You are on page 1of 22
ICS 07.060.00; 93.160.00 IRS STANDARD ROMAN SR 8284 Octombrie 1998 Indice de clasificare G 53 APROBARE CORESPONDENTA DESCRIPTORI TIT AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE ALE TORENTILOR Terminologie Hydrographic basins setting up for torrents Terminology ‘Aménagement des bassins hydrographyques des torrents Terminologie Aprobat de Directorul General al IRS la 27 februarie 1998 inlocuiaste STAS 8284-84 La data aprobarii prezentului standard, nu exista nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval there is no International or European Standard dealling with the same subject A la date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou Européenne traitant du méme sujet Terminologie INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13 -70201, Bucuresti,2, Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 ers ‘Reproducerea sau uizarea integrald sau parfiall a prezoniull slandard in orice publicall 1 prin once procedau (electron, ‘mecanic,folocopier, microfimare ot.) esta interzis& dac& ru exist acordulscis al IRS, Ret.: SR 8284:1998 Editia a 3-a PREAMBUL Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care il inlocuieste. Standardul a fost elaborat initial in 1968 si revizuit in anul 1983. Fata de standardul pe care 1! inloculeste, s-au fAcut urmatoarele modificari: au fost introdusi termeni noi, folositi in practica amenajarii bazinelor hidrografice torentiale; ~ sa acordat o atontie mai mare impaduriri terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba- Zinelor hidrogratice torentiale. 1 OBIECT S$! DOMENIU DE APLICARE Prezentul standard stabileste terminologia referitoare la amenajarea bazinelor hidrogratice ale torentilor. 2. VOCALUBAR Afuent Gurs de apa secundar care se varsa intr-o ap& curgatoare mai mare 22 | Afuiere Proces de eroziune accentuata a patului albiei produs in urma cresterii vitezei apei, datorita unui obstacol (fundatie, travers, pil, culee de pod) agezat in calea ei 23° | Albie Supratata a fundului de vale acoperité permanent sau temporar de ape curgatoare Se deosebesc: = albie minor’, cu suprafata acoperité permanent de ap tn coursul anului; | = albie majors, cu suprafata acoperité de apa in petioaca debitului maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a c&ror asezare poate fi modificata de curentii de apa si pe care, intre | vilturle maxime, se pot dezvotta asociatii vegetale lemnoase cu } ‘caracter temporar, alcdtuite din specii pioniere (catina, salcio, anin, plop ote.) 24 — | Alunecare de teren Proces de deplasare pe pante a maselor de pamant, avand drept cauze principale gravitatia si apele de infitratia, into actiune combinat’ Alunecérile de teren sunt mai réspandite n zona dealurilor si lor Dupa intinderea supratetel de teren afectat, se deosebesc: i ~ alunecéri in masa, la care suprafata de alunecare reprezint& 0 parte dintr-un versant intreg; = alunecari limitate, care afecteaza portiuni de teren reduse ca supratata. Dupa grosimea stratului care alunec’, se deosebesc: = alunecari superticiale, pana la grosimea de 1 m; = alunecéiri putin adénci, grosimea stratului deplasat fiind de c (1,0...,0) m; =" aluneciri adanci, grosimea stratului doplasat fiind de (6.0...15,0) m; = alunecar foarte adénci, grosimea stratului deplasat find de 15,0m. Dupa tipul deplasarii se deosebesc: = alunec&ri rotationale (pe suprafete curbe, cu tendinfa do rasturnare partiala a masei alunec&toare ~ alunecairi de translatie (pe suprafete plane). Dupa consistenta masei alunecdtoare, se deosebesc: ~ alunecairi de masa consistent; ~ alunecdiri de masa in stare plastica (puternic Inmuiata).. Dupa modul de propagare a alunecdiri, se deosebesc: = alunecdiri deplasive (regresive, glisante); ~ alunec&ri detrusive (impingatoare, progresive = alunec&ri mixte. Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc: = alunecari consecvente ~alunecari insecvent = alunecairi asecvente. ‘Auwvil (prundisuri) Dopozite de aluviuni transportate si depuse de apele curgatoare pe albii, pe lunci etc. in acaste depozite se regasesc toate categorie de aluviuni, mal, nisip, pietris, pistre, bolovani si blocuri de piatra ‘Aluviune ‘Aluviuni torentiale Depozit de roci sedimentare format din fragmente de roci, antrenate de apele curgatoare si depuse pe fundul albiel, pe unc sau la locul de varsare, sub aspect textural. ‘Aluviunile se diferentiaza in raport cu viteza de scurgere a} ‘apelor, care determina regimul de depunere (sedimentare) | Rezultat al eroziuni, transportului si depunerii de sol si/ sau material detritio, Dup& marimea aluviunilor care alcatuiesc depozitele, se pot distinge: = depozite de aluviuni fine, formate din maluri si nisipuri; = depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani etc. upd modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvi, coluvi gi protuvi. Deluviile sunt depozite pe versanti. Ele se afld in transport de cdtre apa de sircit Coluvile sunt depozite la baza (poala) versantilor. Ele au fost transportate de catre apele de sircire sau rostogolite gravitational. Proluville sunt depozite de aluviuni in conuri de dejectie, in | lungul canalelor de scurgere ale torentilor, in aterisamentele barajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care se | scurg pe reteaua hidrografic& ‘Ameliorare a terenurilor degradate LLucrafrile care trebuie efectuate In scopul preveniri processior de | degradare si al combaterii lor din punct de vedere tehnic. Actiunea de ameliorare a terenurllor degradate (prescurtat AT.D,) se destagoara in mai multe etape: = Iintocmirea fisei perimetruiui de ameliorare; ~constituirea perimetrului de ameliorare; ~cartarea terenurilor i stabilirea solutilor tehnic ~ executarea lucrdrlor pregatitoare, plantarea terenurilor gi exe- cutarea lucratilor de intretinere pand la realizarea rousitei definitive 29 “Amenajare a bazinelor hidrografice torentiale sinonim: Corectare de torenti gi ameliorare de terenuri degradate ‘Actiune cu caracter complex, care se desfagoara In bazinelo hidrogratice ale torentilor si se realizeaza prin m&suri de organ zare hidrologic& a teritorului, prin lucrari silvotebnice $i hidrotehnice, care s& asigure controlul scurgerilor si ‘consolidarea surselor de aluviuni de pe versanti si din reteaua hidrogratic& 2.10 | Amonte jin susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursa, fal de un | punct de referint& 2.11 | Ampriza atime totald a fagiei de teren, pe care se executd (sau pe care o | au) lucraile de terasamente ale unui drum, cale ferat’, canal atc. 2.12 | Anrocament Depozit de bolovani, din blocuri de piatré ori beton, din stabilopozi, agezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje, fundatii sau a consolida cursul de ap& Tn zona supusa eroziunii o Aripi ale barajulut SR 8284 Portiuni superioare ale corpului barajului, care se ridic’ de o parte si de alta a deversorului, avand rolul de a dirja apele mari ‘numal spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarile barajului Asigurare a debitului maxim sinonim: Probabilitate de depasire Raport exprimat procentual, dintre numarul anilor in care a fost

You might also like