ELECTRONICA PRACTICA PENTRU TOTI Z > REVISTA LUNARA @ ANI (#, (® een We ‘ @ AMPLIFICATOR 6W 4 = CONVERTOARE bd UHF/VHF (1) ° ™@ EGALIZOR AUDIO -P y > l@ REGULATOR IN COMUTATIE 1,54 Lo OLA) COMPONENTE SMD (Il) 2orale 23 coal “ttn 0.) vi, soon BE ms (eet) PROMIXs00 ‘Cox 8238) 21437 000'e1 tna fosional eu 2 eanale srumieroion. = 4. on, ist a if oT ! setae Poni 00 ‘God 10707 1849 000 tei Miser auso sterao eu 4 canate plus 2 Intra ‘penta micrefon. - milcroton {sm 00; ne amv, fine 13am Pronipedno} Geel 9082) 4 750.000 fei Moxae sual stereo profesional cu 4 canale plus ‘Bintan pentru Pceoion st corectie gratis, miofefon imV/ike phono SmV/a7xc Tinoco teumvrariec: “tumetie ut talico “legle Master/Recor 1248; Mixer audio storea profesional multifunctional eu rcanaie =a intr ceeete pentru mlerofon, cou ‘igial,coreetio grates, VU-mett ga, croton t-smecox: ay. return 1s0mvr22n Z Tegra (out }our2 ux. sen) a ee latrsiuni 0,65,.02%; Salimaneate 220Voq, 482'1 288mm.TRANSMIS Ty, MA, BF ZU mlenaLA...... asl ! AMPLIFIGATOR ty Bei 2 COMUTATIA SrATICA 31 @LSCvROMAGNANCA ... 4 USE SYATICS ........8 /CONVERTOARE URFNGIE GIGS. oes TEGO BH)... 00.0... 0 EGALIZOR AUDIO ....4..90) REGULATOR iy GoMUTAyIE oe. ae 42 sanvlies 17 eg OUBLU DECK-PLAYER TOAISO? ....0 bes... 16 a8) 2 GU ComPONENTE PUNT PENTRU MIASURAREA COEFICIENTULUI OF RSPLEMIE QD)... 2... aT HETERODINA 41..49MlH2 23 IPLIFIGATOR AUDIO é, DIALOG cy ern +. 28] zy) IVISTELOA ...91 jing. Mihai Basoiu Foarte frecvent in jurul nostru se vorbeste despre modul de transmisie TV, c& este MA, MF sau digital Desi consideram cA cititorii sunt daja acomodati cu termenii de MA, MF si “digitalizare”, credem ca trebuie totus reamintite cateva fintre notiunile tehnice de bazd legate de transmisia TV si Modurile practice in care se realizeaza: - Pentru a transmite o imagine la distanta (prin TV), aceasta este "transformata” intr-un semnal electric (Semnalul video), a cérui marime este proportionala in orice moment cu strélucirea (si culoarea) imaginii (a unui anumit punct al ei) Transmiterea acestui semnal video devine astfel echivalenta cu transmiterea imaginii (ptice) la distanta = Transmisia radiodifuzata se realizeazé practic cu ajutorul unui semnal de RF - radiofrecventa - (unde electromagnetice), caracterizat prin aceea cA unul dintre parametrii sai este tn otice moment proportional cu semnalul (informatia) video care reprezinta imaginea. ‘Aceasta corespondenta continua dintre semnalul video (informatia) si semnalul de RF (purtétoarea) se obtine prin operatia de modulare a purtatoarei, care in final va contine informatia - in cazul transmiterii analogice in care semnalul video modulator este folosit sub forma sa analogica originala, se folosesc dou tipuri de ‘modulate (TV) + MA - modulatie in amplitudine - fa care purtatoarea (de frecventé é8) are amplitudinea proportionala in orice moment cu semnalul video; + MF - modulatle in frecventa - la care purtétoarea are freoventa instantanee proportionala cu amplitudinea semnalului video (in jurul valotii freoventei de rapaos). ante cry julie 2000Amplifcatorul prezentat asigura © auditie bund a programelor muzicale si poate fi realizat, fra modificéri pe acelasi cablaj imprimat fie cu circuitul integrat TBAB10, fie cu TCA150, Circuitul integrat TBA810 Oferit in _dou& _variante, TBABIOAS si TBAB10S, circuitul este un amplificator audio de putere in olasa B de functionare $i cu maxim 7W putere de iesire muzicala. TDAB10AS se prezinté_ in capsuldi de plastic cu 12 pini si radiator exter tip “aripioare” cu géuri pentru suru M3. Acesta este modelul utilizat in montajul prezentat, iar aspectul capsulei si semnificatia pinilor sunt date in figura 1. Tot in capsul cu 12 terminale qu inl —F S| TaAst08s —H —H ~f AUDIO HLF! kee een ce? Breet si radiator extern tip “aripioare” este realizat si TBA810S, ins radiatorul este conceput a se lipi pe planul de masa al cablajului imprimat si nu mai are gauri pentru ssuruburi, Tensiunea de alimentare a ircuitului integrat se situeazd intr-un domeniu larg: 4...20V. Céstigul in tensiune, in bucla Inchis’, este cuprins intre 34 91 40dB, iar rejectia riplului tensiunii de alimentare este tipic 38B la V.. = 14,4V, R, = 402i temperatura de 25°C. Rezistenta termicé jonctiune- radiator este, ja TBABIOAS, de 10°CW, iar rezistenta termica jonctiune-mediu ambiant 80°C/W. Printre caracteristicle circuitului integrat se numara si protectia termica interna la o temperaturé a jonctiunii de 150°C (asa cum se specifica in_ catalogul Baneasa - “Full Line Condensed Catalog” - 1990). Amplificatorul Schema electrica de principiu a ampificatorului este prezentata in figura 2, iar in tabe! sunt oferite principalele date tehnice. Peo sarcina (diftuzor) de 40, cu ampiificatorul alimentat la 14,4V se obfine © putere muzicala tipic de 6W, respectiv putere de iesire in regim continuu sinusoidal de 4,5W. Banda teprodusa se situeazA tn gama 40Hz...15kHz. Nivelul semnalului la trebuie s& fie de 4omV. Amplificatorul se poate alimenta de la 0 sursa de 12V, bine filtrata si poate lucra pe sarcini cuprinse intre 4 si 8kQ. La intrare sernalul se culege prin circuitul de derivare C,-Ry si componenta continu& a acestuia este eliminata. Condensatorul C, efectueazs rejectia riplului_tensiunii de alimentare, iar C, realizeaza conexiunea de tip bootstrap Grupul R,-C, preintampind oscilatile care pot apare la iesire si prin condensatorul de mare capacitate Cy (1000uF) semnalul audio este aplicat sarcinil Reactia negativa in regim dinamic este realizaté de grupul serie R,-C, oe stabileste si castigul jn tensiune. Acesta se poate modifica schimband _valoarea rezistorului Rp; pentru R, = 330 cAstigul este stabllt la 40dB. Releaua de compensare este configuraté cu C, si Condensatoatele Cy si Cig asigura filtraj suplimentar pentru sursa_de tensiune continua, respectiv decuplarea acesteia. intrare iulie 2000AUDIO HI-FI Realizare practica Montajul se va realiza pe 0 placuta de circuit imprimat ou dimensiunile 55 x 45mm coordata conform cu desenul din figura 3 (scara 1:1). Se vor plasa_componentele (vezi figura 4) in urmétoarea ordine: cele pasive (rezistoare si condensatoare) si apoi cele active = circuitul integrat - urmarind Tabel. Date tehnice totodaté valorile din schema electrica, Se acorda atentie la montarea condensatoarelor electrolitice sia circuitulul integrat (dupa cheia acestuia). Circuitul integrat s2 monteaza pe radiator cu ajutorul a doua sguruburi M3. Pentru terminalele IN, OUT, +V si GND se vor monta pe cablaj pini de conectare. Simbel [Paramer Condi detest [Min] Tip] Wax | UM Putere de iesira in Po_|reaim continu 45 w sinusoidal Putere muzica 6 w Z_[Iimpedanta de inirare 1 G,_[Gastigul in tensiune © e Banda de freoverta Bae | reprodus& © | Po=tW, Ry=40 40Hz...A KHZ i, [Ourentul absorbit | Po=4.5W, Raa 05 A iulle 2000ELECTRONICA DE PUTERE Comutatia Statica si Electromagnetica in numerele precedente, la tubrica “Catalog” au fost prezen- tate cateva famili de componente electrice de comutatie (rele) electromagnetica in aer si invid. in acest numar se prezinté: o-alta familie aparte de componente, electronice si anume, rélee statice sau, cum mai sunt cundseute, contactoara statice. Termenul static provine dé la faptul ca la aceste aparate inchide- rea sau intreruperea cali de eurent se realizeaza fara existenta unor migcéir ale reperelor constructive. Daca la releele olectromagnetice, ‘nchiderea calor de curent electric (@ contactelor) se realizeazé sub actiunea unei forte electromag- netice, fa componentele cu comu- tatie statica, care sunt de fapt dispozitive semiconductoare, fluxul de energie este controlat din exterionprin injectia de curent de valoare mica, in mod continuu sau discontinuu sineronizat. Dezavantajul comutatiei in aer, la presiunea atmosferica, este dat de prezenta arculul electric la deconectarea sarcini. Acesta duce in timp (propotional eu numarul de manevre inchis/deschis) la eroziu- nea pastilelor de contact. Arcul electric apare alat in curent conti- nuu, ct si in curent altemativ si fiecare prezinté metode diterite Pentru stingere. Ideal este ca deschidetea_contactelor si se fac, penis Sarcipi alimentate in curent alternatiy, c&nd tensiunea trece prin zero, Comutalia pe varful tensiunii, atét la inchidere, cal si la deschidere, este deosebit de periculoasa pentru satcina sj pentru contactele electrice. 4 in instalatille electrice cu regim Speoialgatunci cand comutarea satcinll se realizeazé cuy relee clectromagnetice,. exista circuite electronice de sincronizare ou fensiunea altemativa de_alimen- tare. Progresele tehnologice si in special cele de miniaturizare in electronica au permis integarea acestor circuite pe o pastilé de Siliciu, astfel c& releele statice moderne, prezinla majoritatea, asa numitul’ Zero Crossing Detector {ZCD} ~ detector de trecére prin Zero a tensiunii altemative, sarcina fiind comutata numa fa trecerea tensiunil prin zero. Caurmaresa energiei magnetice ce se acumuleaza in induotivittiie din. citouitul de forlé (rete, sarcind, filtre) la comutatie apar supratensiuni cu panta (du/at) mare, peticuloase pentru integri- tatea dispozitivulul semiconductor are comuté. Devine obligatorie montatea de cetule de fttaj (RC in special), paralel cu sarcina. © parte din teleele statice au inclus tn structur’é elemente de filtaj RC, paralel pe elementul ‘comutator. Structura de baz a unui releu static ate ca element comutator un ‘triac comandat in grilé de un ‘optotriac. Comanda externa se face {in curent continuu, curentul absorbit fiind de ordinul a cativa mA. Este lesne de inteles cal aceste: telee nu. se pot utiliza decat in ccurent alternatiy, tid posibilé bio- carea triacului,.tensiunea trecand petiodio prin zero, ‘in comparatie, avantaju releetor cu comutatie eletromagnetica este 0a se pot realiza atat pentru curent jing. Croif V. Constantin continu (bobina alimentaté in eurent continu), cat si pentru ‘curent altemativ (cu bobina ali mentata in curent altenativ). Un alt avantaj al releelor clasice faté de cele statice este consumul propriu de putere mic, céderea de tensiune pe elementul de contact (un) flind de cativa milivolti in ‘comparatie cu cca. 1V cat cade pe un triac in regim de conductie. La cesta din urma apar pierderi mari in comutatie si cu atat mai mari cu cat timpit de comulatie sunt mai lungi. Mai trebuie addugat si costul de achizitie mult mai mare, Deseori este necesaré montarea dispozitivelor pe radiatorare de racite astiel ca, uneori gabaritul devine mai mare decat al unui simplu releu clasi¢ si bineinfeles sunt mai scumpe ca investitie. Releele statice sunt ins superioare din punet de vedere al functionatii, sunt silenfioase si se utilizeaza | cu precddere la frecvente mai mari de comutatie Pentru a elimina dezavantajul de exploatare all releelor electro- magnetice cauzat de arcul electric, se utllizeazd comutatia in vid. Astfel auluat nastere relecle Reed care prezinta avantajul unui numae foarte mare de manevre in- chisideschis t@ra uzura semnitica- tiv @ contactelor electrice. Comu- falia avand loc in vid, puterea arcului electric este cu mult diminuata, iar distanta intr contacte poate fi mutt mai mice, rezultatul fiind un gaberit mult edus al componentei electronice propriu-zise. Tulle 2000