Curs Replicarea ADN Replicarea ADN-ului este procesul prin care se sintetizeazi ADN-ul A fost descris de catre Watson-Crick: fiecare catena a unei molecule de ADN se ‘comporti ca o matrifa pentru sinteza unei noi molecule de ADN, iar secvenja de nucleotide din catena nou formati este determinata de complementaritatea bazelor. > Are loc in timpul fazei S a diviziunii celulare, > Pentru ca procesul replicarii s4 se desfagoare intr-o perioada de timp rezonabila sunt necesare mai multe puncte de start ale replicdrii (denumite repliconi). > Schematic, dubla spirala a ADN se separa in cele douii catene componente formand o structura in forma de Y numit “fured de replicare” vv Etapele replicé > Inifierea implica recunoasterea regiunii de pe o molecu ADN unde va incepe procesul de replicare. > Elongarea cuprinde evenimetele ce se desfisoari la o bifurcatie de replicare, unde catenele parentale sunt copiate in catene fiice. > Terminarea presupune incheicrea procesului atunci cand molecula parentald a fost complet replicata. Mecanismele replica Inifierea © Sub acfiunea unor enzime numite topoizomeraze ADN-ul este despiralizat © Catenele sunt separate de catre alte enzime numite helicaze, iar proteinele SSB (strand binding proteins) stabilizeaza catenele si impiedicd respiralizarea lor * Desfacerea ADN-ului are loc simultan in mai multe puncte denumite repliconi, la aceste nivele apiirand “fureile de replicare” sau bifurcatiile de replicare in forma deY * ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replica simultan, servind ca matrite pentru catenele nou formate © Pentru inijierea replicarii este nevoie de enzima ARN primaza care va aseza primul nucleotid (ARN primer), iar apoi enzimele necesare replicarii numite ADN polimeraze (Pol 8 si Pol a) vor elonga catenele + ADN polimerazele prezinti dou’ caracteristici generale: -toate ADN polimerazele sintetizeaza ADN numai in directia 5°—3° “nu stiu” sd inceapa sinteza unei catene ci numai sa o alungeasca, adaugand un nnucleotid la extremitatea 3°OHY ei > Polimerizarea celor dowd catene care sunt antiparalele se va face diferit, deoarece ADN polimeraza se poate deplasa doar in directia 5'-3': 4 pentru catena matri{a 3'-5' sinteza catenei noi (denumita leadding strand sau cateni avansati) se realizeaza continu, ARN primaza find necesari doar la inceputul repliearii, iar apoi ADN polimeraza va adiuga nucleotid cu nucleotid la capatul 3'-OH. pentru catena matrita 5'-3' sinteza catenei noi (denumité lagging strand sau catena intarziata) se va face discontinu cu ajutorul Pol 8, incepand din punctul mai indepairtat al furcii de replicare, prin sinteza unor fragmente de 100-1000 nucleotide numite fragmente Okazaki, care apoi sunt legate cu ajutorul ADN ligazei. intr-o faz mai avansatd a replicarii primerii sunt indepartafi atat din structura catenei avansate, cét si din cea intirziat&, dupa care golurile sunt umplute de ADN polimeraza a Replicarea este bidirectional, avand loc in ambele sensuri, terminandu-se cand ADN polimeraza ajunge la capatul repliconului Replicarea este semiconservativa, moleculele de ADN fiice fiind formate dintr-o catendi veche si una nou ADN-ul mitocondrial Mitocondriile sunt organite celulare a c&ror functie este producerea de energie. Cu toate c& majoritatea ADN-ului se regaseste in nucleul celulei (98%), mitocondriile prezinta si ele ADN-ul propriu. Acest material genetic este denumit ADN mitocondrial (ADNmt). Caracteristicile ADN-ului mitocondrial Genomul mitocondrial are un ADN circular, bicatenar format din 16.569 pb . Este format din dou catene: catena H (grea) si catena L (usoarai) intr-o regiune mica denumité bucla CR/D in care se afla situsul de inifiere al transcriptiei si replicdrii, ADN-ul este alcdituiti din trei catene: catena H, catena L si o seevenfa ADN 7S Genomul mitocondrial este compact si confine 37 de gene (28 pe catena H si9 pe catena L) 13 gene codifica enzime implicate in fosforilarea oxidativa 22 gene codificd ARNt (de transfer) 2 gene codificd ARNr (ribozomal) Genele ADNmt nu contin intron ADNmt nu este asociat cu proteine si nu confine ADN repetitiv Numatul copiilor de ADN variaz de lao mitocondrie la alta, fiind intre 2 si 20 Codul genetic mitocondrial are o semnificatie diferité ADNimt se transmite exclusiv pe cale materna© Rata mutatiilor in ADNant este de 10-15 ori mai mare ca in ADN nuclear si deobicei se produce fenomenul de heteroplasmie, intr-o mitocondrie existand atat ADN nomal cat si cu mutatie © Homoplasmia este situafia in care o celuld confine o populatie puri de ADNmt normal sau mutant © Mutafile ADNmt produc boli neurodegenerative severe eu un debut tardiv gi evolufie progresiva precum: miopatia mitocondriala, sindromul Kearns-Sayre, neuropatia optica ereditara Leber. ‘weriul127 Exemple de boli datorate mutailor in ADN-ul mitocondrial yi modul for de transmitere Fenotip= Boala in general neurologic : ‘Newropatiaoptich Debut apd al bi In ere Subsittion T7BASG fa the sredtara Leber ‘ators arte neva optics 'ND¢ subunit of complex of (HON) ecperae fatal avd in the ston anspor has funcede nti, Aare puticd ls mutiny, with 0 Sependenss deer S08 dnte ters, accounts for more Putin sex mci at pderi than 90% of eases ‘le fi de 10% diate ems. ‘Sindromul Ligh Pebutltinpuria neuodesenerativ Mutat nce in sunitten 6 Heterophsmich Meri progeny cu hiptoni,nicores a gene pentru ATP-zk Alerwoliri, are opt anormal ceepnatort, MELAS Mipsis enfdomkptie taco, Matte punctforns fn Heterophsmici Matern ‘cdo actich episode de accident ARNE 0 muta ‘seule cerebral Poateprezents Jour hot pt cl ma dese de Aisber sara suite tipo 328386 nee (Gazi 33) Myodonic epilepsy wih ragged-red_ Polo mutations in sRNAM, most Heterophamich Matern ‘sce fibers yop aaa commonly $314406 scosrineural deafness, dementia Surditate Sundateenzoncuronalé proqssivi;1SSSA>G maven gena ARNE Hetrophsmich Matern ‘seen nds de amadionice as seiaoghcondin Suditate 7H4SA>G mute in gona ARNE Hteroplsmics Matern “enzonsutoral onsindromich Ls Sindromnl Kesrne-Soyre Mioplie progress, oftlmoplege Dee de =3-KD Heleroplsmici In general sporadic, (Ks) ‘extern propetvs cu debut pecoce, (eat i. 1226) probabll dtorits ‘ardiomiopate, boca cardiac loz, rmovaictmly| Pgmentare etnias tai, abet : -onadal tera Acizii ribonucleici ci sunt macromolecule prin intermediul cérora informatia geneticd este exprimati gi vehiculata in organismul uman. © Structura lor moleculara este foarte aseminitoare cu a ADN-ului cu diferenjele ca glucidul din compozitie este reprezentat de ribozit in loc de dezoxiribord, iar timina este inlocuit cu uracilul. ARN-ul se regseste in majoritate sub forma monocatenara, ins poate forma si dublu helix in anumite conditii. © Din totalitatea moleculelor de ARN regisite intr-o celulii care este activa din punct de vedere metabolic, ARNm reprezinta 3-5%, ARN¢ reprezinti 90%, iar ARNt aproximativ 4%. Tipuri principale de ARN 1. ARN mesager (ARNm)2, ARN de transfer (ARNt) 3. ARN ribozomal (ARNr) 4. Alte tipuri de ARN ARN mesager (ARNm) 1. rezulti din ARN mesager precursor (pre-ARNm) printr-un proces de maturare (matisare) care presupune inlturarea intronilor si protejarea extremitiilor. 2. este 0 copie a seovenjei codante a unei gene si serveste ca $i matrifa pentru sinteza une proteine. 3._ este exportat din nucleu in citoplasma unde se leagi de ribozomi si translatat in proteind cu ajutorul ARNt 4. 0 secvenfi de trei nucleotite reprezintd un codon care este apoi tradus printr-un aminoacid in protein& 5. mirimea moleculei ARNm este direct proportional cu dimensiunea peptidului pe care il codified, de exemplu o secvent’ codani de 1000 pb va determina formarea unei proteine cu 333 aminoacizi. 6. unele ARNm sunt comune tuturor celulelor specificdnd proteine house-keepi iar altele sunt specifice anumitor celule, de exemplu hemoglobina regasita doar in hematii 7. intr-o celuld exist cdteva sute de molecule de ARNm diferite ARN de transfer (ARNt) 1 2. se giiseste in citoplasma celulelor este o molecul mic de ARN formati din 70-93 de nucleotide care transfera la situsul ribozomal in timpul translatiei un aminoacid specific lanjului polipeptidie in formare intr-o celula care sintetizea tipuri de ARNt exist cel pufin un ARNt pentru fiecare dintre cele 20 de tipuri de amnioacizi regisiti in proteine are o structura particular, prezentnd un sit pentru atagarea aminoacidului si trei bucle, dintre care una prezint& o regiune de trei nucleotide denumiti anticodon pentru recunoasterea codonului din ARNm de care se leaga prin legaturi de hidrogen seeventa anticodonului ARNt este esenfiali pentru formarea lanfului de aminoacizi ai proteinei activ proteine se regiisese simultan cel puin 50 de ARN ribozomal (ARNr) 1. 2 Este sintetizat in nucleu in citoplasma se combina cu proteine find elementul majoritar din structura ribozomului avand atat rol catalizator edit i structural in sinteza proteinelor prin procesul translatiei Ribozomii umani contin patru tipuri de ARNr: 5S, 5,88, 18S si 28S care intra in componenta celor dowd subunititi (mare gi mic’) Ribozomii leag’ ARNm si realizeaza sinteza proteinelor Mai multi ribozomi pot fi atasafi simultan la 0 molecula de ARNm6. ARNr este regisit in cantitate mare in citoplasma reprezentand 90% din totalitatea ARN-ului Alte tipuri de ARN a) ARN mic nuclear (ARNsn) (small nuclear) + reprezinta un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide * intra in constitufia spliceozomului participand la convertirea pre-ARNm in ARNm prin secfionarea si indepartarea intronilor «participa la procesarea altor clase de ARN. * _ regleazi factorii de transcriptic b) ARN mic nucleolar ARNsno (small nuclolar) * reprezinta un grup heterogen de ARN de 60-360 nucleotide * participa la biogeneza ARNr si ARNt = participa la reglarea matisarii alternative a unor gene c) Micro ARN (ARNmi) = este o moleculii de ARN de 21-22 nucleotide + blocheazi translajia sau produce degradarea ARNm prin fenomenul de ,interferenta ARN” d) ARN interferent mic (ARNsi) (small interfering) = este o moleculd de ARN de 20-25 nucleotide * este utilizat posttranscriptional ©) ARN necodant lung = este o moleculi de ARN cu o lungime ce depageste 200 de nucleotide * este implicat in reglarea expresiei genelor prin modificarea cromatinei, biologia telomerelor, amprentare, inactivarea cromozomului X. .