REVISTA LUNARA @ ALARMA AUTO) = TRANSCEIVER! VIF (II); as i ers ereiin) 2 0-<3 ae 3 a y fs 3 OUd Wadas Tl OUd Cod 9 510 869 000 lei OZdId OUd OINHOAL HAC Ui soja 70 i (om) Lungime | Greutate | ruenomie] Wr vatun ip |Terperanea “eute) [ear 99 pot mont 2a 2. 2 175 00. 560 0 “560 (aMOd IHSUMAR Se ‘ we Practica peutra “Sete Aparitia in peisajul publicisticil romanegti ca element de legaturd ttre informare gi formare, revista Conex Club face conexiunea pasionatilor, gi nu numai lor, cu mirificul univers al electronicii, Electronic&d Practicd pentru Tot - de la fenomenele ce guverneaza electronica la exeperiment 91 aplicare h folosul constructorulul ¢i al societatii, aceasta este deviza ¢i dorinta declarat& a redactiel, exprimat& ‘hn fiecare numar. Conex Club, cu data de aparitie a primului numar - septembrie 1999 - a fost primit& cu interes gi admiratie, dar $l cu un anumit grad de curiozitate din partea cititorilor. Era ceva nou, nu numai titlul sugera aceste sentimente, dar $i prezentarea graficA a unui continut divers 9i minutios elaborat; era ceva nou xy Tntr-o societate dinamic’ supusé unor modifickri structurate ape ‘toate planurile. In aceasta evolutie, revista Conex Club trebuia 3 9¢ tncadreze gi o& se Integreze printr-o sincronizare adecvat’, cu noul th tehnic& oi gandire. Domeniile de baz, tehnicile audio-video, automati- z2rile, radiocomunicatille, service, aparate de maours gi control etc. prezente in toate numerele ce au urmat au determinat ca simpatia ¢i onestele aprecieri ale cititorilor 04 crease constant. Dupa aparitia num&rului 5 se poate afirma cd revista Conex Club a reusit 4 transforme cititorii sai Tae 9 tm prieteni, iar atunci cnd pot! fi de folos unui prieten capetl un sentiment de multumire, februarie 2000 Fi TRU CU 3 Dia DIALOG CU erritog aren IULAREA UME STANTS PREAMPLIFIGNAMPLIFICATOR 75W Un amplificator audio, In structura monotonic: capabilitate de curent Integrat TDA1514 produs de sale tehnice i! recomanda a sunetulal (echipamente 4, cu mare ‘se poate realiza cu cireuitul Philips. Acesta face parte din ‘categoria HI-F,flind prezent in majotitatea blocurilor electronice In aparatele radio, TV sau alte montaje audio. Caracteristicile in echipamente cu prelucrare digitald AUDIO HLF irouitul integrat beneficiazé de protectie olectrica olalé si functile Standby si Mute, activate de ‘componente externe corect montale in circuit TDAI514 functioneaza fle cu sursé de_alimentare ferential, simetrics, fie cu sursi asimetrica ‘Ampifcatorul audio prezentat (/gura 1) are urmatoare- le caracterstici tehnice: + Putere de iesite (RMS) P,: SOW pe o sarcind de 402 sau 30W pe 0 sarcind de 8: + Putere de lesire muzicald: 75W pe o sarcina de 40 sau 45W pe 0 sarcind de 80; * Sensibilitate la intrare: 285mV/22k0; + Alimentare: =28V, consum maxim 2A; * So poate cupla th punte cu un alt amplificator de acelasi tip: 100W/ minim 8. Modul de cupiare in punte a doug ampliicatoare cu TDA1514 este olert In igura & alimentarea se face de la.0 sursa diferentiala simetric& Yat de masa. ut | TDA1S 144 ‘Schema bloc internéi a circuitului integrat TDA1514 este prezentata in figura 4, iar principal sai parametri electrici in tabel si diagrama din fgura 2 Bande la -3dB cu THD = -60dB este B = 20..25 000Hz, iar rejectia riplului tonsiunit de alimentare (SVAR) este de 6408. in functionare normala tensiunea intre pinii 3 gi 4 trebuie sa fie cuprinsalintre 6...7,25V, in regim de Mating 2...4,5V, iar in fegim de Standby 0..0,9V. Tensiunea de alimentare pentru a obtine ragim de Standby Tin ce priveste alegerea radiatorului de eéldura, se fac urmatoarsle precizari. Teorellc, puterea maxim disipaté pentru P, = 40W este ve Se cw 2A, cea” A ae 2 ae | ait Cot februarie 2000Tabe! Caracteristiclelectrice limita TDA15 14. unde V, = 227,5V, R, = {2 Considerand, de exemplu, © temperatura ambianta de 50°C si o temperaturé maxima a jonctiunii de 150°C, rezistenta termica jonctiune - capsuld (ambaza) trebule sa fie: 150-50 5,3°CW Rnja=—9) Deoarece rezistenta termicd a capsulei SOT1S1A, in care se prezinté TDATS14, este Ay < 1°CIW rezistenla termica a radiatorului va fi < 4,3°CAW. Revenind la schema electricd 2 amplticatorul prezentatd in /gura i, 8¢ observa c& acesta dispune de pomire lonta - soft start - la conectarea tensiunii de alimentare, ealizaté cu componentele C, §i Ry. Circutul int int in regim de Standby pentru o éeurta perioada, ‘poi in regim de Muting dupa care trece in functionare normala. Astiel, se realizeaza protecta incintelor acus- tice la puneroa sub tensiune a montajuul si in acelasi timp se elimind si "pocniturie" caracteristice caro sunt suparatoare Grupul Ry - C preintaémpin’ oscilaile care pot aparea pe isi, iar absenta for duce, deseor, la defectarea lui TDAIS14, Amplifcarea in’ tensiune se poate modifica confor relat: gg Pe A in cazul in care se utilizeeza doua ampliicatoare punte modificarea amplificarii trebuie faécuté identic Pentru ambole module, Bona B esto ullizata la Eonfiguratia tn punte, conform cu fur Condensatoarele olectrolitice trebuie sa aiba tensiunea nominala de lucru mal mare de 35V cu fexceplia [ui Cela care aceasta trebuie safle mai mare de 63V. Toate rezistoarele sunt de 0,26W cu exceptia Iu Ry care este de 0,5W Montajul se realizeaz’ conform cu desenele circuitului imprimat si cel de amplasare a componentelor prezentate in figure 5 sl 6, ambele date la soara 1:1 februarie 2000 iu onsenOsciLoscop DIGITAL a 4 masurare sau in laboratoarele de electronica protesionale este de ceva timp realitate. in prezent, firme renumie cautt sa ofere utllzatorilor placi de achiziti de date si software aferent pentru Instrumente de masura virtuale din ce in ce mai variate, Transformarea PC-ului in instrument de masurd, respectiv in osciloscop se poate realiza rapid prin utilizarea modului PCS84i pe care il prezentam. Acesta este un osciloscop digital cu memorie utlizabil pe computere compatible IBM cu afigare pe monitor. Osciloscopul lucreazé sub medile Windows sau DOS, utlizarea lui fiind simpla, operatile efectuandu-se ca si cum am lucra cu un osciloscop clasic numai ca pentru setari se utiizeaza mouse-ul. Sub DOS elementele de reataj apar pe monitor sub forma unor butoane (vezi figurle aléturate) care se pot roti cu mouse-ul, iar sub Windows apar sub forma unei tastaturi usor de manevrat PCS64i poate fi utlizat fie ca simplu osciloscop cu doua canale, fie ca anelizor de spectru (pana la 16MHz) sau fie pentru urmérirea si inregistrarea raspunsutliui in timp (tranzitoriu) a semnalelor; poate inregistra si compara doua unde pentru o lung perioada de timp. Conectarea la computer se realizeazé prin portul paralel al imprimantei (LTP1) si are izolare galvanicé cu optocuplare. l fe PC-urilor in sistomele industriale de cs Sa aC Ce eH RR OR ea) ee eas OE SURG Le Cc Pe RLU SS Ty UC Pee Hei e Analiza se face pe dou canale separate cu 0 rata de esantionare de 32MHz in timp real; cu soft Windows aceasta este de 64MHz, Orice unda analizata poate fi memorata pentru utilizarea ei in alte documente sau pentru comparare cu un alt semnal. Salvarea imaginilor se realizeaza in format TIFF. Display-ul osciloscopului, care apare pe ‘onitorul computerului, are o arie larga de vizibili- te, iar undele sunt afisate cu culori diferite. Pe ecran exista markeri (cursoare mobile) pentru de. minarea nivelurilor de tensiune - dV, a perioa- delor de timp - dt (sau 1/dt), sau decibell - dB. Deplasarea lor so face simplu cu mouse-ul Atunci end osciloscopul opereaza ca analizor de spectru gridul de pe display se selecteaza pentru afisere liniara sau logaritmica februarie 2000nor a FF Cl impedanta de intrare: 1M in paralel cu S0pF; Tensiune maxima la intrare: 100V (CC + CA); Cuplaj la intrare: in CC, CA sau la masé; Gi Alimentare 9...10V,,, / 800mA, circuit de reinc&rcare al acumulatorilor; Otese: *2 canale independente, * tata de esantionare: 32MHz (64MHz numat sub Windows): + sensibilitate: 10mV...5V/div; + baza de timp: 100ns...100msidiv; * sursa\ triggerare: CH1, CH2 sau fara; functie de pre-triggerare; = memorie: 4kb/canal;, citire valoare efectiva - RMS; * markeri pentru tensiune si frecventa. Ganaivor de spect: =Danda de frecvenla: 0... 1]oMHz;, rata de santionare: 32MHz, ‘scala liniara sau logaritmic’, = operatie principal: FFT - Transformata Fourier (Fast Fourier Transform) pe CH1 sau CH2; * rezolutie FFT: 2048 lini; + functie ZOOM; ‘* marker pentru ampltudine si frecventa. C7 Analizd in domenial ton: *soala de timp: 20ms...2000s/div;, = capacitate memorare: 9,4 ore/ecran afisare; salvare si inregistrare automata pentru semnale inregistrate timp de un an (!): ‘rata de esantionare: maxim 500 esantioane/s, minim 1 esantion/s; + tunctie ZOOM; = markeri pentru timp si amplitudine Optional: + suport beter: BP9; + sondé test: PROBE6OS (2 bucéf); ‘+ husé: BAG21x19 = Scope - it - soft optional. Ecrane WINDOWS februari 2000 5Deplasarile unghiulare ale unor antene directive sau a captatearelor de imagini impun 0 corelate cat mai exacta inte Operator si elementul de executi cca fea ro te cost ret. ing. Wie Mihdescu ‘omunicatile in benzile VHF si UHF impun utiizarea unor ‘antene directive cu céstig mare de tipul HBSCV, YAGI sau FOFT. Cum legaturle radio stabilite de radioamatori pot fi pe orice irectie, aceasta situatie impune ca antena s& aiba homnul de Tadiatie orientat pe directia respectivé. Situatia este rezolvati practic prin montarea antenoi pe un sistem mecanic de rotire. ‘Acest sistem de rotire este compus dintr-un motor care actio- neaza angrenajele reducétoare de viteza. Rotirea antenel trebuie 88 se fac pe 360° in aproximativ 30 de secunde, Nu vom prezenta sistemul mecanic de acfionare, ci numai 0.204 Nees cn be februarle 2000sistemul electronic de comanda electric a motorului Referirea se va face la un motor de 24V care este construt pentru stergatoarele de parbriz la auto- camioane si poate fi procurat foarte usor. Exista si motoare pentru 12V si fatunci c€nd vom folosi astfel de motor numal tensiunea la redresare ‘se schimba in sensul c& se va folosi un transformator care in secundar va debita 2 x 12V. Comanda motorului, care dupa ‘cum se stle este pozitionat pe varful pilonulul unde se afid antena, se branseaza la sistemul electronic printr-un cablu bifilar de tipul celor pentru reteaua electricd. Pe axul de sustinere al antenei si cuplat cu acesta, se monteazd potentiometrul P, (figura 4). La locul operatoruli, eventual pe 0 hart se monteazai potentiometrul P,. Amplificatorul operational (AO) 741 este folosit int-o configuratie de comparator cu intrarea neinversoare uplata la potentialul de referinta rice semnal, indiferent de pola- rizare, care va fi aplicat pe intrarea inversoare a AO va provoca aparitia unui semnal si a iesirea acestuia, Daca presupunem cA la iesirea AO apare tensiune pozttiva efectul ERD 210 cao va fi deschiderea tranzistoarelor T,, Tp $i Ty. Deschiderea tranzistorulul T, faciliteaza trecerea unui curent de la +24V, prin motorul M determi- nandiu-i un sens de actionare. Apa- ria unui seminal de polaritate negati- vA la iesitea amplificatorului operati- ‘onal 741 va conduce la deschiderea tranzistorului Ty, Curentul care va circula acum prin motor va avea sens opus celui din situatia anterioara si deci si sensul de rotire al axului motorului va fi invers, Aminteam c& potentiometrul P, se afla montat pe axul antenei, iar la ‘operator se gfiseste potentiometrul P, Dand din P, un potential la intra rea AO, acesta va debita la iesire un Potential care va produce deschi- derea unvia din tranzistoarele T,, sau Tg, Motorul va primi alimentare si va actiona mecanismul de roti al antenei In acest timp va fi actionat ‘cursorul potentiometrului P, care prin modul de alimentare va trebui sé ‘rimita la AO 0 tensiune de polaritate inversa in raport ou tensiunea de la Pp. Cand cele doua tensiuni, de la P, si de la P,, sunt egale si de sens ccontrar, efectul lor anuleaz semna- lul la iesirea amplficatorului opera- RD 2 cicpnere componere fional si motonal nu va mai primi alimentare. Cand sistemul se regleaza, cole oud potentiometre care au variatia liniar& a rezistentei, au cursoarele fixate pe punctul median. Pe axul potentiometrului P, se fixeaz& un ac indicator care va arta pe hart orientarea antenel. Antena cu tot sistemul va fila sol pe un mic suport. Se alimenteaza sistemul si se face 0 micd rotire a cursorului Pp, iar antena se va roti cu un anumit unghi.. Daca motorul antenei primeste mereu alimentare, se decupleazi tensiunea de alimentare si se inver- seazii firele la terminalele potentio- metrului P, Dupa cateva verificéri la sol ale antenei $i totul functioneaza perfect, intreg sistemwl poate. fi urcat pe pion, Sensibiitatea sistemului electro- nic se regleaza din potentiometrul semireglabil de 100k2. Potentiometrele obisnuite au un unghi de actionare de 270° dar unele potentiometre, cum ar fi cele bob Nate au posibiltatea la rotire de 20°, Obligatoriu P, si Pp trebuie s& fle de acelasi tip. Personal, am folosit acest sistem si la comanda prin cablu a unei camere de luat vederi si rezuitatele au fost excelente. Montajul electronic se fixeazé pe Un circuit imprimat conform desenu- lui din figura $ dar tranzistoarele de Putere T, $i Ts vor fi montate pe un radiator de c&lduré impreund cu Rp, For Pyys Dy $1 Dy Alimentarea simetricd a circuitulul 741 este asigurata prin stabilizarea tensiunii principale a redresorului cu doua diode PL122. in locul grupurior T, -Ty $i T-T 82 poate mont céte un tranzistor TDs67. Montat la antend, potentiometrul P, Va fi protejat impotriva intem- perillor.Circuite Locice CMOS au fost dezvoltd firmei_americang Tranzistor = Logic) din famiia 54/74. Astfel, ingineri proiectanti obisnuili cu circuitele TTL tsi puteau extrapola lexperienta asupra ugg familia do circuite 54 producato consacrati s-au stradult, Pentru a rspunde cereri tot mai mar, ‘88 introduca circuite CMOS ce reali- zeaza functii_mai complexe, Un exemplu este firma Motorola care a ‘adaugal la seria 4000 seria 4500, Principalele avant ale circuitslor CMOS la zgomot bun’, consum de putere edus (0 rejea logicd de 100 por consuma mai putin de 1mW), gama larga a tensiuni de alimentare (3..20V), precum gi prozenta, la majoritatea modelelor, a unor etaje buffer pe pirari gi iegiri (situatie in care ania de iesire in starea ON este Kenia de structura interna a E circuite integrate logice. jum se poate constata, flecare lie de circuite integrate logice prozinté. aspecte care nu pot adrul strict al aplicaiei, in aza de Iucru nu este circuite logice CMOS iba. Cele mei rap) sunt cele din seria yf =125MHz2) ‘AQ0MHZ) practic este subfamilia 2nsECL care ‘are cele mai optime valor ale vitezei de Jucru 5! puteril consumate pe poarta ‘ing. Croif V. Constantin Retertor la timpul de propagare(t) trebuie speciicat 8 circultale logide raspund corect la semnale @ caror perioad este: | _Tnwe2 (20.50), in catdloage sunt "speciicati parametti Ty - timp de propagare prin poarta [a Comutarea acestela de ia nivel High la nivel Low - si 7, timp de propagare.prin_poarta ia Comutarea acestela de la nivel Low la nivel High; timpul de propagare se determina aste! Tuck pi * tun chris In figura 1 sunt prezentate grafic afirmatile de mai sus pentru o poarta catalog mai sunt spect fenstne gran ia rx) $i niveluri de tanaune pain Barca poror (Vyinin 8i Vamey)- Nivelurle de tensiu- ne" garantaté la lesire sunt acoper- toare in raport cu nivelurile permise la inlrare; aceasta acoperire este gana tn scopul_pretntémpinari,_infiuentei zgomotelor. Marginea de zgomot - My, si Mp (vezi figura 2 - in co. roprozinid diferenta dinire valorle tensiuni garantate pentru stétile logice la iesite, alo unui circuit logic care comanda si valoarea tensiunii permise le intrarea unui circuit comandat (de coi tp), ase Wve, Veen Valorie perinise pot fi determinate din caractersica de traster V, 1) ‘Zgomotul nu se cumuleaza de la. 0 poarté la alta, flecare circuit logic, in functionare corect, atenueaza z90- ‘motul slasé si treaca doar serail Oferim in continuare cateva ‘bservati tie privitoare la regulle de ‘operate pentru un sistem care folose- + Nu trebuie inversata polaritates sursei de alimentare (Vog - Veg > Semnal apleat ll inarea pont sto circulte CMOS, Vou 7 : ‘ se ee ee eee Tos (20..50)t, oe 8 februarie 2000ELECTRONICA DIGIFALA + Se va evita Inseriorea de rezis- toare cu sursele de alimentare Vpg si Vggi aparitia tensiunilor tranziton pe aceste rezistoare cand se alimenteaz circuitele pot provoca deschiderea diodelor din refeaua de protectie interna. * Decuplarea sursei de alimentare, prin utilizarea pe fiecare placa @ unui ‘condensator de decuplare cu valori de 0,01...0,1pF: ‘= Toate intrarle trebuie conectate la tun potential bine stabilt. Lasarea unei intra Tn gol poate forta poarta CMOS 8a functioneze in regiunea liniara si, astfel, curenti mari vor trece prin dispozity. * lesirle CMOS nu se vor conecta ‘In configuratia SAU - CABLAT. Se pot uiliza pentru aceastd functie portile 3- State (port logice cu 3 stati la iegire: Low, High $12 ~stare de Thala impedan- 18) sau portie de transmisie. * Sporirea curentului de iasire absor bit sau debitat se objine prin legarea paralel a portilor. . Cenc ute ik fekinw co in magazinele de specialitate din * Se va evita o incarcare capacitvé Di ‘excesiva a unel lesiri CMOS care tard se pot procura circuite integrate ppoatte provoca disipare mare de putere i pe tranzistorul de iesite. + Comanda circultelor CMOS cu semnale cu fronturi lente trebuie ovitatd. Putorea disipatd poate cresie peste limitela admise, logice majoritatea familillor prezentate in fate ‘Sursai: Circuit integratate CMOS. Manual de utiizare, Ealtura Tehnica. CMOS | 3-15(8--18) | 40%Vo0 40..20 8.16 10 60 Gee 3.15 (8.18) | 40%Vp5 50..20 aes 10..30 60 BSSo0« id 40%V op 6 20 10 50 FB Be 30%V00 6 60 10 7OLS TTL ero pe 30%Vo0, 6 60 108 40LS TTL FaRGU 00K he 20%Vo0, 6 60 10 OLS TTL Too £ y 10. 35 to” 10 TADOON 8 1 # 3 108 0 S00 sh 1 3 125 1,9 107 10 Hitoo 5 : 10 5 ax | 2 Tksyo0N. S i is zaxi | 20 TH - 74ALSXXXN. e 1 4 50 10° 20 oTL 5 or 30 5 8x108 10 HTL 18 4 85 2 3x10" 10 ECL 10.000 32 047 2 125 25X10" 70 februarie 20004 oa & = a & A oO — 7 mG A CY hihi aeTRANSCEIVER VHF (II) fc Receptoral Una din paiile principale si de o importanta deosebita in transceiverul VHF este receptorul care @ urmarit sa realizeze functi ce reprezinta de fapt o mare parte din calitatile acestui aparat (1 ). Este cunoscut faptul cA prima Intrebare pe care 0 punem in legaturd cu un aparat de emisie-receptie se Teferd la sensibilitatea acestuia, caracteristica ce garan- teazi posibilitatea receptionarii unor corespondenti cu. Puteri modeste. Fara a enumera calititle electrice pe care trebuie s& le Indeplineasca un receptor este sufic!- ent sd amintesc c& receptorul descris th continuare este construit cu elemente modeme, prezenta lor atesténd, calitatile superioare, Funcfia Intreaga de receptor o tndeplineste ciruitul integrat MC3362P produs de Motorola. Acest circuit, primeste la intrarea sa semnal de la antend prin intermediul unui ampificator de RF construit cu tranzis- torul T, de tip BEROTA, Practic, de la releul de antend, semnalul este condus prin c, si aplicat unui fitru trece banda de tip Cebasev_ format din trel celule L,, L,, Ly si condensatoarale aferente. Acest fitru are menirea de a opri sermnalele nedorite din afara benzii rezervate. Amplificatorul cu BFR91A asigurd un castig de aproximativ 1248 Tranzistorului T, i se asigura un curent de colector de 25mA, ca sa nu fie sensibil la intermodulatie. Cuplarea la circuitul MC3362P se face prin interme- diul unui transformator prin infaisurarea L. La terminalul 21 al circuitului C1 (MC3362P) se aplicd semnalul de la sinteza de freeventa (fig Cj). In mixer se intélnesc semnalele provenite de la antena cu cel de la sintezé si rezulta semnalul primei 2 La acest transceiver VHF a fost nublicata sinleza de frecventa si comanila sintezel. Asa cum anuntam prezentam receptorul - schema electrica de princiniu si cablajul. student Cristian Tanase, YOIGIV frecvente inermediare cu valoarea de 10,7MHz. Acest sernnal este trecut prin fitul ceramic notat pe shea din figura 5 cu CF, Tot in acest circuit integrat este si oseilatorl plotat cu cuart pe frecvenia de 10,245MHz, care aplicat unui alt mixer interior circuitului, impreun cu semnalul IF1 = 10.7MHz, se obtine a dova freoventa intermediara de 455kHz. Somnalul IF2 este frat prin fitrul ceramic notat GF, in continuare, IF2 este limitat in ampltudine si demodulat, la terminalul 13 obtinandu-se componenta de audiofrecventa. Aceasta, prin intorme- dll condensatorului C5 este preluata corespunzator de la potentiometrul P, ‘si aplicata ampilicatorului do audiofrecventa construt cu cicutul integrat TBABIO. Gircuitul integrat IC1 este prevazut si cu functia de squelch, adicé s& nu avem component de audio frecventa in amplificatorul de AF cand semnalul de la antend este sub o valoare prestabilité. Aceasta functie este realizaté practic prin aplicarea unei tensiuni pe Vedere placa receptor februarie 2000terminalul 10 cu ajutorul potentiometrului P,. Situalia determina 0 component continua pe terminalul 13 care se aplica pe baza tranzistorului T, printr-un divizor RC. CAnd nu existé semnal provenit de la antena, tranzistorul Ts, de tip BC171, este deschis si intrarea artplficatorului realizat cu TBAB10 este pusd la masa. in felul acesta in difuzor nu se aude nimic. Cand apare semnal de la antend cu o anumita valoare, nivelul electric fa terminalul 11 se modifica (se miogoreaza) si T, se blocheaza Permitand trecerea semnalului de audio- frecvenfa de la potentiometrul P, in circuitul TBABIO. Tot in figura 5, pe schema electrica de principiu a receptorului se observa prezenta tranzistoarelor Ty, T, $i Tg. Acestea realizea- 74 un multvibrator cu comanda sa, pentru ca alunci cand schimbam canalul de lucru in difuzor s4 avem un avertisment sonor. Comanda de la sintezé (figura 3) este aplicata pe baza tranzistorului T,, Alimentarea generalé a crcuitului MC3362P ‘sto asigurata la valoaroa de aproximativ 5V prin grupul T3-Dy Pentru functionarea amplificatorului de audiofrecventé nu facem nici un fel de coment si amintim doar taptul cA poate fi Tnlocuit cu arice tip de amplificator de audio- freoventa ce are la bazéi componente discrete sau integrate. Constructorul trebuie sa realizeze bobi- nele din filtrul de intrare si transformatorul toroidal. Toate cele trei bobine din fitru sunt pe 0 carcasa cu diametrul de Smm preva~ Zute cu miez feromagnetic pentru VHF de ‘culoare violet. Sarma utilizata la bobinal este Cum cu diametrul de 0,6mm, avand toate cate 4 spire, iar Ly gi L, au prize la spira 0,5, si respectiv 1,5, Bobinele fitrului sunt intro- duse in blindaje electromagnetice. Transtormatorul din colectorul tranzisto- rulul T, are ca suport un tor de fertté marcat cu punct violet si unde, in primar, se obineaza o spiré cu diametrul 0,7mm, iar in secundar (L,) sunt 1,7 spire din CuEm 0,55mm, Este recomandabil utiizarea torurilor de ferité dezafectate din. mixerul radiotelefoanelor RTP. Bobina Ly de la discriminator impreuna cu Cys formeaz’ un circuit oscilant pe freoventa de 455kt1z. Aici poate fi montat orice transformator IF din radioreceptoare, dar cei care vor 88-1 construiasca vor bobina pe un miez de transformator IF-455kH2z, un rnumar de 65 spire cu diametrul de 0, 1mm. Cablajul imprimat al radioreceptoruiui februarie 2000este prezentat la scara 1:1 In figura 5A, iar amplasarea pieselor pe pldcuté in figura 5B. Adiional, pe suportul cabla- jului receptorulut este fixat si releul de comandA al te nsiunilor pentru receptie sau emisie. upd realizarea circuitulul imprimat, 0 atentie deosebita se va acorda plant componentelot, primele fiind montate bobinele firului de intrare. Dupéi aceasta se injecteazé sermnal in fitru si se acord Ly, Pe 145,5MHz, L, pe 145/8MHz, lar L, pe 144,5MHz. lesitea amplificatorulul de AF este de banda larga. Metoda de acordare a fitrulul de intrare ramane la indemanarea si posibiltétile fiecdrui constructor. Se vor monta th continuare pe cirou- itul imprimat componentele pasive, tran- zistoarele si circuitul IC2. Se verificd buna functionare a amplif- icatorului de audiofreeventé si regimul static al tranzistoarelor. Daca totul este conform recoman- darilor din catalog se monteazé filtrele si cuertul de 10,245MHz. In final, cu atentia cuvenita, se fixeazA si circuitul integrat_ MC3362P. Buna functionare a acestui receptor impune utiizarea numai a componen- telor de buna calitate, preferabil cele ‘comercializate de Conex Electronic. Tn numarul urmator va fi prezentaté partea de emisie. GERD 10 cavie Pd 14 es iyaeeibltor aliorearin Roleaiia al conncncl POWER Bis ‘BATTERIES. Pavunulstoare (bateni eleciice Cepsilate fara tnt sai censrale si reat ¢ 2000An UPS: Fomtoine sitonome c Stiri pure In uncjone «service nexdieskonic pune ladispozitia firmelor interésate ‘spatii publicitare in paginile revistei Fla euplinentare sepetobtine contactand servicul comercial Tel: 242.22.06 Fax: 242.09.79 februarie 2000e MOTOROLA MC3362 "RE Input cest circuit, produs Motorola, IRE Ace un feceptor complet pentru modulatia de frecventa x6 - ) band ingust’, cu dubia schim- ihaed I bare de frecventi, recomandat in | 7 La + radiocomunicatiile analogice sau ta 120 pF | | frontier cigitale, foarte polit si radio Soe ata eer eratorismul ee 10.245 mite ee cas eth La intrare prezint& o sensibilitate foarte bun’, de aproximativ 0,6,V. Primul-oscilator local utiizeaz un VCO fn buck PLL dar admite gi un cuar}. Prima frecventé intermediard este de obicsi de 10,7MHz care mixaté cu 10,245MHz produce 758kHz ce este demodulat. Mixe- role din circuit au un cstig cuprins Intre 18 si 2208, Circuitul se recomanda pentru frecventa maxima de intrare de 200MHz. Alimentarea se fave cu tensiune cuprinsa intre 2 si 6V. hy he apt Recovered Wx Toterer | ‘Detect ELECTRICAL CHARACTERISTICS: (Woo = 5.0V30, fg = 48.7MH2, Deviation = 3.0kH2,T, = 25°C). mekecoed ia [pin | ain] Typ ‘Max [Unite bE grammes pee eee ora Saari [f= [or [20 | ies Fit =a =| ime =| asoq60- = 2 Broom | [= | 20s eas >Hi tir i 430 | So [eae [i Faerie 10 |= | oe] = | vae Ine ort jo = [100 [=| aes Fave aes =} Wine “3 = 22 Se isos a Se ent Soe ae teenie of Filme Om 8 e pn 2 oe fetes ara a februarie 2000, —_____ eaEe | SERVICE ing. Mihai Basolu Defectiuni datorate comportamentului in timp al lipituritor le asamblare componente - cablaj imprimat ‘sursi important de defectiuni tntr-un aparat electro Jcasnic in general, si int-un receptor TV in special, 0 constitue calitatea slaba a lipiturlorelectrce, Fri a intra in amanunte tehnologice, se stie c& daca lipitunle n-au fost facute corect in procesul de fabricate al rodusului, “rezuitatele" (evident, negative) nu vor infarzia si para in timpul exploatatil aparatulul respectiv sau chiar daca vor intarzia (uneon ani), pind la unm tol vor apéreal ‘in electronica, o lipituré buna, rezistenta in timp, trebuie 2 ‘indeplineasca mai multe condi, tehnice, dintre care, cfteva ‘sunt mai importante: = terminalele care se vor ip, ct si zona circuitului imprimat pe cere se fac lipiturie, trebuie sa fie foarte bine curdato, (decapate), uscate si de preferat, chiar precositorit = la lipire trebuie folosit un aliaj de bund calitate ¢ in special, preportia cositor-plumb sé fle cea adecvat’i modului de lipire in tehnologia folosit, cat si conditilor ullerioare de uliizare a aperatului respect; = lipitea sa se fac intr-o anumité plajé de temperatura (optima), stiind c& 0 temperatura mai mare, sau mai mic, va dice automat a sodderea rezistenteilipitur in timp; = la lipite sd se foloseasca un decapant de bund caliate, care fie 68 nu lase urme in zona de lipie, fle sé nu actioneze chimic in timp (sa fle inactiv chimic). CAnd aceste condifi nu sunt strict respectate, caltatea tipturi in timp poate s8 scad, ajungandu-se la “ipituri rec, ate se manifesta prin intreruperea intermitenta, sau defini a contactului. O lipiturd corecta este reprezentaté in figuia In aceasta situatie, alajul de lipit face contact de bund calitate ata cu fola, ‘motalicé (cupru) a circuituli imprimat, c&t si cu terminalul SERVICE TV TV ar viecoons | suas contact aa) ee Fig. 2 an * Bs 1) sdcelome Gq) lve ® ® i 16 februarie 2000‘SERVICE TV Ccomponentei asamblate prin lipire Daca din anumite motive, una sau mai multe dintre condilile impuse lipituri, n-au fost indeplinite, se ajunge la situatia din figura 2, in care este reprezentatd situatia in care zpar zone de contact impertocte, marcate cu "Tin special pe supra- fata de contact a aliajului de lipit cu terminalul In cazul receptoarelor TV, acest fenomen poate si apara (si uneor Chiar apare!) a punctele de lipire a componentelor de gabarit mare, cu masa caloricd mare, care de multe oti lucreazi la temperatura mai ridicatd decat cea a mediului. Tipice din acest punct de vedere sunt transformatoarele (de alimentare i de lini), ct si lipturle blindajetcr si radiatoarelor motalice. Acest tip de defect apare frecvent la receptoarele TV tip Cromatic si Telecolor fabri- cate la “Electronica’ din Bucuresti pana in 1990. Dupa mal muiti sau mal putini ani de functionare, la aceste receptoare apare frecvent cam acelasi simptom “ielevizorul se intrerupe dupa_un anumit timp de functionare”. Este vorba de 9 intrerupere totalé, ca intreruperea de la retea, iar timpul de functionare pana se Intrerupe este din ce in ce mai scurt, dupa care, televizorul nici nu mai por- neste. Efectuand masuratori in alimen- tator se remarca lipsa uneia sau a mai multe dintre tensiunile de alimentre, acest lucru datorandu-se lipsei tensiunii (impulsurilor) de pe anumite tnfagurari ale transforma- torului de alimentare th comutatie. De asemenea, este posibil ca televizorul s& parneasc& de la sine, in timpul masuratorilor. Acelasi fenomen se poate intampla si cu transformatorul de lini, de la aceste tipuri de televizoa- Explicatia defectiunil consti toc- mai in comportamentulnecores- punzator in timp, al unor lipituri a terminalele transformatorului_ in comutatie, sau ale transformatoru- tui de tii. jn urma analizel facute, rezulta cc in acet caz, lipiturile unora dintre terminelele transformatoarelor sunt reci (figura 2, in majoritatea cazuri- lor, vinovaté fiind supratata de contact allaj-ferminel, cu mentiunea in special, terminalele prezinta acum o suprafaté cu aspect rugos si de culoare mai inchisa. Aceasta constituie un strat izolator, care ‘ntrerupe practic contactul elecric dintre terminal si cablaj (traseul respectiv).. Pentru a remedia defectul, trebuie reffcute lipiturile pe termi nalele transformatorului (transfor- matoarelor), bineinteles dupa ce s-au curdtal in prealabil termina ele. Refacerea lipiturlor trebuie facuté cu un ciocan de lipit mai putemic, pentru a se obtine 0 topire corespunzatoare a aliajului, la o temperatura la care s& nu conteze masa calorica a transformatorului. Dacé la refacerea lipiturlor nu s-au curatat bine terminalele trans- formatorului, defectul revine, ceea ce confirma existenja pelicule' izola- toare, care se reface. Faptul c& acest defect apare atat de frecvent la receptoarele Tele- color si Cromatic (peste 33% intro defectolo acestor televizoaro dupa 1992), ne indreptajeste si-1 considerdim defect tipic, datorat atat alta lipirh componentelor, cat si calitatii acoperii cu cositor a termi- nalelor transtormatoarelor de alimen- tare si de lini februarie 2000AtarmA Auto -_ sistem de avertizare, propunem realizarea unui modul simplu si usor de realizat, cu un minim de compo- nente. Afirmatille sunt total acoperite dacd tinem cont c& ‘montaljul este realizat cu un singur circuit integrat cu porti logice NAND de tip Trigger Schmitt (CD4093), trei tranzistoare de micd putere, un releu si céteva compo- nente pasive. El realizeazé functlle importante gi nece- sare ale unei avertizari de calltate: declangare gi armare temporizata sau deciansare imediata. Datele tehnice ale alarmei sunt: * Intrarea temporizaté: 4...88; * Intrare imediata; * Timp de armare: 20...405; * Timp de alamare: 40...605; * lesire de tip releu NUND: 64/250 * Alimentare: 12V, 10mA consum in stare de veghe. ;: ce priveste dotarea autoturismului personal cu un Descriorea schomel electrics Poarta U1D, condensatoarele C, 1 Cy 6 rezistorul Rly formeaza circuitul de Intarziere la conectare (vezi schema electric& din figura 1). Initial, pinul 13 al port ‘este oonectat la masa prin Co, insa dupa o constant de timp data de grupul RC, potentialul acestui pin trece in 1 si comuta iesirea in 0. fn acest moment alarma este in stare de veghe. Timpul de armare (intérziere) la conectare este Temare = K "Rg" Co unde k=1(V..T, tip poarta) - este o functie de tenciunea de alimentare, temperatura si pragurile de basculare a Portilor si se aproximeaza cu 0, La catodul ciodei D, este conectat contactul, de supreveghere, normal deschis corespunzitor inti imediate in stare de alarmare. Daca catodul diodet D. Ke Ly februarie 2000este pus la masa tanzistorul Q, se va deschide, si prin Fie va incarca rapid oondensatorul C, aflat la pinul 8 al poh U1B. Acesta formeaza impreuna cu R,, si Cs un oscilator cu pericada: Toseiator = K* Ryy * C5: respectiv frecventa de cca. 2Hz. Porfile U1D si U1B realizeazé functia Sl CABLAT care prin Ds, respectiv Ry, si DZ1 polarizeaza baza nzistorului Qy care intra in saturatie si contactul normal deschis al releului oscileaza cu aceeasi trecventéi de 2H2. Timpul de alarmare este dat de grupul RCs; Taarmaro = K Rg "C3 si este de aproximativ 40 de secunde. La catodul diodei D, se afld conectat contactul corespunzator intrérii temporizate in alarmare. Acest Contat se monteaza de regula la use din fata stanga (usa de acces a soferului). Poarta U1A Impreund cu Q, for- meaza un circuit basculant bistabil de tip RS. Timpul c&t alarma este inactiva la inchiderea. contaciul punzéitor intra temporizate este: Tr =k- Ry Cy siare valoarea, in cazul de faté, de cca. 6 secunde, timp Suficient pentru. ca proprietarul sa intre in masind si s& deconecteze modulul de la sursa de alimentare de la un comutator numai de el stiut Diodele D;, Dy si Dp asigura descarcarea rapida a condensatoarslor aducand alarma in stare iniafiald Tn timp foarte scurt si gata pentru a fi rearmata. Dac legatura dintre pinii 8 si 9 ai porii UIC se elimina (pinul 9 ramane conectat la pin 8- U1B). iar pinul 8 se conecteaza la pinul 12 al portii UID, fa lasarea usii deschise alarma functioneazt periodic, cu un cicly de ca, 60 de seounde altfel, la terminarea celor 40 de secunde, alarma se opreste. Mod do atitzare §! punere In funetionare Alarma are prevazute doua intrir: Intrarea Tempori- zat (notata IT) la care se poate conecta intrerupatorul de la usa din sténge faté si Intrere Imediata (notat’ It) a care se conecteaza intrerupaitoarele de a celelaite us, capota si poribagal La iesitile notate LD1 si LD2 se pot conecta optional, dou’ LED-uri care afiseaza starea alarmel. lesirea de releu ND se inseriazé cu circuitul de alimentare a une! sirene electronice sau al claxonului de la magina Montajul se conecteazai la bateria masini printr-un comutator ascuns, stiut doar de proprietarul masini, Din momentul actionaii acestui comutator, In seneul cuplarti tensiunii de alimentre, se are la dispozitie cca. 30s pentru a pairasi masina far ca alarma s8 se declanseze Aceastii stare este semnalizaté de LD1. In acest timp nu conteaza starea intrarlor IT si Il, ins& vor i semnalizate de LED-uI LD2, Dupa trecerea celor cca. 30s LED-ul LD1 se stinge, Semnalizand cA alarma a intrat in starea de veghe. in stare de veghe, orice Incercare de a deschide una februarie 2000 din usile supravegheate cu contact conectat la intrarea Il, duce la deciangarea imediata a alarmei. Starea de alar ma este sernnalizata si de stingerea si aprinderea LED- ulul LD2 cu 0 freoventii de 2Hz. Daca usa din fald stdinga (supravegheatd de contac- tul IT) oste deschisé se are la dispozitio un timp de 6s Pentru a dezactiva alarma de la comutatorul ascuns. Depasirea acestui timp duce de asemenea la declan- sarea releului Odaté declansaté alarma, releul va actiona cu o freeventa de 2Hz claxonul, timp de cca. 40s, dupa care intré din nou in starea de veghe. ‘Realizare practicd Montejul se realizeazé pe o plécuta de circuit imprimat corodata conform cu desenul din figura 2. Componentele se amplaseaza urmarind desenul prezen- tat in figura 3. Tranzistoarele ulfiizate sunt de mica putere din seria BC. Toate rezistoarele sunt de 0,25W. Releul utlizat, de tip MILLIONSPOT, ate 0 pereche de contacte NUND la eA250V. Pentru intra si iesiri s-au utilizat conectoare cu surub astfel c, conectarea la elementele externe se realizeaz’ Uusor si se elimind situatia neplacutd care apare in lipsa unui oiocan de lipt portal ‘Alama se poate adapta cu succes si la supra- vegherea imobilelor, contactul IT se monteaza la usa de intrare, iar contactele Il la celelalte usi sau ferestre, Ca element de avertizare sonora se poate utliza soneria electromecanica sau o sirena electronica.Sy) Posuicrrare bile*comm mobile communication magazine intr-o lume in schimbare .. © Trebuie 58 sti ce ig rezervi vitorul: © Trebuie 58 afl cum evolueaxd lumea comunicagilor fra fir: © Trebuie s& fin contact cu cei mal importangi ‘cameni din telecomunicagi; i si.ai acces la cele mai proaspete informagi in domeniul telefoniei mobile. Revista de comunicatii a mileniului 1 All-Mode Wideband Receiver nel Pe Mat ty) Ry Ultra Compact Size! 58 mmx 24mm x95 mm |Oferta valabils doar pentru vale de componente presentaten bale REZISTOARE 0,25W 5 iconex electronic 12-1,5-1,8-2,7-3,3-3,9-4,7-56-68-82- 39 = 56 - 180 - 82k - 180k - 270k - 680k - 1M2- 1M5 = MB. 22 - 2M7 - 3MS - SM6 - GMB - 10M Pre{ ou amanniul 200 leh ret redus 50 lei pentru minim 25 bucai/ valoare REZISTOARE 0,5W 12-15-27 -9,9-47 -56-68-8.2- 12-16-27 ~ 89 - 75 - 750 - 820 - 8k2 - 18K - 33k - 68k - 75k - 82k! = 100k = 120k - 180k - 270k - 390k - 560k - 680k - 820k -1M-1M2- 1MS- 1MB - 10M - 2NI7 - 4M7 - 5M6 - 6M Pret cu amanuntul 400 lei ees 5 Pret redus 120 REZISTOARE 1W ntru minim 10 bucaii/ valoare| 1,8 -2,7-3,9- 5,6 - 68 - 8,2 - 820 - 5k6 - 6kB - 82k - 470k - 417 Pretcuamanunul 1 100i Pref redus 500 lel pentru minim 6 bua / valoare REZISTOARE 5W 0,12 - 0,15 - 0,18 - 0,27 - 0,89 -0,47 - 0,56 - 0,68 - 0,82 +1,5- 18-6,8- 12-18-39-75.82- 120-270-390 = 470 - 560 - 680 - 750 - 820 - 2k2 Pref cuamanuntul O00 Pret redus 1 200 lei pentru minim 5 bucati/ valoare [TSR Tops eR SS ATSSS Teva eb Geass 2S (OOG par ae 1 (CONDENSATOARE ELECTROLITICE a = Tear pare ‘pominala pee cu amanuntul | Pretredus | Cantitate minima: uF} M (mm) (lai) tle pe valoare [buc} ee | 73 a o a Ve io Sa} an | tes | sa — | i Ss ss} ta a o ee ee} — ee ia a S| — i004 | — 1000 — io o so 7 Be eo} so — re i a oon} 70 = a a a ee ve | tan 1 ee a S 2200 100 40x25 59,000 85400 5 ToATE PRETURILE INCLUD TVA, februarie 2000 24oe” revistel a fost prezentat un voltme- tru electronic cu 3 ” digit, realizat cu circuitul integrat specializat ICL7107 prezent in marea majoritate a apara- telor de masura. Un alt “clasic" este circuitul integrat C5200 (echivalent cu CA3162 sau CAS162A) cu care se poate realiza un voltmetru robust, gor de calibrat si utiizat. Afigerea valorii masurate se face pe un afisor ‘cu LED cu anod comun. Schema electric’ de principiu a volimetrului este prezentata in figura 1 si confine trei blocut principale: convertor A/D (cu C520D), decodor [eee 1 (septembrie 1999) al BCD (cu CD4543) si atisor, in cazul de fata model TOTS361. Datele tehnice ale vollmetrului sunt: ~ Afisaj 3 digit; - Conversie A/D cu dublé pants; - Frecventa de esantionare: 4Hz; = Gama de méisuri:0..988Vi-98mV; = Allmentare: +5V/30mA\ ~ Dimensiuni: 60 x 50 x 10mm. Giruitu integrat C5200 Valoarea masuratd este prelu: ‘rata de convertonul analog-diatal (A/D) C5200 si este oferita sub cod BCD la patra iesiri multiplexate (vezi figura 3), respectiv pinii 1, 2, 15 $i 16. VOLTMETRU 3 Diciti €520D include un convertor tensiune-curent (UM) so reierinta de curent constant. Zeroul convertorului se realizeaza prin ajustarea semire- Glabilului montat la pinil 8 si 9 al integratului (cursorul fa plusul sursei de alimentare), Tensiunea de intrare ‘este convertté, proportional, intr-un curent elecitic care Incarea conden- satorul aflat la pinul 12. Acest con- densator trebuie s& aiba pierderi mici in dielectric, de preferat se uti zeazA unul cu poliester 5 are valoax rea, specificaté, de producdtor, cca. 0,22uF. La sfarsitul perioadel de incar- februarie 2000fal ewseur [Slane c5200 care, convertorul U/l este deconectat de la condensator, de blocul de Control logic, iar prin C, circulé un curent de polaritate opusa (care Il descarca liniar) provenit de la refe- Tinta de curent de tip banda interzisa (Band Gap Reference). Aceasta este si baza principiului conversie! A/D cu dubla panta; un numarator numara atat pe panta crescaloare a curen- tului de inc&rcare a unui conden- sator, ct si pe panta descres- catoare, pana la gasirea valorii do referinta. Astfel, prin compararea celor doua valori gisite se minim zeazA eroarea de masuré. Num: ratorul ofera si semnal de muttipiex- are a celor patru jesiri BCD. (C5200 are un oscilator inten pe 786H2; pinul 6 este pin de control al frecventei de esantionare. Daca acesta este conectat la un potential de 5V frecventa de esantionare este de 96H; daca este lasat in gol sau conectat la masa aceasta este de He, Convertorul A/D C520D poate realiza si functid Hold (memorarea valorii masurate) daca pinul 6 se afi la un potential fix, de 1,2V (obtinut printr-un rezistor de 12k(2 conectat la sursa de +5V); conversia in acest caz se face cu 4Hz - frecventa de esantionare. Din semireglabilul conectat la pinul 13 se ajusteazé cAstigul ampli- ficatorului de la intrarea convertorului UA. Blocul Digit Drive comanda cei ‘rei anozi ai afigorului prin interme- diul unor tranzistoare pnp de mica putere. in montajul de fata s-au utili- zat tranzistoare BC5S7. Caracteristicile electrice ale circu- itului C520D sunt oferite in t2be!. Specificdim ca nu trebuie depasite valorile maxim admise, altfel se risca detectarea circultulul integrat. Aceste valori sunt - Tensiune de alimentare maxim admisa pentru 0 scurté perioad de timp (intre pinii 7 si 14): +7V; GRD 22 e204 -Tensiune maxima de intrare fata de masa: £15V; ~ Temperatura de lipire (maxim 10): 200°C. Circuitul integrat este realizat intro capsula tip DIP 16 de plastic (ura 2) Continuare in pagina 32 februarie 2000Dialog cu cititorit Dinea Dragos - Constanta Exist aparate speciale pentru masurat valoarea inductantei unei bobine, dar achizitionarea lor nu se jualiicd decal pentiu uillzarea in laboratoare sau aieliare, adica acalo unde este des flosit. Constructor amatori deduc valoarea unl inductante masurand frecventa de rezonanta a unui circuit realizat cu un condensator cu valosre cunoscuta si bobina respectiva. Din relatia matematicd a freoventei de tezo- nanta se deduce apoj valoarea induciantei. Pentru acest scop puteli folos! “Oscilatorul universal’ publicat in numarul 2 (pag. 24) al revistei Conex Club. Se poate construi si un montaj mai aparte, cum este cal alaturat. ici se foloseste un semnal cu freevenla foarte stabild provenité de la un oscilator cu cuar. Bobina ce urmeaza a fi masurala este cuplata cu un condensator variabil din care se stabileste rezonanta, Rezonania este pusé in evident de un instrument indicator $i are loc cand valostea indicaté este maxima. Aceasta fiindca, la rezonanta, tensiunea la bormele ciruitului creste functie de valoarea factorului de calitate a cicuitulu Limitele valorilor inductantelor masurate sunt stabili- te de limitele capacitatii condensatorului si de frecventa semnatului aplcat din formula: i i 39.4LC Astfel c€, se foloseste un cuart cu frecventa de 40MHz si un condensator variabil cu limitele de capacitate 10pF si 150pF. Se pot masura inductante Intre limitele 0, 16uH si 25H Daca frecventa cuartului este de 8MHz si daca in circuit riméine acelasi condensator variabil se pot meisu- ra bobine cu inductanta cuprinsa intre 0,25...39,.H in jurul axului condensatorului variabil se traseazA o seal cu valori de inductants. Se poate folosi orice tip de condensator variabil dar gama velorilor masurate va fi clterta de exernplele date. Dobricé Valentin - Craiova Micul aparat de barbiert care poate funetiona numal la 220V,), poate fi utiizat gi in conditile cand dispunefi numa dé acumulator auito Elementul care inlesneste aceasta situatio este un convertor DGIAG (invertor) adios se alimentoazé in 24 (CONSULTATU TEHNICE sf ecar ‘curent Gontinud si debiteaza curent altemativ. Va precizez ca de la convertorul care este prezentat Puteti obtine o putere de maxim €W asa ca nu trebuie ‘sé-l folositi sila aparate care consuma peste aceasta putere. Pentru a fi constrult se procuré un transformator cu ‘doua infasuran pentru 9V si 0 infasurare pentru 20V.. Transformatorul trebuie $8 fie dimensionat pentru, 10VA. Tranzistoarele au montate radiatoare de. caldura. ‘Constructia se face respecting schema electric’. ‘Armagu Cristian - Oradea Jn montajele din domeniul UHF bobinele sunt ‘nlocuite cu linii in circultele oscilante. Lungimea acestor linii sunt in general 2/4, Pe nia, in lungimea ei, exista o anumita distributie a tensiunii $i curentului si, bineinjeles a impedantei Fiecare circuit oscilant de acest fel este introdus ‘ntr-0 cutie metalicé. Cu mai multe circuite cuplete adecvat se pot construifitre de RF. ‘Cuplalul intra circuite poate fi prin fante in peretil espirttori, prin elemente capacitive seu inductive. Corespondenta electrical intre circuitele eu bobine si ieuitele cu lini 0 prezentin aléturat Toate aceste tiouri de cuplaje sunt folosite in practic. februarie 2000