ICS 07.060.00; 93.160.00
IRS
STANDARD ROMAN SR 8284
Octombrie 1998
Indice de clasificare G 53
APROBARE
CORESPONDENTA
DESCRIPTORI TIT
AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE
ALE TORENTILOR
Terminologie
Hydrographic basins setting up for torrents
Terminology
‘Aménagement des bassins hydrographyques des torrents
Terminologie
Aprobat de Directorul General al IRS la 27 februarie 1998
inlocuiaste STAS 8284-84
La data aprobarii prezentului standard, nu exista nici un standard
international sau european care sa se refere la acelasi subiect
On the date of this standard approval there is no International
or European Standard dealling with the same subject
A la date d’approbation de la présente norme il n’existe pas
de Norme internationale ou Européenne traitant du méme sujet
Terminologie
INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13 -70201, Bucuresti,2,
Romania, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833
ers ‘Reproducerea sau uizarea integrald sau parfiall a prezoniull slandard in orice publicall 1 prin once procedau (electron,
‘mecanic,folocopier, microfimare ot.) esta interzis& dac& ru exist acordulscis al IRS,
Ret.: SR 8284:1998
Editia a 3-aPREAMBUL
Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care il inlocuieste. Standardul a fost elaborat initial in
1968 si revizuit in anul 1983.
Fata de standardul pe care 1! inloculeste, s-au fAcut urmatoarele modificari:
au fost introdusi termeni noi, folositi in practica amenajarii bazinelor hidrografice torentiale;
~ sa acordat o atontie mai mare impaduriri terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba-
Zinelor hidrogratice torentiale.1 OBIECT S$! DOMENIU DE APLICARE
Prezentul standard stabileste terminologia referitoare la amenajarea bazinelor hidrogratice ale torentilor.
2. VOCALUBAR
Afuent
Gurs de apa secundar care se varsa intr-o ap& curgatoare mai
mare
22 | Afuiere
Proces de eroziune accentuata a patului albiei produs in urma
cresterii vitezei apei, datorita unui obstacol (fundatie, travers,
pil, culee de pod) agezat in calea ei
23° | Albie Supratata a fundului de vale acoperité permanent sau temporar
de ape curgatoare
Se deosebesc:
= albie minor’, cu suprafata acoperité permanent de ap tn
coursul anului; |
= albie majors, cu suprafata acoperité de apa in petioaca
debitului maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a c&ror
asezare poate fi modificata de curentii de apa si pe care, intre |
vilturle maxime, se pot dezvotta asociatii vegetale lemnoase cu }
‘caracter temporar, alcdtuite din specii pioniere (catina, salcio,
anin, plop ote.)
24 — | Alunecare de teren Proces de deplasare pe pante a maselor de pamant, avand
drept cauze principale gravitatia si apele de infitratia, into
actiune combinat’
Alunecérile de teren sunt mai réspandite n zona dealurilor si
lor
Dupa intinderea supratetel de teren afectat, se deosebesc: i
~ alunecéri in masa, la care suprafata de alunecare reprezint& 0
parte dintr-un versant intreg;
= alunecari limitate, care afecteaza portiuni de teren reduse ca
supratata.
Dupa grosimea stratului care alunec’, se deosebesc:
= alunecari superticiale, pana la grosimea de 1 m;
= alunecéiri putin adénci, grosimea stratului deplasat fiind de
c (1,0...,0) m;
=" aluneciri adanci, grosimea stratului doplasat fiind de
(6.0...15,0) m;
= alunecar foarte adénci, grosimea stratului deplasat find de
15,0m.
Dupa tipul deplasarii se deosebesc:
= alunec&ri rotationale (pe suprafete curbe, cu tendinfa do
rasturnare partiala a masei alunec&toare
~ alunecairi de translatie (pe suprafete plane).
Dupa consistenta masei alunecdtoare, se deosebesc:
~ alunecairi de masa consistent;
~ alunecdiri de masa in stare plastica (puternic Inmuiata)..
Dupa modul de propagare a alunecdiri, se deosebesc:
= alunecdiri deplasive (regresive, glisante);
~ alunec&ri detrusive (impingatoare, progresive
= alunec&ri mixte.
Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc:
= alunecari consecvente
~alunecari insecvent
= alunecairi asecvente.‘Auwvil (prundisuri)
Dopozite de aluviuni transportate si depuse de apele curgatoare
pe albii, pe lunci etc. in acaste depozite se regasesc toate
categorie de aluviuni, mal, nisip, pietris, pistre, bolovani si
blocuri de piatra
‘Aluviune
‘Aluviuni torentiale
Depozit de roci sedimentare format din fragmente de roci,
antrenate de apele curgatoare si depuse pe fundul albiel, pe
unc sau la locul de varsare, sub aspect textural.
‘Aluviunile se diferentiaza in raport cu viteza de scurgere a}
‘apelor, care determina regimul de depunere (sedimentare) |
Rezultat al eroziuni, transportului si depunerii de sol si/ sau
material detritio,
Dup& marimea aluviunilor care alcatuiesc depozitele, se pot
distinge:
= depozite de aluviuni fine, formate din maluri si nisipuri;
= depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani etc.
upd modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvi,
coluvi gi protuvi.
Deluviile sunt depozite pe versanti. Ele se afld in transport de
cdtre apa de sircit
Coluvile sunt depozite la baza (poala) versantilor. Ele au fost
transportate de catre apele de sircire sau rostogolite
gravitational.
Proluville sunt depozite de aluviuni in conuri de dejectie, in |
lungul canalelor de scurgere ale torentilor, in aterisamentele
barajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care se |
scurg pe reteaua hidrografic&
‘Ameliorare a terenurilor
degradate
LLucrafrile care trebuie efectuate In scopul preveniri processior de |
degradare si al combaterii lor din punct de vedere tehnic.
Actiunea de ameliorare a terenurllor degradate (prescurtat
AT.D,) se destagoara in mai multe etape:
= Iintocmirea fisei perimetruiui de ameliorare;
~constituirea perimetrului de ameliorare;
~cartarea terenurilor i stabilirea solutilor tehnic
~ executarea lucrdrlor pregatitoare, plantarea terenurilor gi exe-
cutarea lucratilor de intretinere pand la realizarea rousitei
definitive
29
“Amenajare a bazinelor
hidrografice torentiale
sinonim: Corectare de
torenti gi ameliorare de
terenuri degradate
‘Actiune cu caracter complex, care se desfagoara In bazinelo
hidrogratice ale torentilor si se realizeaza prin m&suri de organ
zare hidrologic& a teritorului, prin lucrari silvotebnice $i
hidrotehnice, care s& asigure controlul scurgerilor si
‘consolidarea surselor de aluviuni de pe versanti si din reteaua
hidrogratic&
2.10 | Amonte jin susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursa, fal de un |
punct de referint&
2.11 | Ampriza atime totald a fagiei de teren, pe care se executd (sau pe care o |
au) lucraile de terasamente ale unui drum, cale ferat’, canal
atc.
2.12 | Anrocament Depozit de bolovani, din blocuri de piatré ori beton, din
stabilopozi, agezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje,
fundatii sau a consolida cursul de ap& Tn zona supusa eroziunii
oAripi ale barajulut
SR 8284
Portiuni superioare ale corpului barajului, care se ridic’ de o
parte si de alta a deversorului, avand rolul de a dirja apele mari
‘numal spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarile
barajului
Asigurare a debitului maxim
sinonim: Probabilitate de
depasire
Raport exprimat procentual, dintre numarul anilor in care a fost