448, United Nations Scintlic Commitee on the effect of Aiomic Radiation, Soureas wd EF (eotef lonising Feadiatan, New Yor, United Nation, 1977 119, VAN HERLE Au ULLER Re, Eto’ eran fen, fro oestaos Uterantoled tiyrld carcivamas. J. Clin invest, 55, 272 7, 1978 450, WEY We Aspacts einiques dv cercinome papitata de lo thyroide, Med. et Hyg. 36, p TIROIDITELE ‘3401-5, 1978, 151. WHIELMARIN A., VENEZIANI A, MASSARIM. The sterotomy and thoracotomy appr@e wie inthe troatnant of dieraniated thyroid cancer in an advanced! phase. G.Chi 1S (G2), p. 283-97, 1987. - - 452. SSRANGAE, PENCEA VERA gicolab. Cancer tien, Ferme anatomo cree, tate- Sianechananstewuls tarmanl astWORN ‘nont rezutete, Const. "Cancer tioidian’, agi, 26 mal (989, afectiunile caractori- zato printr-in infiltrat inflamator al glandel tiroide. Termenul ; pe [angi inflamatillo tiroidei de etiologie infectioasa si alte bc lene. sararerizae pen dnl focitar’, eactle granulo’ Sau fibroasa. Inflamatia tiroidel poate fi specifica acestui organi sau poate fi o component a unui proces sistemic. Inflamaille iroidei pot i fi acute gi autolimitate sau cronice si progresive. Th categoria troiditelor sunt cuprinse afectiuni de aticlogie divers cu expresie clinic’ si evolutie difert. | in taport cu caracterele lor cinico-evolutive'tiroiditele au fost clasiti- cate de catre Gorman fr: - tiraidite acute: dita acuta supurata - roid acuté nesupurat~ - tiroidite subacute: = toidité subbacu!4 granulomatoas: = i cul - tiroidite eroni tiroiita croni 213 (troidita Hashimoto) {iroldt& cronicé fbroasa {troidita Riede si TIROIDITA ACUTA SUPURATA Tiroidita acuté supurati este o inflamatie acuta de etiotogie in- fectioasa a glandei tiroidel, Se caracierizeaz’ prin debut brusc insotit de semtine generale de infedti. Este o boa rard a glandel troide: ea formeazé 2-5% din totalul ca- Zurilor de tioidit’ gireprezint& 0,5-1 % din totalul intervenjillor pe tioida 194 48sEtiopatogenie roidita acuta supurata este produsa de o mare varietate de 2- » nf infectlogl incfuzand: pacteril, virusuri,-micoze, paraziti. "In majoritatea cazutlor etiologia este bacterian’. Microbil gasiti in zesele fircidiene sunt: streptococul hemolitic, stafilococul auriu, sumocecu!, salmonella, escherischia coli si bactoroizi, Foarte rer, ordita acuté este produs& de micoze, boli parazitare, tuberculozii sau siflis. Infectia poate surveni pe o gland normals sau cu o boala preexi 18, gus in special. ‘Tiroicita acuta se produce fie prin propagarea unel infectii din veci- 1atate sau din structure adacente (canal titeoglos persistent, fistula sinu- ui piriform, infecti faringiene sau ale c&ilor respirator superioare, perfo- @ esolagiana), fie pe cale hematogend de la un focar situat la distanta corit8, masteidité, abces cerebral, picloneftits, infectie postpartum etc.). De interas particular sunt infectile tiroidiene posttraumatice, obser @ dupa plagi sau contuai ale gatului 5i dupa operatii pe tiroid€ sau lar Amatomia patologica. nfectia acuta a glandei tiroide poate sifuza_ sau localizata la un lob. Cand iinfectia este limitatd ia un lob, vartea stangd este mai des afectata. Macroscopic tiroida apare marita, intens congestionaté, sub ten- ne, cu ederente la fesuturile din jur, Pe sectiune apar focare de necrozi side supuratie. Mai t€rziu se formeaza un abces. Microscopic, leziunile sunt cele caracteristice supuratiei: infltrat imorfonuclear si limfocitic gi invazie bacteriand, focare de necroza a fe- sutului troidian gi formare de abces. Vindecarea procesului infectios duce la iproza. ‘Tabloul chinié ai tiroicte! acute supurate, totdeauna brutal, cu- svinde asocierea semaelor generale de infectie la semnole locale de lamatie. In majoritatea cazuglor debutul boli este precedat (2-3 sSpt- fe 0 infec il superioare, Debutul este brusc, cu aureri fi fegiunea cervical’ eniericars, febr& inalté (38-40° C), tahicardie, “oane, curbaturai. in urmatoarele 1-4 zile apare tumefacti sroasd @ vidi, Duremfe sunt exacerbate de migcarile capulut special), v= luse gi de deglutiie si sunt ugurate de flexia capulu. Ele iradiaza spre ~a"8, reglines mavilars § scapulars. Tatreaga ragiune cervical anterioard = inftrata §i tegumentele sunt congestionate. Hipertrofia tiroidiana es- 186 i I te moderata, adesea limitaté la un lob. Glanda este dura gi foarte senebild la palpare, Incat bolnavul nu suport& examinarea. Adenopatia inflamatoare laterocervicala este prezenta. Decola- rea fluctua este difcité din cauza iinfiltratului din fesuturle inconjuratoare. Potexista fenomene de compresiune traheala (dispneea care poate merge pind n-asinie), exofaciand sani) sau eeurenfals sta Disfagia este in generat mai proauntata, Mejoritatea bolnavilor rman eutividieni; uneori pot apare semne de hipertioicie. Examenele paraclinice. ys este marité totdeauna (pesie 100 mmiora); leucasitozs marcata (10000-20000 / mm’) cu predominenta polimorfonuclearelor, iodacaptarea este de obicei normala iar scintigcama ti- Toldiana arat o "zon’ rece" tn lobul afectat, Testele functionale tiroidiene sunt normale la majoritatea bola. vilor fara @ Se observa scaderea nivelului hormonior tiroidieni; fa unele ca- 2url se produce chiar o usoar’ crestere a T4 si 73. Tirul anticorpilor trot dieni nu este crescut, Echografia tividianl poate evicentia cel mal adesea hiposcogeni- tale neomogend, Puncfa troidiandi cu un ac fin poate extrage puroi si in fro- se evidentiazé polimorfonucleare si bacteri Diagnosticul pozitiv este usor de facut pe baza semnelor lo- cale de inflamatie (tumefactie dureroasé in regiunea cervicald anterioar’ ‘si congestia tegumentelor), a starii septice a boinavului ca si pe baza ana- lizelor de laborator (VSH gi leucocitoza) sia echografiel, Punctia glandei permite identificarea germenului cauzator. Totusi, in primele zile ale bolii, Inainte ca supuratia 88 apard, boala este confundati adesea cu troldita subacuta de Quervain. * Diagnosticul diferential trebuie facut cu: tiroidita subacuta de Quer ase ‘congeSTMe troidiene din cursul sarcinior sau mengiralor (nu dau febrd), flegmonul gatulyi, hemoragile interstitale sau intrachistice ale gusii sidebutul acut al unui ioidian. jagnosticul diferential cu tiroidita subacuta de Quervain poate fi di- fic, in special in primele zile dupa debut, cand nu a apérut abeesul. La bol. nravii cu troldit& subacuté durerea nu este aga de intens&, lipsesc semmnele de inflamatic a structuritor adiacente tiroidei, iodocaptarea este scézutisi ot apare seme usoare de hipertiridia. Evolutia si complicatiile. Evoujia troiditet acute supurate este de reguié progresiva spre abcedare si complicatii, Rareori o tiroid’ 187supuratd regreseaz spontan; utlizarea antibioticelor @ schimbat mut cursu! acestei boll Complicate sun: yptura abcesului (la piele, in trahee, in esofag sau in mediastin), tromboflebita venel juguls ita vane’ fagulare interme, edemul iaingian si septicemia. ‘Strumitele acute, intainite mal ales in zonele endemice, pot avea © evolutie rapida, Tealizind forme dlinice deosebit de grave ca: strumitele sufocante, cisecante sau gangrenoase. ‘Dupa vindecarea boli, mgjoritatea bolnavilor rérnan eutroidient; un ric numar dezvolté hipotiroigism Tratamentul. Tretamentul initial este modigal gi const in ad- rminisirarea de antibiotice, antiinflamatoare si antalgice. Compresele re~ ‘cisau punga cu gheafa, aplicale focal, pot fi utile. Administrarea antibiot- Color trebuie 8 se facd, ori de cate ori este posi, conform cu antibio- {rama obfinuté in urma punctie tioidiene. Pan la objinerea acestela se poate Tacepe tratamentul cu: peniolind sau tetraciclind. Antbioticele,trebule 88 fie administrate In doze mar, pana la remiterea fenomeneler clnice. Aparitia abcooului tiroidian impune tratamentul chirurgical, ‘Avand In vedere dificullatea de a se evidentia fluctuenfa In abcesele tiroidie~ tne e recomandabil s& nu se astepte acest semn, Daca punetia tiroidiana textrage purol, intervenfia este indicat. Operatia de ales este incizia si drenaj i, Incizia se face pe marginea lateralé a zonei Tucluente— ‘sali a abcesulul reperat prin puncte. In cursul acestel interventi trebule avut grid 3 nu se rupai peretele inferior al abcesului, cea ce ar duce la media- Stink, Recoltarea puroiului pentru cultura si antibiograma este obliga- torie,Irigatia cavitafi cu solufi' de antibiotice, prin tubul de dren, e&te © ma- rrevri uth’, ‘Dac’ abcesul este limitat la lobul tiroidian, se poate face lobecto- mie subtotala, operate care are avantajul 8 evitéformarea unui tralect Ts tulos s/ produce o vindecare mai rapida, Aceasté operalie a fost executata cu bune rezultate si in cazurl in care supuratia a depasitlobultropidian (1). in cazul strumitelor supurate sau al troiditelor supurate recidivate, lobector mia totalé este operatic logica. in timpul si dupa operatle, tratamentul antibiotic treby con- tinuat. TIROIDITELE SUBACUTE Tiroiditole subacute sunt afectiuni inflamatorii . iamatorit it ‘exersbl al glandel roids, Sunt incluse fn acest copia! tote matoas: i roid A Suacuté granulomatoass De Quervain (1904 iota subacuth im. TIROIDITA SUBACUTA GRANULOMATOASA {iroicita granulomatoasé, tiroidita cu celule gigante De Quervain, tiroidita Crille, tiroidita pseudotuberculoas’) rea epiteliului fol gerea epteliulul olicular si prin formarea unor flicall pao Frecventa Tiroidita subacuté este 0 boald rard, ea formeaza 2,5% din total boiilortioidiene, Sex bolls ticidene, Sel feminin este mai freoventafectat. Apare la boinavi cares SEUSIORTE coe probabil viralé gi existd considerable ergumente < Tiroidita sul gi a cor sted esting bl nel neal, ca ess se ma, Etiologia autoit ‘eho eutetean ana aul gst Ure erste de ta cubaciteraniomafoat neste o Doni autnund ir fens: nele imunologice observate sunt secundare procesului inflamator si cove spate sutecvenh rosa shabeh ie Seti oe 139