Jonathan Swift, Calatoriile lui Gulliver CALATORIILE LUI GULLIVER | (Anglia, 1726) Jonathan SWIFT (1667 — 1745) @ Autorul si opera sa Jonathan Swift s-a nascut in 30 noiembrie 1667 la Dublin, intr-o familie de comercianti englezi. Tatal a murit inaintea nasterii fiului sdu. Swift a facut studii universitare la ,,Trinity College” din Dublin, Ajuns in Anglia, intr in serviciul lordului Temple, unde o cunoaste pe Hester Johnson, c&reia fi va dedica Jurnalul céitre Stella, scris intre 1710 si 1713. Cu Hester se pare c s-a cistorit in secret. Dup& moartea protectorului su, se reintoarce in Irlanda unde ocup& diferite functii ecleziale. intre 1696 — 1699 scrie Povestea unui butoi, care apare in 1704, o admirabild satira a puritanismului. Se reintoarce in Anglia ca delegat al clerului irlandez si pledeaz& pentru drepturile religioase si economice ale Irlandei; este un polemist si un politician inversunat. In 1713 devine Decanul Catedralei Sf. Patrick din Dublin, dar revine curénd la Londra, unde intemeiaza, in 1714, impreun& cu Alexander Pope, Clubul ,,Scriblerus”. in 1720 incepe s& scrie Céilaitoriile Ini Gulliver, iar in 1729 fi apare Modestd propunere, o scriere mustind de umor mascat si macabru. incepand din 1738, sufer& de o boala ce il slbeste fizic si intelectual si care il va ripune in 1745, ultimii trei ani petrecdndu-i in demenfai. © Geneza si aparitia romanului. Traduceri romanesti Romanul a fost scris dup& 1720 si publicat in 1726, far ca pe coperta acestei prime editii s4 aparé numele vreunui autor. Nimeni ins& nu se indoieste ca autorul este Swift, dar acest mister insofind aparitia operei a facut posibila nasterea zvonului c& poetul Alexander Pope, contemporan cu Swift, ar fi lsat, din mersul trasurii, manuscrisul la usa editorului Motte. Céilatoriile lui Gulliver au cunoscut numeroase traduceri si edifii romanesti: Leon Levitchi (Editura pentru Literatur Universala, 1967), Leon Levifchi si Andrei Brezianu (Editura Univers, 1992), Petronela Negosanu (Editura H, 1992). O ver- siune a romanului a fost editat, in traducere romAneascd, si la Chisinau (T. Molosova). © Rezumat Cartea confine patru parti, fiecare reprezenténd o oflatorie distinct’.Jonathan Swift, Célétoriile lui Gulliver Protagonistul, chirurgul Lemuel Gulliver, povesteste prima clitorie ce succede imbarcirii sale pe 0 nav de comert si naufragiului acesteia. Salvandu-se, Gulliver ajunge in insula Lilliput, ai c&irei locuitori nu masurau mai mult de sase incii. Profitand de somnul si de oboseala lui Gulliver, lilliputanii il leaga si fl duc in capi- tala farii, unde acesta, inc&tusat din motive de securitate, uimeste locuitorii prin dimensiunea sa si ii distreazi pe imparat si Curtea. Datorit& bunei sale purtari, Gulliver este pus in libertate si isi insuseste limba si obiceiurile lilliputanilor, cArora le descrie am&nunfit civilizatia. AflA ci de multi vreme imperiul este divizat de luptele interne care fi opun pe cei care poart& tocuri inalte celor ce le-au ales pe cele joase. in ceea ce priveste politica externa, Lilliputul este de mai mult& vreme in razboi cu Blefuscu, ce stapaneste o insula vecina. Acest conflict isi are radacinile in disputa asupra problemei capitale referitoare la modul just in care trebuie spart un ou: la capaitul mare sau la capatul mic. Sustinatorii capatului mare au fost exilati si s-au refugiat la Blefuscu, pregatindu-si invazia rézbuniitoare. Gulliver captureaza flota invadatoare, salvand imperiul. Se instaureaz& pacea, iar eroul este acoperit de ono- ruri. in urma unui incendiu ce amenint& s& mistuie aripa palatului unde locuia regina Lilliputului, si pe care Gulliver il stinge cu un jet abundent de urin’, curtenii, invi- diosi, il acuza de jignire a majestafii sale si de tradare. Avertizat, Gulliver fuge in Blefuscu, de unde reuseste si ajung’ pe o corabie gi sa se reintoarca in patrie. in a doua calatorie, Gulliver, intovarasit de cativa marinari, debarca pe un {rm necunoscut care se va dovedi a fi tara Brobdingnag, locuita de giganti. Parisit pe {arm de camarazii ingroziti la vederea unui locuitor, Gulliver este capturat de un astfel de bastinas si dus la casa unui fermier. Atmosfera din aceasta a doua calatorie este profund diferita de cea din prima si dominata de un sentiment de insecuritate incercat de protagonistul c&ruia orice insecté de pe acest tarém fi apare drept un monstru infricosator. Totusi el gaseste protectie in grija si afectiunea fiicei fermie- rului, o fetif& de noua ani, care-I manipuleaz ca pe o papusi vie, devenind si didaca lui, invafandu-l gi limba f&rii. Prezentat la Curte, unde devine imediat un obiect de amuzament, atragandu-si ostilitatea bufonului oficial, Gulliver capteaz& interesul regelui. In timpul conversatiilor cu acesta fi relateaz obiceiurile si practicile politice din Anglia, iar reactia regelui confirma din nou acest artificiu swiftian al privirii, al judecatii din afara, dintr-un alt sistem de referinta; judecata este, bineinfeles, dez- aprobatoare. In urma neglijen{ei unui paj insarcinat cu transportul sau, cutia in care € purtat eroul este rapita de un vultur urias si abandonata pe mare, de unde este recu- perata de o corabie care-I va readuce in fara. Aici insa traieste socul produs de schimbarea dimensiunilor lucrurilor, in urma acestei subtile tranzitii Gulliver avand impresia ca se afla din nou in Lilliput. Aceasta stare de lucruri lanseaza de fapt ideea conform céreia cadrele perceptiei si comportamentului uman, modul omului de a fi in lume nu reprezint& niste date externe si imobile, ci sunt rezultatul obisnuinfei, aflandu-se sub imperiul unei relativitati culturale. Acest mod de a gandi, inaccesibil epocii anterioare acestui prim modernism (al empirismului englez), este intarit si de viziunea pluralitatii lumilor, Gulliver sufera deci dificultati de readaptare.Jonathan Swift, Calétoriile lui Gulliver in a treia cAlatorie pe care Gulliver o face in insula zburatoare Laputa si pe continentul vecin, a c&rui capitala este Lagado, satira se ingroasa. Aici, sofisticatele elaborari metafizice, speculatiile stiinfifice, creatiile artistice si industriale ne apar drept halucinatii, fantasmagorii de o pura gratuitate ale spiritului uman. Savantii si filosofii de aici sunt niste lunatici: de opt ani unul incearca s& extrag’ raze de soare din castraveti, altul incearc& de o viata si transforme excrementele omenesti in hrana din care provenisera. Apare aici, in urma acestei vizite la Academia din Lagado, o idee a naratorului, c& ,,nu existd nimic fard noimd sau absurd pe care filosofii sé nu-l Sf infatisat ca adevér”. Trecind din Laputa in insula Glubbdubdrib, insula vrajito- rilor $i magicienilor capabili s& invoce spiritele celor morfi, neobositul Gulliver red& noi portrete ale celebritatilor istoriei si ofera o privire demistificatoare gi amara. Ies la lumina mecanismele unei istorii puse in miscare de ur, ipocrizie, perversitate. Se ajunge inapoi la struldbrugi, posesori ai nemuririi, ins’ chiar de aceea cei mai nefericii dintre oameni. Imaginea acestui popor de batrani senili, de taratoare umane desfiinfeaz’ mitul imortalitatii. in sfarsit, Gulliver isi povesteste cea de a patra si ultima c&latorie, in fara houyhnhnmillor, tram condus de cai civilizafi, rafinafi si inteligenti, unde oamenii sunt niste bestii, niste dobitoace agresive si lipsite de rafiune, traind infundati in pro- pria mizerie. intors si din aceastd cdlatorie, Gulliver devine, sub profunda impresie c&patat& aici, un mizantrop ce evit& prezenta oamenilor, cdutand-o pe cea a cailor. © Piste de lecturé Calatoriile lui Gulliver reprezint& 0 capodopera a satirei si a discursului literar ironic. Modurile si obiectele ironiei autorului se schimba de la o calatorie Ia alta, pastrindu-se ins geniala capacitate imaginativa a autorului care construieste situatii narative pornind de la structuri si organizari ale lumii si culturii in care trdieste. Swift a avut, in toate scrierile sale, o luciditate demistificatoare si un ,,sim{” capabil dea identifica absurdul si aberatia continute in institufiile, preocupirile si obiceiurile omului. Cartea este ins cu att mai valoroasa cu cat ea nu este una cu teza. Ironia, al c&rei maestru este autorul, presupune complexitatea viziunii, detasarea. Atitudinea mizantropica finala a protagonistului este supusa ironiei autorului in cel putin aceeasi masura ca gi celelalte situafii romanesti. Prin Caldtoriile lui Gulliver, Swift inaugureazf ceea ce a devenit astazi o traditie a luciditatii demistificatoare si relati- vizatoare in literatura moderna (traditie care-i include pe Kafka, Ionesco, Beckett, Musil, Kundera), a c&rei ideologie e definiti de constiin{a irelevanjei si absurditatii oricdrei ideologii, a oric&rei opinii pe cale de a se generaliza si fixa absorbind individul si rapindu-i libertatea. . (Adrian LACATUS)