Reproducerea interais& masita ona sdelor de Stat este u 30 Pag, PRETUL LET zt 627.152. 159:627.42 REPUBLICA SOGIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 9258-29 | @ ae Tnloculeste COMITETUL NATIONAL LARIZARE A LUCRARI DE REGU PENTRU §TIINTA ALBIEL RIURILOR $l. TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN Presctipfii genorale de proiectare DE STANDARDIZARE Ks TRAVAUX DE_REGULARIsATION | PABOTHI_ BbINPATHIITIt INPROVEMENT. WORKS OF DU LAT DES FLEUVE Ub Jot PYG Pak ee Préseriptions générales en vne de re | Ogaue npslemexust mo npursinn Tablissement des projets onan 1 GENE 1.1 Obiect si domenin de aplicare Prezentul standard stabileste prescriptiile generale de proiectare a Inertirilorde reavla- rizare » atbiei riurior ce se executi pentr realizarea de albii stabile, pentia imburiti tives conditiilor de curgere 2 debitelor lichide gi solide, pentrn apirarea impotriva exoziunilor de mal, colmataritor eu aluviuni si inundatiilor tereniiilor agricole, silvice, Ioealitiititor, cailor de comunicafie si obiectivelor sovial-economice. 7 ete d cil sila Iueririte Prevederile prezentului standard se refers atit la lueririle complexe si comp regularizare a albiei minore si a albiel majore considerate ca un tob wnit, parfiale pe albia minor san’ pe cea majora (digur). Prevederile prezentului standard, adaptate condifiilor specifiee, se aplick i la: 1e)5 ile cu caracter local : traversiri, captiri de api, confluente, ramificatii ete. 5 zonele de eurgere activi ln ape mari ¢ 4 albia major’ (brafe seeund - canale art ‘ale pentru transportul apei; ~ indiguiri si protecfii de mai peaira amenajiri speciale: picicoie, stulicole ete. Prezentul standard nu se refer’ la : — Inet He din albia majors de calamitate (definit% conform pet. 1.2); — ueririle de barare 1 acumalare, inclusiv sectoarele de albie influenfate de acestea ; ~ Iucriirile de amenajare a eanaletor navigabile ; — hue wile de amenajare a torengilor a versantilor instabili — lueritile interioare de amenajare a incintelor indignite (deseciri, drenaje, cuborirea apelor freatice, regularizarea seurgerit apelor de precipitajit de pe versanti). 1.2 Albia unui riu este aledtuiti, de reguli, din — albia minori (principal) care transport debilele minime, medii si maxiine nor male, inclusiv debitele obligate Ineazul unui tia cu regim amenajat (debitul de servilute, debitul de turbinare ete.); — albia majori amenajatt (la nivelul digurilor) care tranziteazi diferen|a de debi futre debitul maxim de calcul $i debitul albiei minore; — albia majori de calamitate,,care tranziteaz’ viiturile excepfionale san uadale de avarii, depisind nivelul digurilor gi care“este cuprinsi intre diguri si versanti sau tetase, inalie, 13k 1.3.1 Ineririle de regularizare a atbiei riurilor se diferonfiani, de impor conform STAS 4273-83 sifiearea luer ‘lor or do reyulasizare a alhiet ri se incadres: eaboat a Aprobat de: Data intirit tn vigoare: Consiu NagoNat aL areLon | 'NSIIUIUL ROMAN De STANDARDIZARE eee Instat de Ceretan st Proiectr pen Bd. Hie Pintlia nr, 5 BUCURESTI 909.08 Gospodarives Apelor Pee sale ee 1989-08-01STAS 9268-89 -2- Lueririle din albia minor’ se mai clasifiek conform pet. 1.3.2, iar cele din albia major’ conform pet. 1. 1.3.2 Clasificarea Incriirilor de regularizare @ albiei minore 1.3.2.1 Dupi modificirile introduse in condifiile naturale ale exrsulul de api: — Iueritri conservative, in care albia regularizati urmireste, in general, traseul albiei naturale gi nu modified esenfial clementele hidraulice si morfometrice ale acestela 5 — lueriiri radicale, prin care se realizeazit o albie nous pe tronsoane mari, eu modifi- carea esentiali a parametrilor hidraulici si morfometrici ai albiei naturale. 1.3.2.2 Dupi structuri : — lueriri masives — Iueriiri ugoare, fixe sau mobile 1.3.2.3 Dup% amplasarea gi aefiunea lor asupra curentului principal al riului: = Iueriiri cu caracter activ, amplasate in albie: epiuri, diguri de dinijere, etderi ete. = Iueriri en caracter pasiv (apiriri de mal ete.) 1.3.2.4 Dupé situarea coronamentului Iweririlor fay de nivelul de ealeul : — luerdri nesubmersibi — lueriri submersibile. 1.3.8 Clasificaren lueriirilor de regularizare a albiei majore (diguri) dup’ destinajfe spor fia fap de directia de curgere a curentului principal al eursulut de api — diguri de apirare longitudinale, amplasate in lingul malurilor albiel minore; — diguri de apirare tansversale, orientate transversal curentului de api si care Jeagi digurile longitudinale de zonele inalte sau de versanti; — diguri de remuu de apirare, care se previd pe afluenfi; — diguri inelare, de apirare, care inconjoars incinta apiratt — diguri de compartimentare, care impart incinta indiguiti in subunitafi. 14 — Studiile necesare intocmirii proiectelor de Iueriri de regularizare sint precizate si se elaboreazi conform STAS 8593-88. Pe ling sectorul de riu care se amenajeam (seetorul principal al proiectului), studiul regularizirii albiei trebuie si so extind’ in aval si amonte precum si lateral, pe afluenti (sec- foare secundare ale prolectului). Lumines sectoarelor secundare se stabileste in funetie de influenfa lucririlor de pe sectorul principal pe aceste sectoare (remuu, modificarea vitezelor do curgere, eroziuni, colmatari ete.). 1.5 Standarde conexe STAS 4068/2-87 Probabilil3file anuale ale debitelor gi volumelor maxi normale si speciale de exploatare Lueriri de imbunitifiri funeiare, Probabiittiti de deplyire si grade de asigurare STAS 5091-71 _Iuerlni de imbuniitifiri funciare, Terasamente. Preseripfii generale SPAS 9850-89 {Luerinide imbunitiiri funciare. Verifiearen compactiirii_ terasa- mentelor STAS 8389-82 _Lueriri de regutarizare a albiet rlurilor. Diguzi, Condifii de exeeu- tie gl metode de verificare STAS 1072-81 Lueriri de imbnndtiifiri funciare. Supravegherea comportirii in timp a Iversrilor de indiguire. Preseripfii generale in condifii STAS 5432/1-89oe STAS 9268-80 2 PRESCRIPTII DE PROIECTARE 2.1 Prevederi generale 2.1.1 Regularizarea albiei riurilor se realizeazit, in principal : — in albia minora, pri —Iueriri de ternsamente pentru rectificiri de maluri, reprofiliri gi calibréri do albii sau crearea unor albii noi; — luerari de fixere a albiei, cu caracter activ (epiuri, diguri de dirijaro submer- sibile, traverse de colmatare etc.) sau cu caracter pasiv (apirliri de mal, praguri de fund ingropate ete.) ; ~ inalbia major’, prin: — diguri, inclusiv Iueririle de protectie ale acestora; nere si exploatare (drumuri, traver- — lucriiri anexe digurilor, pentru acces, intret suri, cantoane, bariere ete.). 21.2 Lucririle de regularizare a albiei riurilor trebuie si se ineadreze in prevederile planu- Tilor de amenajare complex a bazinelor hidrografice, respectind : — reglementitile tehnice privind asigurarea durabilititii, siguran functionalititii si calitatii constructiilor ; — schifele gi planurile de sistematizare teritoriali si origeneasct ; proiectele de organizare a teritoriului agricol si silvie; in exploatare, — alte planuri de dezvoltare economies a zonei. 2.1.3 Lucririle proiectate trebuie si fie corelate cu Iuertirile hidrotchnice existente sau pre- vitzute a se realiza in viitor in zon& si in intreg bazinul. Trebuie si se aibii in vedere si unele Iueriri eu caracter special ca, de exempiu, cele pentru extragerea balastului din albie, prize de apa, traversiri ete. 21.4 La proiectarea lueririlor de regularizare a albiei riurilor trebuie si se aib& in vedere si incadrarea acestora in mediul riveran, dindu-re preferinti variantelor care Imbogtifese gi infrumusetenzi peisajul, in special In traversarea localititilor, in dreptul platformelor industriale, in lungul ciilor de comunfeatie, precum si in zonele ‘turistice. 2.1.5 Lueririle de regularizare trebuie analizate in mai multe variante tehnice si economice. Compararea variantelor pentru stabilirea variantei optime, se face avind in vedere : — valoarea de investitie — valoarea medie anvali a pagubelor inkiturate 5 — valoarea medie anuali a pagubelor care mai rimin dup realizarea Iueririt de regularizare ; — obiectivele economice din zona apirati sf indicatorii eonomiet privind caracteri- zarea lor (valoarea fondurilor fixe, valoarea stoctlui mediu de mijloace circulante materiale, producti globali, de marfi, suprafafa si valoarea tercnurilor agricole si silvice’ apirate); — suprafafa de teren oeupatit de Tueriri; — cheltuielile anuale de intrefinere si exploatare in fiecare variant’ analizati ; — consumul de materiale deficitare ; — consumul de energie si combustibil ; — variante de etapizare a realizirii Ineririlor ; — gradul! de satisfacere a cerinfelor temel de proiectare ; — efectele Iueriiilor de regularizare asupra altor ohiective existente sau_previzute a 80 executa pe riu, precum gi influenja acestora asupra Iuerarilor de regularizare proiectate ;= corclarea on Ineririle de imbunitifiri funeiare din zoni; — contitiile hidrologice si climatiee si perioada de timp disponibili pentru executia lueririlor. 22 — Aetinni care solicit lnerdrite de regutarizare a albi Aetiunile principale de care trebuie sii se tink seama la dimensionarea neriiriler de regu- lavizare, sin! — greutatea proprie; presitmes hidrostatios §1 hidrodinamict a apet ; — presiunea hidrodinamies a curentului de infiltratic de subpresiune 5 — presiunea static si dinamied a ghe(ii — vitez de curgere a apei la debitul de ealeul § medii, debitul a Ia alte debite caraeteristice (imei, ¢ formare al albiei) care pot conduce Ia colmat 4 sa eroziuni ; ofiunea valurilor ; jaterite unor factori meteorologicl + , secetii, inghef-derghet ete; 2.3 Stabilirea elementetor principale ale albiei regulacizate 28.1 Elementele principale ale atbiei regularizate, care trebuie stabilite 1a proiectare sint cul in plan; — profilul in lung; — profiteri transver 2.3.1.1 Prealabil stabilivil elementelor albiei regularizate. (iraseu, profil in, lung, profiluri transversale, viteze ale apei la debitul de calcul si alte debite camcictistice). In analiza preliminar’, se evidentiazi atit tronsoanele corespunziitoare ale sibiel jminore naturale (model, caraclerizete prin accea ei albia este uniek, nm a. suferit modi- fiekri o perioad’ de timp de 10...15 ani, iar traseul are curbe si aliniamente care corespund unei albii stabile) cit gi cele necorespynziteare. ale. e face o analizit a albiei naturale 2.3.12 La profectarg, trebuie si ke urnireese’, ca pe cll posibl, sk se prevadis Juertiri conserva- tive (pet, T3241), Ta eazuti speciele, inmptse pin tava de puoleetare, se analizears sipre- Yotontn de Tuerdrt radieate, ct ntodificeri evenfiale ale parametsHor albiet haturale(taieri masive Te bncle, devicrea Uiasctt biel nature, Qizvei in imediata apropiere a albiel minoreete,) 2.3.2 Trasend in plan 2.3.2.1 Trasenl pr legate ca aliniamente, care albiel taincre se aleitulegte, de regult, din curbe si contracurbe ravigece eit mai mult posibil traseul albiei naturale. flor trebuie, de asemenca, si urmirease’ traseul albiei minore, ins, em raze de eurbur’ mai mari. Pe afluenji se provid diguri a remun, 2.3.2.2 Ia profectarea traseulut albiei m nore trebuie si se respecte urmvitoarele condi razele de curburii, considerate din axul albiei, treb 3,5 41 8 oxi Lijimea albiei miner aie si aiba valori euprinse intre , misuraid Id oglinda apei la debitul de formare ; mentelor intre evrbe trebuie si fie ‘e; la slbii stabile, pot ii previzute de 2. 3 ori Iungimea razei Tungimi mai mari;—6— STAS 9268-89 — trasoul albiei minore trebuie si fie racordat din Punct de vedere hidraulic gi con- structiv, in amoute si aval, la lucririle existente sau Ia zone naturale stabile. 2.3.28 Traseul digurilor (cu diguri pe un mal sau pe atbele maluri) inclusiv distanfa intre diguri, so analizeazi in variante care se compari tehnie gi economic, avindu-se in vedere ur; mniitoarele : — curgerea tn albia indiguits si fie lin’, cu linii de curent aproape paralele, fink zone in care 8% 80 favorizeze formari de virtejuri, concentréri de viteze sau ingri- midiri de pulberi ; — 8 se evite accidentele de teren (privaluri, albii vech{ etc.), localitafi, paduri éte. ; — distanfa dig-mal si permits amplasarea gropilor de imprumut i a perdelelor de Protectie impotriva valurilor ; — im zonele ou eroziuni active, cind nu so justifick provederea unel apiriri de mal, distanfa dig-mal trebuie si fie suficientd ca avansarea eraziunil pe 0 perload’ de aprox. 5 ati s& nu perielitere siguranta digului; — suprainilfares de nivel la debitul de calcul fatti de nivelul tn regim natural si nu fie mai mare de 0,50 m la riurile de munte si de 1,0 m la rfurile mari de ge3; vitezele medii ale apei in aibie s& nu depigeascd cu mai mult de 10...20% vite: zole medii in regim natural ; — s& se scoatii de sub efectul inundatiilor suprafeje cit mai mari de teren agricol sau pentru constructii. 23.3 Profilul in lung 2.3.3.1 Profilul tn lung al albiei se consider in axul albiei regularizate si trebuio si euprind’ : — linia talvegului natural gi linia medio a fundului albiel proiectate; — linia oglinzii apei In debitele caracteristice, dar cel pujin : la debitul de caloul (stabilit conform STAS 4068/2-87), In debitul mediu multianual gi la etiaj = liniile coronamentului digurilor proi — elementele curbelor gi aliniamentelor ; — liniile maluntor albiei minore ; tate 5 — stratificatia geologic’ ; — poritia afluentilor existenti pe zona respectivi ; — pozifia in profil in lung si pe vertical a diferitelor constructii existente : poduri, traversiri de conducte, canaliziri, canale de desecare ete. 2.3.3.2 La stabilirea liniei medii a fandului albiei proiectate, trebuie s se fin seama de — racordarea, in amonte gi aval, Ja talvegul riulu; — posibilitates adincirii fundu ui albiet naturale in amonte si ridicarea, prin eolmatare in aval de thierea unei meandre ; — crearea condifiilor de sourgzere @ afluenjilor, a canalelor de desecare side ridicare sau coborire a nivelului freatic ca urmare a regularizirii albiel. 2.3.3.3 Trebuie si so stabileascd si pr ofilurile in lung,prin diguri prin axul acestora, care si conting : linia coronamentului digult, linia terenului natural, construcfiile existento si con- structiile anexe digului, proiectate. 2.3.4 Profiluri transversale ale silbiet regularizate 2.3.4.1 Albia unui curs de api regulartzath complex si complet, in profil transversal, are forma dublu trapezoidalt (conforma figurii). In unele eazuri gi albia minor poate avea o forms trapezoldald compusi,wrens yay pou pj buys padoa, josniou angry __ — ar eer a Te TP Raab prounor ary 9 Sl BTAS 9268-89 rca STAS 9268-89 Aibia regularizata trebuie si asigure curgerea debitului maxim de calcul sia cclor- Talte debite caracteristice, firs eroriuni sau colmatari importante. ‘Tranzitarea, debituluseud trebuie asigurati prin reallzarea unor viteze medii de curgere corespunzitoare la debits caracteristice. Pimensiunile albiei minore si a eelei majore regularizate se stabileso pe baza dimen- tnilor profilelor transversale ale albiei naturale, rezultate din analiza sectoarclor stalile (model) s{ prin ealcule hidraulice. Calculele hidraulice pentru detetminarea suprafetel libere 2 apel se efectueaz in diverse fpoteze de curgere a apei (migcare permanent’ uniforma, mis. san permanentd gradual variati sau migeare nepermanenth gradual variata) in tunc{ie de variajiile formei albiei, de variatia pantet longitudinale si de aportul de debit al aflucntilor, Pentru stabilirea dimensiunilor albiei minore regularizate, care are fundul si malurile aleituite din aluviuni, pot fi utilizate si relatii morfometrice din preseripfille tchnice specifice care au in vedere gi diametral mediu al materialului aluvionar transportat de riu. 254.2 To proiectarea profilului transversal al digurilor eu forma trapezoidala (sinplt sau compusi) trebuie si se aibi in vedere : coronamentul digului si nu fie depisit la debitul de calcul gi si fie amenajat astfel incit si fie asiguratd scurgerea apelor de pe suprafata sa; qq Mufental do infiltratic, in regim permanent, eare se formeazi in corpul digului la debitul de caleul, si nu izvoreasc’ la o inalfime mai mare de 1/10 din iniljimes coleenel de ap din fata digului si s% nu apard fenomene de antrenare hidrodinamics ; — sradientii curentului de infiltrafie care se formenzit tn corpul digulni si in terenul de fundare la nivelul de calcul, si nu depaseasei gradienfii adndsibili pentru piniaturile res- peetive, indieafi de studiul geotehinic. 2.3.4.3 Nivelul coronamontului digului H, (conform figurii) in axul digului, se determing ou relafi He=h +h, (m) fn caro he nivelul de caleul, ce reprezinti nivelul (cola) apei corespunzit are debitulul ma- xim de ealeul, in metzi hy garda digului, cuprinsi intre nivelul de calcul si interseotia planului taluculut ex- terior ew planul coronamentului digului spre exterior, in metti Garda digului h, se stabileste astfel : a) In cazul in care iniltimea valului h, provocat de vint este mai miei de 0,5 (carul cursurilor de api interioare) : hg = 0,70. ..1,00 m pentru cursuri de apx mari (ures, Olt, Siret ete) hy = 0,80...0,70 m pentru cclelalte cursuri de api. Valorile mai mari se adopt pentru Incriri care apitra obiective mai importante. ») Tn cazul in care iniljimea valului hy provocat de vint este mai mare de 0,60 1a (in general pe Duniire gi la confluenta cursurilor de api interioare cu aceasta), garda Aigului se stabileste cu relatia (pentru taluzuri cu unghiul de inelinare 14° =. 2245"): ip = 82K, ten (m) fin care K coeficient in funetie de materialul din care se realizeazi protectin taluzului exe terior al digului, avind valorile : K = 0,77 pentru protectie din anrocamente din piatr’ K = 0,9 pentru taluz inierbat ; 1,00 pentru pereu din piatri, pentru peren din beton, hy indlyimen valului provocat de vint, in metri. Totltimen valului th, b0 stabileste conform reglementétilor tehnice specitice, in funetie de viteza vintului, de lungimea suprafetei de api pe care bate vintul si de adincimen medio @ apei din fafa digului hySTAS 9205-89 ~—8- Viteza vintului se stabileste pe baza unui studiu de specialitate, adoptindu-se urmi- toarele asiguréri, in functie de clasa de importanti a digului : — 2% pentrn digurile permanente ineadrate in clasele de importanti I si II con- form SPAS 4273-83 ; — 4% pentru digurile permanente ineadrate in clascle de important IIE s: IVs — 10% pentru digarile incadrate in clasa V de importanf& si digurile de compar timentare. 2.3.4.4 Cota de exeeutie proicct H., iniljimea, tas’ determi coronamentului digului He, se stabileste adiugindu-se 1a cota de ii umpluturii de pimint din corpul digalui gi a fundatiei acestuia, te pe baza datelor din studiul geotehnic. 2.3.1.5 Lilies coronamentului digului b, daek nu este impusi de condifiile de stabilitate, se stabileste in functie de necesititile de circulajie a vehiculelor si a utilajelor pentru exploa- tarea gi Introfinerea digalui. Lagimea b minim’ a coronamentuhui digului este de : +6 m pentru digurile de la Duniire; 5 pentru riurile inter re care aU Qnaxy > 500 mis 5 b =2...4 m pentra eelelalte eursuri de ap’. Valoriie inferioare se adopt pentru diguri de fi nile superioare pentru indilfimi mat mari si ob eX (1,00. ..2,00 mm), iar valo- e mai importante. Dack pe dig se amenajeazii un drum public, Kifimea la coronament poate fi mai mare in functie de important acestuia. 2.3.4.6 Inclinarea taluzurilor si necesitatea banchetelor se stabilese in functie de earacteristicile geotchnice ale pimintului (din corpul digului si din fundajia acestuia) si de inalpmea digutui, nclinarea taluzurilor se precizeani in studiul geotehnic si se “A prin caleule de stabili tate a taluzurilor. 2.3.4.7 In protilul transversal al digurilor trebuie si se fack si urmétoarele verificdri: infil- trajia apei prin corpul si prin fundatia digului, stabilitatea terenului de fundare. 2348 Zonele de protectic a diguiai au urmitoarele dimensiunt : — zona de protectie interioari : 5,00 n tie exterioart : — ona de prot © in eazul cursurilor de aplk cu Quasi, < 500 m'js = 5,00 m. @ in cazul cmsurilor de api cu Quasas, > 500 mips = 10,00 m. 2.4 Lmerliri pentru erearea si fixarea albiei regularizate ‘Pentru realizarea albici regularizate sint necesare Iueriri de terasamente si Iueriri de 241 Tmeriirilo de terassmente necesare in albia minor : — Ineriri de terssamente pentra reprofilarea si calibrarea albiei: de taluzare, de ingustare sau de Mirgire a albiei naturale ; — lverliri de terasamente pentru realizarea unei albii minore noi : Govier! de albii ieri de bucle, La exeoutaren Incririlor de terasamente trebuie si se urméreased compensates sipi- tuslor (cin slbia minor) en waplutarile (din albia minori sau din diguri) in acelasi profil sau in profile ppropiate, evitindu-se trarsporturile Ja distante mari, De asenienca, trebuie | 1c anslizeze si si se prevad’ cind este cazul, utilizarea cana~ | ietor de stripungere (autodregaj) Ia crearea de all sau pentru efectuaren sipiturilor ew | explozivi. | i 24.2 Lxcrii'le de terasamente in albia majori se exeeut pentru realizarea digurilor de firare impotsiva inundafiilor si pentru umplerea albillor pirisite, a depresiunilor ete. ful pentra constructia digurilor se asiguri din exeedentul de plimint de la call- | brarex albiet minore, din gropl de imprumut situate, de regu, In afara ineintel Indiguite sau din alte surse (pa it rezultat de la canalele de deseeare, fundafii de clidiri ete.). Adin-95 STAS 9268-89 cimea gropilor 3i distanta fat de dig se stabilese astfol ineit si muse intensifice iufilteasile Pe sub dig si si nu se creeze condifii pentru formarea unor privaluni in zona. diguimal Calitatea pimintului pentru corpal zafi ai procesul tehnologic de executie se a din STAS 5091-71 si SPAS 0850-89, 243 Lucririle pentra fixarea albiei minoro regularizate so exeenti in enzivile in eare vite zele medi ale apet si forjele de antrenare lz debitul de ealeal din albin minor depsese vite zele de neerodare a materialului cin care sint coustituite fundul 41 malusile atbicn lui, parametvii geotehnivi eare trebuie re: sabilese pe haza studiutut geotehnic xi py Jn cazul cind malurile sint inalte (eel pufin pink In Wild Tueriisi pasive (apiriri de mal). Cind riul este impirtit in brae si msiurile ane | este necesar ca prin tegularizare si se ereeze oalbie minor unich si stabil, se utilimwe va active submersibile (epiuri, diguri de dirijare traverse de colmaisie). Coronene Tucriiri so stabileste la nivelul de regularizare, care reprozints nivedul de formare In care so adaugi o gardi de 0.20.--0,30 in. velul de regular La proiectarea acestor lueriiri, trelmuie sik se urmnxeased : — utilizarea in eit mai mare misuri a Ine! ror vegetative 5 — teducerea transporturilor, prin utilizarea intr-o prop lelor loeale ; wife eit m — evitarea sau reducerea Ja maximum a Iuerailor sub api si a cpwisinentelocs ia rod acest scop, planul ealendaristic de exesutare w Iucairil varinjia nivelurilor de apa din riu ; eH gide clastic mon oitte eare pot wit — evitarea, pe eft posibil, a Iucririlor de regular speciale (pilofi, chesoane ete.), previizindi-se iu! deformapii si tasisi ale fundulut alh — prevederes de Iucrivi realizabile ex mecanizat ; lotaren existen constructoralui si oil an — adincimea de fundare a Ineriilor si. fie sui dack aceasta nu este posibil, be anrocamente ete.) ; incimes maxim de afviere sau, protejalt in cons: wh nivelul de ty mediv nauitians — elomentele din lemn care nu vegete a nu putreri, Jar nu fi asfixinte, La stabilirea tipntilor de in: tirile tehnice speeifice referitoare Ix 1 sh fie provizute te care vegrleazt, dessupra uiveluiu ‘iri proiectate trebmie si lnerdyi de amennjiti de albi in_vedove sf 1g! si indiguiri. 2.4.4 Lucririle de consiructie la agenti exteriori : ~ = agenji atmostert ie exeentit por vu protcetia Impotriva urextortor plo, vint, sevett, inghe|-cozghet ; ~ viteza medie de eurgere a apei ling dig, Ia debival de cele — valurile si ghofurile. Protectia digurilor, in eazurile in cave vitezcle modit sint do reguls, prin inierbare ; in asemonea cazuri protectia se poate face ale apei mai mari de 1,50 mys, protectia se realizeaz en In pet, 24.3, i miei de 1,5. m/aes fice prin bratzde, La vit In cazuri speciale, protectia impotriva valuzior so poate realizxcu ajutorul perdeletor forestiere de protectic. 2.5 Construetii anexe la: diguri Digurile trebuie previizute eu urmiivarele consiruetii anexe — luertiri de traversare a digurilor de eistre 4 realizeazi conform reglementivilor tehnice spe fe i galeril de ores notur — construcfii pentru supravegherea digalu sara, de acces, situate la intersectia eltilor de comunicafie gi in pmuctele impuse de exploatarea si intrefinerea digurilor ; = qharlere de inchidere a circulatici pe coronaientul dignlui si pe banchete in dreptul rampelor de acce:STAS 9268-89 -w- — mire hidrometrice, instalate in vecinitatea constructiilor pentru supravegherea digului si in zonele in care este necesar 8% se cunoasck eu precizie nivelul la ape mari, 26 © Oryanizar execufiei, receptiei, exploatarea si int cfinerea lueritilor de regularizare 2.6.1 Proieetul trebuie si cuprindi un plan calendaristie cu egalonarea lueriirilor, care se intocmeste jinind seama de ~ hidrograful nivelurilor de api din riu; — interyalele de timp pentru execulie si prodabiliti{ile de depisire a debitelors — intervalele de timp in care se seg gheturi si se formengii zipoare. 2.6.2 tn cazul in care executia Iueririlor dureaz, mai mult de un ap. ierea provizorie a Iueririlor la sfirsitul anului trebi 1a ac! egalonarea si inche- e fieuti in aga fel incit acestea sk reziste junea apelor mari gia gheturilor, cu deterioriri minime. 2.6.3 Condifiile de executie si metodele de verific:are privind masivul de piuuint eare con- stituie corpul digurilor sint conform STAS 8399-82. 2.6.4 Supravegherea comportirii in timp a Iuer‘érilor se face conform SPAS 10372-84. 2.7 Prim proieet trebuie si se precizeze masurife care trebuie Inate in vedere interzicerit unor lueriri ulterioare care ar putea afectastabifitates lucrinilor de regularizare proiectate (extregerea de balast din albie din apropierea lucr‘zilor, Ineriri in ineintele indiguite care ar putea intensifica curentul de infiltratie pe sub digg etc.) espomate prottaa Carat GNApe —tosttat de Cases 9 Patent peitea | ~ Hose de Costu ~ Bartel — Fates do eNhasuc Nyce © POM Petes pebten] ~ fhutnnies rama 9 Prat i — Tn toot Pree pote fmoonaries | Ing, Solan Hees Fence i = Tita go Pitesti Tranpertorl Auto, Nal, Rotatat aae Yet Moma de Stantaratare | ~ Ronee = Tnstitoten de Corcetare gi Prolectare pentru Sistema- thare, Loculnte st Gospedarle Comutala = stitial de" Cercetarl gi Amenajari silvice Ing. Mayaa Tonesea Standardul a fest elaborat inifial in anu 1973, a