Universitatea OVIDIUS Constanta Departamentul ZVER Facultatea de Drept si Stiinte Administrative specializarea Drept Forma de invatamant ZVER ‘Anul de studiv Il Semestrul | DREPT FINANCIAR SI FISCAL Suport de curs Coordonator disciplina: Bogdan Trandafirescu 1E CURSUL I. CONSIDERATI! GENERAL | finis, formandu-s 4.1, Etimologic, cuvantul finante provine de la Teta tranzactie pattimonst tarziu expresia financia pecuniaria, care inseamna a i in plata unei sume de bani rin Prermenul de finanfe desemneazé resurs banii, © prima clasificare priveste finantele privat raporturjuridice supuse dreptului privat (comercia) dreptul financiar si fiscal (ca ramura a dreptului public). inanciare, activitati ce au ca ob oe (persoane fizice § juridice privatg al) si finanjele publice. guvernate g, .2. Evolutie istorica 7 at de nivelul $1 evoly tea ue dezvoltare a relajiior financiare este Se aio a eeaol sone statului,astfelc&, privite in perspectivaistorica, se constala © eYO NT NY Te a la societaile primitive spre cele moderne. Statul, ca prENS COO rin acelasi poporuiui, asiguré realizarea si promovarea intereselor pubice, GOTT © fA Aas timp, comune unor categorii largi de resortisanti ai sal. regulata si continu’ a servicillor publice. — ~ 5 i ioade de evolutie: in perioada moderna pot fi identificate trei peri | 1 Finanfele publice clasice (secolele XVIII - XX), determinate de doctrina liberala a non-interventionismului. : : ” 2. Finantele publice moderne (Primul Razboi Mondial - Criza 1929 - 1933 sfargitul secolului XX), perioad’ in care statul a schimbat politica financiar-fiscala, : , implicanduese In economic jn adontind dimnotriv’, filgenfia interventionicr < incercarea de a dirija evolutia acesteia si de a evita crizele economice. 3. Finantele publice contemporane, dominate de nevoia de a raspunde la relafille economice complexe pe plan national si international; constructia bugetara este realizata intr-un proces de conlucrare intre Guvern si Parlament. 1.3. Finantele publice Exist doua abordari ale nofiunii. In sens institutional, infelegem modalitatea de exercitare a puterii statului in materia finantelor. In sens material, exprima activitatea financiara publica Acceptiunea generald a nofiunii este aceea de totalitate a mijloacelor banesti care Se afid la dispozitia unui stat/colectivitati publice locale si care-i sunt necesare pentru indeplinirea propriilor functi. tele publice sunt raporturile in legaturé cu constituirea, societatil Exista doua reguli fundamentale ale finanfelor publice si : i sociale fara echivalent sau contraprestatie: (2) nu sunt supsce Sq one (1) Sunt rela puse rambursarii. Structura finanfelor publice cuprinde dou mari re cheltuielile publice. componente: veniturile si Funcfille finantelor publice sunt: a) Functia de repartitie, se subdivide in: - repartitia venitului national; roe Secundara (venitului national pe cheltuieli) b) Functia de control - are ca Scop asigurarea legalitatii si ientei economice print mai bung administrare a banuiluipubig, ° CTeSteTea eficiente4.4. Organismele statale implicate in activitatea financiara Rotivitatea financiara a statului const in special in realizarea bugetulut venituri (impozite reprezenténd 60-70%, cotizafii de asigurari sociale 15-25%) si cheltuieli (pentru asigurari sociale aprox. 47%, aparare, sanatate, educalis, etc.) fn functie de raportul (balanta) dintre venituri si cheltuieli, bugetul poate fi excedentar (venituri mai mari decat cheltuieile) sau defictar (cheltuiell m2! mari decat veniturile). . Bugetul deficitar poate fi echilibrat prin imprumuturi si emisiunea de moneda fara acoperire (in bunuri sau servici, ichiitat). Atat bugetul excedentar cat si cel deficitar produc efecte negative. Cu toate acestea, se considera a fi preferabil un buget usor eficitar, intrucat este de natura sa stimuleze economia Pin nojjuned Uv aparai financiat ai siaiuiui se injeiege io! institutilor statului implicate in realizarea si executarea bugetului competenta lor, aceste organe/aparate ale statului se clasifica in a) organe cu competenté general (Parlament, Guvern, publice locale, ministere): : ) oraane cu competente speciale - acele organe ale statului cu atributii exclusiv 1 domeniul finantelor publice si denumite organe fiscale: acestea se clasificd la randul lor in organe centrale si locale: Morganele cu competenta speciala centrale sunt: Curtea de Conturi, Consiliu! Fiscal, Comitetul National de Stabilitate, etc. organele teritoriale (sau locale) sunt Direcfile Generale Judefene ale Finantelor publiae Sars ait in stihnrine Administratile Finantelor Publice minicinale, orasenesti $I comunale. julitaiea oryanciot si de stat. In functie de Consiliu Local, servicit Consifiul Fiscal este alcituit din 5 membri cu experienta in _politici macroeconomice si are ca rol elaborarea politicilor bugetare, evaluarea eficientei gxercitiului bugetar gi elaborarea de proiecte legislative (in domeniul fiscal) ‘Ministerul Finantelor aplica strategia Guvernului (programul de guvernare) in domeniul finantelor publice. in subordinea MFP se afla: ANAF, Directille Generale ale Finanelor Publice Judejene, DGFP a Mun. Bucuresti, ANRP (Autoritatea Nafionala pentru Restituirea Proprietati) si Comisia de prognoza ANAF este institutia publica cu personalitate juridicé aflaté in subordinea Ministerul Finantelor si care are ca principale obiective urmatoarele: a) colectarea veniturilor bugetului de stat (impozite, taxe, etc.) b) aplicarea legislatiei financiar-fiscale; ¢) asistenta contribuabillor pentru mai buna lor informare Trezoreria publicd reprezinta sistemul unitar si integrat prin care statul asiguré efectuarea operatiunilor de incasairi si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica $i alte operaliuni financiar-fiscale ale statului. Contul curent general al Trezoreriei de stat functioneaza in cadrul BNR si este deschis in numele Ministerului Finantelor.IBLICE CURSUL II. DREPTUL FINANTELOR PU. Jind c@ studiaz8 Atat roo, a discipl iy 2.1. Stiinta Finanfelor Publice este acea Gscht @conomice ale finanfelor publice, cat si cele de natura IME icice ce reglements, Dreptul financiar si fiscal priveste insé doar i pugetar. ‘elalille sociale ce se desfagoara in materia snare ‘ntre dreptul financiar $i cel fi af In literatura de specialitate s-a facut distincfi ‘melor juridice care reglemente, Dreptul financiar ar reprezenta astfel tolalitatea POM” panesti ale statului Telatile de constiture, reparizare si utiizare @ fondur TT cle populatiel. insiuiir pubice desinate saistaceri nevollor 0° SoC TS “care reglementean, Dreptul fiscal reprezinta totaltatea MOMENT arte gitaxe, dar gage Modalitatatile de realizare a veniturilor publice primo a te forma do'prelovari drept financiar" a OT eee priveste, apreciem a denumies a one. Pg acoperitoare, aceasta find, de altfel si cea ma toe eptil grupeazd t0ate noma, jar, ca ramura & randul sau, mai m juice ere repimenteaza relatile financiare si are, [2 te public si procedura elaborg, subramuri Patil ul ' Astfel, normele juridice care Lary bugetulu pot fi grupate in subramy,e adoptarii, executarii si incheierii execut Greptului bugetar. 4 0 subramura a dreptului financiar cary dreptul fiscal reprezinta 0 di ‘ inmanuncheazs nomole ‘urdice privind impozitele , copes si celelalte venituri ajy bugetului public, precum si cele notehonTe ae Dei a athe componengl Dreptul financier cuprinde norme ieere cedlemn si alte ramurile mai sus citate. ilor financiare, distincte de cele incluse in sul i S Fe rE ro cuptinse dreptului financiar identificdm norme juridice relative la constituirea fondurilor si contributilor cuvenite bugetului public, la reglementarea cheltuielilor bugetare, la relatile dintre stat si autoritatile colectivitatilor locale, pe de o parte g persoane fizice sau juridice, pe de alta, relatiile care deriva din aplicarea acestor norme la datoria publica, controlul financiar §.2. Bee Dreptul fianciar, spre deosebire de cel fiscal, nu se limiteaz& numai la normele Juridice referitoare la impozite, taxe, contributi, ci cuprinde si normele in conformitate cu care statul isi asigura sub orice forma resursele financiare. 2.2, Normele juridice de drept financiar institu "2 Juridica, ca element constitutv al dreptului, este o regula de conduits instituita de puterea publicd sau recunoscuta de catre acesta, a carei respectare este jeigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului. Scopul normei juridice sau regulii de he reptului § i ietuirea sociald, prlentind slob ve2, camenilor in directia promovarii si onsolidarii relatilor sociale ti feo 3, valoriior care guvemeaza societatea respectiva scriind o itd tipica, ica tui ronduita tipic8, genericd si normele dreptulul financiar au un 4Si dreptul financiar cuprinde norme juridice care definesc anumite concepte, definitii de care trebuie sa se {ind seama in interpretarea normelor in relatie cu aceste concepte. Trasatura normei juridice de a avea un aspect general prezinté unele particularitaji, in cazul actelor normative bugetare. Prin natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie sa stabileasca sarcini gi prevederi concrete, exprimate in cifre, privind elementele bugetului (venituri, cheltuieli, surse, destinatii). De aceea, normele juridice cuprinse in legile bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind un cadru precis in limitele caruia se desfagoara activitatea financiara a institutiilor publice si intr-o anumita masura si a altor persoane juridice sau cetafeni. Din punct de vedere al structurii logico-juridice, se remarca faptul c4 si normele dreptului financiar, cuprind cele trei elemente specifice: ipoteza, dispozitie gi sanctiune. Fiind 0 ramurs component’ a divizinnii draptulii public, dispevitille: normalor juridice de drept finaciar au, in general, caracter imperativ. Dintre sanctiunile cuprinse in normele dreptului financiar au caracter specific amenda fiscala, pentru contraventii prevazute de norme ale dreptului financiar, majorarile de intarziere pentru neplata in termenele legale a obligatilor bugetare, suspendarea creditarii, supravegherea activitalii economico-financiare etc. 2.3, lavoarele dreptului financiar si fiscal Existé doua mari categorii de izvoare: generale si specifice. a) izvoarele generale se refera la acele acte normative ce contin, printre altele, si norme juridice ce reglementeaza relalille sociale financiar-fiscale. In aceasta categorie mentionam in primul rand Constitutia RomAniei care euprinde norme eynrese in materia dreptului financiar-fiscal (privind elaborarea, aprobarea si executarea bugetului, controlul anual de executie bugetard, politica fiscala a statului). Tot in aceasta categorie poate fi inclusa si Legea administratiei publice locale. ») izvoarele specifice privesc acte normativ ce contin exclusiv norme juridice ce reglementeaza relaii sociale financiar-fiscale. Ex.: Legea 500/2002 a Finantelor Publice (are caracter general, contine principiile generale ale Finantelor Publice), Legea 571/203 privind Codul Fiscal, OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, 2.4. Aplicarea in timp, spatiu si asupra persoanelor Aplicarea in timp. Normele juridice apartinand dreptului financiar si fiscal urmeaza principiile generale ale aplicari legii in timp privind intrarea in vigoare (de regula la 3 zile de la publicarea in M. Of.), aplicarea (dominata de principiul activitatii normei juridice) si iesirea din vigoare. Un principiu specific dreptului financiar si fiscal este acela cé Legea Bugetului Public este anuala, pentru fiecare an bugetar fiind adoptata o noua Lege a Bugetului. Aplicarea in spatiu. Dreptul financiar si fiscal, in calitatea sa de ramura de drept public, are o aplicare exclusiva asupra teritoriului statului, aplicarea unei norme financiar-fiscale pe teritoriul altui stat reprezentand 0 incalcare a suveranitatii nationale. Aplicarea asupra persoanelor. Normele de drept financiar-fiscal au o larga aplicare; putem spune ca putini subiecti de drept nu sunt supusi acestor norme. Ele se aplicd deopotriva persoanelor fizice, dar si celor juridice, fie ele organe/institufii ale statului, fie persoane juridice de drept privat. 2.5. Raporturile juridice de drept financiar-fiscal Normele juridice au un caracter abstract. Ele se realizeaz in viata prin intermediul raporturilor juridice, care sunt definite in teoria dreptului ca fiind relatille sociale reglementate de normele juridice.rt social, 7 jind un FaPO . Con, i fie oO ul caruia participany, ican Premisele fundamentale ale 0" de drept si faptul juridic. 1, Ceterchi gi |. Craiov: - istoric, volitional, regleme! manifest ca titular de dreptur © finalitatea normei juridice arth Ne vom opr jn continuare, asuP/ pe juridice de drept financiar. & tut ju an defines "POF igica area cBFOra $0 Faiz, idica, 1 rma jl xercit spt sonal Pn rezinta rapo, pe care le pI ti, fi iar, reprezinta a, t financiar sc a oreP odlificarea sau stingerea ¢! te juridice. int? egiunlor umane Ian inedependent Je one OAMerIIg, rac! a ctuare ateriale genereaza efe © Ung, le manifestari de vointa a fui juridic Faptul juridic, ca izvor al repo Po imprejurari care, potrivit normelor eaaelal anumite oor raporturi juridice, provocand. pre forma evenimentel e juridice pot forme io ce pe re pro (ex. inundatile catastiotale Care PICT ign, i entry alton rezinta antdice. A gt ane a juried sau sting raporturl juridi fit 4 ctelor juridice care nase, jmbraca forma a‘ : amen ee yp ardent uno ee! UE 9 Copy formar, ening tumane facute in scopU Per anciar sunt facule in SiR ectivitatilor locale say Actele jurdice He Oresurselor financiare ale statulul intrebuintarii si con institutilor publice al acestora. ita acel | c& cel putin unul din raporturi este faptu ir sti tuturor acesior (aPC sfitutile sale. Identificam in aceasts turile sale deconcentrate in teritoriy ii publice, Curtea de Contur, Subiectii. Caracteri subiecttrebuie 88 fie statul, prin organele Sar categorie: Ministerul Finantelor Publice, cu struster (directile judettene), consilile locale, diverse inspectorate, oficii etc. a eo lic, cat si i : Raportul juridic se poate crea atat intre ge subiecte de drept pul si intre subiect de drept public i unul de drept priva ae ; 4 ae ubiectul Hees al raportuluijuridic de drept financiar poate fi orice persoang juridic& sau fizicd, - contibuabilul c&ruia norma juridica ji stabileste obligatiile say drepturile pe linia finantelor publice. ; Este de subliniat faptul c& pozifia partilor in raportul juridic de drept financiar este aceea de inegalitate, subiectul activ putand pretinde subiectului pasiv prestatiile say abtinerile legale. Suntem in fafa aplicairii regimului juridic de drept public, care presupune o pozitie juridica inegala a partilor in raportul juridic, opusa egalitatii prevazute de regimul de drept privat. 7 Continutul ji constituie drepturile si obligatii impozitul pe venitul realizat sau Ty tel ote Pentru executare: administrarea, obli Partilor (de ex.: obligatia de a plat r au TVA). Astfel , subiectul activ are dreptul de a actions Utica cell Public, de a actiona pentru stabilirea si incasares scnnare2, #1 Controlul resurselor finaciare publice. Subiectul pasiv are , de i . din bugetul public, precum $1 dept ane: eottvit destinatilor legale a 7 i Ge executare sili, sanctiunile aplicate eta, Pt! 0° @ Contesta modul de impunere, Obiectul iyr CURSUL Ill, SISTEMUL BUGETAR 4, Istoric. Aya cum se arata in literatura juridica, termenul provine din limba ez. tind preluat apoi gt in limba franceza In tarile romane, pentru prima oaré onde mpul iui Constantin Bréncoveanu .Condica de ventun gi cheltuieli” aparegnta dari de Seama privind veniturle gi cheltuielile pubice). Termenul de bugel opte amentul Organic, ulterior, in timpul domniei lui Al.loan ut pentiy prima oara inR aparut P1860, a fost adoplat regulamentul de finanfe, In Constitulia din 1866, adoptata 7a, pat adoplal.reg cueepul .gelui Carol |, au fost expres dedicate cAteva articole privind bugetul public. constitute ultenioare, din 1923 si 1938 au reprodus dispozitille anterioare in privinfa z in 1948 a fost adoptata prima Constitutie socialista potrivit cdreia competenta yetulut bugtnca Mai Adunar Nafonale, Duna ani 1860-2 aoptato nous Hosoi pugetara, 5 9 nous Noflune, 91 anume coa de buyst pu bugete distincte, aprobate gi executate in conditii de autonomie. In momentul de fal bug sta materi este aplicabiid Legea 500/202 3,2. Notiune. Prin no{iunea de buget public national se infelege planul financiar al ctotuiui prin care sunt prevazite veniturile si cheltulelile publice pentru 0 perioada geterminata de timp. 3.3.Cuprinsul si continutul bugetului public national se refera la doud mari categori. venture publice gi cheltuelle publice. 'A. Veniturile publice se clasifica in: requiatitate, ele privese urmatoarele categori opligatori si veniturile nefiscale, Impozitele sunt de doua feluri: directe gi indirecte. Cele directe se stabllesc pe baza unor criterii exterioare si au ca obiect al impunerii valori concrete (terenuri, activitati ‘economice) si reprezinta aproximativ 30% din veniturile bugetare curente. Cele jindirecte se realizeaza prin impunerea asupra consumului cu ocazia vanzarii marfurilor sau prestarii servicillor (TVA) si reprezinta aprox. 40% din totalul veniturilor bugetare. Contributiile sociale obligatorii au ca scop finantarea unor sisteme de asigurari sociale, in privinta acestor contributii puténdu-se observa o tendinta de crestere la nivelul Uniunii Europene, avand in vedere diversitatea nevollor sociale ce trebuiesc satisfacute. Veniturile din proprietatile publice sunt prelevari cu caracter nefiscal, din profitul rodus de activele/unitatile economice ale statului. Aceste venituri au 0 pondere mica {5-7%) in ansamblul veniturlor bugetare si au un caracter nefiscal b) venituri publice extraordinare - sunt acele venituri la care statul apeleaza doar in cazuri exceptionale, alunci cand veniturile publice curente sunt insuficiente. Din Sceasta categorie fac parte: imprumuturile de stat, suplimentarea masei monetare ‘emisiunea de bani), care ins produce inflatie; instréinarea unor bunuri din domeniul privat al statului B. Cheltuielile publice reprezinté modalitati de repartizare si utilizare a fondurilor pbanesti bugetare pentru satisfacerea nevoilor generale ale societafi, Cheltuielile publice se clasifica in cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Cheltuielile curente cuprind cheltuieli de personal (salarii, impozite pe salarit, detasari, contributi la bugetele de asigurari sociale, etc.) si cheltuleli materiale (pentru servicil, intretinere, etc.) Cheltuielile de capital cuprind cheltuielile de investiti si cheltuieli pentru rezerva de stat.JARTEA !) Lu! (P: cursuL iv. BUGETUL STAT lanificare & verity, ita o pl = esité © Ps Finantele public’ 4.1, Considerati a generale. ivatd i cheth2.cuM practica 0 arata, Fee aacore Pricare o realms ee chettuelior. Cu atat mai mult @ asemene, Hntervenl Pte” gbiectve Sociate ° i Bugetul q este principalul mijloc 3! urmareste asigurarea echilibrulul conor eailor conomice (prin intermediul ‘subventillor $! pnoteort jai multe ter at confine 0 evaluare 4 4.2. Natura juridicd a bu un la dispozitia @gentigr In literatura de speci a) potrivit unei teorll, bugetu! ¢ Venituriior gi cheluieiior pe Care on i. care au obligatia $8 pun iministrativi, care aja 38 pa entrale © PI rautoritagie. CO : tin aplicare acest plan’ 5 et o planificare financiara: intr-0 lege b) teoria potrivit careia 0 Paral pr i 0 lege dar Fi ie, totusi, adoptat printr-o lege d) bugetul este $! fh un acl oc amit te ministrative cu caracter incividli® § eS os jominanta este acea ca bugetul este confine indicatori privind veniturile $i chettuielile ee a trasaturile specifice actelor nT La TRenl alte ‘intr n contemporana se arata ca bugetul este. si ena ‘bugetara sunt asigurate de care guvern, care are 51 execute Ade plan do giivemare), un document JE § {intrucat reprezinta un plan financier privind veniturile si cheltuielile statului). un plan financiar al statului, og ublice centralizate, plan ce are tr-o lege. In literatura cat proiectul de buget © anumité coloratura in document financiar 4.3. Dreptul bugetar si principiile aplicarii lui. Breptul bugetar este 0 component’ a dreptului financiar 3! cuprinde normele juridice privind bugetul de stat, continutul acestuia $i procedura bugetara (elaborarea, ntrolul). Dreptul bugetar este Sprobarea, executarea, incheierea exercitiului bugetar $i co! et ce remat de umatoarele principii: anvalitatea, unitatea, universalitatea, echilibrarea, jcitatea bugetului de stat. unitatea monetard, realitatea i publ ‘Anualitatea. Bugetul se intocmeste pentru o perioada de un an. Caracterul absolut al acestui principu a fost contestat si necesita unele precizari. Exista cheltuiel asumate intr-un an bugetar, dar care greveaza si asupra bugetelor din ani urmatori, De exemplu, este cazul angajarii unor functionari publici pe perioada nedeterminata {ealzit unor poiecte de investi, ele. De asemenea, dela intocmirea proiectului de ge! pan a util act al procedur bugetare dureaza aproximat trl ani " Unitatea bugetului. Exist’ un buget unic al statului i i veniturile $i cheltuielile publice. 8 a Principiul universalitatii. respectivul exercitiu financiar. Principiul echilibrului i i venture, Mai mut, ventana Feebilet al nel enioie el een er ena oe ee simbolic mai mari decat cheltuielile Principiul realitatii. Buget . Bugetul ‘ar reali realtate(adied sunt prevauto venitur care etecti vor Weosken eo pores. a Gee. ctiv vor fi realizate si cheltuieli care vor fi Principiul_unitatii F monetare. Toate it moneda nationals, Operatiunile bugetare sunt exprimate in 8 In buget sunt cuprinse toate veniturile si cheltuielile dinyr incipiul publicitatii. Atat proiectarea cat si dezbaterea bugetului sunt publice, Promati la care publicul are acces. Aprobarea bugetului se realizeazi in i fin ment, lucrarile sale fiind publice, iar apoi Legea Bugetului este publicata in M.Of. patgtATULU! (PARTEA a ll-a) CURSUL V, BUGETUL UETAR PROCESUL BU GETARA) (PROCEDU i ii i june e, statului fi revine obj 5.1. Consideratii introductive. NOUN ior bugotar ae ai "oboe, In vederea planificarii gi derularii OP' ce ‘i it a a planifica atic eratiunil Mu Tegal eee cera bugotare: BIGHT actolor gl operat IO® Care gt Guvornata Prcetura pugetard reprezintd ANSAT> yygel, aprobaree a eeu, Intocmose in teatura eu realizarea proiecthy | go execute bugetara, precy 2 bugotului incheiorea ‘si aprobarea contulul gen ii area veniturilor Si cheltui controlul execu > detorminare? te piramidal, de jcl®t Elaborarea proie el 1g evaluare se face PITT TE de jos in bugetului public national pe anu ure me nistere $i Minister i Paity s > de baza din terito! erea Mey sus, de la unitatile de baza 3 prin dezbat ee ermuli denne Aprobarea bugetului Se a putandu-se aduce amendamen’ © finalizandu-se prin adoptarea Tea! bugetului are foe fol in anul anie™ atunci cand aceasta adoptare est Inceputul anului bugetar : 7 noe xecutarea bugetulu const Inco ee oe ir see i lor furni stabil, efectuarea chetleyi™ Peta 1n reaizarea, Pe bare datelorfurizate gg Incheierea exercitiulul Dude TT i Ue searnid privind modui de twalizare ; uyeiane, a uni dott : ek pn cheltuielilor. Incheierea exercitiului bugetar are loc in any trmator celui pentru care bugetul a fost aprobat. Controlul exercitiului bugetar consta i de stat. = 7 me a oe : le Legii Bugetulul of Sura bugetara dureaza trei ani, anul anterior in concluzie, tru care este adoptat bugetul, can alizeaza proiectul de buget 3 ae acon ru , Bt fogea bugetului, anul exercitiului bugeta’, * tuia, incheieri eerettiuul bugetar gi controlului exercitiulul bugetar. Ba regula generala, aprobares veste adoptat bugetul, si ag,* a Bugetului este adoptatg |! eniturilor fa termenele $i 19 Cuantumy evidenja execu! veniturilor si de ficarea modului in care au fost aduse jg rsoane implicate in procedura bugetara rogramul de guvernare, elaboreaza raporturi | bugetar respectiv, si proiectia pe urmatori rdoneaza activitafile si operatiunile 5.2. Organe ale statului si pe! a) Guvernul, acesta pune in aplicare pr privind situatia macroeconomicé pentru anu | trei ani, elaboreaza proiectul de buget $i coo bugetare. b) Parlamentul adopta Legea anual legile contului general de executic. ¢) Ministerul Finantelor Publice coordoneaza toate activitatile aflate in competenta guvernului si elaboreaza normele metodologice. d) Ordonatorii de credit sunt persoane fizice investite cu dreptul de a dispune, in conditille legii, asupra creditelor bugetare, in virtutea functiei pe care o defin in conducerea unei institutii publice de stat. Exist, in functie de pozitia lor ierarhica, trei categorii de ordonatori: principali, secundari si tertiari. Ordonatorii principali sunt conducatorii ministerelor gi celorialte organe centrale, ei au dreptul sa ceara Ministerul Finanfelor deschiderea creditelor bugetare ce se cuvin institufiilor pe care le conduc. _ Ordonatorii secundari se regasesc in acele ramuri administrative in care exist doua categorii de institutii publice cu personalitate juridica si buget propriu, aflate in 10 1 a Bugetului, legile de rectificare bugetara sirapot de subordonare, Conducdtorii institutiior de rang superior sunt ordonatori Recundar iar conducatori institulilor de rang inferior sunt ordonatori tertiari ordonatoril terfiari au doar dreptul de a aproba cheltuielile prin creditele bugetare pe Gare le primes de la ordonatoril secundari sau principal, 5.3. Procedura olaborarii gi adoptarii bugetului Consideratii introductive Aga cum am aratal, procedura bugetara presupune elaborarea, adoptarea executarea, incheierea exercifiului bugetar gi controlul. Elaborarea proiectului de buget se afld in sarcina guvernului, ministerul Finanjelor raspunzand de elaborarea proiectului pugetulul de stat, iar ministerul muncii, familici gi protectie: sociale coordoneazé activitatea de intocmire a proiectului bugetului asigurdrilor sociale de stat. Fazele elaborarii proiectului de buget sunt, Elaborarea indicatorilor macroeconomic; intocmirea si transmiterea scrisori-cadru de catre Ministrul Finantelor publice; formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite; intocmirea proiectului general al bugetului de stat; transmiterea acestuia cdtre Parlament Elaborarea indicatorilor macroeconomici. Pe baza strategiei de politica fiscalé propusa de ministerul Finanjelor publice, dupa insusirea acesteia de catre guvern, sunt formulate pana la 1 mai de catre ministerul Finanfelor publice si inaintate guvernului obiectivele fiscale si bugetare pentru urmatorul an (precum si pentru urmatorii 3) Imprauina cir limitele de cheltisieli stabilite de ardonatorii princinali cle crecite Scrisoarea-cadru $i indrumarile metodologice ale Ministerul Finantelor Publice. P4nd la data de 1 iunie, Ministerul Economiei si Finantelor va transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru in care va specifica contextul macroeconomic pe baza c&ruia vor fi Intocmite proiectele de buget, precum si metodologiile de elaborare a acestora, dar gi limitele de cheltuieli aprobate de guvern. Formularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite. Ordonatorii principali de credite au obligatia de a depune la MFP pana la 15 iulie propunerile lor pentru proiectul de buget. Cele doua camere ale Parlamentului inainteazd c&tre Guvem proprille bugete in vederea includerii in bugetul general ‘Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a inainta propunerile privind bugetele proprii (transferurile consolidate si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat), Proiectele de buget se inainteaza ministerului de resort pana la data de 1 august. intocmirea proiectului de buget in sistem piramidal. Propunerile de bugete se transmit de cAtre ordonatorii principali de credite la Ministerul Finantelor publice. Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de bugete ale celorlalte ministere si ale altor organe de stat, putand cere modificarea cifrei de venituri si cheltuieli in vederea asigurarii echilibrului bugetar. Daca celelalte ministere nu accepta propunerile de modificare facute de Ministeru! Finanfelor, conflictul va fi solutionat de catre Guvem (in ansamblul sau). Proiectul bugetului de stat trebuie s fie insolit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul respectiv (pentru care este alcatuit) Insusirea proiectului de buget de catre guvern. Insusirea proiectului de buget anual al statului de c&tre guvern presupune o ultima analiza si verificare a cifrelor de nl