140
permite subimpartirea fiecdrui segment intr-un subseg-
‘ment superior gun subsegment inferior. fr rezumer, dei:
dupa ramescenja pediculului portal, ficatul are trei
solzuri, doi lobi, patru segmente si opt subsegmente.
2, Segmentarea bazati pe dispozita venelor hepatice
sau dupa pediculul eferent. Venele hepatice sunt situate
in planul celor tri scimuri portale descrise anterior. intre
afluentii venelor hepatice exist planuri avaseulare,
corespunzind gi ele unor scizuri — una dreapti si alta
stingi - care impart ficatul in trei'sectoare: drept,
iijlociu $1 stdng. Scizura dreaptédivizeazd sepmentul
portal anterior intr-o parte mediald sina lateral. Scizara
sting’ se suprapune scizurii portale stangi. Vena hepatic8
dreapta'se afla in scizura portal dreaptd; ea dreneazi
sectorul drept format din segmentul portal posterior gi
;partea lateral a segmentului portal anterior. Vena hepa-
ticd mijlocie este agezaté in scizura portald principal si
culege singele sectorului mijlociu, format din restul
segmentull portal anterior gi din segmental portal medial
‘Vena hepatica stinga este situatd in scizura portal stings
si va drena sectoral sting, format din segmentul portal
lateral, care corespunde deci lobului sting clasic. Lobul
ccaudat nu aparjine nici unuia dintre acest tei sectoare; el
are o cireulatie eferenta independentd, reprezentati printr-
o serie de vene hepatice mic, care se vars direct in cava.
Din punet de vedere practic, al interesului chirurpical,
sogmentatia hepatica principala este cea bazata pe
distributia pediculului portal,
Explorare sei de acces
Expiorarea Goatlui se poste efetoe fa mod obicetv prin
inspecie (ee poate observa o eventualé hepatomegali), prin
‘lpare (se poste explor tn special marine infecoor) 9 rin
ere (mattates hepatic)
‘Examenul radiologic aats 0 umbr ey convexata in ss,
care se mobilizezd in migetilerepiator. Eyplorarea fincjo~
ral prin examene de Iabortor este de omar importa
Punejiahepased (biopic) se eectuarA eu un ac spexial
‘8, eu soap de areola un fragment de esl in vedrea ext
ment hist-ptologic, Uneort acu! poate f dint eu jun
Isparascopuh. Aces instrument opse permite exploraeasupro-
eel exerioare 8 feats
Foarte ull este ecografia,
Scintigrafia hepatica ~ consti in inregistrarea radioactivitaii
Seatli, dup adminisrared une substanje mest eu un iztap
tadionty
Cale de acces sunt: abdominals (nme lini de ncize),
‘ransplewro-dafagmatichéreaptd mix abdomino‘oreccs mix
toraco-lombard. Cea ma ecven tliat e cae abdominal
Anatomie aplieatS. Am vizut complevitates struct gi a
fancilo eatls, Patologia Ty este extrem de vst i dite
Tetera este un sndrom criceriat prin coloraiaglbend @
tegumentului ie muconselr, determina de weerean sage a
pigmentlr bila filing) ga depune ora niveul elo,
strut Ieterele pot denature txt sa incefoas,cleius
ale exlulelerhepalice ~ sunt hepatiee. Dine acste amintim
Ipatia epidemic8 provocatt de viru. Iterul mecnic este
‘cterminat de un obstacol pole liar extrahepatic (calcul
bili, cance al eapul paneeasula) care imped surgerea
SPLANHNOLOGIA
bile in duoden, Bila rejinutd in cil ilar intralepatice, va rece
fn singe gi de ict pigment vor fi depugi i pee gi mucoase,
La nivelol ficatului se pot dezvolta cancere (primitive, di
rai adeses sesundare) sau chiste hidatie
Ficatul are 0 mare capacitate de regenerae,
Cu rezultate ineurjatoare se fsoe, in condi speciale, trans-
lanl de feat.
CAILE BILIARE
De la nivetul hepatoéitelor unde a fost secretatd, bila
este condusd pint in duoden, pritr-un sistem de canale
care formeaza cdl biliare, Dintre acestea uncle sunt situate
ininteriorul glandei si constitue eile biliareintrahepatice:
clea fost tratate la structuraficatuli. O até parte alorse
gisese in afara ficatului si reprezinta calle biliare
extrahepatice. Ele formeazi obiectul acestui capitol.
Diviziune. Cailebiliare extrahepatice cuprind un canal
principal si un aparat diverticular. Calea biliara
principal deste formatl din ductul hepatic continuat
‘de ductul coledoe; ele sunt adesea reunite sub numcle de
dductul sau canatul hepatocoledos; aparatul diver
ticular econstituit din vezica Billard s¥ ductul cistic.
Porfiunea caii biliare principale situats mai sus de
deschiderea ductuti istic, se numesteductul hepatic comun,
‘nr porfunea situata mai jos st numeste ductal coledoe,
Divizinnea tt al iis principal sium apart diverticular
rispunde att considerentalor aatomice, ct gi datlorelince
‘Aparatul diverticular lipsgte a unele anal cal, cer, gobo).
Pate lipsi in mod congenital si le om, evolueazd in general
smptomatic iso sey incidental la necropsie saan exarnenul
radiologic. De asemenes, aparatl diverticular poste Fi extrpat
chirurgial In schimb, dic] eoledoo mu poate fi extirpat doc
dad se sigur drenaul bile spre duoden. Alte, bila resorbité fn
feat ar intoxica organismal (cholemie).
Situafie. Caile biliare extrahepatice sunt situate sub
ficat, in etajul supramezocolic al abdomenului. Ele ris-
pund epigastrului Gumatatea dreapta), Colecistul i ductal
cistie sunt situate la dreapta lini mediane si sunt mai su-
perficiale; hepato-coledocul este median, dar mai profund,
‘La supraia compli regiunea eilorbiliare poate fi delimi-
tat ast: | In sus, un plan care rece prin extremiiileanterioare
ale coastelor IX; 2. fn jos, un plan paralel cu presedentul care
‘rece prin discal dine verterele a 3a gia 4a lombare; 3. Medi,
planul mediosagit, tangent la margineslaterald a augchitlui
drop al abslomenuh
DUCTUL HEPATIC COMUN
(Ductus hepaticus communis)
Ductul hepatic comun ia nastere din unirea a dowd
canale in care se termind ductelebilifere: ductul hepatic
rept (Diictus hepaticus dexter) si ductal hepatic stang
(Ductus hepaticus sinister). La iesirca din ficat, ductal
hepatic drept se giseste anterior de ramurile drepte aleAPARATUL DIGESTIV
M1
Fig. 158. Organee etajutuisupramerocote a] abdomenulu Sa tras flentul in sus cask se vada raporturileffel sale inferionte
‘cu stomacul, colonul tansters, omentul mic ligamentul gastrocli
4. Feat -2. Coleistl. - 3, Omental mic. «4 Splina -5 Stomacul.& Ligamentul gatroolie, - 7. Colonultansvers.-& Omen mare
vvenei porte $i ale arterei hepatice, in timp ce ductul sting
se giseste posterior de vasele respective, Ductul sting
ste mai lung si incrucigeaza faja anterioard a bifurcatiei
venei porte. In felul acesta confiuena celor doua ridin
ale ductului hepatic comun ocupa planul anterior al hilului
ficatului, Unirea celor doua ducte hepatice lobare se face
tn unghi obtuz, deschis in sus. Aceste raporturi nu sunt
absolut constante. fn aproximativ 26% a cazurilor
‘aporturile duetului hepatic cu vasele gin special cu artera
pot fimodificate, fapt de mare importan pentru chirurg,
Menfionm existenj unor duets bliare acceso, care se pot