dedetesteesestse os REPRESS : a INTRODUCERE IN PSIHANALIZA PRELEGERI DE PSIHANALIZA d PSIHOPATOLOGIA VIETIL COTIDIENE 2 8 Traducere, studi introduetiv si note ‘Dr. LEONARD GAY RILIU na + oS & pe A EEE EES ns = es ck eSControl stiinfifie si confruntare : prof. dr. GH. TANASESCU ‘Traducerea a fost fGeuth dupt Wucrérile: Zur Payehopathologie des AMtagsle~ hens 80%), Uber Pspehoanalsse (2910) si Vorlesungen aur Einfhrwnk indie Psyehoanalyss (1816—17) din Gesammelte Seheiften, volumeles TV, Vi, Internation naler Prychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zisleh, Ingrijives edit: ANNA FREUD, OTTO RANK si JA, STORFER 10%, by Internationaler Peychoanalytischer Verlag’, Ges. mb. H, Wien Pentru uzut eadrelor didactice gi al studentilor — vittoré profesori Redector Stefan Westiried Tehnoredactor : Vietoria Ghimsis Coperta colecfiei+ Eugen Stola SUMAR Stuslu introduetlv: Sigmund Freud seu dreptu te adcedr ned Gala) INPRODUCERE IN PSDHANALIZA Patea ini: ACIFLE RATATE 5 6. - 1, Preambat W. Aeteie ratate | =| TL, Actele ratate (contintare) IV. Actele rotate (stisity Partea @ dove: VISUL "ys Difcultth sl abordiri prelimnave ‘VE tpoteze fh tehnjca interpretarit ‘Vit, Confinutil manifest i ideile Intente ate visuiu VIL Vissle copitlor + cea TX, Cenzura ‘sul é X. Simbolistica visutal |. : XE Elsborarea visulsi RIL Analisn aor vise : ILL, Trasiturs athaice si infantibismul ‘visulel XIV. Realizarea dorinjelor Sc TV. Incerttudint 3 ited : Pavtea @ treia: TEORIA GENERALA A NEVROZELOR XVL Pabanaliat gf pstbiate ses XVI Sensttsimplanclor {XVII Fisarea In trauma pst Inconstientul XX. Viefa sexual a emuhit XXT Devvoltarea Iibidouloi 35 steveturte sexuate [ENIL Ponte de vedere cu privire ln dezvoltare si rear lune, Etiotogie XXII, Modaitstite de iormare & simplomeer XIV, Nervositatoa comune ees XV. Argenta . XEVE Teoria Ubidoulul i arciismal XAVIE Transfert fi AVI Terapia. psthanalitics : a 2 ase 2 268 a4 28 su mh am 330PRELEGERI DE PSIMANALIZA Pretegerea tutti : ms Prelegerea a dou a) Prelegerca a trela 389 Preteen pate or Prelogeren a cincea i SIGMUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR PSIHOPATOLOGIA VIEFIE COTIDIENE, 1. Uiterea de nume proprit an wth cei ary TE Uitarea de cuvinte staine a6 cement re WL, Vitarea de mame si de grupurl de euvinte a 1X, Amintiey din copiacie gf yzmintisieerane ‘ne 'y, Lapetnale smn 4 Ccercetttrst operst tol Freud este confruntat de ta bun Sneepat et aban VI. Erort de cite gi de ‘cris 2 aso dente amet Imre cron, Une punt Chir to Vil, Uitoren de letprea a ae projects a forte ing perte din teretura imensh consorata psihaneizel, Chiar si autor! Brrr corneal ghee eee ee a toShut onordill In alte privinte ofera adesea, in acest domeniy, texte din cele Facto eeeasecee fc By SR ueeretablie. Ceoa ce po bunk drepiate @ prim donumirea ‘de «presudectth sc Brone : Br ‘Pelalane® conitule sl adi o renltate anevole de invins, pln fo (rin care Sas e es Siclte ptemaha pslnonalach se afl& demott Ta indersina publicute), tm aceseth Perlnmee eM enna cee gee oan SUAS ‘Giewade sint inch sl mal mari la nol, unde foerte multa ome ma Pee Eas Pinca paltanaliza dest din abate, ort in cfrfile de vulgaizare, de felul clor Qiscute de dr G. Vlad, Mihall Moldovan, C, Tordénescu, Dh Loewerstelin, sav de un T. Corozel, ca sé ru mal vorbim de broqurie tiie Fie Ge unit detractocl animati de intereve obscure, Monogrefia claborata de Bet popescucSibia evizullé de Ia editle 1a cilile, ultima purtind ttl Conceptis pettonatticn, Expunere st evitie8, H, Welther, Sibid, 197), sncorporalt ‘has tin fragmentar fni-o Iocrare scrst, do pe posit idcolegiee superioare, in co- Invorave cu prof de. docent Victor Sahieanu (Ittreducese critieé in psihona Tied, Baitura Decla, 1972), ca al eiteva eseurl pe toma conceptci despre sexualiiate 2 ish Bread, senate ded, Tosit West fried, reprezintd, cdem, singurele contel- uu notabite in directa explordnii obiective a frevdismulul. ,Psikanatica — scoria Ja un moment dat V. S&hleanu — @ abordat domenii delicate ate viefil umane (copltana, sesialitatea, ara) in care imlatiunce lucidiipit investigative se tzbeste, fprin tredile, de multe prejudeci}i"®). Reputstul psibolog marxist G. Politzer Usservave sl el .Depiie Tongtemps aést, depuls Tes premitres débuts de ta pruch- inatgne, ses adverscives ont réclamé te droit de Ta Juger sans la connate”) ‘bin acest punct de vedere, Frewd se afl, parcd, sub puterea unui blestem : ‘accig de a ii la nesfirgit ristaimict, denaturat, mutilat, O texturd complicaté. de actor! favorizaxd aceasth insustiie. Tar opiniite de @ dooa sau @ trela mind, rontente {ark exten oq ql formolela eviten concepute cas socheze Imedlat Giferul, feed preooupént sericese pentru adevar, snt de o persistentS teftordtone +) Motto pretuat de la Irving Stone, The Passions of the Mend, a Novel of the Eifeand Work of Sigmund Pret, Casta, London, 207 H Pierre Fougeyrolies, La rétolution freudienne, Dencdl-Gonthier, Pari 190. @ SVictor SAkleanu, Prhonalisa: pro si consva, in ,Lupta de class*, Amul Ly 9 1, p. 76, ) Georges Politzer, Le muthe de Cantipeychanclyse, in Berits, t. 2, Baie tions Sociales, Panis, 196), pp. Sei camae =-Pthanaizn freudiond — observ J. P. Chaplin si T, 8. Krawice — a ajune SH fle stmplificata ta culme im minteo marelui public. Intoemai cum inireoud eoo= Iufionism at Ta Darwin @ fost redus ta expresia magica ,cmul se troge ain mov muja", pe care ¢ ausim tn vorbirca de toate silee. tot aya yvslia lel Freud th Tegatwre cx dace se2uala a neerostior este supersimpificatd prin frrsas «Din puet fe vedere paihologic este daunator sd reprimt viata sesueld™. Pe clad. in realiate, Fread considera. necesard reprimarea sexualitit, daca tm joc este mupraviefures cultun pr evelizaier™ Freud insusi ne relateazd, in eseul Contributie ta istoria miscarit psthanatt lice, wo fapt dcosebit de seronifiealv in legsturh cu modu in care procedeaea de obicei fabsiticatonit froudimulu, indiferent de mobiiurte care’ it imping la ate tiune: sfntr-o si un asitent de la clinica vienesd wnde fincom wn curs de st scmestrs, imi cert permisiunea de a audia lectlle mele, Lea eieulcet ce mul tent, fn tloere, tar dupa ultima expuncre se oferi si md Tasojeased five past ‘in cursut pkimbart, toi marturist c@ serisese, cu incuviintorea flute sou deca fedri, © carte care combéten teorile mele, adaugind a acum regreta ci a Sieur, din moment ce, datorité prelegeriior mele, it putuse face o lee mai exacld anepra ‘ecestor teoril, Daca te-ar fi cunoseut mat dineinte tot aga de bine, nar ft serie cartea, Inainte de a se fi apueat de lucru, intrebare ta clinics dacd nar face bine sd citeasedImerpretarea wsetor*), tnd + 20 rlepunsese ca mu meritd onencala, Cu toate acestea, tmi spuse el, Fncheind, era prea trzix, nimie din carted aa. nit mat putea fi sekimbat, deoarece era gata tiparitd. Dealtjel, nici na socotit nece- sar 9 food dup aceea vreo declarajie cx privire la schimborea ce se. produsese fn oprital eau feta de poihanalis 9, Sercina limpesisii Werurilor nu este deloe uyoars, daté flind, pe de o parte, ‘complexitatca proprle teoriel treudiene, efortul ef protele de a reflecta ca. fritts {ate lialetica derutantz a fenomenclor psihlee, a omulil concret integral in rela Ville sale multiple de naturd blelogicd 91 socials, iar pe de ata parte tencestaiea emnd de o cauxi mai bund ca core sirguiese Ia zidul de revsteniaimpotsiva Dsihanalizet freudiene acel idcoiogi burghesi constienti de faptal ed materiaiaml, ajjonaismed, ssientismal al ateismol loi Freud pun ln pericol velorite aptcale de 0 orindulre sociald care fsi bazcass existenta pe rela de produce pevimete, eo morala duplicitars, gi care incearch #4 mustifice realitaie si si domloe. 44 pe cale afectivs mescle facktusate prin misloace economice gi polities, Nu ttiapla tor regimwl nazist a fost cel mal nelmpicat adversar al psihanlizel, ordoning tn rai 1099 arderea pe rug a cirtlor Iul Freud si prigeana impottive. adeptilor Sti, Lind cunostintd de acoste acte de barbarie, Freud, care caliticave isles Fismul drept un fenomen pur medieval sl reactionar*, nul va putut opr! sna comenteze Sronie: Am facut progrese, mu gluond in Bexl ifecia tear ji are BBE mine tn carne ti oase, pe clnd g:i se mulfumese seri arda carile-), Dar ce fw #1 spus el Gach ar mat is tcait Sd vads, nu peste milli ani, eaploorele mort Ge la Auschwitz seul Puchenwald? Botada sa'amara nit preligurase niet pe departe devarata crusine « fase 43, Chaplin, T.& Krawice, Systems ond Theories of Psychology, Holt Rinehart & Winston, Now York ete. 1966; pal 2) Die Traumdcutung, Tacrare capitalé Toi Fread, apanuié in anul 1940, in ature, Deutlske, Leipzig. "Wier NS Fueuc. Zur Geschichte der prychomnatytischen Bewepung, in Gesar- mete Senvifeen, WW. Ban, p15, DErnest Jones.’ The Life ond Work of Sigmund Freud, Anchor Books, Doubleday & Co, New York 1968 9.493 8 ‘Teebuinja presentarsi mei pe lire a Tal Sigmund Freud accurge ta nol Snwre alicle, din faptal ci pind in momentul de djé nu au existat teaduceri tn roméneste, aa incit opera sa mi este cunoscuta — in afara acclor cereal restrinse Unde et este citita in original seu in talméciey irancere, cnglezs, ialiene che. — secit prin Sntermediul wor prezentéri Inerent reductive, lacanare. dack mu dolore tare, a unor comentarit adetea Lipsite de aeoperire in siudierea Integral rods isnt. .Cendifit de paiRolegie sociala yi condifi politice eu facut ea multe im teaele paihanatizet sme fie valorificate corespunsétor sau sami primeased ros. punsal critic euvenit — notoczt Victor Séhleanu Credem ch aceasta situofa 4 Intielat ft tntirsie dervoltarea unor sectoare ‘mporiante dim cercetanle. asuea emul), Problema valoriarit aportului positiv al psibanalizel freudivne nu presupune deloe 0 reativare fells, succesul ei fiind ‘conditionat de respingerca, In accles tip a ceca co este ert gi lmposibil de elogiat in aeeasté opera Vastd gt inegald, Intuind aifcatatea intreprindert, acad, Vasile Pavelew, cbvaivind sca eltiva eal et tu este echitait ca toate erorte cemise de psihanelied ad fie atrbuite Jondatorudui vi, seria: Este grew sd se sepere partes de adevir de partca de froare tntro lostrina atit de complesd i atlt de diseutath cum este pathonalica, Cus tit mai mult eu et, char sf gresind, un asemenee curent de gindire — tm maura fn care ta basa se oftt seracitate gi intent lt gtinifice, cum este, indiveutabih eaeal lui Freud — stimuteasd decboteri, contrademonstrajt yi cerceter care ‘contr? bie, uneord intro mare mbsurd, Te depistarea preblemelor i ldrgirea orizontul Din acest pusct de vedere, froudismul a acut merltul deo fi propus spre, cence tore noi domenil, ignorate pina atunel, cum este motivafia inconstionth, oe se smonifext att tn comportarea normald (uitore, Iapsususi, vise) elt ff eee morbid mat ates in nevroce") Jatg suficente argumente care legitimensd interesul nosten major ponte Froud si freudism ca unul dintre princpalele curenie ale pslhologici contemperane, fate nu numai ef a deschis eu hotdrize damit Interprevdell unitare, integrative 4 deterministdinamice a fenomenclor psthice sl a condultel umane, el & excrelet fn accleyi tiny 0 larga taffuen{a asupre allor gMinte, procum si owwpra: Uiecatnelh Sf arteltntregatutseool NX", 1. Curticulum vitae ‘Sigmund Freud s-a nascut ta 6 mal 1054, in oelgehal Feelbers, aflat aici pe fecitoriul Cehosiovacies. Tatal stu, evzeu de obirse galliané, avind dren! mupe, fie Prineipata negoful de Tina, inoplinea 40 de ani tind sa’ cfssturt et Amalia Nathanson, mai tnéeS ou dova decenll decit dhinut gl, 1a aceasta a dova caete torle, el avea dese doi copir mati, dintre care anuh Emenuel, cra easatorle #1 avee lar un fu, John, in vista de on an. Din aceasta fesituré necbiqnulta de relent fe rudenic, a rezultat o situaile paradoxalé: ati} ho! Freud era bunle 1a nayiorea clos deal teelea bélat at su Gigauuna) case, asfel, venes pe lume In aaltate ‘de unchi al unui nepot mai in virstd cu un an dovit dinsut, Biogrels 4 onegchh DY. Sahicany on cit, po ab DNAVLs Paveleu, Drama psthotoplet. Eseu asepra consttuiispathologtel # sind, Elora dléacted gf pedawigion Buscseu, ae pe oh aa "Ct. Dictionar de filozaSie, Taitura polities, Bucurests, 1678, p. 56