" “sav inkibind. sistema ‘upd spectrl de activate, anivilele po aves spectra larg, sau resins lao ann categorie de vrusur (Tabel 3.2. Tabelal 3.2: Amtviale l nda for 0 INFECTIOAS- Inna pont dnt soko mdi “Ta Didar Seven Awe ‘Nei Savion, ging Topinavie Rosie Fosamprenvi _| Bana Raegrvi Dole ‘aero Tair mle eee anv sranerpid THR wa SOE eT rermespars Tanibiod a poe Tar de gran Titia eemeaal 2 (indica “Antivirale = " at —— Antifungicele se clasifici dup jintele terapeutice gi structura ‘ae HSV VCR oor es Sacto Tabla 23: Clasicareaantingicclor esi aT SAT a Ti Topcon | Moanin — Fl Zeke | Henan hon toe hacreepncal a Tanti ‘Tibi Teal Micon Tui ini | Kero imeue Eocet chum sete nen foe tne aC ABT Dec = Dassbuvir ‘Triana atone ‘exgosterolului Ona Yeteou Patapon Sine Fowcaiinidnt | rostainn iti sna Sele ioe ‘needa | Casting] ib sea prea carpe Sign | “Pho 2OU INFECHOASE name su at ma [Rasapiine Apna nei i oT, aaa] Medica antiacerian8 antbice) Armoviion | pnp ba Leino sepcemice su fate ce a: Clasicarenantibioticelor dupseaes de adminitrare ‘men! seni anion — Gale compeimate, abet, sepen per emilee ort roa, mening respatr = pete fle, fcoane prfzabil palberelofizat Tasalipasine | Oras] sales prac Inhalt serosa Clovactinn | pncinet Locate (oie): stu, guest, glo Doran Olseraies Amiblotcele Topice se ulead litt. ov prudent, stoi ‘ind recomendte inet cana gh dermatoe Ifectoae. art [Cain | Teatnn Prot ip, eral ap Infect. Uiarea pic + anbodceorebuie sk respecte urmBoarle Sera mitt ow fe rise pen fst sf nu fe aergiante, t_qu se | UreopeaRTine ——Raoelina Aeros fa GN ‘soa sstemie dopa epic Hoa pe pile sau pe mncoose, sh abt Mesciion | Enteobacter pp, Serotia sp, Sects aniniroian cA ra mae 9 preg ia de teen. Pecan | Cirbacer sp, Pees, Samonet Eo '. Clasicaresantibioticlor dup mecanismul de actiune Bacal as Beorsorom Bloearea snes! pret bctern:betalatamine lope RTRs ea oo ae = Blocares unor eine eseniale pen replies micrbilo = pan e chinoloele(ADN-giraza,ifumicne ARN-polimeran); ‘Teasivac Blcarea sinters car ice sana prteneloe:aminoglicrie, Pirie macrolide, iacosanide, tracing, hramfenioo!: rad cee | aa een een = Permesilzarea membrane cet iene sicope pie Menpoum | qPracrapnoas ccene Mtr cfulre micobienesicopeptil, Marponm | Pr acrgionn cp MISA poliepide; i Eneracac fc ~ Inerterejs cu etaboismat microbian: famine, sulumide epee : ‘Goa inte ew COP. Fiera E Clasicarenantbotislor dupa tractor chim (Tab! 3.4) snaant alerts =o esr seep Tabell 34: Anibitce: clase, representa indicai Jremotoer abla py ae ‘Cas [Reprningl_[ Ta iroareace ‘BETALACTAMINE Sea ‘Speci ass Morahan Raa | a a a TT Cs enertnceiacnes ial eas oe Sadan Ties ‘Acinebacter 0. Pests amas | Fenn Cain SCO, Racers. atwale enctinY—[ lion fosonie Alani Cai inet ever aa pa RS possnncied antes si, fem genesis, sein [eppior sinomicork lrg nla pe moan uracilae sao 20 MFECTOAS— rar pri ser sant da ‘Gena W] Catal | BON, Prados op ai TETRA jaca | baton, alae ‘Tamactm | aetna NU: ewerobaceaceae CICLINE, ‘icine | pastes als phase de reves a carbpenene set, bool Lyme, ihetozle, ‘Cefaralins | Saeco (MRSA). sino, Bitacoxs, era, peumonie [BON; NU: Pema pp ‘ycoposme, ronal erie Acinetobacter ene chai Tica ‘Sanne nest vers at peas = Linograalomatrsenerians Gram pone Gram nega, POLIPEPTIDE ine Infrilesitrice severe cu BON sracrbe ace, ert alreatent Preudomonas TRIFAMIICINE ——fampicat tau, oa, oan, ‘GLACO-PEPTIDE | Vansonisin, | stepacei aero aero abut! | legineoc, aera tn file Tecspanna | ajar enero bacl seafloor severe liter, bt tame, iste ‘SULFANIDE aifmeonarot | pouicior TU ca GN — oti flit | Sesto oxoplasmoca, malaria ‘CHINOLONE, ‘csc | ec rman cu BON sensi fom eps Norfexasin | CGPSuepiocos sulci, CON ufodrin _| RUM ‘Onacina | neaingoos oro), aco ([Dapazour roniaznd | fie aso esi Carooracion_| BON (Emrebuctaiaese Dept seats ce Feacaea= MOR: Daca aT [LMonitoacin | Haemophilus pr Perdomo Tandon AC: wid laine: utc TB: iho de bcos, ore ‘Satna |, Canplbace sp Leionle Spon ca pare esi, comb se ivr et Paann # {poh Mycoplosme sp. Chama exible eon Sm, Rickta sp Mpeobateriun a a ve Reacile adverse la anibioice "AMINO- rian | ne oe BON aera, MRSA, Guicozpe —Keaamicing | uid ensocoek. Pritepalele tipuri de react adverse spite dup tatamenta ereencinn sii sn: fea, + Inolrana local digestivs (dure sbdominale, vest, diaree) Retenicaa [sau ta oculadminsar paremerale (Heit, nod sabextana, vikaina ‘epmoane) MACROLIDE roman | Sera nS pi ‘+ Tosiciatea pata, esl, ote, neurologic, hematologist ese eet aan ‘© Seusibilarea, dela ari pnt la ge nance PRetmvanin | infil ca Chom spp, ‘© Bactroliza (efetl Herbie) Mycoplaome pp, Helicobacter © Dismicrobismele tn. = 9 Inereenja runt postneioase TINCOSAMIDE—Fisniien | fics ps Sn 4 Perurharea ravi embeopatit (Tabel 3.5) Stored gam pect sep ‘CLORAW Torna erat In atnecal tel FENICOLL ‘foie, cena carerTabelu 3.5: Casele de vse trogen pentru auiblotiee™ Ch Obeervat Exenple “A] seme | sti conroise Info gravide mu av ementat efee naive tess | laiy | stile pe animale repoducive ma az | boalactamiole stowe™ | Gomaestat due fel dar ms ert sta onli a fre god (| “ev | sil pe ainatle aula un psi | 65: 705re sigue” | se, darn eat ste contste som; | mscamece aporal beetles! alee Tao, tampein. Piruamidagen asian vate fanigenat” | > vaccinate (omer) 2 Saceim svouar acu ingen purist) Dips | > monovalent: ev o sia spe bctaant a vill — ‘contauentin | > ye pole, care comin cmp bate te ‘gent (ouine roveniod dole dou, tet sh msi mute crore apa calen de | > Parenteral cI, RIS merce COT, ‘adminsrare |” ‘subcsant antetnic bi trie ste oo Inactvad, aamscar(ADPA, ATPA, DTP, Hexacim) > Oral ater aniplioniettc (VPO) > ran nstai pre agp exk g ‘aes ail thane) Tabelul 38, Calendar de Vacinaren Romnia 2017-2018 ‘Virsa ecomandatt Veccinl Comenart Panels 26deore | Fe B Tasers 27 ae co. Than DIRVPEA ep B | Medes Ta Paouroconjagat ar ‘IDs VP Hi HepB] Medi de falie Poeun cn Ter DIP VEE B | Mati ae amaie Posse conju Ta RRO. Mai tae Sani RRO. Mai de fee ani DIRT Mee de fale Tan Bika Medi defame‘Reactle postracinale pot ileal, sitemice sav alergie(Tabel 39). Tabelul 3.9: Reale postvaccinale MANIRESTART ‘OBSERVATI eaofile | darere, cm rose, | ce ma cri, a pula aoe focal | tuner cul de pe at mare dup vccimie ‘dra, inmate incapacates dea fli | pra citv ore de la ads, rembruloscatd pao | “sum aotmiat, [|__| Stine spar dup 8-73 xe Renji | aif eae | po apr pd amines deny | febeumialghcefas, | accinuor al tert Stemie | alg at rnin reer a tal eare Ree esata, ema] eae mane CIT wi De, ar falegice | past vecie ‘xe mi sree suze de Ag vei tw de oak “Recomandit de marsing proton vaca 1. Respect confi de tanepo. deporte gi manera a vaclnulr rl voi vain pote der del un prodttor ‘Objne conn informa: fectoeard sreningul prevacinal vaccine, ler, rf Fropatse materiale ecesare penta adminstrarea (inclasiv tus de oc) erick demumiea prepare, indicat de inocu, temenua de Isorie privind tleranja la ale aceile 6 vali aspect cali 7. Teas vein eu especaeanormelor de apse; ‘8 Supravegheurs posible reat pstvaccinale i focal inocu, rem, ‘uefa sau aeicar pos eect advers LS, 9, Respetadovele inva dine Inoclr-dazele mai ici detent imomitate sibs, dozle mai mari po declange rectit postvaccinare Conse in ez de eae secundae. Fr OU INFECTOASE— nmr sen sud sessteny meses 4 BOLILE ERUPTIVE INFECTIOASE icv see arnt ‘Stance yet ecsut pneilldpr es Steuasch nile dea a inca ol one cote Moaifctrile iagnosticu! unui sums mare de afoeiun. Erie infetioase sont eele rl eevee Dingnostcul uni erupt neces urmioarele etape de anlizs ‘egumeateloeconsttuie. indie valoroase entra * Weotifcarea lesunlor elementare predominate put, vezicals, post sao bul (Tabel 1) "= Precizarealocalizii $i evolu lesiunior: dup tip lecunior predominant, erpile int generalize sti IealiateCunoagires ‘sonulut erupt, privnd context epidemiologe (antecdente de bol eruptive, vaccii, srg, contact familial sau In eolectivi), semnle reergatoare (ee, angin, cata) sav ataneate * Coreen cu ake serme cline (alin si evoutia. fede, ‘coantemul, sdenopatile, hepaospenomegalia, sermele~meningene, Aigstve, cic) biologie. ‘macul, Dintre tlie eruptive infetioase se disting “bole copie". Desi smorbiisen a seizutsemnifiatv datonta_vacinrh, interest ‘epidemiologic gi didacc petra studialacesor bo se meine actual. Re ‘emerpena boll vaccaabile este posblt dack acoperre vacialé in Populate sade ub 95 6ia awe ine 04 EPO pi era me aia Tobe 41 Caster olor pie dap ip erp a == pa eopt— [Demo Ba Big Relea wriifoonl —| Resa sa aren [sera Sep A Stain pt pT Sun crest fa Vans Taal Saf Sago Sime He ves aise ge —| a aa Ratats pa | cintire [Ben Finca —— [eat | | [Retertbes Pee omar etc te Segeml quer [roa fap a is Bios [eet ve Spc Sct, Peoaoas Sige Sane — [saa at Es ‘art Sta awa — [wma Besta va a Sitar se a po ese VaatDe Saal Sata pa See ee ery vin aa we Inve Yer croatia Bole enptive clisce sn: eatin, mols, bo, tal ET Stews malic faow Dukes megsereel pei exten si Taare | arnt — | Vis Ee tren nctt [Spc nears —| Rar og 42 Seaton oa eae Sein beens Rests arias See: elie ‘Scarlatina este boalt infectious euptivs, cauzats de sreptococul Heit sate Wale emnieaties 5B | | ptemoite ap A, mmalitad go. Ria, shat semen Eroiene Virssn ECHO 3.1.5, 6,9 16),Coxsackie A (Ga), ConactieBL 3.5) asa Adenovisec(T. 23) [ SURIE wa Wr [Rol phasor dpsch | artonla esac ‘Sotultobi[TWbetolesmiart bred Lepespiran Lapis Farce ores rear Oniten Ch pate Mice deena Conde alc Toxopksia sch Tezoplasma gol B. Erepi Varcls wa. veel Herpes 8 Wz. postloast [Rept asic HEV? [Herpes geal HED exe bee HVT? Hzpsul peal HEV Boal gutta poe | Cousali@ ATE ‘arcterstice, urate de descuamatie | uneor complica pidemiologie ‘Scarlatina este mai feevent in notinpurle rei ‘urs imtolnivinlor 0 consitee bolevil cu scala su angind streprococic. Caloa de transmiere este aeogend dicot, ma ra indirect in obiete contaminate. Recepiviatee maxima se laropisreai ite 5 gi 1S aj nd ra nite vse de 3 an Inonittea dup boalt este anttoxicl gi spocfck de tp, dar sat posh infectiultear eu ae tip de sreptococ. Btopatogenie Streptocoeul fhemolitie grup A (pyogenes) este un coe gram oak disp in lng, care proce hems compe fn jure colon de pe gelozt sige, Se csracterizeaz peint-o mare vaitate de grup (19) 41 tip © parte diate stepiococ frbemoltc! grup A seoreta txine ritrogene (A,B,C), responsibil de aparijia epi.Seeprococu!rimine la nivelul port de ntrare (rofvingian, rar ‘emanatd, foarte rar puerperal) unde se. muliplici si produce toxing ‘itrogen, care disernineaza exe responsable aparia epics ‘Tablou clinic Ineubatia medie ese de 3 le (1-10 zl). Debut este bruse, cu fbr, cubaturd, visite, dsfgie, uneori ure bom, urn hiperroma. Perio de stare se musfest ria exantemol si ensstemu Enantemal setts este reprerentat de ang 5 ccil lingual ‘Angina poate fieritematoast “in facia”, erterat-pulses Aa) pact. ‘membranoasS, Ciclal lingual dureaza 7 Pile ct ioaen sucesine limba intial burl se doscuama progresiv de fa vr la magi, sre ‘za "V"-ulu ingual’ Cling descuamarea este complet, aspect este de “limba zmeurie, tens congestonaa cw paple proemineate Pe msl es se reepitlzezi iba spare Exantemul ese cro papulo-ertematos spr, ial pe tune Jn radicnile membrelr, respectind pulmele 9 regiunes perioral. La velo picilor de flexie se pot dstinge uncon leiun lina eu aspect hemorapic (eral Pasis-Grozovici) Faiesl are un aspect caracterste, x obraji congestion, buze carminate i paloae perioral (-masoe Tato"). Uneor, rupia este uma de descuamatia Trfrecce nt i Jmbourt Date de laborator Investigate utile pentru diagnostiul scarlatine sunt: + nespecfice: hemokwcograrm, nuskeri de inflamajie (VSH, ‘binoge, protein Creativ), earner de uti specie: exndatul favingian pentru sreptocc. Obveratit: Renita! baceriologc negaiv na exc selina ‘Teal ASLO crete dup 23 stamina are valoace pentru Aingaoste Di Diagosicl scarlet ete saint po bara reilor Cine: obra +exantem + enantern Epidemiologice: conc eu 0 infecie suepococicd oxigen Bacteilogice evidenireastopiococul Bhemoliic grup A OU FECHA Inept de sos ma Diagnostic diereaga al scarlatine se fice ou bolls eruptive smaore (cupola, rbeols, rashal precmptiv.varclic, monoaucleoza infctioas), cu alte erupt vale doterminale de. enterovinsti sat ‘enoviusri, cu eriomele saflocoeze tone, eruptile medicumertoase seem solar Complicai CComplictil sartne se clasifit dup meas + Compiicapitoxice: oe oxic, ai, moet, hepa, nti, cocoa ‘+ Complies septice de vecinatate (aden, ot, sina, flegmon amiglalin) sau le distama (Septcemic, pmoumonic, att, ‘mening, boos cerebral, hepatice et) CConplisii immnlogice tardive (bolle posstreptococce) reumstismul articular” scat, ghomeriionefrta act fd, titel nodos, cores, weit, ‘Tratament Scarlatina ee 0 bal en izolare obligatori a pital. Tratamentul etiologic este Peniclinn, njctail sau oral. La psoance alice, alleralivele nt Entromicna stu Clartomicins, nepal igi specie de nursing so ‘Evaiare, monforizara gi ssinerea functor Wale ()Recolarca de probe biologie in cop diagnostic (D)Administearea eater antbioue ou Peni njctabil saa ‘ora, in funeie de severtate si tlernf, respectind procedure ener ‘Atenfie! Penicilina orld se administeaah pe stomacul go, cv 307 Inne ce mese sau 2 ore dp mese (Combatereasimptomeor fbr, rere, put dures fringione (Dasiguraea igen tegumesteor gi rcoaseor (OAsigurarea sporti lichidian gcc adecvate obras ‘tail bolt Gil hiro lactozahara) ()Monitorzareasimptonelor:tenperatur corporis, FC, FR, TA, iuezi, ide constin,daerioe ceils, dita, dose: ‘muscular, arias), simpvomelor digestive, exaserau snare (Evaluate gradu de dependent g adapeareaingrjor (Dhlzolaea pacieotlas th salon separa, cu masuripentswpreveirea ‘wassmer infos in pital, 043, Raja Definite Reo (pojarl) este 0 hoa infetioash cut prodush de viwsal ijl, etractenzth prin tse, cori feb, exantem ‘maculo-papuls si enantem specific (sera Kopi). "Epldenlologle joo are incident eset iar Sure infect o repreina persoaele infects in ziva 09 dup cexpunere pin in ua a S-a dupa debu. Calea de transmit este diets, soe. Tuniates dupa bout ete durabils,persoaneleneimunizate lind seeeptve la boa [tiopatogenie ‘Virval rjeolic exe un vias ARN di fila Paramizoviridae. Poura de intrereexto macoas zal conjunctival, unde virsul se muipia initial poi dseminesz. ‘Tablou dlinie Tacuba medic este de 10 ile (8-10 zie) Debut exe progreiy, im decurs de 3 alle, cu febet, tno de semnele cau ooul-tazo-roasiz: hiperemie conjunctival, hiper= Fermi, edeme palpebral, rinoree, we productive. Facies bolaval capi un wpe arated “plas” Enantemulsi mio “ese rorezetat do coagestic faring migalinnd, pieeteuhemorage la nivel palatal i semnol Kopick, care spare dup 1-2 zl de fa debut, sub forms unor pute al-cenui, cx alow criemntos, loalzate fn deepal molarlor super, cae dispar dup (2-18 ‘ore Dupt 23, fbra ae tein sh sca, dar evn nal ea puscu ot valot bake, soi de exantenul carters. Eropfia ete micub- ongestiva calla, cu conter_osregula, tendinjd de confre, ‘eprriginoas cv extindre erano-candald, Remisiunea eupil face in orden apart, sind pigment ezdual Diagnostic Diagnosticlrujeoe este suit de citer ‘Gne: fbr cata + exanfem + exantem piemiologice: contact inectan, ecepvitat antec (mvc) [borate unl dinte rmitoarel est pie Intro proba prove de lun er ex indeplineste err lisie » BOL INFECTIOASE~ nr pnt sur son madd Taare Vins polos ‘Detettea aid nile al vn yjeotos rezenaanicrplr IgM specific tn ser sou saliva Detectarea ntigenulalrujeolos prin meoda imunofluorescente dete, cu sicorpi monoclonal speci Diagrostcudiferetal se face ev ae ervpi infoofouse,Bateione sa vale, exanteme alergice, boa Seri ertemul expat polimor. ‘Complicat ‘Conpliaiespatri + Paeumona ujeotost (Heck), ‘+ Crupul jeolos ‘+ Kertia jolie punts, urmats de ulema cette ‘© Supainfoci bacterin: onhopneumoni ote, speicei 4, Reativarea uno infect ates: berpes,tberculoz, micoze Complicaineurolopice: encefalomelta acutt(apare a sfryit copie, enceflia eu ineluil up 6 luni de la erupi), panencefalia Selerozatd subacutd complicate tariv, dup ~ 7 ani de la erate, eb progeoteftal, “Tratament Spite ese indicat informe severe gi compli. Nu exis ‘eatamet etiologic. Admiaistrrea -prepwatelor de imunoplobulne Jeavenoase pote fi wis a imminodepia informe severe, Intervene specific de nursing vizeext # Combatees simptometor: fer, durere, tue, snore, usu conjunesival, dicate de espzabe, degiie * lentifcarea, monitorizrea stratameatulcomplicailor * Preveitea infect asceae spalic Asiguraeanevoii de a respia ese prioria’d la majritatea pcinior cu rool, impunind ~ monkoriarea perminens, asstrea Dacienor in tinpol accesclor de tase, dengjl postr, asparea ‘ecrfilr,admiastrarea de oxigen, nucolic, bronbodiatatoare stemice sau in aerosol In formele severe, poate feces venilis mecanicy ‘ae imerventi specific de erp inensv8. Profilane Rujeols benficlant do profilaxe activé ev vaccin cw vine viv stenuat,disponiil n forma planta (RRO), eu dout adminis: 9-12 Juni i'S ani Vaceinul este” containdica la pavide,sugri mic $i mun deprinas44, Rubeola Definige [Rubeola (oj) ese o boa infects seu produ de vrwsul rubeolic, caneteiaté prin eatar espfeor ujer adenopai sl exantem ‘macalo- papas. Epidemiolgie aboot are inciden|8 maxing pimavara, ors infect coast persancl inflate, cae pot ransmite boa ca 7-10 zie nuntes epi. Boala poate fi transis yi de pesounele ‘ate prezint forme lnapareate de boa. Se consider cforms inapareate Sunt de 2 on mal Revente deci cele manifest, Calea de trnsmitere este iret serogent sau wansplacentara TImintates este drab se instaleaz tn ura infil manifete su inapaeate.Persoancle neimaniate sot receptive la boas iopatogenie ‘Vural roti este un virus ARN, dia familia Togaviridoe. In uteoa dohiedis dupa nagtere, peat de intare a visu es rmucoasa nazo-erngns, pe care 0 nvadearS,disminind tn gugloe Tinga ‘regal Dupe slkipicrea Joals, virus dsemineaz3, transporat de cette Linfomoaocare. Erupia tegumeataa apace pin Tn ubeola congenital, virus tec transplcentr fn crs viet mater, diseindnd in fesutule embrionare sau fetal, @ err infetre ‘conduc la malformafi congenial “Tablou clinic Incabatis medic ete de 18 (14-21 2. ‘Manifest clince sunt diferite t ubeola dnd postnatal sta rbeota congenial, Rubeola postnatal Duta ee insidins, in decurs 602-3 lle, cu manifest generale {ctr moder, eas espiaior up, anrexe, ele. ‘Simptomatologia comund ese reprezetath de tumefirea mlionlo,-moderat_acij, mobil, ujor_ senshi, nespurstiv ‘Adenopatile sunt generate, dar predomind revomriculr, cxrvicl Poser, occipital, "Adeapptia precede ei o spin cru gi persist dupa ingore aeseit, constitu primal wltimal sen boli. 2 {04 INFECTOASE nmap stds meet xantemul este inonstant gi apare maculocongestivi, cv aspectal anor pete 102, neconiuete de dimeasini mic. Leziunile apr nil pe fa, Se genealizeaa In 24 ore, adcacroptia “vine plese repede (2-3 i) ‘Alte manifestsi tine tn subeols suat hipeemia fringian, semoul Forschner (pete hembragice pe palatal moa), splenoregalia ‘npoto-mogli, ara CComplcairueotet sunt rare: are, hepatia robeoi, encefata bootleg acts 2-tzle dupa erupt) sau progres (2-5 a), “Rubeola congentala: abu cline Infecia ubeolcd la Teneia gravis sfecteaz8 evohiia sari prin svort sontan, moarea fui sau nate prematurs. Frecvenfs i pul ralformailordepind do vrs srcni la momenta nec Tabel 1.3). Malou aes pot evens are a mir ‘Ocul mica lscom,etrach Audie hipeoczie ste Canace: persists calla atrial, senors ate pulmo, ceed Nervous: nicrcflie,tard ment, nfl, dele pst 4 Hemaoloie: purr wombectopenct, noni 1 Greate mie I tre Tabelul 42: Reloia dnre vest sarc ical malformaitorrubeotice Siti pest [ Rie malorma One 1S Dar 32 15-20 Te 0 0 Rubcola congenils evolati ene inSeia gencalizatt a nou- iscutul care se menfine conagios tin de 6 = 12 kn Manifest rnbeolei Congenale evoluive’ pot hipowots, adenopaie, eputosplenomealis,iterul, poeuronia, micarda, meningitt ttombocitopeia, anemia bemeliic, leucopenia, Pste 208 dintre cazuri 2 spt $I ‘nul dine urmloatele tre: paroxisme de tus, iasple zg0m0s, ‘slur fa fri acceso | SAU Episod spose a sugar {Latoraor- un test portv dite uemioarel: | 6 tolates Bordetlt perusidintr-unprodus biologic Weniieares seid nlacit-un produ lini Bw o 04 IFECTOASE— intercon ids este meet Levencitora cu lnctort (20-60%) are valoreorzotatv peat diagnostic. Diggnosticul difeeati se faze eu sndroml pertassform cu ake tile (adenovius, Mieoplamma pneumonie, Chlanidla pneumonia, Bondetltaparapernusis. cdberculoza pulmooae, cori sti bron, ‘bora chs. ‘Tratament Misurle de ausing sn zsaeapacienulul in perioada catara primate 52s) (DEvalures, montoriareafuncilor vise (DRepaus I pat, Hie $i neuopsie (DAsigrarea unui media list. crs, unica, redvetad fact fzclanjtori ul paroxsmeloe (raf, tim) (Dasiguraresdietei cu mere mic, event i aport aecvat de chie (DAsisaea ta tinpulazceselo de tse, aigurazeapermesbili ilor respator (D)Adninistaree medicaik antibiotics, antsive, ronbodilataoare, ‘oxigenoterpiei, conform pesripgieh ()Prevenizea siraintetiioe (HEducareapecintula gt anturaulu privind transmierea infect, anu de tatamear sisal complain Aotbiotcele se administer eat mai precoce. Macrotdele CEriomicina, Josamcina, Roxirwonicina) sunt recomndate de prind inten, timp de le, Cotimoxarohl exe tetamental aera. Profane Vaccinarea ant-pertusis se face cu tivaccnul DTP, ncepind de viesta de 3 lu Dupt imusivara vaeeinals em aparantiorp eld tip TA, aga cum se Insimpl prin imtniarea natural dp toa °‘4, Poliomisita Definite Poliomielta ee ool infectious epidemict, contagion, keterminat de poliovirus, cu manifest varias, de la forme inaparete 1a paral impresioane Fpldemioogice Ii prerert, pllomitia se sles sporadic su endemic Inf In curs de dervotare (Nigeria, India, Pakisan, Afghanistan). Programal OMS (te eradeare a poliomiltei prin vacinare, schuut torbiitatca, periodctatea manual i sezonira a boli ‘usa de ifete este strict wan, eimioaea visu elizindo-se pe calernofaringans fn fza ial i Teal, timp de citeva siti} ‘hp inet. Teansmiterea este fecal-or ‘Vivsulvsccnalstenbar adminisat pe cae orl se elinind. prin fecal, putded st recspereze viculena in edial exterior. Poomielia soci vicenii ac Inidena de caz/2S milioae vaccine, ator $e vnuull vaccnal modifica care contamineaz contac rcepiv Veururie poliomitice av tri subipu ine: 1 (Brant), 2 (Lansing) $3 (Leon. Subp I determin oni revent para "Mecanistele patogenice se desfigars dupa tet scenari Tabel 1) Tabelal 5.1: Forme clinico-patogenice de evolie a infect polomielice iezaisme pope oma cnn] Bvoioie 7, Rarundaea vivo pocaledigetia a] Asimpomatiod | Reatie respite #-extndrela ganglion regions $e produe Ac nctralizan Depa bark digesverrpaei>> | Boala ino’ | Rezlue ‘rene minora > fst reicalendcei] (0, sping, fat) une se aii soe 5, Daeinars dul elondatan >] Poe nga | viremia majors deminaeim SNC | (meningthca | sechele infestiansronior dia coumeleantrioareale | ctidel) | Perce ‘suave spin pant detp neuron | Palio paraliied | Brees reer prerie BOM NFECTIOASE name pen ur sit mes ‘Tables etinie Manifest clinic sunt diverse, rventasimptomstie. Forma paral este cea ra grav manifesta poliomiclte, Facts favorzant peau istlaea paraiior polio sunt sexal smasculin,defcieleimunologice,eforurle mar, ajc inramusculre (812-4 Sptimn manta debut, amigdalestomi, Inutatis este do 7-16 le (3-38 ze), Peroada de invare ("bala minor) dueued 36 rile gse manifesta pin fbr fring, albu digestive, mialg, sahiaigi, mening cu ‘isociie cto-albumini in LCR. Sindromldueios ese predominant cesta, Period de tare (pratt “boala joe”) durears 10-1 ile gise manifest prin mono bi tetta/pegiparlizi ale nevilor cranes Tneresarea nervilor eranieni IX gi determing tulbrit de degatie 5. respira, ca perco vial. Sesibiltate cutarata i senvorld sun plstrt ‘Tanspuejiie si extemajile reci sunt comsecin. tulburtlor eurovegetaive aociate. Palle polos insaleaz rapid (n 48 ov de debut) slau urmoarle careers: Sunt dei ase, eu hipotonic 5 mig actvesbolite Sunt asimecrice, de inersate inegals, predoming la edna nembrelor ~ Totereseczl meh agonits pie veiaseapar prin contact rye antagonist ear paste ona = Relewele oxtzo endinoase sunt diminaate sa abole = Sunt urmate de atrofi i secele Period dereuocedae spraliilordarec8 spt, chi ani si ‘vohicerd tn ordne inversi instar. Recuperarea maxim se face in Primele 3 luni (50%), poten de ecuperare ind de 758 fri, upd 3 ani. paralizile amin deiitive, sociale cx ato muscular, deforma oscase 9 tulburieloe tice Datede aborator Diagnostic virsolgiev poate fice prin mete drs, de olae 8 viral din sereianazofaringiand (saptmina 1), seaun (siptima), LCR sau jsut nervos, pein cultri pe mei celulze sa prin meiods ‘moleculae (PCR). Disgnosicalindzet este indict de evidenteren IgM prin tenis LISA sau de crosterea de 4 ort in ditamict a tirului de anicomy euralizani sau fixator de complementDia “Ci lnc: pare wad Tas a oO <1 aa OS suspiciune clinics Ctr epidemiologice eatin zonkendemich Cte de abort olaes unl VP cfs rine ius su desivat dn vac, dae exists smilartate 85% penis 15% pet vail atenuat confit Dingrostcul aierenjial al polomieliel tr peviada de “boalt minors” 52 face eu infcfile acute sespirsoti, ria, bolle diareice acute, reningitele ch icid cla. Pualiile din peroada de “boalt majors” se ‘ierentaas de polievrte,poliaicslonevie, enefalomiclte infecpiouse ‘sau nenfefionse,aceidene Vascular cerebral ‘Tratament Nov exsii tutament etiologie sam specific peau viruul poliomisite In formele nepuaitice sunt necesare sinplomatice (angie, ‘sedative, menfinerea repel pe dura feel evitarea efor timp {602 slp, In forte paraliiee,repausul ese abso, cmp de 10-14 tile dela intlerea paral. Formele severe necesitipotezare ‘espirsorie, dena} posal, aspirajia secre, chisr_trabeosomi, Medici simptomatio ext snageria sedativasivasodilatatoae, "Metoda Keny, const In aplicai eld tin de 13-30" la itevale de 2-4 ore, dave 2e fare tlt petra combacerea dures spastic mascot antagonist paralzier. Misurle de kineoteropie urmiese Puneree In. poniie fziologe a mombrelor paralizate tn fiza act. Recupearea 9 reeducaea, muscular snt recomandate i pecinada de rogresie.Trtamentle ortopedce i chirrgcale pentru coretares Aefomiclor se pot spia i perioada de sche ‘Profilaxie Inprezent sunt dspontbile dood tpuri de vaccin snipoiomitite. ‘Vacs! atenast Sabin (VPO) peat adminisrare ora are uilizare resins, din eaza risculiipuralilor posaccinal, desl are avantale onl reds, adminis spe i iit locale intestinal, Vaceinl inmctivat Sa este 0 suspensic trivalent adminstad injectbil n Tr OU FECHOASE rrr soso mai (csbcatanat), Avatajee sunt sabiliates, ecient, tolerabilatea bund hse {a imunodeprizai, dar are cos mai mar is administra paratal. 85, Tetanosul ‘Tetanosul este o boul inecioal grav, neconagioss, produ de toxion facil tetanic, carscterzais links prin tims, contact peeraliza gi erze de contacts prone pidemiologie [Revervorul natural esto reprereniat de iebivore, care elimind srnenil prin Teale. “Transmitrea se fice pia pitrndere spore Ia nivel pligior macoas,cuanae, trie, ombibiale, chirurgie. Receptvittea ete georala in absena vccinii Etiopatogenie Clostridium tetani este wn bacil gram postiv anasrob, sport, mobil Formelevepeaie. ps) 2 eotnne: eanspsnina. {In absenja protected vacinale, spor pitas prin solile de ontimitate cutaeo-mucoase se trasforma it forme ‘egcaive, care betes toxin etanicd. Acest proces este favorizat de absenla oxigen Inve! pig, din catzalerinllor de necro scheme i corp sia, “Tetanospusnina migreazhcentpet de-a Ing axonilornewonor motor i trverseazt sinapsa, Dochews eiberare neuraransmifiorlr ‘muscular erste roosol muscular i produce contactrs musclis ‘Toxina poate afect si sistemul nerves vegeta, prin crerea catecolumiaeloe, eu efet de tahicarde, arin, hipertermie, tapi Profi, hipereapaic. “Tablow cnie Incubtia ttanosu este de 3-30 le Debut este insiios, mu ra bruse, cu sential rig, paresteri 1a nivel pig, ansietate,crampe muscular, Perioada de invasie dureazh 24-48 ore si se manifest ev fbr, trismus, prin comractura muscterioe 4 isage, prin extinderea contact) Ja. augchi fringe in percadn deste, contracture tonice permanente se geveralzeeed si apar contact puxstice dureoase, ca atin Paticulae:opstotons,emprostotoms, ontotos fies ou aspect deriste Sandonicus". Anoxia poate fi consecinjaspustelar muschilor spatsi luingeli. Factor de prognostic nefavorail st ncubfia ma mich de 7 nile, perioods de invarie tub 2 zie, vartle extreme, paroxsmele sublet, hipereria “Ttanosul localiza esto 0 forma rar, manifest cu puraizie la poana de inva “etanosil yow-nscutuui ape La 12 zile dup natere si debutenzh ou difcutte de sp Di ‘Ci: cel putin 73 eer > Contastura muscular dureroas inal a nvelal mugetior smaseeci sia gaulo, determined trsmas (sos sardoieus?) > Comractr dureroas a muse runchisa > Spam genraia,freevent opisioxomas Epidemiologic: NA borate: opti ever: > Iolaea Closridi tan ine-un focar infects 2 Detetarea toxin! ino proba de et Poscia vaccinalé poate ft evaluat prin rivein!aneoeploe dal toxin, Titus mai mari de 001 Uiml ae diagaosticl inpeoabi dar ma exclad. Diagnostica dierenyal al trsmusulat se face cu angina sever, sheesal molrul de mint, Negmonutuiperamigdalian, ata temporo ‘mandibular, prota epidemic. ‘Coniractra tonic generlzat impune diferenirea de meningitle seocefaile acute convlsvane, abi, oxiaia eu send, inoxietia tu fentizne. “Tratament ‘Tratamentalpatogenie este porte sae a obictv neutalierea toxin ciculmte cu see attetanie (SAT) 20 00030 0G0 UA Ia aul (10 (00U At la sugar in doz niet sa ew imunoglobulind atta (IpAT) ‘umand $00 UI fntrwmusculr, peferait fish de se- Concoment cu euzalzurea toxine se theepe'vaccinarea anteanics.Tratamentol ‘tiologiede elect este Metrnidazofl S00 mg iv X aa X 7-10 ae sau Peniiina G44 MU x 5-7, “Tratamentul chirugial al pli, prin dbvidare larg, uebuie feat tt mai presoce, Tr 804 INFECTOASE— inno zenu tudes este mee Penta sedare i preveniea contrac proxisie se adminis benzodizepine dizrpar 10-40 mg i). Alle misui necesare pentre tramestultetanosui se impun ja ormele grave, trate In unit de terapie imeasivi: respi asa, cumin, inubabe, tabeostomie, control cisfoncilor egetaive (cabiarimi, vrai ale essai arterial, fb), “Ingeis speetie de nursing ‘ilar ciate din cae ravi bole nw ee ne {DAsigra un media de ings Tit, eat fone. frase mins {Seavescurtate):blnaval NU ss ear (Prtgeaza pacienalericurle caurtice natn prose (DpRecokenzn serpent inancoge si poblemierobigce (HC, cal pags) Sunes administer subi (D) Adrimisrenza era lgAT espectand thea de stare i deseniiizare (Dsontorzers Tuntile vial nemaral, ota ei itoseacisoe do coacta,ieiin rapid csi dala ‘ial prose sbiarstee ‘Aksar respite prin tania muscu repo, fact cose si anal plerpalnone (Dimerctineaza cu pacientl anaauratic,eitnd manele iis (Dyas mein NU im (DAsiurealimerita parcial Stand cont de consume eesti, perils (MAsigura sup emesiona pene pci sprints pin cade momen rofilasie Profllka tetanosull se face prin vacate conform calendars rajionl de imunizare, cu rapel ATPA la 5-10 a. Proflaa etanosul ‘neonatal s face rin vaceiaeagravideor. ‘Adie in carat plagior tie ttangen este prezenaté fn Tabet 5.2. Tabelul 52. Attudinean pli cx se reanigen Serwveit [Trae] — ama | YS [ager aa aa eres — Ha Tee) fre oes a Poet |e =6 ANGINELE ACUTE tice ec cru: Sidtacach ying nies de gi ‘ene pencil deangne Steels conente trea de mp bere vine Si canoach madness genet aie Je eng pes Sen tare, as moose ein, ee 6.1, Detini Angele sat inamai faringene localiate sau extinse La lil smigdaliene. In sens general, nojtines de aging se roerk la seazaia de ler, sponta sau prods de degli Rino-faringa este o angi exis suprajacen, la veal acoase rwsale, Stomutitele sunt inlamayi ale mucossel cae eiptugeste caviatea rat nivel Joga, gingival, Lingual, vestibular sau la nivel buzeor, teor aso agin 62. Casifctr Tabet 6.1: Casificarea anginelor ap aisiogs [Angina vila Inesese —baceriene “Tai wean esa do Tn Far sauce (oti) apa soluie | Angin see ‘Angin croice Dapkapasal [Angie temas, Anne pao amstomo-etlogc | Angin pssudomembranosss ‘Angi lero ucersstice Sngine venules sa fens 01 FECTOASE nro pet sents oer mai Anginele po fi manifestiriindependente sau pot face pate dia tabloul unor tol infectioase gonerle, de exemply n.monanicleozs infestioast diterie grips orion, ubel8. 6.3. Considerati epidemiolgice “Anginle my inidens general crescut, par sporae su epidemic, tai fecvent In seznnul rose. Eologia cea mit frcventé exe de nat viral Sweptoocul grup A (SGA) predomin’ tn exzl anginelor bacterin hecestind inghoste $ atareat aaubloeadecvatdevaroe et ote ‘eassmisibil ridlea, pot evel cine sever (forme toxics, set oxi Septice) sau esc entra dervotreasindoamelor —possreptococce (aot, RA, valvulopati “ratamentl antibiotic de eatin al anginelor conti la abural de tbo, favoriaind aparia i spindize renin laste, 64. Tablow eine Febra poate face din tabloul clinic al angel, dar debutu, Jncnsita i drat varaz in fete de eilogc ‘Manifestarilelocale subjective sunt dominste de distgi. Ganglion regional sunt tmfia, uneor durerosi Obietv, a examen ariel se pot identifies dere aspect ‘Anginele eriemaiose sunt cele mai froovente forme clinic ‘Mucoss farnge ss Infor amigdaiene est hiperemias div, Esoiogi ste viral epezitd 60-90% dire eau, “Anginele palaces dsing pin depot pulote, care pot 8 ispuse sub fora de puncte abiioaseproeminete pe amiga angina fleas) sa situate in pofuncimecu descidee I supa ctl “Anginele pseudo-membranoase sink carcerzate de prezenja epoctelor purlete confloeme, eu tendiga de exindere in sips, har depayind aria amigdalolor, care aeopect micoasa leat de ajiunes ‘oxiselor mecrobiene, Angineleulceraase gi ulcerosnecroice sont determinate de ssocet de germeni pe teren cu apiare ocala compromiss “Ansinele veticuloase sau aftoae aper sub forma de viele izle sau_grupate “in buchos", cae evolieazd ca ulerai sperficile, fesingerine, cu aspect mat-cenyji, relat dureoase, uneori complicate cu stomatit. Etolopi ee frocvent vial (vivsuri epee, vrwsal feb sftoase, vusuri Coxsackie}, malar bacterin (teptococlanerob)65. Investigate lborator Investig utile i diagnosticulanginlor sunt hemoleucosrama, rarkeril de infimaie (proteins C resctivd, firinopen, viloza de fedimentare a singel), examenul sumar de uri. In functie de co- ‘morbidity, isfunci si compli pot faeces ale aalize. Exudatl faringlan peau cutur bactrene este standardul de Aiggnosie etiologic. Testele rapide penta Montifarca antigencor Sstropococice sunt deosebit de utle In practi, mai ales inservice de Smbulator 9 de urged, deoarece eresezath prompt asypra eto $i perme deci terapeitica baat pe dover, evn’ souibaterapa iui, 6.6. Diagnostic Diagnostic anginelor are ous exape: 1 Recumogjiea angie! pe baa simptomslor ‘amenulu faiagian al exameaulu general. TL Diferenjierenanginelor vise do cele bactviene(Tabel 62}. Tabelul 62 Diaguosticu diferent al anginlorsreptococice $i virale subieatve, [ri de dagpetic — Angin stoccice [Ange vile pidenitogie vie Coit mar siaduti | Supa scp Comet epiteic | need suepccico_| Vien espratr_ Debt Bree Brenton Feet fats Vari Ctr spiro Absent Pree pest ing ‘Bane, em moder ti, Distagie ina pepe, | aspect gaat pest acon Molen Inte Tabor Leteocte Lescactora PMN | Lescopeni, LAM Sivafanace blogic | Pez ‘seat Exit fring rau | PMN gem +++ | Ls geen Cac SBHIA | Prezent ‘ise ‘Swept | Pou Neat Tara ae 0U WEECTIOASE— Inner sen stdout made iat Tagnosil eg angio bsteene + Motel neces: mim sere, cepesor lingual tapos stile ent ext soe RAC 9% sr min + Aeckehncfewt: Cota pros * Reson {Spal mine, derinteters, wie, monte male 2 Capa pusennt eat ein pose, pant exe soit sh shi igor, st epie pps sh AAA™ 3. Se induce tampon meni bl fang poser, se ciacee sfc ok de nv amigo pron 4 Seems 5. Strapon pi aor Con de eas pet wee de sap, ane Conpicaie apnelor po a pA TS + Blades fm vei «press infamtor agen sa ‘sevfigmonal ois ing tonsa mening «Supra taterin san mca + Mecano ete Mecanismo! inueaege: eer odo, pupa Henodk- Schonlein,pomerlotita ait, reunatisnstcua 2U 2. Tratament Traaertl ani ee juin ty carol anginoebctescne ss spatter, pretend Pesci G sa ap do? le: Alesina Fenkllncor pose ft Amoxklinn. Fetoanee ale la Powel Pot Pei crotise Tai 28 ‘Devan rac peta infec vere, nce de Smo TT, ‘es expunere a tere ttamcnte (OMenizares fini le eerie spi aor compat (Decombetees bret ca mijoas fess (OMentoeres yi combwereadrerior finyene x compress aleoolizate aplicate pe fafa anterioara a gitului ms {DCombweres sepinfrior ee pope ora prin split frien wren apart Se step cle (Dasgupta og dere de Hie (rin fee, spa, viet) ~7 MONONUCLEOZA INFECTIOASA ict peer erat Sidetnenet meester const Skeancucchptgei tle de apron ans pac ext 7. Definigie “Monoaucleoz infectoas (,febraglandulua”, DoalaPeifer, boala aqui” osteo Boal infctioat i contagioat exchisv umn, prods ‘de primo-infecia ee virwsil Epstein-Barr (VEB), nanifestcd co fbr, tnging,polladenopati st det hemologice cateritice,persiserle mu tin dupa emisiunea bol “72. Epidemiologie Sore nfeci’ eae onl bolnay cu forme apaeate sau inaparert de boa. Receptive este general Ingen maxima se registro ite 14-6 ania fete gi 16-18 anil ig “Transmieres bolt se face de cele mai mule ori direct, pe cale serogent su prin saliva, Infeciacuvitus Epstio-Bar dup tansfuzi sau ‘ansplant dela donata cu infectie actv este dscuabil. TInecile asirmplonaitice sont Treevente In vite mici 2-4 a) Forme aipice de boalt sunt obigmuite In vrste mari Dupd unele studi, 95% dnte ada ice 35540 de aan anticrpian-VEB. “13. Rilopatogenie Viroul Epstein Bare fce pate dn fails Hespes viride. CCompooestel structurale sunt Inveigl extern, capi si genom ADN. Echipamentl antigenic este repezenat de antgentl precoce, ‘antigen capidar , antigentl membeanar gt antigenl nuclear. VEB are Afniate deossbitt pet foie Bs celle epi De le poarta do inrare reprezetta de epitlis!farngin, VEB ‘junge im formaivnilelimfoide Tneale sau la dian, prin diseminae infact Dups mulipcare, viusul este eliberat in singe (viemie) st OU WFECTOASE—Inrner sen sds mei eclngeazd risponsl mun de tp umoral gi celular: Dap prmonfeete, ‘VE persist latent in organism iaeapa vi 74. Tablou clinie Incubajn este imprecis determin (4-8 stain), Deburul este necancteristi, ecvent insidios, car bse, ev ‘manifest inflamarori generale: fbr, mil, cefale, ate, impeten, aishagie. ‘Manifest elinie dfintori ale MN Angina (85-98%) poate avea aspeco valle, ertematons putas sa psenbanost 9 pest 2 apa = Fea (97%) corespunde vceniei, nu se inofete de frisane, sdureazkpernata deinvave gi de ste, poate evolu th pod, remitent,intermien, septic epreseaz ptt in te spt. ~ Adenopuile (04%) predoming cervical poser dar pot fi prezente gi avila, inghinal saa geveralzate, cu dimension arable, Sensis, mobile. Manifestrteelnice inconstante = ‘Spleomegalia (75%) ~ Enantesm peti la nivel paul (50%) = deme pelpetrale 03%) = Hepaomepalia 20%) ~ Erupfa cuanara spare spontan i $-10% dine cnzuri, Gecvent erupt creselad seme duph adminsare ampli (0. 0%) = Tetra 10%) 75. Diagnostic Datel epiemiclogice pot aveasemaiatie in eal proveninl intra feat epidemic, dir a ptf enificate fn azure sporadice. ‘rape diognstculu de mononveleors sont [LEvidentiere sndromai mononuclecie pe bac ~ terior clinice: feted, anging, adenopatie ~ Griterilor bemutologee: leucoctort ca timforonocitex8 5 pezena imfociteloeapce(celnle Dowaey) 1M Diagrasieul etiologic de mananueleoe nections prin = “Tes Paul-BunpeltDavidson sa ~ Determinarea anticorior speci de fa28 wets anticapsida TeM.Irolares VEB din exidatalfringian,salivs stn limfociele B prin teil molecule sau pea clr vcd pe medi ceulare nu sunt indicate petra diagnostic! curet al MNI ‘Alte modifier biologie inconstane, ule penta diagnstcal unor| localictisle MN, suat cresereaniveui serie al enzimelor hepatic (ALAT, fosftaa alan), eretoeabiliubin, prezenja criglulinelr “76. Diagnose ferential Dingnotcu! diferetia al MNT. se analizee’ tn funcie de ‘manifesta clnce predominant (Tel 7.1), Tabel 7.1: Diagnstcu diferent al mononucleoceinfetoase Misi iNT airs “agioa MNT ‘Ale agin vie bacterone, diet ‘Angi pst austice aT INT Rujeokn ubeola Sarat nical pln? Tinfomenca ME ese ct sa coi ‘Sire manor “Toraplasmaza de primeinece Beals CMW i node Proifeia HIV Les Ptnaicanetos (eibatazons, enzodnzspine, idamcing) pata NT hepa vile A BC, ie Res psn cv adenoate | Neoplasm - Mat Coagenoe ‘Secs 172. Complicatit Compile monoauoe iets sut *"Hematologe: anemic spastic, anomie hemi, teomiboctopenie + Neurologic: sindromm Guillain-Barre, mening, enceflts, rel, nova + Cardiac: miocari,pericatita {041 IFECTONSE— Indo getn std sosteny mes * Respirator paeumonia inertial, insuicienla resprtrie obstruct + Rupture spenict + Sepminecile bacteriee Sindromsl de oboseala conic se soci’ flevent cx virus Epstein-Barr i pote apure dup MN. Aces sindrom este tnt insfiient locidt etiopatogenic. si Se defincye prin sens, fatiga-biltte, hipersomnie. rai, persone mal mult de 6 in Bolle mulign su asocate inet ev VE sunt timfomal malign Burkit (vorzat de © predspozte genetic), carcinoma nazo-taringian, Jescemi ingoblastit acu, noma histockar, “78. Tratament [Nucxistttament etiologic, ngiile de nursing find sufcientein majorite czar, Masur specifce de musing ‘(HEaluarea, monitorizarex fune}lBr Wale evel paloma, co rotate sup respira "pacentl poate nora into n cazul obstruct ()Combuerea eee pein iloace fice (DEvaluaea, monkorwarea si combuterea dure fringe pra msi de reaps, confor st comprese locale (Ealuarea, moniorizarea gi combateea fcuk de a se alineats, Asigurnd det eu alimente mo, hiratareaadecvath (MCombeterea rscului sypainfectilor respiatort asgurtnd poziia riicath a capo, permeabileaten cor respirator, igen oral: (DEucaiapocieulupivind reel fn earl don de stg, evkarea fortrilos, ricul de rapt a splisei, complica neurlogice, ake complica (DPreventea anssteri inti a ake persoane prin msi deigens personal ambien ‘Adminisares comiowroaor Te Ga Sar paws T nasssek anil severe, peor combuterea tunefarlfiringiee si obsustiet respzator, Anibiotcele sunt justice momai in caval suprainectilor eS ws pain8 INFECTIILE RESPIRATORII ACUTE Obie sete cara: ‘Siegen pinplde czas omens aleve repaoi venous denied car rise de ag ataiea act ca ‘Seeder rapa § ip ‘Shines xls ot lice male space de wring per onde somal tes ‘1. Prezentare general a infetilorrespiratoil Infecile respirator determina ect de mlioane de tnbolsvi ‘al, flue fe prinelecauze de moraine din reaga hie. “Monifetirite scestor ines sone consecinta depp bareehor ture de apa a nivellapaatula respirator. Clasicrea se poate face opi edologic gi sediu atomic Tabla 8.1.) Tabet 8.1: Casfcareainfetilor respirator Bk Vial — Brsene Func Panis Ta ai —| Te Tae Ftc Smune One Ta ae To Tae Brome Brome SET RRA aa me mE or de: cece! sm sale nnn gis rbot re BU FECTOASE— rarer uses ain mdi 82. Vivaele respirator, Virozele respirators so caratezeae8 prin inidena crescut, contagion eeseuts i eiloga divers In rezect se cunose pest 200 fe visi cu manifesta eespirstor. ‘tloogle Tabelul 8.2: Agent etologit a virezlo respirator Virasarieoedlizre | Sovran ‘edule respirtore ‘purges pier Rinovins Corea “Visas ev eaizare | Enterovirus respratorie variaila | polos, Coss, CHO ‘Viuauri as — nfo | Movin repeat in carl utr bol | rari, tian earle Herpes vrs WE. cMV, VEB Togs vrs tet Manifest tinice Rinita viral cuts Rita este desumtt popular “gura", Exologia exe predominas de shinovirusurl gt coronvirsir, Inewbfia este sts (2-3 zi) Manifesiile sum Linitete la eat eaal, eu obstrcie azal, stint, ‘Booreeapoasa Tectia exe Tima In poara de inte, explicid! ips ‘eben forme comune i abseata Inui dup boat gi imbolnavile repetate. ‘Rinoferingca viral acuta [Nofinea de rnoaringit indies afectarea concomitents a consi nazale gt faringiene. Incabaia ese curs, specifica ageniloretslgii implica: rinoviusu, coroviusir, adenovirus, entec vw, virus sina respirator, vusurleparagrpale, Catal nazal se soci ‘x odinofagie,adenopaisabmailre ifed ‘Sinus acutd Sinuzitele sunt determinate de blocarea secretilor produse_ de mucoass inflata a nivel! sinusuror. Manifestnieelinie sun fb 8frisoane,cefilee, dare le ffi, sere nazae. Se mai pot aso ase. lal, disfagie, tue st edem periocitar. Radiogeaa Indica opocfieea ‘Sinsuor,mgroyares mucoase. aringla ral acuit Taringa. sepczitd iaflamaia egivali subplotice, care poate complica 0 Faofiringitf, Cle mai fecventectiologt sunt adenovirus, ‘esol sini espiatr sav views parapriple. Manifest cliniceearctorsice sunt disfnia gi tsea avoue. La cop ace gi aul, febra esto mderatt sau poate lips. La cop Ini. din cauza soprafeet mii orfcui gli, iflamatia poate aera ‘ver func resprwori.Crupol apare pin” extndere inflam Taringene, cu lringo-taheo-bongitt obstuctvimnfesatd. prin feed, 36-C gi simptome resistor | © pocumoniesevert | 5 Geoes din cau uei toi respztoi sever Cite de abort. cel puja un tes ine wroarele RT-PCR peatr vis asia * caturceloare 1 creterea tirlsi de antcorpi eutalizani de 4 oF, pe serur |__1 pete ain period de bolas convalscons (up 10-142) At investiga de laboraoe mu sunt conelodete pentru diagnostic Hemoleucograma ete neciricterisicl, lesen normald. Radiogrfia plmonert poate avea aspect variable: aspect norma infra paahlar Spi, uneoropaca mizronodulre sa in band. Diagnostica difereal a) sindrorulal grpal are th vedere ate Infect vile (virus sinc respaor, adenovinsurl, enterovirus), Infeieu germent ape (Meoplsma, Chlamidia, Coxiella) gi sindromul seu Tespistor sever, ‘Tratament Boinavel cu grip se ioleza le dons, spitaliara ing indicat Ja tra Informal severe sau complicate, ‘DElaarea gi montorzreatempersur, sermelo! ial, dare ala logit vel) . (Evaluates ricurior entre evoluje. severt gl complica pein ‘entifiare co-morbditaor si comporaneatelo (supravegherea si identiearenprecoce 4 complicailorrespzatori extarespzator (yAdniaistrarea medica analgerice,antipeice, decongestionante, ‘onfoxm preset (DyAdministarea origcoterape duc este indicat OU NFECTIOASE—inrunarsentu sents me (Dersea wmidticare seal din pee ‘Asigurare aporai de ie Asiguavea igienei mucossaor,spllrea rucoaei orle co solic ‘slink (DFusizareainformatitor necesare pacientul gi fai sale privind Ingsjiie (DPreveniea transite infcilor, respectind preeaunile patra bolle serogene. “ Profilaxie CChimioproiaxa cu Osehunivir est recomandatd postexpunete le persane nevacinate TImanizares popula, eu prortate a persoanelor ev vse mare de Inbolnavite sau de complica, se face cu vacein antigipal, adapt In Fieeae an la tupniegriplesigbilte de OMS, in finch de prognorcle ‘epidemiologice wi viwologice: In prezet, se vilizeaza vaccitur st teuvaleate, cu viva tenuate sau indctivate,dupt care se devel imucitate la 10-15 zie de la admiistare. Vaceinuilerocombinate at svanajl de afi msi bine tolerate, iceplad a fwiliate din sezonl 2017 2018. Aderenja la vacinare poate fi imbunitid prin administra ‘acu prin isi mazae sau eu jenjen. ene PETE aml te pr a pecan pest = Viet > 65 ant ~ Bona ou afetinieroice pulmnae, cardace, resale ane, Dz, HIV ~ Copii ttre 6 lui $i Bani, care neces ttament cu acid scetsalcle arta cron juenil,boala Kawasaki) ~ Persoane insttinalizte = Personal medial gi paramedic. CContandicajile vaccinia rial son temporare (Boll inecioase cute, adminsrare recent de imnoglabuline) i dtinkive alerile lao).9 PNEUMONIILE INFECTIOASE bite specie cw ‘St cnonsch ene patel infec peumonie ‘Silden crete de dnote pet pmrumonlelnetnse ‘i Inelagh rene epdemisinge, egies prgaote dte ‘ecient omentare 8 eco Sicimamed petacpie trate yi Snervefte de musing pete ‘cent 9.1. Definitit Peumonile infecioase sunt procese infamsforii acute ale prechimii pulmonar, alveolar q/sab inertial, produse de dite ‘gen patogen. ‘Cinficarea actual a poeumonillo curing dou catego ‘+ peumoniile comonitare, contactate fn afta spall, * paeumonile asociteingiiilor medical, sprue la. paclent Sila puro wnisesantar, manifesta dup cel putin 48 de ore {upd internce sw dup contact cu service medical 9.2 Epidemiologic Epidemiologia preumonilorcomuniare FFctoi de ist peau dezvolurea pneumonilor comune (PC) ‘unt fat, esta peste 65 dean, nsuficienja cardial congestv, bolle cerebro-vscular, boil renal cronize, bolle hepaice rome, dibetul Yaar, broaopseumopatile cronce» obsttve, _drepaoeitors, faecedentele de pacumonie bacteria, spitalisile in uhimol_ a, instjonaliarea,imunodepresie scundare splenecomiei,conticoterapiei chinioterupieioncologce in ume 6 lun, SIDA, et. o wv BOL MFECTOASE-— rer pert ssn sour me “Mortalitate paeumonilorcommintare variant fancied etiologic fi grvitate. Decizia aupra dull de Inge (anbulatr sau in spa) ‘epinde de seul de deces evauat prin scoral CRE-65, cre so azcuza pe lurmitosrele ercrialterrea recent a sii de conten (C), eresteea Freevenfrespiatori (R),sederes tensa atrial (blood pressure", B) ssa peste 65 dean (Tate 9.1. ‘Seorul CURBS esto variant a scorlii CRB.6S, oa intrpretare ssemsnatoare, care ia in coniderae on criteria suplimentar prin ere tei peste varie norte, abelul 9.1: Sconl prognostic CRR-65_ cotetn | Sor] Sarde TR] poms Conon 1p sede we FRE 30min tp on TAcdomnttges | ip | 3) iseeroee, ‘Tadeonmnte 2.2% [Ness iernre de ‘Varsta 265: moe ata rae | -Epldemiotogia prenmonilorasociateingrijior medicale Factor deri pen poeumoaileasocite igriilor medicale (PAIM)sunt utiizaea ontezelorendotabeale cx venti asst, vet peste 60 de ani, bolle croice asceiate, prezefa iniils « goculs, Inervenile.chirugcsle recent, venatia prekingitt, tahoosomia, reitubarea fo curs watamenzulu,rulburtrile de constonfpaologce st indus de sedative, lburdrie de degltve,poltraumatismele, ratamentul errant, povijia de decubit dorsal, aaeateleantbotice anterioare, Imernarea’ preoperatore mai mult de 7 ile, iterenia chirurgiall peeing ‘Sursa de ltetie poate fi endogen, reprezsnatS de flora sapeoit ‘modifica in medinlspiatices, sau exogend, transmis e laa persound (Polaay, personal medial, veka) sa rin media spaces ‘Aces pacumonilcomplich 20-40% dine veatlaile mecanie, conse a doua caust de ifeie nosocomial gi prima cauzl de dees %Inte iafectile nozocomiale. Prognosicul este inlueja negativ de vrs, Tocalzaea pneumoniei, etiologia cu Pseudomonas aeruginosa $40 Acinetobacter spp, egecll aatibioterpici empiie, ssociees Imunodepresi, deteselrespatori, sau yocul sep. 93. Bttopatogenie Biologia preumonilorcomuniare Elologia pacumonilor comuntare imine necunoseus intro propontie mare de Sanur char et cu un standard medial avansa, din fauzaantioteapiel cipiice abuzve, investigator insite sau Implicti unoe geen pre idetifeabi (vias, bate apie sa gree culvabil). De accea, cuneate fecvejel anumitoreablog mierobene ‘ste necosrtpontrualgorea uta trap anibaice adevate(Tabel 9.2). “tiologia pneunonilrasoclateasstonfl medicale Euoboga PAIM este problematch din perspectva_problemaoe jor de een pe cre pen geen pl dei ea tnacesteinfetil (Tabet 9.2), Tabelul 9.2: Bilosiaprewmonilorcomuntare comparatv eu a pneumonilor asoeat ngriilr mediate Peumonil comonitare | Paeomonl soca igri medals TSirepococn T Sscesces 39 (50%, mewoniae 2 Bacil gram nega (05 2 Vir Preudomonar op. 5, ace tie: ‘Acinic pp. Mgeoplsen ep Fmerobaceracen Keil sp, (Clam sp Enterobacter spp, Serratia op eginsl sp. 3. Fungi (10%) Bac gum nga tapte consti infos preumonice sua: 1, Penetarea germeair a nivelpumonar,realizal maj eveot pe ‘ale arogend, cu hacer exogene sa endogene cae migreazt de-thngel iborenitrabeo-ronsic imal rar pe cale hematogen, In cursul ‘acteriemilor. 2. Deplgirea bariewlor de apirae nespecifid, repezenate de sparatul mucoeilar dela nivel epiteluh respirator, slv, deseuamarea Ccllelor epiciale de la aivelul orfaringeu, ctl de tus, refexul epigltic, surfactant alveolr 96 yg 204 MFECHOASE nro pet ssn sete mea 3. Deplsicea capaci de apirae polmonart imunt unorals (Gounoglobuline A, MG) si medias eel. Ateraea mecanismelor de apirare este forza de unele confi puologice (Fabel 9.3), Tabelul 93: Factor cae imerfera cu mecaniomele de apdrare ale gaze Factor nefeent Mecanime de nereregh ‘aur congetei | favre inl conju ortaigian | ab eles letice 9 dese: fveizcaa Color ertrngls ou BON ‘cade obiatea nuratilor Tateile wa inhib activites nacrtagelor PMN | inf FIV Sead spans LT-CDE ‘cde prodtoses de munoglbulin alee hemes 9 mean ot 94, Tab clinic Formele comune (pie) de paeumonie se manifest prin I. Serie funeionale respirators tse, expectoraie (mucoss, pret sau hemoptoict, dures torscice,dspoee 2, Sere fizie: ari trongice. sindrom clinic de condensre pulmonar 3 Sindrom ines general fer, soane, curbaturk In formele aipice, se aboclard fecvent simplome nespeciie: cfiee,simptome digestive, mig, arta. Semele clinic respirator Complicile preuroniel sont: + locoregional: abcedae sau extndere pleural (pleureie sero fibrinoas, purulent) generale: "joe septic, _bactesmie, diseminiri _bacterene Sccundare (mening, ate), decompensarea bolo peckstente (Giabe,insufeina renal, cari, 1 istunctie respiratoranne sf00NE BOM INFECTOASE draenei mesioh 95, Diagnostic Tabet 9.5: Crteri diereniaeale preunontlorbaceren i vrle Diagnostica complet al preumisi pacurge rei etape: Pbacieian vial ‘A Diaghostcul nespecife de pacumonic — = = 4 B, Diferenieren paeumonei bacerene de cea nebaceiant (Tabel on ae ee a 93) a edie sa oa -Prevzaeaetologiei Tw prod ex ‘Ceri penieu diagnostic especie al pacumonict Sen aise] tins, ar aa | bers a a Cini: semne ssimptome compatible cu ditgnostiul peumoaie { repute ‘preted cba, Radiologie” ‘alu ster Excideree ator afetiani cu manifest) aseminstoae: embolia mona, insuficiena catia’, aeoplarile pulmonae _! ‘Dok meta Sow oS ene Ke TF Tabel 9:4 Caractere anatome-radioogice ale pewonilor “i Seine cise | aps azo aba insecure reapestone ‘Sm adiofonee | epuctareomogant nba | iia perironbavaesar Susepmeaat SH erecit ec ‘tr oclno-ag ‘ng cefaa,ash darce ‘Tip | Caracteristct | Caractere anatmo- | EUlogie pean | “radoloice ‘atologce frecvent Prsimonin opiate omogsnk | Exist xno acoclar | Sreiocceus eoasau | aaaisun | lcalatimrealveokr | peamonae Toberk | contra Pram Popsia eclre, | iit lamar | Vira intents | hirtaraie"n. | foplasocia esa | Mjeoplasme ate nel esti | Chant onjuntiv dn pet | Ricks ttolar serie ‘nerbalre Tirenks | NosreTaulre | pracsu jis dobar] asl Gan fprenmenia | mate" opciai | Eel! booinelor | sept edule sab | tmadseexinde | Stflocsi etinas, ve alveollr Veils fenflents avecnnte apo pea ino ‘senate tn mai | endcbrongnavecle | dena ral fb esa Pulrmona un sau bites nee tenis bce mere ee ‘iam ane | uologia se poate evidenia pia metode direct sa init. Investgaile microbiice se reaizeara prin cura urna de antbigramt din produse bolopice semnifictve, sputd sau sage (enocuitr). Recoltarea spate Indica diagnostic etiological preunoniloebrongtelor Materale necesare: minus stele, mused, recipione sterile penta colctarea spate ‘Accidente/ineidente: Contaninareaprodusului Realize: {Spal mail, deinfectaz, sue, montcart mangle 2 Sentra dopalcolactor 3Se insriegte pacienul <8 resize profun, 58 rugeae gs imine seereile i eipiatlcolaciot NUSALIVA | 4, Se pa dopa colectorl 5. Se ctchetears 6. Setranspona rail labortor ona deere pec Tele de sep, ancpse 9 ‘avalalbroaho-alvelar (CBA) powe fi necear in fom vere, ape sau in poeumonle apirte dupa suport veal.Examenele ctobacteriologice pe four colorate, din suid si LBA permit orenares rapiit asupra ipulul de bactent asoclte infer Psuronie. In carl pacumonilorvirale sau cu germeni api, arcu Ealivabil (Leplnela spp, Chania sp, Coxe spp, Mycoplasma spp) Aiagnstcal se bzear rn al pe investiga serolgie 946. Tratament {Txanee ais empire de print nef, resonant cami "prevail comntar const stores anoxic ‘Shvulns sau efron in gene «kn (Cetisonn ston Cesating) aco sa cu oorchinnlo etre “tame srbotie al PAIM exes in fone duet spl overta ge ramen tera Tal 96). Elsuens pce do msg npmevnoil come ‘Dials radi dependent wo capackai pach oe # Color pet desire seu medal {Delors conteraes for wal, co porta «fence ‘pian eet, legit helt FOCG (TD yRemsctor ad respon acest cara {Dideiesren semen deat = oor, sees de te, voi aieah plows, dee toraiehscheret satis Se_ ones, erro sane one, cons ere cones ire sedi {DAsblaes paso in np actor de wesc pail de ‘gern teres tc pcos execree “DMelizres scrip apt den ponte ctr {Damininies Songer peck Sek ete cm {DyReokaree de rote Bolgce peu anal, Remocur nea de ‘coms ‘Dinettes peta neti ontoson roe {Dactkies fumes seul agurea conor temic ta {Dette tempers corpora lose ines {Dhawan stir dake cst {Dpadminsrares medal, conform presi {Dione pce dpa tal neq leven spe ser in SOU NFECTIOASC— ure sens outer mea Tabel 96: Tratamentu pesmoniloraociate ingrirlor medica [Pi presce | Natta anteriorew | —Tratate anteriores] ‘ii hice [Case | Sanpiine BG] ‘amon Became pwc + AG! Cirononsing PN tardive Now seere Severe ‘Suspisune BON: Blactanine | Blaine antpocanie + ttpiciaie + AG/Cipro | AG/ Cros Snspicune COP: aleopepide | Glicopepidtinzoide | 9.7. Patcularitit ale pneumonllor dupa etiologic Pneumonia pneumococick Poeumncocul ese un saprofit al clior respzstorit superoare gi eteeing preumoaii ma sls a viet extreme, ln tii, spenestomin, Jimunodeprimai (HIV) san in complicate gripe. Pheumonia preumocociek se. previné cu. manifestirile clase etutal ruse cu fson, feb, junghi onicie, pone, tahierde, case Inia seact,apoi eu expectorae purlents sat ca "jeleul de coutze” Aspectul adinbgie este de condensate bari, CComplicaile pot fi insuiiena respite, ebesul pulmonar plereza, mening, septicemia Tratamentul saibotic de elecie pent tuple sensible ete Anoxiilina Ig X Sri Avind in vedere extnderea rezitenfel la fe Juctamine, se spreciars ch exit seul preuococtlah eristent dich pciotl a primit catament eu B-lactmine Ia ulimele 3 Tani sal a fox Spializat ultimele 3 lun. Pneumonia staflococies Peumonia staflococicd pare cu fiecvenld maxing cual pidemilor de_gripd gi afecteazd mai ales virstele extreme. Inecia pulmonart stacocicd se poate produce pin aspire, inhalire sau ‘lseminarebematogen, Broshopnesmonia cu fore de condense multiple este cet mit fiecvent manifesta. Aspecele aiologicesugestve st Preumatocele(imagin boos), cu sau fra nvel de chi, eu pert fin, cares pot rupe in ples 0~ Opactii nodular mnitiple cu tendinja de sbeedare (carificare ‘ental siconflare, deminat in mai ab pula = Enpiem pleural ‘Traumentl antibiotic de eefe pent stafilococul sensbil este COnactina +" Gentamicina. In cazul snflococul netilino-ezstene (MRSA) se recominddVancomicint sau Teicoplinins Adminisarea anibiticelor este ineficin in cazulaparjil empiemulal, cod se inpune reajl pleural, Pneumoni eu bal gram negativ Klebsiella pneumoniae apare vaiabil In flora saproftt calor asriene superoar (I-60%) gi determin infettpeamoice mai ales la ‘arsine ara Procesl pacumonic se localzeaa predominant la nvelo Iobilor superiors ae tendinja de necrozare 9 abeedare. Evol este de biel sever, fulminant, ex foc endotoxin gi mortalitateerescuth (25- 108). Paeumonia cu Pseudomonas aeruginosa nleste predominant la tongs ernie tat tn aatecedene cu anibntion sau ca infetie ozocomialt. Bvolueazladesea sever, cu complica Paeumotia cu Haemophile influensae ete do ip dif si spare specific a cop eevent soctatt meningt, epigititi sa te Tn general, baci Gram nogatvi din infectile poeumonice sunt seoibil ls efalopsporne de ata generic, weidopeniiline, tara, Imonotectami, Tuoroqunolone, da Watamentulaatbitic ae webu sles Tuetie de sensibiaten pricules s tlpini folate, mi ales In cal infer eeoeiate spar. Peumonitlevirale Paeumpnile vile sunt carctrzate cine wi raiolgie de aectarea fesutlei pulmonar interstijal. Unele aspecte legate de_muniferile oeamonitor vale pot i sigestive peat etologie (Fabel 9.7) Tabelul 9.7: Date orentatve peur etlolopa prewnoniio virale ioogie Date orientate ‘ial | Conta pide wezonie ‘Adenovins| Aseie onc adeno Savi PPE jolie eu dare TSE Virsa de sor — CMV [Tere inno 102 vy OU INFECTOASE amor prt stun stn medoh Evolujia pacumoalle intestine este favorabils, co except ‘sugar 3 imanoseprimajilor. Diagnostic etolgi se bazea pe reat ferologice si pe evidenfieaenigenelor vile prin metodo de Jmunoflaoresconld. Cultura vals astele molecule (PCR) au indicat Timitate. Tratament etiologic este diponibl doar pent pacuoaia hspetica (Aciclovi),gripal (Osltaavi sau cu vin sina respiator bavi), Pneumonia cu Legionella pnewmophita(ebra de Pontiac) Legionella prewnophila ese un baci! Gram negatv ubiguiar, co crogtere nacelular, cuvabil pe medi speciale. Legionllle se rmokipicd ip iter cellelor fagoctare, scipind acini. ‘omplementlui sic si amicorpilor. Legionella repezint® (15% dite ‘eumpnile comantarespialiate in Europa ntaittrnd © moralate de S08. “ransmiterea se face prin commie hido-aricl, prin contact eu obiete contamina, lasalafis de ar condijonat de reigerare, psi, gui robinee, canal, echipamentemedicalerespzatori, Nu seeunose tsuuri' de ansmitere inerumand. Factor favorzar Infecc co legionelle sont virstamodie sau avanst, furatul, tls, imunodepresile, bolle’ cariace eronce sa tronkopeevmmpatile ‘struc once. (Caactersticle clinic ale pneumonie cu legion un = Incubi de 210 zie = Debutul bruse, cu fbr 40°C, ming, dispnee discordant ca dlscrefa semaclorobicctive ~ Semele exapulmonare asociat, cu localizare neuropsibicl, (cefae, confiie. com, ate tlBurtetneuropshcs), dlgesina (ued abdominal, dae) sau real (hematuri. Aspecul radiologic este nespecii, dar mai fecvestapuropacti alveolar ls alvelal una nb inferior, eae progresesr8 rapid de an lb aul i iltera- Mai ar se poate asocaaspectul de pacumone intestil siplereie tele nespocfice de labortor compatible cu diagnostiul legioneloasi sunt plinucleoza, retenia sand (eejteea resi retnine)ctoliza hepatica (regerea ALAT 91 ASAT). ‘Antoticele de elie pentrw talament lgiovelonst saat ‘luoroqunolonee gi macroliele, administrate 14-21 zie 03‘rier pentru dingnosticalteplonetoret Gini: persoan cu poeumonie pidemiologi: nus pica Laborator 2 Metode de contimare “Deter antigensor soil urinare(eosibiitate > 805%) lola din put su din a stsurianatoice normal erie ere rtp Leola pauopia sop Ise EMetoe pent dagaosti de probate -Deteja Ag=L.poeumohilla spt pein FD “Ideatiicares agent etolog pent Legionella poeumophil in secre respirator “Tea crest de Ac L. pocumopbilla feo sigur prob de see Paeumonia cu Mycoplasma pneumonie (agentul Eaton) Tafectia cu Mycoplasma preumonie este endemicd, cu evohie epidemic transmit interumin’ roger Ele rata copl cu Vata Sb Sai dar se manifest feeveat copia mare sila adult ink, ‘onsituind 5O% dine poetmonile apt in coletvile de adult tines 3110-205 date pesmi spitalizate Caractere clnie tle preumonil ev Mycoplasma preumoniae ~ toetai lang de 1 span ~ Det pares 839°C tse sea, predominant ~ [Asociessemnelrexrapumonae efile, mile erp, ‘ing ula benoral Aspect rage eae nxpeite, prezeatindiae ca infikmte recur ill-ale nis itera, a ach opacobare Sa segretare ac ees plea “Date de laoratorotspecice sot ornate: Iucocho ex polinslsrd, nemie hemolten cerca wheat de_sclimenare a ngs. pozemaagltinlr a rece (/60 sa race als porkive peat he. SOL INFECTIOASE— Inne seu student sete mee Diagnostic etiologic se face prin metode serologic. Rescis de {ixare a complementlut (RFC) are seamen un eu mal mare db 1/68 su a crestre iru de 4 or a2 determin succesive, Cultura pe medi Speciale (Hayflick) mu este de uz urea, “Antibiotic de elec sunt maroidele sa icine, inp de 10-15, aie. ‘Pneumonia eu Chamydophilepsttacl (pstacor,ornitrs) Omitoa este 0 zo0nozd eb rezeevor natura vir (peste 30 de spec 4 piste), determinata de Cilampdophila.psinac, cu manifesta, fredominant pacumonice. Se tansmke aerogen prin contact ct pst Infectte. Recepivitatea este general, cy muna slab wecttoare dap bal, explain reimbolnavil CCraceristiile clinice sunt: inubata 1-2 stpramaint (maxim 4 Siptimin), debuiul bse sau progrsi, cu feb (8-40), fsoane, ‘ofl, mini i stare general allel. Tablou clinic este dominat de Simptome respctori i digestive: disfagie, tase persistenta neprodacin, ure toracee, rej, viestur, deri abdominale. Forme. severe evolueant cu dspce, clamor eters semne neuroogiee. “Aspectele radilogice tndlnte sunt atic, reprezntate_ de: conglomatele de umbre fine radind de ail spre tar, uneor asointe ‘oni, atelectazi tn band sa revarsat pera Datele de laboruior indict" miiessi neseciice: anemia, leucoctova sau levcopena, rete ransaminazelr hepatic. ‘Diggnostcul eologi so azewa pe metode serlogice (RFC, ELISA), lzoliea Chlamydophila psittaci din spud, singe Say materiale erotic, pe cultures diel icaeor liza. ‘Alibotcu de elects este Doxcictina 200 mg timp de 10-15 ail10 DIAREILE ACUTE INFECTIOASE ice pce curt: eistneneoonen ce dare aa infrias Stenumer pial cae decane pope de eine ‘Siemon wide pen aa comply compte ‘u'r esi ge ons te hee 1041, Diareeaacutsinfetloast ‘A. Definite, clasiticari Diarees acuta insur climinres peste 300ml de materi feral ta 24 or, asocia cu reduoerea consistenel gi crete. ffecvenfe peste 3 Seach (Anexa 6} Tabelul 1.1: Clasfcare darllr ifetoase OU MFECTOASE ramet suse sate mek Cauzsle diaeilor sunt: infecioase, tice, madicamenoas, ischemige sau osmotice.Infrile conse cea mai ffecvens earl a itll. Eologiadiaeiorinfecioase este divers abel 10. B. Epidemiologic Diacile ute infetiase (DAD au rezervor uaa sau asin, reprevenat de bolnii gi putrid microb Receptiviates petra DAT ste general ‘Transmiteres DAI este favorizatt de mille mmdare i se realist * cect, prin conic ou urs de infeti, + indirect, pein apd, aliment su biete contaminate 1 prin vector (aust, roztoae). . Patogenie Micrbiomul intestinal confine peste 500 de spcit bacterin, Aistibuite in anumite propor care conibuie la buna funeonar a tubal igs. Alerarea ell biologic testinal, att pein prezenya nor ferment exogea, cit gi prin modifier cantiative sau caltative ale fore ‘edogene, pune in lens o serie de mecanisme de aparare ale gaze. Dac ‘acese mecansime sunt dept, aparmanifestirie DAL Agent infeciog ai DAI sunt earacteiai de prezenjaunorfatori iin | il py, Saal Pen Rhian Coxmincer | de vine tt 102), iene 5 Aarene, | Tabelul 10.2: Factorii de virulenta microbiand si patogeneza DAL ble ath eal aia Tesi pe ‘move hes ma Ca) ‘ara | sre op mS ws Ee ‘Sn | samadaacl Cans pli Boon i ioe ine mie cae | CaS Cora un, Grd Spine acs |Z a — Ss Sie omeessae rege [Seana sea sreaen Sent [san | ele aie a be pce steee tcl] Seon, Meas = Seca Cn ite Eapompene | Sa Tiare —] psn de adhe Saale unis pet pce oe a Dinca lab Cs merece oe ”jn DAI sunt aerate urmitoarele mecanisme de apicare intestinal buriragastit acid, peistasmul inestina, veil de raucs protector, serail digestive. _. Princip generale de abordare pracics a DAL 1, Recunoastreasndromaildiareie conform defini deca; 2. Culegerea si analiza datelor anammestice § epidemologice penta ovenare eogiet gi idetifcareariscurlorepidemilogice: ‘+ evoluia cut sa eon ‘ereul imenocompetent sa menodeprimat utlzaea resent de anbiice caatorle recent (males in zone tropical, cu santa defictara) proveicna ezabi dint foca epidemic sa zo, + setificare alimentlr ape consumate 3. Excluderea aor cuze de dae neafejioas (agnosie dierent) functional (cole spastic) ‘medieamenoase (AINS, laxative) toxic (cipere nazomesibile, As, Pb, Hig, Cd) ‘nlmatori (rectocolaulero-hemoragiet, boa Cro) tumoral cancer de colon polpoza atti) endocrine: dibel, tumor carcinoid, sindrom Zlinger-Ellison, ‘mainte 4. Diagnostiul etiologic barat pe metode de laborator + coproculurs* este standard penta diagnostic irr baceriene + mjcroseopia elecwonica a materilor feale pens evident cvsror + acca de aglutinae pentrw dagnosticl rapid al rotviuslut Ia opi ‘+ examen! pacaztologe pentru a evidengin protozoa, chit sau (ut de para Examenul coproctologkt eu albus de metilen are valoare ventaiva pens mecanismal invaiv daci se demiiea > lEucoctlednp, 5. Tratameatal igeno-detetic, simptomati, etiologic zy OU NFECTOASE— intra pet user seston med ecllarea sauna peniracoproculard ‘cops volar s entices unde gern patent din acta intestinal Indleai: diagnostic etiologic al darelrinfectoase Materialenecesare: musi, coproculoe ‘Condit de execute: espetarca regulib de ansepie sia presauilor saiversle Metodologe Tr Coletesa seaunul nt-un ipa cust 2. Intra capacu eopoeaorul 3. Preleveazd cu lingurja special (et un bob de mazar) in mai ‘moe part ale sean autand zone eu puro, ange (-ll) “Monteazacapocul coprocutorali ‘Arun restul ME ‘Arun muse Bicheteazt proba “Transport rapid a Iaborstor | Misurle de nursing a DAL ‘DEvahare gf ontorzue tncior vale] (Davizares medic in can sermelr de alarms: seaderea TA sau valor | patologice ale TS, oligurie (37-C (combateren spesmelondurerior abdominale pia spicare de clldurk Toca; (DAsStarea paciejor t tinpul virstturloe, combateea onxcti, recolarea visti pent anal; (DPreatiea pentru investiga: ogra, radiograi, endoscopi; ‘Asigurarea ditt in funcfie de tolerant stadil boli, hace ona tn 109moreovs mig de ore (Saga) (DyRecotarea produelor biologie pentru invest (DyRebidatrea parenteral, aiministarea medica 2 conform prseripi E, Complicaile DAL Urgenfele cae pot complica DAT sunt: deshidratares cut, ‘indroml psendoocii si sepsisul ex manifest direc, Deshidratarea acuta Factor care coneibue la severiata desde acute su vistele extreme (sugar sau vast, daeea apoos,asociereavsiuror febret Diagnostic cnc a deshidratii acute pe bara semneor de eshideatare (abel 103), Tabla 103: Diagnostica clini al deshidratt Deshiatare exiracalar Deshidratareitraccalar pis utr eney su peste sty {aces ern, cunea macoaslr, prin forte a sigan, Ieuris de congo fem, amore sia, cope - Ditele de lsborstr pot inden hemoconcenrae,hipopotssenie i seit. ‘Stategia de rebirtare depinde de gral esha (Tabel 104) Rehidratare pe cle oral este preferatt de cite ot ste posbl si se realzeza eu 0 sole recomandath de Orgaizaia Mondial a Sati, cu ‘Sur cae a umlgoaes eompocii penta lr de ap: 355 NaCl + 25g NalICO3 + 1.5 g KCL+ 20 glucozt Rehiletarea paroierala este nocesrS cari! itlerantel gastrce sin formee severe, Cu solu Ringer lta 0 t BOA NFECTOASE dearer ste poten media ____Tabelu 10.4: Closificarendeshidratri dupa gradul de severtte i chins | Mai cine Raine Gradul 1 “10%G | Grad + hips persistent oe | EV 100 oer) Ses mths “Tr ubaceosn “ee at ae a TST FRET ‘Sindromul pseudoochaziv CCootextl in care DAT se poate complica cu sindrom paudoceluiv pote cola gras cu salmonele,shigce, clostridi, hipopotaemnia seers ‘Su adminstarea modicameatclorantiperisalice (coaeailiate in direile lnvaaive). Semaele clince sestve sunt distensia abdominal inten 8 0M NFECTOASEindeamer ent suse stent mee L Profiaxie Profilasia febreiifode se fae prin upliarea masurlor generale de inlet: supravegherea surseor de apt s alimente, combuterea vector, sootokel periodic Ia angajare in sectoneto cu rise, educgie Siar Imuaizrea setivs prin vaccinate se recomand8 persoancor cae calitorese in zone endemice in az de dezasre(nundai I clectivist expuse, 106, Diareea cu Clostridium dfile (DCD) ‘A. Epidemiologic Diareea cu Closridiam difcide este @ boall emergent, cate @ event In uliml ani o problems majors de snitte pubes in cole mat mute cazuc, DCD este aociaa ingijiior splales, favoraaia de utlizaea excasiva a antbiotcelo ssemice cu spect lag, intervene fnvarive pe tubs! digest, igen inadecvate In cra Tago, lafetin ‘omunitar este raposa a a, dar auml seer ean ete in ereqere (Tabet 106), Tabelul 106: Clasificarea DCD dpa sursa infecteh [ Nosoomialt dua sinpionsior> 8 rede ners, pe arcana {inte sa pint a 2 deduptenenaee | di eee Neder | debwel simponelor rea pun de ea B. Rtopatogenic CCostidium diffi este un bal Gram poriti anaerob, comensa ‘ubulut digest, care devine patogen tn anumite conde, Zavorzat do Consackie (6 sap > ECHO 28 setipua) > Aw enorovus (5 seratpar) Rios Tita Hepatovisir patie wal A Parshoviusi Tale epirtri gigone Kobi —— ‘Gusseeie 20 {04 IFECTIOASE— Inte sen ster sot mee “Tablos etinie Spectra infor cu enterovirus este foarte visible elem rule ori eo miniestir nespecitie, eae tu perm diferente ie Aieritele puri de enteroviusri i il fa de alte infest vise. De cele ‘ai mule oi, diagnose enteroviorelorranave descrip, de exer = inf acute de ea espzaton supeioae sindrom peudogripal Crips de var") ‘ticee teranfeme febrile ascites cu adeoopatit mening acute limocitarebenigne paral dep poi, Uncle manifetiicimice sit relav specfice pent enumite pac viel por sugera etologia abel 12.3). obelal 12.3: Manifest clinic specific tparilor enterovrae ‘Maier ‘Boge He ‘CowschioA3, 355,68 10 ‘Boal grani-piior | Conschie Al6 tg pie ‘Couche BIS ‘Mioearia aca pinva | ConschieB 1 Perearia scva erst | Covactie B2. 43 Conjuesvis hemor sc | rtro. 1, Connie ATE Diagnostic Diggnostcul eoterovrozelor se bazeaxt pe manifexie clinice ‘compatible, pe dtele epidemiologic (tune end pot fi Menifieate) $i pe ‘atte viusolngice. Diagnosicul de Iabortor fn fara south se poate face diet, din sec fangien, materi Teale, singe, pein izolarea pe cul ceulae sau pein ientifewea ARN vil (PCH), sau indirect, pon identificarea ‘trates anicorpilar specifi din ser ichi cefalo-abidian (In meaingt), ‘Tratament ‘ratamentul este Himiat le rebidratre, simptomatic si tgs de nursing, Nv ext etme antivial specific maB HEPATITELE ACUTE VIRALE hice pce cara SS stncthejene dchpa ca (HAN) ‘Stems var epi ces epkmilge Site pipe meine apie arb Situs 9 oie corse de ug poiia i HAV 134. Introducere Hepattelesut bol iaflamtor ale icatubi acute sau erence, care pot avea Gauze variate: infecioas, vascular, imunologe, obstrctva, {nfkati-acoplzicd, toxe- metabelicd sau medieamentousd, Hepatcle Infetoare se minifest incurs infil vise, bctersene, praia sa Ainge. ‘Virwsurleasocitehepatitelor vile a tropism hepatic primar sau faculty. Viruurle pimar Repatotope cunoscte suntVHA, VHB, VHC, ‘VHD, VHE. Hepatta este © manifestre inconsatd 2 virwsurilor facukativ hepatotope, exempliiate de herpesvirusri (HSV, CMY, VEB), ‘enterovisur, adenovinsur, coonaviusur virus rube-obi._vitsul ‘aril. 132 Defniiylasiicare Hepaitele acute sale (HAV) sunt inflam acute ale Satu ‘auzate de vrusrt eu tropism hepatic primar, care se manifest clinic gi Snafone-potologic serlndtor, dar care att mecanisme plogsnice 3 volte specitice agenta etoiogie (abel 13.1). 12 __80u NETOASE—ndomar pene sen ston med Tabelul 13.1: Clasfcarea etiologic a hepatitelr acute virale [irae | Fanite—[ Genom Tranter | tneub,[ Cronicare ‘VHA | Paortindie | ARN | Drv Pe. Se, | 1545 | Ne Meo ‘VHB | Hepa | RDN Dos, Sov, 72D] — "VRC | Fide [ARN DOP, Se Dr Me VID | Nase [ARN [Davs, Se, Be Me Vee] Case | ARN Dee Pr, | TOA] Nr Mro _+——| We Rise [ARN [oes | PP EE A TE ETT 133. Aspecte comune hepaitelor acute virale ‘Tablow clinic Indiferent de eologie, HVA are evoliie cle, eu maaiestiri ‘comune, pacurgiod stad evolative definite Tncubfi are dat ier dopa etinoge Perioada de debut dueazh citeva zl, ca manifestri variable (Tabet 132) Tabelal 13.2: Forme de debut hepatitele acute virale ‘Sindrome de debut | Manet les er see, tenet ‘Sédigeivnespecife inp, en vr, dar abla eda gusta per fom Spee tar ra rigs SA, peebdo-remaanal —[ arg rag Si penal Supli pspeiice Si rope ‘Stabe, lab iti ommclcay ma imarie Si eude-chaagial —[ mimes spends act cectPeron de sae (a) ureark 1-3 spt ise manifest ~ ker scloegumetr, ra hiperrond une cobra nor — etospsnomeesie = abun dpene 7 emote epsanis cagvoragi, neo neta Ice tues, socom cu ear singtomshr de dt Prse sei snob pep ponds de Strano ewe wwe, Mansa cine Delp dn oranda Se tre sere npr desi, ums conse. sale ean pr Bs som, poet, ve compli Forma seers sab flint ete real scrozt hepatce msn, mad repression singe tone endogodo Stem ners seal Evo imines Pot pare ta stent a Serco VHB. Semel de slant le patti fulminant eajeen Sar sgrvares sinpiomelor deeb orale. sade rset 8 Simenslr” feat, mmele newtrpoice. Gommoles da, Serotre, ube de comportement fer smn pee). Hepat {mien eae © info bpm care evoieartrap used Coal spp enon, ali fotor pa, cont. Pogo et Sever cu morale de 1-358 prin len Saba, hema fin ‘pions rel “fabio bilge Modine Bobgce ale HAY sant concn exianior moro func hepa sane de infos welt pot fren cel Sinifoane: sno eli e eens li, Resto adam in, erg at 133). Tabelul 13.3: Sindroame biologice din hepaitte viral aete {041 WFECTIOASE— Inne set std sossten mest 5] Snir papi Tra TEE RT precombinc < 30% are prognostic | Sinaromaafanaior 57 | Tebaiee "aspns ian “VSHujorcesct pion pret, normal scan | pros eric | Sarma Remstlgi> Teacopni ca ifosnocioah eens | pine tein : Diagnostic Diagnosicu hepatteor acute viral are dou ete: [. Dignostcl especie, bazar pe manifest linie gi bolgice menjonate pe excaderea ator afin. TI Diagrosticul etiologic, tural pe cite epidemologice 9 viwsologie specific irr de usr hepatic. Diagrostcl diferenal se orienteaza in fincie de stadl boli (Tabet 13.4}. Tabelu 13.4 Diagnostica diferent al hepatitelor acute vrale Staal bol Diagn deren ‘bat in ante de wip vial respect, field de) | putreooent, oli alimenars, seul eeunuism acl a, | Sperm, ever stent, ‘olen, ape scot indi de ae Colorare egmentelor: arin nei forma ited | Ital preepate hemoltc) eral epee Tne hepa secuniae vile sau tacterene Tone: CCH, cer coal. medicament Gente: B Gib sindroal Dbl-Jbsn,snomal ue ‘ndcoene Hoge Manis Boogee 7 inom cic TACAT (hicee-Naor TASAT ‘eel bts: tamer, ic SFA __| Cotsura de sara _ 7 | Sado nist] Bub oad ale ‘Fo oan | Ale come: Gabi amie, fous, vascu apace de cones 9s) as“Tratament No etki lamest secife sau ctobgc pest HAV. Des efcieja eptoprotectoathr a fx dove, cet eames pu tile dacs folonse abe Informe eu token igen oak tie wll hlrocketoiie de cod sdnineate pea Din eas eveliei inprevibe, once car Ge HAV. webie consider poten sever nessthsupraveghre sen nerauea exe ‘gaan fn Romani). 7 buat secede ming I formel come “Dizol stbane separates pacer cs Gur digeaive ds HAV] (DBraluaea gf teniorane ctl vise {OMoniorzareasimpionelor eles: calbarea _tepunento. | tmconebr, snumi. wa, spe tokranel digestive, azul instil, sa nur pice (OSvprvepbees semelor de slam pentru cola sever focor fepate sangre, bre europa, para vrstrior in perioada coawe {DyResotaea pote blog pent diagnostics montorizare CDiguen deel chiles frmele oi, conjinnd 40-Sealg, prose 4 Spf; geld 60-70% din aia calorie hie 2) (Dyadministrea edt, conform prescich {Dasiguac spot cnn pets pacts senile (Deane pelvin modal deans, rote pees, (22) Hepattele fulminante se spitalizeaxt ta sectii de terapie intensiv. {agri de nursing trebuie st rispundé urmitoarelor obsective: re Asiguared apo eal gi hidreeleetoltc, ct montorizarea bilan hie, ionograme, ezerve alealne — Sederen aminoacialorendogeni pri restctiaapor protec ‘yacuaeacoojnutubiestial = Mensinerea normal a liemiel cu solu de ghcozas «echt osc pia adminisvarea de albuind wna = Combutre edema cerebval eu maniol 205 x 30-40mgykg = Combuterea hemoragior adminis’ plasm proasps, mast tromboctrs,seiderea asia gastice = Combutrea insuiiene respirator prin adminstarea de oxigen pe ‘onl nazall sau md sa inuba $vetlie 16 04 NFECTIOASC— nr sent staden sone mei Combuore insficiatel rena pri hemodiaia Alte misuri "eroice” cae se pot aplica tn HVA fulminan sane exsanguin-ansfuns, plsmafereza, unsplantal beat. 134. Partcularital etllogce ae hepattelr acute virle “epaita acute vias hepatiie ‘Vesul hepatic A Tae parte din familia Picoravirdae, are genom ARN gi cu un singur determinat antigenic, Poae inactive de lira (Sx1000C), raze ultraviolet cborinare Hepaia A evoluard endemic sa epidemic, rai event copy Turitatea dup inteti est durabila. I ie sac, ce mai ml opis imunizeaz natural in emi 10 anid vai. ‘Rezervorl de infecie este srt urn. Transmiteea se face predominaatdgestiv, prin consum dealimente su apt contaminate sa pra Intermeil mainiloe spud, mai rar pareateal (in pvioada vite) sa ‘rin contact homosextal. Contagioztatea incepe cu citeva zle nantes but persist 710 ile de ia pari ctrl. Evol este benign se vndect in 2 in in pete 90% dine curt (Ane 7) Chiteri de diagnostic (Clinic: simptome general (astenic,darvi abdominal, inapeteys reas, ‘arsatun I fob eter ereere enimelorheptice | [Epidemiologie:transmiere interuman sau expunete lo srs coment de | limente ps medi Laborator: uni ia urmitoark teste pove: 36°C sau 36°C Tahicardie FC> 90min ‘Tahipace FR > 20/min sau PaCO2< 32 male Leucociora > [2000/8 sau leucopenie< 4000mms sau >10% exule contre, sepsis ese 0 orn particular se SIRS wodaT cu lnfetie,confmats clinic yvsaw haceriblogic. Sepia! sever adaugh Ia ‘lementele sepsis disfunefia uni organ, hipoperurie sa hiptensune, cul septic semnificdipotensiunea persistent dupa umpleea vascular ‘Mecvaa, iar sindromal de insyfeienfa mulforganiea (MOFS) sean Sgravare, eu isufciens la el pin te organ, Figura 15.> Relea infect SIRS‘Ultima actalizare a concepali de sepsis dn 2014 mu mai considerd ‘SIRS un eter sufieent de relevant potra diagnostic reelage dena anteroara aura la azul severe, ere pezintl 0 dsfncte de organ 4omolM}, neesidnd administea ‘mediaie vasopresoare 152 Epidemiologic Incidena bacteriemiel la pacieni sptalizai este de 1%, dar numa un sferednze bacterin se asociazl eu Sepsis gra sav soc septic. Pe de Al parte, doe 4% dite sepisril grave au bactrim poze ‘Sepsisul gt gocul septic afeteara anual milioane de persoane, rata Suwkgain P>UagKain Thereetae: SOFA >I: aces evalare penta dsfuctile de orga Fonts | sou Bt ea er sisepsis: QSOFA 22 rise eresut de dees Suns: Ostopher W. Seymour, Vincent X. Liu, Theodore SNewologe - Iwashyna, eta. Astessmea of Clinical Criteria for SepsiFor the Third SeorGingow [1314 [101—[e = Interatonal Consensus Definitions for Sepsis and Sep Shock (Sepsis Real 3) TAMA. 201633158: 762-774 ‘Crania —[T2IS [ISH os S30 gal) au S00 2200 mt 1V. Investigate penta dingnostie sua erent pentru precizarea a iolgie, © distneilor organice constiuite, a sure ifeepei si rogrosiculi, ‘Examenole microblologice sunt bligatori, cu prelevarea ace pin | Myeopiasea, Leponla” | Maco | igsated [RON ase emerene — [Tamelinfearpenen 9A ‘Cental Sueptose B. BON, ane C3g/Fhiolone+ AGF Tabelul 154: Tratamentlamibivic empiric sepsisul nosocomial Poarta "ig probabil coy tre de“ peima neti” Ca ‘aL MER acai: ai | Vancomicion ¥AG/BL GN ae ‘DON, ewerasse BCLAC Vena Pr axrinons, amv BGR, | Cabapen> ics ‘afiocot Vancorsina ‘Chiursie Evserobaii: Bgl Pe | Tipenen-< BLANG Digest erin Can smsronizl haenazl Catan] Salona BGN, fg] Vancoracina + 35 sect Aton(C0) ast de nursing stain de sepsis sunt deosbitdecomplene, pond neces inervenii concomiente pete mai mule obietve: (A)Suportl vial conform protocaler Bass Life Suppor (BLS) (OBvahsrea 91 montorzaca funjlor vale: TA, FR, FC, stare de ‘conga (corl Glasgow), dures (Deerminare gradi de dependent gn cauzelor dependcas (OWRecokarea de probe biobglee pen investi ale xploiri parslinice "Prelevares hemmcuturor exe oblgtoric orice suspciue de sepsis Inaite de instinies oreari traarent etiology ideal se recoaza in fison sau ia debut accesult feb administarea. pest + aibitizelor tule meayionaté pe bultinul de isoie a probe! ponte laboraor (OSuprvegherea sistemas a pore penile de intrare penta agent Paogen (cla, urine, bili. dgcstva, ORL, pulmonar. venoas) $ {1 oealzriborsccundare posible (aetastaze splice pulmonar, pleural epic, rena cerebrale owas) (Deine ech Remmi: Ho > 9 i; TA mae > 65 nits 51025 95%: PH> 7.2: Ditera> $0 th | (yCombeteres uber de conglare (plasm prospat sau heparin) (© Coretarea acide cu sole perturabils de biarbona (DWTerapia insufientelor de oean Cavlocicultor corecarea “hipovolzmiei cu substitute crstaloige ‘su coboidle, susinees TA et) vasopresoare: "Noradenlina (0.3 [Supe Dopamina (1-15 wpa) sau Vasopresing in eax de perefacar Respirator sigurarea_ventlaiei (iubare endotaheal, ventilate ‘mecanict), combateea ede pulmonar cx costo Neurlogk: consolul aporuli de oxigen, combateet hipertensu inracraiene,conatereaconvulsior Rema: compeasarea volemict,combaterescauzelor (medica netrotoxs8, loco! ria), protvare selectins rena (ai) ‘Terapia siprtiva Suport espiaor: (Dkineztrapieresprtri, (rej postural (apt, (Dhspinfasecrefir waheo-bromice | Supe rato; admirals, cu Dap a aca OU NFECTOASE—rumer pent suse sate media ‘sigur, te general, aportl caloric de 25-70Kealg, ca aie de .2-2g/kye spor energetic prin hice 0-705 9 ipde 10-15%. La ‘cio ete, cel putin h primele 7 le, este cecomandattalimentaia xcs parenteral Sau in combate cu glacoza ‘Alimetaia prin gasrostom sau sonds nazo-gasric la paceni ct ca Sepsis scade rscul de aspieaie. Utlaatatea Ta gocul septic 2 unor ‘uplimentealimenare cu seenivargnin,gltamind, aii grag omega-3, Niseul de ghveoza webuie menjinat <110meMll. Daca a 2 determine consecutive Inegisuear valor > 180mg necesita addugarea sulin, ‘Suport puiieycomtlierrealizaea unui elit de sigur si proesionaism Profilata tomboelorprofunde:(mobiliarea proce psiv sa atv, | (psdministarea heparin, (D compresia preumatich interment ‘membrelr iferiare in exaul contandicallo beparinel (tombopene, hemoragi active, CID, bemoragiinracanine receate) (DyCompeasaresafejunlor preexsente ()Prevenrea TAM asigrarea igieael mini personal si media ‘de fngejite, limarea accesului Viator, preveniea escielor prin Sehimbaree oxic pacieatul la 2-4 or, utlarea unor pat speciale ure seal. presunes punctclor de comact,ingrijeea tegumesteloe rmocoaselor’ (Ochi, caviate bucall), sopeavegierea 9 ulizarea isporiivelor medieale conform procodurior legale (ina de acces ‘ase, sonda urna nzogasticd 1OT) 1527. Endocandita infectoass Eniocartita infetioash ese 0 fermi paticubri de_infectie sistemie, cu evolie ecveat sevet, in care endocardul ste focal pimar ée tuliplicare al germenilor. De cele mai mute or, endocardita ese Tavita de cariopal preexsteme, dar poate apart po un cord normal. Cardiopatile eels fn dows catego, dup rst complictek cu endcardi = Grupa A (cu rise erseut): proteze valvular cardipat congentalecanogene, antecedent de endocari infefoast ~ Grupal B (eu vse mai mic): valulopatt(asuiiea anc, insulieiens mitral, prolaps de valv8 mitral), biewpiie sored, cardopailcongentale necianogen, catdiomiopaishipetoich fobsrustiv. 18Ftologie Buologia endocanielorvariazd tn fnctie de porta de inteare, de sur infofel comuntarh sau nozocomiall gi de caracterscle valvelor, ‘tive sa proterate abel 15.5) ‘Dupa porta de inrare,ctiologia probabil este estimath ast Denar stepocoei rai st negrupabll, HACEK™ ~ Cutaatsstaloces ~ Uro-genitalk: BON = Digestvi enterocoet = Geter saflococh BGN, fine Tabelul 15.5: Biologia endocardtelor pe valve natives protctte eave mative | Pe proteze valvular SiqwacecTemorasd | S505 3 Sales 258 [ BR] Ae bck Fgh 108 | —___ 15208 emocaar nepnive 1 S108 Patogenie Eadoeardal este 0 stucturh anatomic slab vaseulrizat,expicind de ce germeniigrefati pe lezunle endocardice sunt grea occesbil fagociozel si penetriianbiotcelor. Multpicarea tn focal endocardic permite elterarescontinas a microbilor fp singe, ce posibitate oir emocalurr poke, cia in feria rapee patogenice ale endocardie infciose sunt ‘+ Formuzea ombulul "aseptic", prin depunere de Mbvind teombocte nivel leimor valve o {Peace eeliie eiedies pa ovine W'mahiptlcora germenior I nivel eziaioevalvulre + Entindrea infect Ia stvcturile vecine, cu rupturd de eon, ahcesemincarice sa ital carace + Enundereainfectii la distr, prin emboli septie, cv aparitia {oeareorsepie secundare sa prin Fei vascultice consti ‘rin mecanisme imunologie TCE: amo de bach Gam mete ox eee here apa fre ma, rami pec aonpins Nemesis Candee rls Rel OU INFECTIOASE—Inne sen tess meet “Tablow eine Endocata este caracerizat de polimorfismul clinic, avind deseori manifest ngelioae Debut poate fi aut, cu durata de citewa ile sav subocut, eu simptome instalate cu “eleva siplimdni sau chiar uni Tnainea Aignostulu. Endocartita sacs exe mt fecvent nat reprezin forma clasict bolt Osler, “Manifesarile de debut ale endocardtet por f: febea prelngith sterarea sth generale, cident vasular cerebral, purport fb Tombalgia feb, arralgile, modificares unui suf cardiac, inulcenta cursed, splenomeglia, odie fund de och Perooda de stare se manifest cu sndrom infects, sre cardia + manifesta exacardiace. Sion infection est expeimot deft, cie oat evolua “in plato", oscllant sau cu fesicule, fod posible eros fe afebelitate sponta Sau dup fer antbotce administrate. Fea este Inside paar transpiati,aerarea sti generale, astnie progres stsplenomegalie (20-40%), ‘Semele cardice de mare valoare sunt epariia unl suf now st ‘modificaea unui sue presten, dar_absenja slut md exchide Giageostcul. Ake maniestir’ cardace In cadiul endocadiel pot ft Insufclontaeariacs (msi ales sting), peicardita,ischemia cardiac sas ‘albu de rtm. “Manifestile exracadiae sunt feevene fn curl endocarite, tind apare ca seme indicatoure pena diagnostic. Leziunle muco utnate apar cu fecvenit de 815% $i se previniS ea erupt pupa: ptefiale, leiumi Osler (aoduli ogu-volce, dueros, stuat la nivel lei dogetlr sau palmelor) sa erin Janeway (pcan enter tose Pulio-plastare). Manifetarie neurologice pot marce debut endocardite} [a o ueime diaue pucenti, prezenate ca acidente vasulae embolic, ‘emoragi, infact, abevism,aboesceebrl sau ebiar mening. De aces, proocoalle neuroogice recomands ca once scelent vascular sh fe fnvestignt gi pentry endocarits,Infrtal pulmonar are ati ales tn cendocardia weuspdiand. Alte sinptome din endocantta sunt ocala ceulr (purpura conjunctival, petele Roth), reel (prceinurs, hana, ‘oor isufclena reals) sua -arcular antag, a Diagnostic Pont diagostcu endoardiei sot necesare investiga complexe. 165Hemoculturle au con mai mare valore peatru Mentifiarea engi eoarece permite evaluarea sensilla antbiotice gf alegerea terapict sdecrate. In carle de endocarte cu culturt negative sunt neces procedri seologice_ pentru evienirea nor etiologli marae: Brucella ‘pp, Covela burmeti Bartonella spp, Mycoplasma spp sau Lepionela spp, Echocariografia transesofigiand poate evidenia vegetal ‘ndocindiice ch sensbltate de 905, ‘compuativ cu exploaree Uamoraccd, a cil sensibiliate exe de maxim 705, Alle modifiers natomice virile ecoprafie sunt abcess, prewosnewismul, prorat, Tisulasan dehiscenja une! valve proteznte. Diagnostica! nu poate fi exclas de absenja vepetailorecoprafce. Vegetal se po evidenia pe parcursu vole nd necesar epearea examin ‘Examenul de urn ined asocierea glomerlonettie! prin prezenta hematuriei microscopice i proteiuriel Tulburile imunologice care ‘nsojese endocardta bacterin’ sunt exprimie de prezenia complexeior imune circulate, fctorul eumaoid, croglobulile seice sau sciderea ‘complement seri ‘Alte examene necesare sunt radiogrfia trace, clectrocardiograms, ‘emoleucograms, teste de inflamatie. Disgnosticul endocandiei ene denit de tert histologic, cchocariografies i cinice, Aceste ener, denumie eterile Duke, sunt lasiiate nee more minor, Criteriimajore (M0: 2 Hemoculu pozve, din probe iete fa canal mieroorginismelor ipl: sreptoco! viridans, Steptococcus bovis, HACEK, Staphylococcus teus,enterococcommniari sau 0 singura henweulra porta pent Coxiela burnett san ActgG de fara 1>1'300 Evdonirea afectri vlvulare prin seme ecogafce de endocardta (ras intacrdiae Notan abeee sau dehiscena valve prosttie), at Instalres un sufla nou de asin, Cite nore ms Factor predispozant cariopai, sizatr de dogurintravenoase| “Fobra 38°C “Manifest vaselae: emboli, anevtisme micotie, infact pulmonsr, hemocageinaeraniand sau conjunctival, lexan Janeway -Manifestie inane glomecloneita, lezivn| Ose, pte Roth, FR pov “Acgumente microbiologic alee det cele majors) sau seologce peat. infefin endocardich activ Interretaen citerilor Duke permite definiea diagnoscubi de endocarda posi sau cert. Endocarita este posit dct exit Lerten ‘majors unul minor sau 3 erert minor. Eodocarda este cert Gach sunt presente 2ertrimajore saul eriteriv major gi3 minoe si minoe, Diagnostics difeenil al endocardsei se face cu ate bol febrile prelngite (ubeculoa, colgenoze, neoplai), infectie intercurent fark Topaura cu cardiopata, pusou de RAA la copl Sau adolescent, endocardta Iupicd, bool ttomboemboict, mxomul ail. opi protezaea valvular, endocardita pe valva protezat se Aeris de! sndromslposteardtom, Neb, owt, infec cu CMV postransizional “Tratament Principal direc ale trtamentul endocardite sunt: (1) Teaameatal cu anibioie. se lage conform sensibiat germenului iol gi se administeazh intavenos, timp de 4-6 stim (tel 156, Tabelal 15.6: Tretamental antibiotic al endecardtelor “Age patogen Antibiot ‘Aermaivd ‘Seepicoet Paci G 2-18 MUS Coxon 2 pein sensi Vanconivin Sng ‘Sieplococ sexes? | Ponisi G TESOMUTS —[Ampiclind Tap Iupenition CemanmcintSmptky2t | Gentamicin Sng nro ‘Vancom Sah Salooc Nate Oras pi +] Catron s+ ieteinoseasilt_ | Geaamcig gk | Gentamicin Sma arpa ‘Vancomiin mg Satis ‘VancomiinssOngfigai+ | Amp Tp reticlinerste) | Gentamicint mgkgi | Genumiint 3g sisi” ‘Grape HACER [Cetera 2 “Api Ts» (Comancig Spor | Gath Mezonem suacloee Alama age ‘Aner BO TAY Frasonol SOO $F Fteri 100-150 pe . TRE ROT eS TA A (@ Tratmental patogonic ne in vedere combaterea actor gi a ecompensirt hemedinamice. Andicoapulantle, dept contoversat, sitindicate in: acidenele emboice ale membrelor, Sia atrial asociath Steoozei mia, insuieiema comonriaa sever, embolia pulmonar, ‘coagulate intravascular diseminats. Antingregantle de ipl apie! sea ‘seul embolior, dar ebuise administrate selec, cu gif (G). Trafamental chirped! este indicat de urgenf. in cazul cndocanditei fungice, bacterimiei pecssens, indisponiblai nor ‘aublouce efcinte sau poteebr valvlae instil. Ae india relative Sut aplieate select Profle Antbiotcoprfilaxia endocarditei esto rcomandats I paca co lexan cardiae eunoscute sa ex proteze valvular, cova wemesed si = apie o procedurt medical invaiva, cu rise de bate. Alegerea antibiticulit se face in functe de tipal proceduri, ir ‘adminstrarea ct ai sear timp posi de cele ma mule oe in doz nics Inalte interven Tabel 18.7). Tabelul 157 Anbioprofilasiaendocaritibacteriene ‘erage | Bitoie Alternative a Tipdeinterventic | BCE | anibice 7 Tere as, — Se va | Amal 3g po | Cacia ORL meet | coome spin | Tiere Faigosse [Anon Za +Geaia | Vanco 7 tnrshdomile | Temes bbsiv_| Tecoptnn ‘aicounoare fisted (oom) ‘Opa pe co ATT | Seles | Armoxt 2 ape Vane TET Tgpedips core | Tocopla omg) I ‘Gena (Sts) BOL NFECTOASE-—inrmerpnt sus sort media 16 INFECTIA HIV/SIDA bien sein cara SPSStecar me de IV, SIDA, muna ‘Stree cl ane fp pt HIVISIDA ‘Stearate net HIV ‘Stespn metal ce apn port Sttvnimeace stv touperat-HIV ‘Stearn peshiale depen se ci ‘Steape puta nainga nn VSIA, ups aproage patra deceit de la recunoasterea primelorcazuri de Jnfeeoi SIDA, lnfecia cu HIV ramine una dine cele mai importaae probleme de sdniiae public din lume, prin aumieul mare de persoane fectte, ev comecnge In plan economic, socal, moral, ei, easton, te. Daoril progranelor de preven gt uatament, tn ulimit ani + observa endif de seer a nedene imal pei infecie HV, dar nmiral peroaneloraecate mine rida, eimut la peste 36 ioune de pesoane in lteaga he. Orpanizaia Modalt a Statik etic fn ful 2016, ay fost infectte tn fiecare 71 aproape 3000 de pesoane, najrtaces provenind dia Africa Subssharaaain omnia, “namic ‘cumulative cazri agnosia fn prioadn 1985-2017 a fost de 22.520 de uz, dite eae, data de 30 fue 2017 nal era in Vili 15.331 16.1. Defi CCuvintal HIV ese acronimal din limba engleck penta Hunan Inno-deficiney Virus, denumind views eae deterina dit dob al ster imu. fe erature fapcer8 se olsestevarinta VIE, Virus de PInmanoudefiienceHuraine ‘Sindromul de inunodefiiend banal, depuis Lina frances SUDA (Syndrome 'ImmanoDéficience Acyuize) $3 linia engless AIDS (Acquired Immune Deficiency Syndrome) se refed la 0 serie de afetivni severe, cue sunt concn sede muni specific infects ca HIV.162. Epldemlologie Apariia infeciel HIV a speci uma fost explicate ma ake Jpoteze, dar asi este sccepat ek un vius simian (SIV, Simian Immunodefiieney Vins) a soferit modifica prin muta gence. 2 eptitharira de specie gS transmis la om, prin conactltgumenteloe ‘sau mucoaslorlezate eu Single animal bola, Aceste evenimente = Tnvimpla, probabil, cu aproape un secol Iaiates reeunoayerl pide Acca (cove este susfinutl de-aseminarea ilre xretaa, cial de replcaes mecanismelepatogeic inte SIV gi HIV. In atu, se cunose peste 40 de speci! de miimute infoctate cu SIV, dar mums dous spec Gexvold sindoame de imunodeficens. "Leaganal” infect HIV ese consderat Affica de Vest, dar nu se poate exclode ipoera evohie conconitente a epidemiei in America de Sd, Epkemin HIVISIDA a fost rcunoscuth ofl in ant 1981, cd CCDC a report nor anu de ianodepresie cS. Kaposia ba tne La acen dott a fost obseriait lgatua. ine “homosexualate Pocumocistozt sau sacomul Kaposi, doud bolt carcterzte prin deficit ‘rnunologe. Dupi cijva ani, va constatat ci aceste boll asocste Imunedcpesisi ars laheteroexuali, emf sav persoane transfor, Injelegind cl acest cscuri por fl legate do mal multe modal de Denumira SIDAVAIDS a fst consacraté tm anal 1983, dar sumele virwsului "HIV" este utiizar din awl 1986, prin deczin Comitetsl Intersjional de Taxonomic al Virusurlor. Se eunose dous tipi de HIV. Tipul HIVI ese pandemic, spre deosehire de tpl HIV2, care 8 fst ‘dentist mai trzin (1985), ae locaizaregoograic rexcisa (in Africa de Vest) gi preziga virulent al sciaut "Traneiteres HIV se pote face prin contact sexual, prin contactl eu singe proven dela persoan bola de la femein gravid la cop ouniseat (Taba! 16.1. Tzolarea, margnalizarea si excluderea pacienior ou HIV din soeietate este nut discriminator sl abuziva, deoarece vrusal NU se ransite prin simpla convieuie fn aelgi medi, prin stinger de mn, imbrtire, wtilzares tn comin rechizelr, Neil, ator oblcte casnice sau de birou, pia tlizarea jn comn 2 vse si tone, ria injure nari, prin tse, stint, pin contact cu eee zal, wri, fecal lar anspirai. y OU NFECTOASEinrmerpent suse sastntimedcal Viruslinmnodeficinei umane este sensibil tn mediul exteriors ‘te dius de majoritteasubsanelordezinfectantewtlizate tn practic cool etilict$0-Tos,hipoclritl de sod 0.1%, cloramin, deriva de fenol, apa oxigemus, sure de aminit, iodofort sas ghitaralchia, Virusol poste rei a frm 0,1%, radii gama su uleaviolete Tabelul 16.1: Cai moduri de ransmitere ale HIV [Obseragit _—— ‘peta (i[bomosexal etre, ea Cae de Came ee [sere ro pec ea ‘ig | Momence | aa cohiv inca hip rie oven conan Samaccorctysccr | trample Se crane fered a dort infect iind serge fr comm co sans infects ‘aus. pclae, macho wars in coman ca 0 pecous infect [melo dea, per ei | Be ems raid ea a capil [niacin ner wn la dra de op 163. Etiopatogenie ‘Virus imonodefcienel mane face parte din familia Retroviridae, slituri de ake virasuri itn la diverse speci animale: Virus Imanode(cienjei Simiene (SIV), Eqvine(EIV), Feline GV), et. Suctura visu copeade un faveliy exter cae ae pe supra stigenele gp120 9 gpl, o mate protic, mez] vil 4 peaoml vil ARN (Fgura 16.1), Din tructura virus mati fae parte dou enzime cu ola replicarea nus, reverstranscriptaza (RT) si proteaza(), precum so enzimd eu ol In imegrarea viruuli in genom vial, inegraza(D. ‘Vest imunodfiieafel umane se poate keg de celule care au pe sprain receptor CD4,reprerentate msi ale de limtocte, Th (CD), da lan, lcaliar bong, paeumonicl esofagiant + Histoplasma dseminatlexapulmonart + Taosporiias cron intestinal + Sarcom Kaposi + Limom Buckie + Limom primar eer + ‘Tubercuoz (rie lcaizare) + Mycobactcioze ate, dseminstfexrapulmonare + Preumoniecu Prewmocystsjirovet + Pheamoni rcarete + Leveceneefaloati muifoalsprogresvi 1+ Septicemie ecurent cv Salmonella pp. + Toxoplasmora cerebala Wasting syndrome (cde sic) HIV Sir Re lan sn for I icin nd GPT mG i nT ‘inc oso ret rt es oo Ber Infecfle oportunse sunt determinate germeni oportunit (pstogei in condi de iminodepresie), ap, se mani-fexa stp gi au evolsia severh.[n stale svamate ae SIDA se asociz& fecveat Tera, dare, ‘ehderea ponder, chiar cajexe (wasting syndrome"). Ia. pst ttamentubi antiretroviral, surance daa dignostiul SIDA este de DaiBOL MFECTOASE-ruer set suse oer nei 165. Diagnostic Infect ct) HIV poate fi suspicionatt pe baza datelor elnice eidemio-lopie ‘Diagnostic propriv-is al infetii HIV euprinde doud cape: 1. Confirmarea infec cu HIV Stadiaizarea imunologcd a infetei cu HIV i identiiearea olor oportuniste pe buza elementelr lice 9 paaclinice specifics. Diagnostic! de abortor a HIV se bazar pe umtoarele eto 1. Testele inditecte evideniaa.prezena antiorplot an-HIV. Pecusereeningul infciet HIV se utlizear vee rapide din singe, saliv sa urind Tn mod curent,diagaostiu! serologe nocests pozitvaratstlor LISA, confiate de ‘un test pozkiv Westen-BlocHIV, -Rezkalele tesilor ELISA pot avea efor fas negative la peroane ci hipogansplbaliemi, in perioaca de primoineci saa insti tiie ‘mor fest de diagnostic inadecvate pent ipl HIV sau pent serotpuile rare, Remitatele fas poztive se pot. gisi in. bolle avtoimone, hipergamigloblinemi, dps muni recente, la gravige mapa, la psoanepolitansfuzae, cu bepatia etaplies, bok neoplzie,tubeteulo2s, malar, lepra,hepatit B, ‘Tes dire sunt indicate cu preilectie tn ca) disgnosticui 4 copii expust perinatal pint Ia virsa de 18 luni in peioada de primoinecie. Metodele tliat pt: detctarea AgP24,polimrizare in lan (PCR) gi clue via Tabel 16.3: Categor clinices imunologie ale infect HIV teri pa un pacint nou digrosticatdefinete satus de “at presenter" (Giagnostiat ra, in stadia avant) Definijile de caz penta dagnostiul HIV g SIDA au fost adoptate pin deczia Comisei UB 27092012 privind defini de cz pena bolle ‘comunicabileraprate a ECDC. | Chien Cinice SIDA ~ spec a cael Sani copir <15 an (Ceri de labortor HIV ‘A218 huni cet putin 3 evkert | Test secon Ac-HIV+ sau est combinat AgHIVp24 si ACHIV 1 ana ‘STADIO | SEMNIFICATIE | ADULTI ‘coptr Fit imnodeprese | CDY> 3007 ma? | CD’> 25% Tiowodeprsie edie [200 Raa, pane a a eine arwral | + come emis ec se sen | | $i slo oregano ‘nie wep Sains ese andi. topse nowy 5 examina genital rectal cu inspctia zone ano enlale herpt sau concen examen Papnicol Sula feet +" vale sai pice pera depisares une ub, ‘rare ive cunoing, compliant, esi de Sap psologie Tee * hemograns inlay mama ds wombose ticle | pkg nile 1 este nei rele we, creatinint + stele fn hepatceaspraraninozasfraza (AST), 804 NFECTOASE- name pnt ssersoitent medi mai freevent ete “TMP-SMX pont pneumocisoz8, Primetamina +Sulfadiarina pene toxoplsmoza cerebral, Fuciozia pent. erypococord, “Clrromicina si ake apituberulease pentrr Imicobacteriozele apie, Profilai ele recomanda i Tuncfe de gral Imunodepresic: ‘= CD# <200/mm proflaxia preumocistozi cu TMP-SMX; + CDé tratamentolatrtovial HIV. Infecile oportuniste sunt intnite mai ales a paciei diagnosis “late presente” su la poceai neadeenji la TARV. Medicayiaasociat cel va ‘lanineminorastrrs (AL fs. lela, abn Taito mien de | Zadowedinn, Decors, Lanvin, Sava sere reves wancrpah | Dani, Abaca, Teel, Bouin “Az eamene | radars euro pulmonar anda (are Talos ron ‘Neviapn, lens Bevin prctinice | Shanta singtomatsiose) clea reves * ccorafa atonal tment Teh de pote] Tina, Sguinav: Rasmi Naa LE epi, Ateanai, Tirana, Darna Tn de uone [Envi Inher de inera—| Ralgravir, Dolpa, Ever or decercepo | Maan (cers) Schomele de terapio ativala asockas de. cel puto wei vmedicamente, din cel. pujin doud clase terpeutice. Mediamentele Ing pliaive a stisitulvei > Nutie adapaa clean i co-morbidiiioe > Incurajarea stv ice gia stil sinatos de via > Promovaresreglior de igiens > Educa pentru proven transite HIV aveaie suport pent renunjarea In comportamencl de | + Profiles infetilor prin vaccine sav prin mediate rofistes (primar sau secundara) + Adminisrarestratmontului anietrovial,asigurind suport penta ‘ere gi managemental eactiorseandare + Optinizarea cali vit fInmervenite de nursing pent paciental ew infeyie HIV tncep dupa Aiagnoste, prin conslerea pens reduceea conportmenslo eb rise, suport sio-socal i emotion, suport pent accepareadagnosticult fi tempeh antetrovie,evaluarca never fundamental gia gral de pendent 10 vy OU MFECTOAS-nrnarent sents oer mee Sere de warn pera rimitera aun nivel superior degre HIN] ‘+ Respiai curlifci + Durer vorscice ‘+ Durer ssominale moderatesevere + Varsitur persistent (23) + Deshidrstre moderatsevert + Cefae,redoare de cea convulsi + Asenieseverd (Canduri suicide, ¥ Din perspetiva de boil cronic, paclntl eu infeeie HIV ete Incuraat sf fe acti, integratfailil, socal, educainal, ocupajoal, Majortstes ingijilornecesare penn pace eu HIV po facordate lt omic say ambalaor, Montorzrea corent® evalueazi gral de ‘kapendenis, moniorzarea st proiizarea revolor fundamenale $i) ‘dentficare semnelorde alam, care immpun ritere la uo nivel supesior ae ingrijie 167. Profilaxie Provenre ile ew HIV const fn misuri de combatere a efile de transmierecunoscte, Transniterea HIV pe cale sexual se previne prin evarea eailor sesuale inmplitoae, a parteneor mull gi uiarea coveeth preecratival, ‘ransmiterea perinatal ete asin prin programe de tsar 9 diagnostic HIV la grave. Ric teansmier HIV de lt mara la cop de lade defector! mater, obsteical i fea (tbell 16.6) geste estinat la 0-50" in absena ove interven ‘Acest rise seade lama pujin de 2% dac gravidle primese TARV cu realzarea supresiei vile complet (nciedtrl. viral nedetectabil), gees se realizeza prin opersfie ezarant programa a 38 de spt (este permis si magterea oral dacd exis cetiudinea increta ila nedeceabile),nounsscutul este alimentat aca (tras alimentatia ‘Sin) fi primeste meicaieaniretrviralsprofilictic8iespind din primele ‘ove dpa age, inp de 6 sgtTabelul 16.6: Factor care influeneaahtranamiteresperinatld HIV Fic aster Fira Cintnpet acini) | Liter de drut intavenonse Sex oer Inc ornre Mists 38 an Faso saeel_| proces invari dnp aE Ainicslocetenanaiocopi aoc, ru remurt a menbestlor aicice [roced invarve de apreciated Toreps,ysameccte tral prelne mora inraparum Fast foar | greatest mage <5 ‘irs gestion. <3 esp. >38 sp irs gemente(, ‘Transiterea prin sige in service mediele a fost diminust pin securizarea transuzior sa procedrir medial, uliztesinsrumenselot Si mateialelor de unis folonnft gi espectarea principle precaujuilor Universal. In preent, in servicile'medicle se mai menfine Un rs penta luansmiterea HIV ce la picient la pervonalal medial, prin accents ‘rofesionale:Injpare, ire, conactl egumentlrleaie sa mucoasclor 4 produise biologie sau instruments contaminate. de personne Secoporitve. Ric tansmitert HIV dupa expunere ranean aceidetala se estima a 035, Atitudinea fn eazal unui eciden prin expunere eu rial infetii HIV impure fn urge splarea imedat cu ap spun tin de $ mint ‘Hanisepic dupa expunereacotanata sau perctanst tu ser filo sau 'p8 timp de minute dupt expunecca micoaselor. Accident se declard nediculigf de efi sau de gard prima or, esponsabiui servic 4e preven infctilorasociateasisteatel medical primele 24 de oe ‘medieuui de medicina munct tm prinele 48 de ore. Dupt fnegisares cident in registra sect peat even al expuneror accidental, medial gef de de sete sau de garda shgurtcecokarea cpanel de singe en pacient si de la persouna expuss, im maxim 2 ore de ln Producerea aceidentusi i tanspomul eqantioanelor acestor probe lt Inboraoe, Chimioproflaxia ca antietroviale se alge in Tanti de tip m2 ¥ OU NFECTIOASE-—irer pent sus sont media xpuneri stawapocientui sur Montorizarea expunest profesional tuise HIV continu, reptind estar HIV dpi 6 lan In afaraserviciior medial, ansmiterea pin stage continu ‘conten unorcomportamente eri la wliatr de droge inravenase, ‘wearilcontactli cu obetelortitoae sau Infepstoue contaminate ci singe, in limpol procedorior cosmetce, de igen, pereinguilor sau ‘utualor. Combetetea azestorcomportamence exe realzatl prin programe ‘entra schimbul seringlor la utliatori de rogue, edueatie, suport sologc gf regerea acces atest i dgnoste pentru populate ca CConfdeniatitaten privind diagnsticul HIV, chiar si dopa decesa pci, este o oblgite profesionala previzut de legile din Romina, tar comunicareadatelorprivind starea de Sint atamentlpactentla tlre alte serve media implicate a Igrjzespacentuls ou mal impune ‘inerea consis! pacientuls. Peiental ete bligat sf informers ‘mediul caret, mlusiv medio! stomatlog, cu piv la saws su HIV, Mane end etna.7 ANTROPOZOONOZELE bicep cara: ‘Sete arepoomnarl cox or acta de ci St ewtiee copa, cate de diagrams patil cara ‘aur soonest fetter Romans pnp, fa OB ‘Bowler cepca topismara cians arate St'aneus sae se safe e rte « ple ine 9 ‘engee 174. Date generale Aniropozoonozele sunt inet ale animaelortansmise accidental a fm prin depasiea baie de speci: Sunt eunoscute peste 200 de antropozoonore, uncle bicuare, ace speciiceanumitor zone geografice. fn lume, ineldona varias tn uncle de devvotarea economicl de nivel de sana, de la cazut sporadice In tile deevotate, la evolu eadera-epidemicd ia ie sobdezvaate. abel 17.1: Acsivita cu rsc penta rransnitereaantropezoonazelor ‘Activ ears “Aniropomonone ‘Cems de pte nepreirt ee] Salmonella, bul, a) encllte de chs ‘Vinita coi annals ice ‘Cons decane niin prepara ‘erm conact cu snledomesce Pesta treme ab “Toxplasrioa, chino, cae, teraz slonelns feb , cigloid ‘anipularea ciel ale, Aer’ pier in " Ingest conic cu ria anal] Lapoiaee (iu, ecu, profes desta ‘ARTE a sr one de ae Bers, sete de par aa ovis 18 , 204 NFECTOASE-indcomerpont suse sant edo Sursele de infejie sunt repezetate de animale domestice si satbace, expunees om finde fn cusulunor activi considerate cise (abel 171 “ransmiterea oopozelr se poate fice diet (pin contact cu animal tolnay sau purdtor de micwob), sndeect (prin alimeate sau obgete contarninae) prin vector! (Capuge, puri fj). Transmiterea Fnerumant ese rae, Misirle generale de combutre a monozelo sunt imuizaeaacivs ‘8 animalelor $i lichidarea fecaelor infeejoase animale, prin sacificaea Animale bolave,purttoae sou suspect, mst de pied comuntar Individual, decinfecie,dezinsectic gi deratizare. Zoonovele cate preva interes major supra sdeaattpablice dia UUniuoes Europeuna (UE) sum gripa aviard gi inectile cu bacterii de povenicnjd animal, mulerstente In antbiic. Legislaia europeans revedereglide supraveghereintegrat a zoonozelor prin intermedi mat nator organism: ~ ECDC (Central European petra Previa Cootoll Boll), = BFSA (Autoiatea Euopeant penta Siguranja Alimentos = MED - VET - NET (oreea de colaorare inter-profesinala tn eroetarea zoonozelr, din perspectiva medivinii umane 3 ‘eterna, 172. Leptospiroza Definite Leptosproz este o 2000028 rspindtt I inreaga hme, cauzta de tocerit din gel Lepospca (ordinal Spircteiaes), eu manifest lnice vail, Biologie Leptospile sant acts gram negative, spiralate, mobil, cae upeind speci sprofie (.hilexa i speci patogene (Ls intrrgans. Saat feaoseute peste 23 serogrupun si peste 230 serovarlnte.patogeoe. ‘erecta dupa sacra geet i vel. pidemiologie Sura de inlecic este reprenentatd de peste 160 de specii de ‘mamifere silatice gi domtice:ronitoer, poco, ei, cape, mga, bovine, etn, psi. Leptospiroza evohicazt sibel la un uml mare de spect animale, se limint pin urné o peroadh indelungata de timp #1contamineazd solu si apee. Leptospruria la om este tranztorie, rarort ajungind la 60 de zl. Leptospirelesupavifiese peste 16 ile fo apt gi ste 24 de ie ns ‘Transmiterea Ia om se Ace prin escort cutanae, mai rr pia rmucoasele conjunctival, respiwone. say digestiva. Gazéa umana este kia rig din lanl wansnitertletospelr, eazuile do transmit inveromant fi aro tls, Patopente upd pesctrarea cutanat su mucous, lptospitele tee fn cieaaia senguing, realizind o bacteremie (eptospremie), urmata de diseminarca ‘organics (a les fn fatness} meso). Lezivile eure din lptospioga pot fi explicate de distrctia lets determinate endotoxinabacterand de eehipamentul ezimatic bacerian (hemolizin paz) sau de eal iunaericearive. “Tablou cle Tneubafa varia ine 2 21 ie Debut este brise. Lepospror ete carseat de polimorfimal line, find euooseute dows forme clase: forma snitch pedo rials siforma trea plrvisceral '. Forma aricterid pseudogripald este cea mai feeveth (80%) 5 se manifest cu fbr na, cfc, atrial iacnss ‘Serle obietve se pot limita la hiperemie conjunctival, exantem ‘morbilform, hepato-splenomegalie,adenopall, care au freeveotrenisiane sponta. Evoliia poate fi bifazicd, eu reapaiia febrei dapt 5-6 ile, soja de semme meningsene. Lichidul cefloahiian se caracerizears rin pleioctorawjoars (teva vec de celle), e formula Hinfoetrd sae ‘itd, proeinorahie modeatcescus. Menngialprospioticd ae evoliie benign. ‘Complicaile imunalergce tardive sunt uveta, Wdocilia, newt, neal 'b. Fomaicteried plurivsceraléasocia manos viserale verse, de interstate varabi ~ hepatic: iter colestatic,erestere moderath a ansaminazeor i teglceridelor = renale: insuficinja. renal acut, mai ffeevent cu diueza ‘conservatrareri cu oligoanuric ~ neuroogie: mening, enewalia, melita, neve perifeica ~ cardiovasculae: mocarit,pereardit, ye erdiovasclar wy WOU NFECTIONSE—Indna pen ste sosien med ~ pulmonar: dure torcice, emoptizi, preumonie inertial, Insificlonarespiraorie sets — hemorgice: trombockopenie, hemoraghi cutneo-micoase_s viscerae, coagulareimravasculard diseminata. Date de aborator Modifier Biologie aespecifice su: ~ Sindtom invlanator erescu: VSH, brinogen si protein C ‘esctvd>100m9/ ~ hhematologie:lacoctos eu polinsleors, sider trmbecitelor = hepatic: ereiereatransaminazle,fosfamzeialcaline tulubinemies ronal: creerea uri, creatinine, proteiurs, hemature mieroscopiea Invesigaileetologice pozhive confrtcorttudina diagnosticu Leptosprle se pot evidenfia direct pin examen microscopic pe fond finoneeat (Gin uring, singe, LCR), culurd (pe medi special, timp Indelangat) sau prin metode geetce de identifere a ain-aul bacterin Depistarea letospiceor In fest de biopsie sau aceroyic se pote face rin imunoftoresen sau ea tes de biologie molecular. Aceste ete mi nt de we cuent Dia e = ‘Cae epemoogie 4 legatura cu trnsitere de la animale ‘+ expunerea la mein cotaminat “contact uo sus comin unui cuz confirmat cts tine: ‘© Feet SAU col puja 2 dine unmatorelesemmlsimptome: + fisoune, cofslee, minlgi, hemoragit conjuetivale, rash, iter, riocardt, mening, afecure renal, sinptome respruoi emopeizie (Cote de Iborator- ce! pin un test poz dat-un pods biologie: ‘+ izolarea Leptospira inerrogans sau aka Lepospra spp parogen ‘+ Desectarea ADN Lepiogpea inerrogans sau alts Lepospra spp ‘+ Evidenirea Lepaspira interropans sau al Leptospira spp pia inafloresceas ‘+ Evidenierea antcorplor anti Leptospira interrogans sav al a a 07Dingnostcl deren se fce in fancied fora clinic ~ Formele anicterce: virozle respirator, septicemil, bra {oid moponucleozainfetous, thinora ~ Formeleiterce:hepttele aute vise, anglocolcitta, terete emotes = Forma meningitick: mening vale, mening tubereuloast Prognostcul este fivorabl in formeie anicteice (vindecare). Mortlitateaatinge 5-108 formele ict hemorigice. Factor de prognostic nefwvorabil sunt insufcinta reals aut, afetarea pulmonar {3% thurrle de repolrizare cardacd (ECG), aleracea conten sta peste 60 an Tratament ‘Tratamentalformeloryevere se face inset de trap itensiv, Masur igeno-detetie sunt repausil hidratrea, ita de prota cau rnin Masurile patogenice constay in adninstrarea conticosteozilor tn ‘ormele icteie gf ge, diuretics (mario, frosemid200-400mg/, plac’ hiectont) sau chiar dialrh. im insuficiega renald acu covecaten persistenja infect Itente dup primo-infeci asimptomatica) reecvarea In cazurie cu eziuni valvular, vasclare, cu Innunodepresi sau restr viulenel cose Tablo tne "Forma acta incubate medi de 3 sip’ debutant feb de ip oewogsipal, precedent wmtouce anietice. Hepat feb, fesvet anita * Poon fbr, cv spect radologe dei ines, wor cv aspect de-peam mat” srs pala Feta prelgk neler (17 ‘ne manifesta in infer 2c pot pica, mincardta smesing, efi. Mp Forma eronicl cea mai event este endocaita (80%). Endocrdtle co cox aarp valolpai prostate ise carsteszea prin. bemoculud negate. Moraliata ese rida, Sjungind 25-40%, Ate maces croice (HMR) sin eon, inci pe protezevasclare sau anes, pate. Tetra Qh grave ponte determina aor sa retard de eee Diagnostic Suspicunea de febra Q este orienta de date clinic, epidemiotogice side modifier biologie nespecifce (Tabel 17.2),Tabelal 172: Modifica biologie nespecifce mn febra Q T Heoteucograme | VSH | Einsime | Marker manag] npatce ‘Fam | womiocopane | nowal| TALAT, | Aeanuesanpii-+ seat’ | 25%) TASAT, | Acan-musch neede Jeaconeuropenie [Gor ' | Aeanboconall Forma | ewoctora (0%) | aescat | Namale—] CIC + 0%) rene savor | etl ¢ s ccesete_| Wanker Hose + (68) Dingrostcul febrei Q_ este confirma de eriterii_ lie, epidemiolgie de abort. ‘Gite lnc cal pin form clinic - Tobe pasumonie waa hepa (Citerepidemiologice:lpatra co tamsmiteren de In animale bolnvela ‘om su exponerea no sus comund cu un exz uman coninmat (Cte de abort: cel pin un est pv ‘+ roles Coxiellei buret dint-un produ bolic ‘+ ldeatifeares ADN Coxiella bureti dintran rods biologic ‘+ Bvidenjiarea ispunsului imunologc prin AclgG sa IgM fa ‘Tentament Tratamestul antibiotic al formei acute recomands Doxciclna 2002 timp de 14 ile, Alte alternative sunt fliorochinclnele i ‘ifampicina. Informa cron, ht Doxciclint se soci hiroxiclroching 600 sng ting de 18 lun neazl endocardei cu inguiieta caries poate fi necesrh protezare valvular, Sereningul serologic la valvular inainte $i ups protezre face’ pate dia protocol de prevente a recureniet cenoctait. "Vaccinul nt-Cosilla are recomandii selective, lt pesoanele cx rise profesional erescut. Cea mai important cale de prevenie consis tn ‘specter de go personal en aimee come ‘Sitar veterna a iguros y 804 INFECTOASE der pent sur postr meses! 175. Antrasal Aviastl(Czbunele, pst maligna) este 0 zoonocd eu declare obliguorie, determina de Bacillus anthracis Epidemiologie Strea de infectic © consitie animale bolnave si cadawele lor (cornu, cabaline, orcne animale slates) dar soul coamina. “Teansmierea se face direct sa indiret (pin obiete contaminate), peal culatatd, digestva sau respirator. Antratul poate fois ca un geo pnir bioirorism. Recepivtatea exe general tlopatogenie ‘aclasamhrocs ete un bs gram poi, ao, bil spora “Tipinile vinlete ato capslé cu rol ant opsonizre gt antifegocte, ind «chipate cu toxind complex ‘Mecanismal potogenic al boli este expliat de cele tei componente ‘le toxin! factral | edema, fctral Il protector (simula Formave fntcorpile), fctrul eu aca Leal. Atajurea toxinei de eceptont oll gad ese favorizata de “anigonul protector’. Facorl edemajiant prude In celui, unde activeaza AMPe, cree seeeia celular de ap, cu formes edema. Facou lel induce coir celulsor de tip macrofaghe sconsiuiealz-anilr endotelae sever: Table eine [nob anes este de 3-10 zl forma etanat pi la 60 eal afore visceral, ‘Antranaletazat se prez sub doud forme: a Pasula malign Se soft de smptome geeralereduse, (ee, frsoane,cefale, ming, ara. Leziunea caracterisicdevolueaza dea ‘macul-papula prurigitoasa odureroas la vezicula hemoragics§ epi ‘scaraeagr, acon de vezicule sau pustule, sua pe jsut ev edem felutnos st nodureros, exis Impejul levis. Uerir,esara se usu, Se separ de esturilevecine 1-3 sdptindni si cade. Ganglion regional Sitti durerog . Edemul malign ese forma gnvd cu evel septicemicd, caracterzat pen febes ina, fsoans, tier, taipnoe, stare toxed. Teionea dein poara de intare este discret. sau absea, predominénd lemul enorm, gelatinos, defornant. Varta de antrax bulos pring fictene si bul sero-hemorapice pe fond de dem nis. Aras visceral poate @ localizt pulmonar, digest sau cera gi este grevat de moraliate foarte iat (100% in absenatratameatl).Anal pulmonar evoheara ca medastininerozant hemoragics co insufcen respirators acu, oe doce fn 24 ~ 36 oe. Meningoeneefliacfebusoastapre cu alesrea sti de conten, convulsi, sempe meningiene si cid cefalorahidian tp hemoragi, cu ‘voli sevet 9 dces fn 23. “Antraxal digestiv este rar si se_preznth sub form’ faring amigéalind sau intestinal, co dured. ahdominale intone qt dace hemoragica Diagnostic Diagrosticul exe suspicions clinic 4 epitemiloge,confrminds- se baterilogc. Diagnostic bacterologic urmeaza umitoree tap: ~ examen diet al frounilor din congintal runs s seereilor ppublogice, color akastu de mailen sau Grant BGP iol sau fn aur seu, cu eapet iste dept, sporulati: = curt pe gelozd singe din vericule, LCR, spotd, cont Intestinal, netmocultur (clon u aspect de eap do medaza); ~ idemifcareatoxiei pin este ELISA sau PCR, Diagoostcul diferenial th forma cutanatd se face eu forunul anuacod, herpes, neptune de insect, eel, stafloeoca malignt a fejet. In forma itesinwla se pot ha in dscup toxiafeca alimeatard, stigeloza, yersiova, lnvagioafia intestinal, abomenul cut, in form Imeningeand alte meningte bemoragce, ar tn forma respirators ake fpaeumpall sa anevrismal secant dest ‘Tratament Anau este 0 oald cu dears, ntrnaresrtament obliga ‘Traumental etiologic de elec este Penclina G, 46 MUI X 7 ile a forme cutanae 18-24 MU in aan pulnonar si mening Local se pot aplica comprese cx oxcianura de mereur 1000. NU se ‘weiean gu se tammatieaz Profilxia se bazeaz pe urmitosele misc: ~ Steilizrea ca formol ln pillor de animale din rica ante = Antibiotic postexpunete ca Ttracicling wi supravegherea explo timp de 2 prams, = Voccnareaantieizbunoash selectivl. a personal dia de spciaate, lear din industria peli textileor mle ea Incidema crescutt gi a militar eu ri de expunere la ame biologie OU NFECTIOASE— farses sesso media 17.6. Boalaghearelor de psick Deiaitie Boala ghearlo de psi esteo 2000025 transmis de apse a om prin inocula tansctanat a Bartnele hotel a mn edt tmugcituni pisiciloe saw pin cotactal uno levun!cuanateprecuisente co ‘serail animal. “tiopatogenie Bartonelit henselae ese un BON, mic, mobil, aerb, faculty intscelulr.Paogsnin mani ete der in foe de imvnkates pez “Mecanism! patogente comun este propagaes linitct locoregional, autolimitatd [a acest nivel Tn condi de imunodepresic, factor de Vinlenid at acteriiindve prolirarea pseudocumorala™anahict a apilelo vascular, consituind lezuni de angiomatoz tail gi pelioz “Tablou clinic Infect cu Bartonella henselae poate aes ma mute forme cine Forma tpic se manifest cu feed (305) si adenopatis unilateral seasibili, persistent 2-4 uni, rancor sopurativd (10%). Localizarea fnitomica ‘a edentelor ete’ mai fecventt axilar (SI-52%), uring Ioealizailecervicale (28-95%), inghinale (15-17%) ephrobeare 2-135, Frmele afipee sunt sndroml ocule-ganglionae»Parnaud ‘manifesta cu adenopatiepreaurcaarsasocitdeu cojanciis ence, scomielia, sau enfocadsa. Angiomutoza bucilara spare sub forma unot Jeziunpupulonodolre nice sau multiple, roqi-volaee, situate i profane deri, Pela ete o kune tumoral vascular benign cu, Fbeaiare hepatic, splenic ou medulars owas. Diagnostic Diagnostic exe suspicion line si epidemiologic, de prezens depopate! cronice zou gi de contac antrat c psc. Diagnostica! elogie se poste face prin _metode indiece (serologice) si prin. metode dec, curd sau tchnii moleculare de entiftearebecterind, dn spiral gangliona preva bop, Diagnostica diferesjial se face ca ae adenitecronce cauzate de Brucella spp. Mycobacterium pp. Yersinia spp. Chlamiia trachomatis. ‘Tratament ‘Traamentl de elie ete Aziromicina administra 7-14 zie ‘Alterutivele suat TMP/SMX, fuoroquinlonee, rifampicin, gatamicina. In fomee tice, reoluja pontand este fecvent177. Toxoplasmora ‘Toxoplasmecs ee 0 s0n0zh dterminah de Toxoplasma gon prin ncerpunerea accidental aml lll arial Epldemlologle ‘Toxoplasma gondi este un part sporozoar, int fo natu sb tei forme: oochist (eae elibereard spoozoi), chist tsula (are confine bao pl tahizoit Cea pararullcupende urmatoarle cape: Ingerarea aoc doce ps (gaa obligatora) = ormaree gamtociioe care fusoneaa nites psil ~ Bliminaeaoochitlor imac prin fea pisiit ~ Maturizareaoochistilr In mediul exterior forming sporochigt = Trecerea lo nout gaz de pe so vegeta. ‘ransmitere toxopasmei a om se poate face prin tre moda: ingestia cochistiorodata i erudtie sa pa contamina Sau conta det cu pses {@hlagstia‘chistitor tsuar eraizo) prin consum de carne (it oti, pore) ead sa lsicent prepara temic (GyTrecerea tramplacenart a tofezoilor ix cus primoinfcie mates apart eur sari Patogenie Primpsinfecia toxoplsmozei se ralzeard_ prin ptrunderea bradizir sau sporozofioe fn inesti, mukipicarea in celle eptlisle ftetiale gi diseminares po cale limfarica sau sanguin. ganglion ‘mezenterei sn ale organe la dist. Inet paraiar8 poate f stint de ‘spunsil imunologis compete, unoral st celular Totus, chistule partztare pot persia asimplomatic in. mifchi, creer, in. giochi, rectivindu-e tn condi de imunodepesie prin SIDA, boli maligne sau postransplant Tectia congenitala re loc prin dseminarea sanguint si pasa! transplacental rofozoifor in fesoturke embcionareeale, determing lecini cu localiza severe dependente de vara saci. ‘Tablocinie ‘Tonoplastioea la persoune imunocompetente este focvent asimptomatca (80%) Forse imptomatic aac I 10% dine cazri a vole benign si se manifest ea un sindrom mononucleozic, cu feb ‘moderaté(<3C),asteni,poiadenopati persistent tingeteva spramd, rufa exo covered aut 196 SOU FECTIOASE—Indmersenm std sosete meso (Cea mai ecvothlocalizare a toxoplasmoza la imunodepeimai ete forma cerebral, cu leivn! die sau localiza, mnfette cy feb, cefalee, sompoleoi crzecomiiae, seme de Toca aeuroogc, te “Consecinfele infecjiei congeniale sunt avert, artea (tall, alterreacrganogenczi cu aparia de malformai sau sechcle congenitle Diagnostic Contactal eu pisici NU este eseajal pentra diagnosticl toxoplasioze- Disgnosticul la prsoane iaunocompetente se bazeas pe \etieareaunor manifesta elinie compatible, exchierea aor Boi eo ‘manifest’ similar si confimarea etiologies, prin metode serlogis, Sonicare moleulad (PCR) stu anstonoptologe ‘Toxoplasmors cerebrala le imunodeprimai se asociazd cu ‘modifier Imagistice caracterstce. Digaostcul serologic are valoare linia, maniesiie clinice find maj ales ezuhaal reactiviri une nf intent Diagnostica diferenial af toxoplsmozsi dobindite se face eu primnfecja cu CMV, MNI. HI, sf, tubaeulors, infom,sarcoidor, fe. In toxoplasmeza’ congenital, dignostical difeenial se face eu Infect ita-ueine x virus rubeoi, herpetic, CMV gsi Diagnostic toxoplsmozeicongentale se hazeaz excusv pe bazz cteilor de abort. [ Crier cince: nerlevane Ceci de aborstor: ul dite umitoarete teste postive ‘+ Evideyerea Toxoplasmei gondii jsut sau produsebologco * Detecia.acdulul nucleic pentru Toxoplsma gondi iniran produs biologie ‘+ Mdeniticarea anticorlor specific TgM. IgG fA la nouns ‘Sereeningul toxoplasmorei congeniale se face prin vevarca serologicd a gravidebo Tninteasarcas! monitoriare fo tinpul suc. ‘Tratament, ‘rataeatat Imunoconpetete, co excepfiaformelnr simptomatice persistent ‘raamontul coiortintel se adminsveara in cure repeate ca tamiparariar ay este necesar Ia _persoane Prinetamina-Sulfadiazina Funsdar).Trwamentul wxoplasmozei se Tuzearh pe adminisrarea mediejel ancparaziare, eu socieri tare solfanide (solfaiarina, sulfadoxina, sulfanetoxazoli, pirimetamina $1 ‘macrolide (spiamiina, lartvomicins, azavomicia)178. iserlora Definite Listeroza ese 0 infecie sever care afcteaza_semnficativ persoanele imunodeprimte,tasisd ma ales prin alimente contaminate eu Listeria monocytogenes, iopatogenie Listeria: monocyogenes ese un bacil Gram pozitv, mobi, sesporua, mierourof, ubiguitar. Lister se pot ala Sl, api, plant, ozs, contaminind sorsle alimentare vepetle gi animale. Alimentele ongeli sunt o sur fecvent e infec. ‘Dupi ingesti, listeria ajunge tn inestin i taverseazd peretele ‘intestinal i veal placior Pepe, gjungind tn gunglioni inate, umd © bacteremie. Listerile aang la nivel hepatoctelor unde se multiplies Inracelulr. Bacteremia coatiut pin liza bepatocitelor infetate, puting determina localize secundare, cb impact maxim la aivelul sister ners central plecente, “Tablow clinic Listeria monocytogenes ese putin patogent penta aul sitios, dae produce inte severe septicemice st meningcencefalie In persoane imanodeprimate pin hemopatit maligne, postranspan, Ia etl, vrstnic, ‘rave now nascu. ‘Durata edie de incuba este de 21 de ile, cu vara ince 3 gi 70 eile Liserioza Ia gravde poste determina avon, nagtere premer, rupert feat sau nfechie neonatalt. sever. Colonzarea” vaginal ‘simptomuticd poate fio cauzd de inferiltate. Tn timpul sarcini, ‘isceptitaten pentru infec cu lstericreqte de 20 de or Una din tei infec iagnostiate cu listeri santasociate eu sarcina Diagnostic Conform definititor de ear, dingnostcultserioei se tazeazl pe crite cliaice epidemiologic, confirmate de dacle de aboratr ‘Cite epdemiologice-olgsturk cu ‘+ Expunera bi accoagi srs cv un cazconiat ‘+ Traniteea pinta Consumul pei sau alimentlr contaminate (Cte linie - una dire urmitoaee suai lerova nou-nsutls defini de 804 INFECTOASE— nner secu tr sostent meds © nagirea uni copiT mom - © ince neonatal manifesta cu ‘+ grarulomatozs infaiseptica ‘eninge sau meningocacealite + uv emanate, mons su conte © Lerma apie curt nso sor, oan ea su ager preatick | > ie 1 Sidon peuogsipt ©. Ake torme de eet wee 1 enngh sa meingoenestalsh | + pvcemic + fei ala: ate, endocade,scee + Gites de hbrtor= wal ermitomels dod ere ne te in rine ole oe ere ole see din rine ning ners mt ‘ct mon, nwa s dea i pee 24 oe dp mere eatificare listerir este posi so prin teste moecuare (PCR). [Nu exist un marker penta sisceptbilitates fa de infecia cu iste “Tratament Anbiotcle cu cea mai mare activate pentru tse sunt Ampiciina, Gentamicina gi Trinetoprisulfumethoxaol. Cefuospornele tu sunt ative. Tratamentel infil c lists se fae fn spt, necesiid nibioterapie cel putin dood spin. Profiase Profan listeriogei se bazezh pe respectarea repullbr de igi limentr. Profilaxi infeciei neonate se realzea prin screening Tisterioget ln gravide pia metode serologice gi tttamentul prosoce tl sri,179, Rabia Rabia ete 0 zoonozd a verteratelor cu sage cald, manifest ca 0 nce fatal, Epidemiologle [Recepivitatea este gene. Transmitera a om se face_ prin contact pligior cu saliva animal bola, eae ese contagiosInintea Ianfestior cinice cu 5-7 ale. Mamiferele cv rbie decedea2s dup teva vile de la debutl boli, cu excepia lic, eare pot ft parton ‘Slog. Transitereanteumsnd a Tost deserish dup rei de cores "tiopatogenie ‘Virus rable este un ARN virus, din failia Rhabdoviiae _Dupa mugcitura aimaleortolnave, vzusl din saliva parunce pein lige ogumentare sas mucoas gi aunge la nivell terminator nrvese, fe nde se transite ceatrpet, prin axon nervilorpeiferici, cite madova Spin reer cuo viteas de 30-100 ma, ‘La nivel sistem nervos central, in sobstana cenuyic,vrusul se replica i determina encefalta cu corpuscull Babes-Negh. Views poate ree corp senses deviate, | (ABP) san onaminae fecal se pea nec butren) | (ABP) "BFFs ABP hon Prevenirea INC se face prin masur specific plicated inte sau postopeato Taba 18.3). OU NFECTOASE-—inrmerpent suse sant dia Tabelal 183 Masur de prevenre a infeciorchiruricale Prepertor | sss duis spare repentoie ‘att nailer peut, fecha biologie, egies peopertre a eumeilor (sesi) Tnopentce—] respctarn real circle legate de cma Spear (ips chrpcalt Gavjelchrrgical al mano ‘Sipsment de pete) sal do opeaie matrie ‘Shrwaltrtamenl ue nal opera Srebiioprofanis pene css Aomori si is imervene petungke din clase I, wind anion 6ohipu PV == Palys Sc.BK ‘Adenine | Masada AV serip 17 Heypesvindae | Aluepesviadaa [HSV 1, HSV2 ‘Wace Wz, ‘Gunaherpeviae | VEB ‘Beabeppsiniae [CMV Roses HES 6 Roo aml Neclaist 7 Towie | Ortorrss Varia vas Papo VO Malsiporins Malus comagioum Tapa Orci VEB Premnnitides | Bara a knees S100 seri Heat ‘HA ‘Avi VM ‘aliiiie | Caen VE, V_Nexwoik ‘Astoigis — Aarovis sersiger ‘Tognridbe | Apiavins ‘AboinisFA, renee gine Rai Vries Fiaivndae Fav ArovirostB ecsateaponene ¥. Dengue Y. fer atbene Veneta decid as C wie eoise [Renu RVR Orbe fees de Cla Revi Rowvis A B.C ie | inlsnes AB gale AB infers [spa{ito deca TR Uses Paragore | Parmar a " ¥iNeweale Moris V-ryate Rabulsns Vern ‘Riabiorae | Veveslovns soma eine Tagavithe —| Bayan Yani pi apo Hanis foes nemesis Navi VTi Cri Congo Peto ‘fe Rit Vile Coroainie —| Coons Coronas ‘envio | Areas ‘cromeningel Tinian [ Revove — Rao THETLY, Vara panic | tropical Tenis IV 1.2 ‘Fiore [ovis fee are Fs a at ate 38 Che Teta poo saad nahn ANEXA3 NURSING GENERAL [Nevile Fundamentale Definite: o neces vil, ese ine umane, pene asigurarea sti de bine din pnt de vedere i psi, ‘Oblecival profsici de astnta medical este obinerea independent sclntuli pent saisfarerea aestor nevoi. Nevols fundamental st Tarespias 2.asealimena sihidras, 3 aclimina: 4:5 migea, a pasta o bund postu: ‘a dorm ase odin, 6. se tinea si dezbrice; 7. agi meatine tenet compu line norms 8a frcurat, 9 proeategumentele; 9-aeviaponcolle; 10. acomunica; 11. action dup credinee gi valor sale; Evaluarea gradulul de dependenta s realize prin cori veal de dependent per fieare nevole, acordand un puncte | 9: ~ Nivel independent (atone pu); ‘Scorurlepatnlese smear. Scorl ial se iterpreteark ate persoanindopendenis 1 puncte dependena moder 15-28 puncte dependenia ora 29 a2 puncte dependents totals ‘= 56 puncte mmANEXA 4 SCORUL DE GRAVITATE (MEWS) 2 ear zp ry Tao [or Tor 3 Fi [ai — | ste@ [or ae [Fron = Sia [1sa0 [ava [5 i

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• Importanta Planului de Ingrijire in Activitatea Asistentului Medical

  

  Document2 pages

  Importanta Planului de Ingrijire in Activitatea Asistentului Medical

  eu

  No ratings yet
• Model Fisa de Magazie in Excel

  

  Document4 pages

  Model Fisa de Magazie in Excel

  eu

  33% (3)
• Model Cerere Concediu de Odihna

  

  Document1 page

  Model Cerere Concediu de Odihna

  eu

  No ratings yet
• Plan de Îngrijire La Pacienta Cu Vulvovaginită

  

  Document3 pages

  Plan de Îngrijire La Pacienta Cu Vulvovaginită

  eu

  No ratings yet
• Insuficienta Venoasa Referat Anda

  

  Document18 pages

  Insuficienta Venoasa Referat Anda

  eu

  0% (1)
• Subiecte Rezolvate An 2 Sem 2 2019

  

  Document20 pages

  Subiecte Rezolvate An 2 Sem 2 2019

  eu

  No ratings yet
• Bartek Er På Norskkurs

  

  Document3 pages

  Bartek Er På Norskkurs

  eu

  No ratings yet
• Fisa de Post Sofer

  

  Document4 pages

  Fisa de Post Sofer

  eu

  No ratings yet
• Fisa Transport Cadavre

  

  Document1 page

  Fisa Transport Cadavre

  eu

  No ratings yet
• Foaie de Parcurs

  

  Document1 page

  Foaie de Parcurs

  eu

  No ratings yet
• Depuneri Cadavre Din Teren

  

  Document1 page

  Depuneri Cadavre Din Teren

  eu

  No ratings yet
• Foaie de Parcurs

  

  Document1 page

  Foaie de Parcurs

  eu

  No ratings yet
• Registru Depuneri Cadavre La Morga

  

  Document1 page

  Registru Depuneri Cadavre La Morga

  eu

  No ratings yet
• Fisa Transport Cadavre

  

  Document1 page

  Fisa Transport Cadavre

  eu

  No ratings yet
• Fisa Transport Cadavre

  

  Document1 page

  Fisa Transport Cadavre

  eu

  No ratings yet
• Boli Infectioase PDF

  

  Document114 pages

  Boli Infectioase PDF

  eu

  75% (4)