VITAMINE NOTIUNI INTRODUCTIVE Vitaminele sunt biomolecule esentiale, indispensabile proceselor metabolice ce au loc in organismele anumale. Alituri de aminoacizii esentiali si acizii grasi esentiali, vitaminele sunt factori nutritionali esentiali deoarece trebuie asigurate prin aport alimentar. Unele vitamine, la unele specii, pot fi biosintetizate de cdtre organismul animal (vitamina C, vitamina PP) sau de citre microorganisme de pe traiectul digestiv al animalelor superioare, dar cantitatile produse sunt insuficiente, Microorganismele pot biosintetiza toate vitaminele iar plantele la fel, cu exceptia vitaminei Bra Vitaminele pot fi preluate din hrand ca atare sau sub forma unor precursori ce poarta numele de provitamine. Provitaminele sunt preluate, absorbite si transformate in vitamine propriu-zise, in organismul animal. De exemplu vitamina A se asiguré in mare parte prin transformarea provitaminelor A. (carotenoide) in peretele intestinal Necesarul zilnic de vitamine este in general de ordinul microgramelor pana la 1 mg, Exceptie fac vitamina Biz necesari in cantitati mult mai mici si vitamina C — necesard cantitafi mai mari, Pentru animalele tinere, in crestere, si femelele gestante necesarul zilnic de vitamine este mai ridicat. ‘Neasigurarea necesarului zilnic de vitamine poate duce la: - hipovitaminoze — adica lipsa partiald a unei vitamine, sau = avitaminoze — sau lipsa aproape totali a unei vitamine. Carenta (deficienta) in vitamine poate fi determinat de factori externi (exogeni) sau de factori interni (endogeni Principalul factor extern ce poate duce la carenfa de vitamine este alimentafia deficitara, din care vitaminele lipsese. Un alt factor extern este prezenta in alimente a unor compusi chimici numifi antivitamine. Acestia sunt analogi structurali ai vitaminelor care au insi in organismul animal efecte antagoniste —vitaminelor. Un exemplu de antivitamina este dicumarolul, antivitamind K, prezent in furajele alterate si care determina hemoragii, prin impiedicarea coagularii singelui, Dintre factorii interni ce determina carenfe de vitamine mentionim: deregliri de asimilatic si transformare a provitaminelor in vitamine, deregliri de absordtie, boli infectioase; distrugerea florei bacteriene din rumen si intestinal gros sub aciunea antibioticelor, leziuni ale ‘unor fesuturi de depozitare. Vitaminele sunt biomolecule cu structuri foarte diverse, din aceasté cauzd este imposibila o clasificare a acestora pe baza unui criteriu structural. Vitaminele se pot clasifica: + Dupa mecanismul de actiune in: = Vitamine cu efeet induetiv, care regleaza in organism func{ii speciatizate ale celulelor si fesuturilor: vitaminele A, D, C, E. ~ Vitamine cu rol de eoenzime: complexul de vitamine B si vitamina K. - Factor’ lipotropi: colina si mezoinozitolul. Dupa solubilitate: = Vitamine hidrosolubile, solubile in ap: complexul B, vitamina C, vitamina P, colina, mezoinozitolul, acidul paraaminobenzoic, acidul pangamic, - Vitamine liposolubile, solubile in lipide si solventi ai lipidelor: vitaminele A, D, E si K,Q Vitaminele hidrosolubile, in general nu prezinta toxicitate si se acumuleazi in organismul animal in cantititi mici. Ingerarea unor cantititi mai mari de vitamine duce la 1eliminarea lor prin urind. Vitaminele liposolubile se acumuleaza in ficat si in tesutul adipos in cantitati mari, nu pot fi usor excretate prin urind si pot duce la hipervitaminoze caracterizate prin fenomene de toxicitate. Hipervitaminozele se produc numai la administrarea de vitamine sub form medicamentoasd. 1. VITAMINE LIPOSOLUBILE 1.1. VITAMINE A (retinol, vitamina antixeroftalmica) Vitaminele A se formeazi in organismele animale din provitamine A care sunt pigmenti de origine vegetal numiti carotenoide. Carotenoidele sunt 0 clasi de biomolecule cu structura izoprenoidie’, liposolubile, biosintetizate mumai de cdtre plante si microorganisme. Ele sunt pigmenti ce dau culoare de la galben pana la rosu fesuturilor in care se gisesc. Din punct de vedere structural sunt foarte diverse, cunoscdndu-se la ora actuald peste 600 de pigmenti carotenoidici. Exista carotenoide cu structurd hidrocarbonata dar si detivati oxigenati (alcooli, aldchide, cetone, epoxizi, acizi carboxilici). Majoritatea carotenoidelor sunt compusi cu numar mare de atomi de carbon (C40), cu dou grupiri terminale ciclice si cu un sistem potienic, de duble legituri conjugate. Prezenta sistemului cromofor determina proprietii specifice de absorbtie a luminii. Carotenoidele sunt biomolecule foarte sensibile 1a actiunea oxigenului, luminii si temperaturii, Principatul rol al carotenoidelor este acela de antioxidanti dar ele au rol si in fotoprotectie, fototropism, comunicare intercelulara etc. Pentru a avea rol de provitamine A, carotenoidele trebuie si aiba in structura lor cel pufin un nucleu B-iononic (sau 3,4-dehidro-B-iononic) si si aiba o structurd hidrocarbonald. Cele mai importante provitamine A sunt: B-carotina, a-carotina, y-carotina. Acestea se glsese mai ales in vegetale ca: morcovi, tomate, ardei, fructe (caise, portocale, eatin, macese), vegetale verzi (spanae, salat’, varzi, broccoli), dovleac, porumb, flori, etc. Carotenoidele din surse vegetale se absorb si se depoziteazi in fesuturile si organele organismelor animale. Astfel, carotenoide se glsese si in: fesut hepatic, fesut adipos (mai ales la pAsiri), oud, comp galben, lapte, care si chiar in carnea gi carapacea unor animale marine (homar, creveti, languste, stea de mare, pesti) sau in penele unor pasa Nucleu p-iononic Nucleu 3,4-dehidro-f-iononic B- Carotina a-Carotina CarotinaVitaminele A Structur Vitaminele A existd sub trei forme structurale: ~ forma alcoolicd — RETINOL (A.) si3,4-DEHIDRORETINOL (A:) = forma de aldchida ~ RETINAL ~ forma de acid carboxilic - ACID RETINOIC RETINOL (A) 3,4-DEHIDRORETINOL (9) 0 o < ah \ leenand sy on RETINAL ACID RETINOIC Retinolul se formeaza in organismul animal prin scindarea oxidativa a f-carotinei (si a altor provitamine A) la nivelul legaturii duble 15-15", sub actiunea unei enzime mumita 15-15'-dioxigenaza B-Carotina 02 | 15-15" dioxigenan a ; Creek Retinal ke NADIE IT 2NADt ci20H 2 RetinolSurse, absorbfia si transportul B-catotina este cea mai “eficienta” provitamind A, deoarece prin scindarea sa se produc doud molecule de vitamind A. in realitate, randamentul acestei reactii este mult mai mic, doar a sasea parte din B-carotina ingerata fiind transformata in vitamind A. Restul de B-carotind este depozitata ca atare si indeplineste functii specializate (de ex. de antioxidant). Retinolul, ca atare, se gaseste in hrana de origine animald: ficat, oud, rinichi, smanténa, unt, ete, Retinolul se gaseste in organismul animal mai ales sub forma esterificata cu acizi grasi cu catend lunga. Retinolul provenit din scindarea B-carotinei si din hrana de origine animala este esterificat in mucoasa intestinala si secretat ca si component al chilomicronilor. Esterii retinolului sunt transportati la ficat si depozitati, La nevoie, retinolul este eliberat din ficat si transportat la fesuturi de cdtre o proteind plasmaticd specifica — RBP (retinol-binding protein). Complexul retinol-RBP se ataseaza la receptori specifici ce se gisese pe membrana celulelor din {esuturile periferice, intra in celal unde isi indeplineste functile. Retinalul si retinolul sunt forme interconvertibile in organism. Retinalul se formeazi din retinol, prin oxidare. Acidul retinoic se formeazi prin oxidarea retinalului, Reducerea acidului retinoic la retinal sau retinol nu este posibilé in organismul viu dar acidul retinoic are si el proprietati de vitamina. Rolul biochimic si functile vitaminelor A © Vitaminele A au rol esenfial in procesul vederii, Retinolul trans total depovitat in ficat este convertit la retinol 11-cis si transportat la retina. In retina, retinolul 11-cis este oxidat la retinal 11-cis. Retinalul 11-cis se asociaza, in celulele cu bastonase ale retinei, cu o protein numita opsind. Legatura stabilitd intre retinal gi opsind este o legatura covalenta de tip baz Schiff, realizata prin condensarea grupirii carbonil a retinalului cu © grupare amino (-NH2) @ unui rest de lizind din componenta opsinei, Rezultatul acestei asocieri este o cromoproteind numit rodopsind, cunoscuta si sub numele de purpura retiniana datoriti culorii ei, rosie-purpurie. Sub acfiunea luminii are loc 0 reactie de izomerizare a refinalului-l1-cis din rodopsina la retinal-trans-total, formandu-se bathorodopsina. Aceasti etapa poartd numele de reactia fotochimici a ciclului vizual (este singura etapa dependent de lumina), se desfagoara cu o vitez foarte mare (6x10" s) si duce la eliberarea unei cantitati foarte mari de energie. Energia cliberata determina formarea impulsului nervos si deci excitarea nervului optic. Bathorodopsina suferd 0 serie de transformari ulterioare — reactia termic4 a ciclului vizual — prin care se clibereaza retinalul-trans-total (care reia ciclul) si opsina. Reactiile aceastei etape decurg cu viteze mai mici decét reactia fotochimicd. Totusi, parcurgerea completa a etapelor ciclului vizual necesita mai putin de o secunda ceea ce explica faptul cA “senzatia de lumina” este perceputd practic instantaneu. Schema simplificatd a transformarilor din ciclul vizual este prezentatd in Fig. 1 © Vitaminele A au rol in cresterea si dezvoltarea organismului, stimuleaz hematopoeza, intervin in biosinteza mucopoliglucidelor si influentea7a diferentierea celular. ‘* Vitaminele A sunt esentiale in menjinerea integritaii si funcfionalitati fesutului epitelial, pentru secrefia de mucus a fesutului epitelial. * Retinolul si retinalul sunt deosebit de importante pentru functia de reproducere, favorizind spermatogenea si prevenind resorbtia fetald. Forma de acid retinoic este inactiva in ciclul vizual gi in functia de reproducere fnsi are rol important fn menfinerea si diferenticrea fesutului epitelial.psi Kn : / Carenfa de vitamine A Carenfa de vitamine A determing o serie de tulburai grave in organismele animale, Deficienta moderati de retinal se manifesti prin hemeralopie (incapacitatea de adaptare a ‘vederii la intuneric). in timp, aceasta se agraveazi ducdnd la scAderea ireversibila a numarului de celule vizuale, Se mai produce keratomaleia ~ manifestatd prin subjierea, opacifierea si distructia comeei. Deficiena severd de vitamind A duce la xeroftalmie caracterizata prin modificdri degenerative ale comeei si conjunctive. Daci mu este tratati corespunzitor, xeroflalmia poate duce la ulecrati si, in ultima instant, chiar la orbire. Accasti boall af: tun numar mare de copii din tarile sdrace, a cdror alimentatie (cu cantitati mari de orez) este deficitara in provitame si vitamine A. La nivelul epiteliilor, carenfa de vitamine A, produce leziuni, descuamari, hiperkeratozi foliculard (uscarea si asprirea pielii), leziuni ale epiteliilor gingival Deficienta de vitamine A produce scddere in greutate, incetinire a cresteri, in special a oaselor si a sistemului nervos, ceea ce duce la leziuni ale sistemului nervos central. Animalele private de vitamine A isi pierd apetitul, probabil datorité keratinizarii mugurilor gustativi Deasemenea, animalele cu deficient de vitamine A pot prezenta tulburari ale aparatului genital, infertlitate, avorturi. Necesarul de vitamine A . La om necesarul zilnic de vitamine A este de circa 1_mg retinol. in multe cazuri cantitatea de vitamine A se exprima in unitati internationale (IU). Corespondena este 1} retinol = 3,33 1UToxicitatea vitaminei A Administrarea de cantitati mari de vitamind A sub forma medicamentoasi poate provoca manifestiri de toxicitate. Acestea apar la doze zilnice de 25.000 IU, Manifestirile toxicitati sunt: dureri de cap, great, voma, diaree, dermatita solzoasa, somnolenté, cresterea volumului organelor, etc. Existd suspiciuni c8 dozele mari de vitamine A pot fi teratogene, mai ales acidul retinoic. Acest aspect este cu atét mai important cu cét derivati ai vitaminei A sunt utilizati pe scard larga in tratamentul acneci, find de altfel foarte eficienti (Ex. TRETINOIN). 1.2. VITAMINE D (Caleiferoli, vitamina antirahitied) Vitaminele D sunt o clas de biomolecule cu structura steroidicd, la care nucleul B este deschis. Ele se formeazi in organismul animal din precursori cu structura steroidicd numiti provitamine D, sub actiunea radiafiilor ultraviolete. Principala provitamind D de origine endogena este 7-dehidrocolesterolul (provitamina D3), prezent in detma si epiderma. Ea se transforma in organism in vitamina Ds colecaleiferol. Deasemenea vitaminele D pot fi asigurate prin dietd, ca atare, din surse de origine animalé, vegetala sau drojdii (micosterolii - din microorganisme si fitosterolii- din plante). Cea ‘mai important provitamind D de origine exogend este ergosterolul — provitamina D2 care se transforma in vitamina Dz - ergocalciferol. Surse de provitamine si vitamine D: ficat, galbenus, ulei de peste, smantina, drojdie de bere. Drojdia confine cantitati mari de ergosterol. Prin iradiere cu radiafii ultaviolete, ergosterolul se transforma in ergocalciferol. Drojdia iradiaté se administreazd in hrana animalelor. Structura si formarea vitaminelor D din provitamine. 7-dohidrocolesterol Ho Va T-dehidrocolestero! Ho" Col 6Rol biochimie, Vitaminele D sunt esentiale pentru metabolismul calciului si fosforului. Vitaminele D, ca atare nu sunt active metabolic. Ele sunt transformate in organismul animal in formele lor active, hidroxilate, Prima hidroxilare are loc in ficat, sub actiunea unei hidroxilaze specifice, care introduce gruparea hidroxil in pozitia 25, rezultind 25-hidroxicolecaleiferolul. Accasta este forma predominanta sub care circuld si se stocheaza vitamina D. Cea de a doua hidroxilare are Joc mai ales in rinichi, prin introducerea gruparii hidroxil la pozitia 1. Se formeazd astfel 1,25- dihidroxicolecalciferolul. Améndoud hidroxilazele utilizeaz4 citocromul Paso, oxigenul molecular si NADPH. Forma de 1,25-dihidroxicalciferol este forma cea mai activa metabolic. Caleiferolii (ca forme active hidroxilate) controleaz absorbtia calciului si fosfatilor la nnivelul intestinului, Stimuleazi absorbtia ionilor de caleiu prin permeabilizarea celulelor mucoasei intestinale, controleaz transportul ionilor de calciu si minimizeaza eliminarea de caleiu si fosfati prin urind, contribuie la osificarea normala si la formarea dintilor. Formele active ale vitaminelor D actioneaz dupa un mecanism identic cu cel al hormonilor steroidici. Bi conlucreaza cu hormonul paratiroidian si cu calcitonina pentru menfinerea unui nivel constant al caleiului sanguin. Doar 0 mica parte (1 %) din ionii de calciu exista in afara oaselor dar calciul este deosebit de important deoarece el controleazd multe procese fiziologice. Daca concentratia plasmaticd a calciului scade, este eliberat hormonul paratiroidian care stimuleaza biosinteza 1,25-dihidroxicolecalciferolului, Acesta determina eliberarea de calciu si fosfati din oase si restabilirea concentratiei plasmatice a calciului, Celulele mucoasei intestinale contin receptori pentru 1,25-dihidtoxicolecaleiferol. Se crede cd complexul receptor-1,25-dihidroxico- lecalciferol stimuleaza transcrierea genei ce codificd pentru proteina transportoate de calciu si de fosfati, fapt ce se manifesté prin intensificarea absorbtiei calciului in intestin, Carenta de Vitamine D Se manifest la copii si animale tinere prin rabitism, Acesta se caracterizeaz prin calcefierea incompleta a oaselor ceea ce duce la oase moi, care se deformeaz usor, cu epifize ingrosate (colagenul se biosintetizeazd normal dar mu are loc o depunere corespunzatoare a calciului si fosfatilor). La adulti, carenja de vitamine D produce osteomalacia, catacterizata prin demineralizari ale oaselor, acestea devenind fragile si predispuse la fracturi, La animale, carenta de vitamine D mai poate produce tetanie, oud cu coajé fragild, deregliri ale aparatului reproducitor. {in mod normal, atat la om cat si la animale, dacd expunerea la soare (deci la UV) este suficienta, provitaminele D endogene asigura necesarul de vitamine D. Deficienfa de vitamine D este cauzati mai ales de formarea insuficienta a formelor active, De exemplu persoanele ce sufera de afectiuni renale cronice prezinté frecvent deteriorari ale oaselor datorita incapacitifii de formare a 1,25-dihidroxicolecalciferolului, afectiune numita osteodistrofie renal’. Aceasta se combate prin administrarea de Ds. Existé cazuri rare de rahitism genetic, datorat absenfei hidroxilazei renale ce formeaza 1,25-dihidroxicolecalciferotul Administrarea a | ug de Ds pe zi amelioreazai simptomele. in general, asigurarea unei alimentatii bogata in provitamine si vitamine D, asociati cu expunerea la soare, sunt suficiente pentru prevenirea rahitismului, Totusi la copii si la animalele crescute in regim intensiv este necesard suplimentarea cu D medicamentos. Necesarul zilnic de vitamine D la adulti este de 5 wg (200 IU) colecaleiferol Toxicitatea vitaminelor D. Vitaminele D sunt cele mai toxice dintre toate vitaminele. Deoarece sunt liposolubile gi grou metabolizabile, ele se stocheazi in organism. Dozele mari de vitamine D (100.000 TUisaptamana) determing pierderea apetitului, greafi, sete. Cea mai grav manifestare se datoreaza cresterii nivelului calciului plasmatic (hipercalcemie), care poate duce la calcefieti ale organelor, mai ales ale rinichilor si arterelor.1.3. VITAMINE E (Tocoferoli, vyitaminele antisteri Vitaminele E sunt biomolecule biosintetizate exclusiv de citre plante, si care se acumuleazi mai ales in partile uleioase ale acestora, Structu Din punet de vedere structural tocoferolii au la bazi un nucleu benzopiranic pe care se gisese mai mulfi substituenti si o catend lateral lunga si saturati. in fimnctie de natura substituentilor se cunose opt tipuri de tocoferoli, Cel mai cunoscut este a-tocoferolul in care Ri, Ro gi Rs sunt resturi metil. Ry HO. CH H ‘O° Ra Tocoferol Surse bogate de tocoferoli sunt plantele, Uleiurile vegetale, germenii de grau si de porumb contin cantititi importante de tocoferoli. Ficatul (mai ales de peste), gilbemusul de ou, laptele gi camea congin deasemenea cantitati moderate de tocoferoli Rol biochimie, Principalul rol biochimic al tocoferolilor este acela de antioxidanti. Tocoferolii pot patticipa la reactii de oxidoreducere, prin oxidare forménd tocoferilchinone. In organismele vii, tocoferolii reactioneazd cu speciile reactive de oxigen (radicali liberi) protejdnd impotriva oxidarii alte biomolecule lipofile, in special acizii grasi polinesaturati din structura membranelor celulare. De altel, tocoferolii sunt componente minore ale membranelor celulare. Tocoferolii si B-carotina actioneaza in functie de presiunea partiala a oxigenului in fesuturi. in prezenfa unor cantitafi mari de oxigen, tocoferolii sunt antioxidangi mai eficienti decat B-carotina pe care de altfel o si protejeaza. In activitatea antioxidant, tocoferolii conlucreazd cu glutation-peroxidaza care este dependenta de ionii de Seleniu. De aici si legitura care se face frecvent intre tocoferoli siseleniu. Rt Rt Ho. ©. SRO 02” Ry Oo R 2 Ry No R Rs Re OH Tocoferol jona Alimentelor bogate in grisimi nesaturate li se adaugi frecvent tocoferoli pentru a preven oxidarea acestora si modificarea proprietifilor organoleptice (rancezirea grasimilor). Tocoferolii asigurd functionarea normali a organelor genitale si stimuleazd spermatogeneza.Carenta de tocoferoli Manifestarile carentei de tocoferoli se produc mai ales la nivelul aparatului reproducator. Se observa tulburdri de reproducere, degeneriri testiculare si ale uterului, avorturi, sciderea fecunditati, ete Asociati cu deficienfa de seleniu se produce si asa numita distrofie musculard nutritionali, sau miodistrofie datoraté tulburarilor in biosinteza mioglobinei. Carenta de vitamind E mai poate produce: microangiopatie, modificari vasculare si nervoase, necrozi hepaticd, encefalomalacie, diateza exudativa, anemii hemolitice etc. La adultii cu o alimentatie sindtoasd, carenta de tocoferoli se produce foarte rar si atunci este asociaté cu deficiente de absorbtie si transport a lipidelor. Mai frecvent apare la copiii nascuti prematur. La om, deficienta de tocoferoli se manifestd mai ales prin sensibilitatea membranelor eritrocitelor la peroxizi si forma anormala a membranelor celulare. in cazul administrarii unor cantitati mari de acizi grasi polinesaturati este necesari suplimentarea cu tocoferoli Necesarul zilnie de tocoferoli este de 7-10 mg. Vitamina E este cea mai putin toxic dintre toate vitaminele liposolubile. Chiar la doze de 300 mg/zi nu s-au putut observa fenomene de toxicitate. 1.4. VITAMINE K (Vitamine antihemoragice) Vitaminele K sunt biosintetizate de catre plante gi microorganisme, inclusiv cele de pe traiectul digestiv al animalelelor superioare. Structurd, Din punct de vedere structural sunt naftochinone substituite, Substituentii sunt un radical metil si o catend poliizoprenoidica, 3 Vitamina K Exist mai multe forme structurale ale vitaminelor K: = filochinona - vitamina K, biosintetizatd de catre plante - menachinona — vitamina K2 — biosintetizati de cétre microorganisme = menadiona — vitamina Ks - de sintezi chimicd, este lipsiti de catena poliizoprenoidica si este hidrosolubila Toate formele vitaminei K pot exista in forma oxidati (chinonicd si epoxidic) si in forma redusa (hidrochinonica). Surse. Vitamina Ky se giseste in cantitiji mari in plantele verzi (spanac, varzi, conopida) dar si in hrana de origine animald — ficat, galbenus de ou. Flora bacteriana intestinal produce cantititi mari de vitamind K.Rol biochimic. Vitamina K are o importanta fundamentala in procesul de coagulare a sangelui, fiind esentiald pentru sinteza hepatica a protrombinei si a altor factori de coagulare a sdngelui. Protrombina, ca gi alti factori de coagulare sunt biosintetizati sub forme de precursori inactivi, Formarea protrombinei active se realizeaza prin carboxilarea unui rest de acid glutamic (Glu) de pe catena polipeptidic’ a precursorului inactiv. Accasta etapi de carboxilare se realizeaza in prezenta dioxidului de carbon, oxigenului si vitaminei K sub forma hidrochinonicd, Vitamina K joaca aici rol de cofactor enzimatic. Prin carboxilarea restului de acid glutamic se formeazii restul y-carboxil glutamic (Gla) care, datorita celor dowd grupari carboxil adiacente ionizate, poate fixa ioni de calciu. Complexul protrombini-calciu se poate apoi lega la fosfolipide de pe suprafata plachetelor sanguine gi astfel se mareste viteza de transformare a protrombinei in trombind, Trombina astfel format scindeazi hidrolitic anumite catene polipeptidice de pe fibrinogen (solubil) transforméndu-l_ in fibrind _(insolubild). o0- Tene, £00" CHa f' 1H t 2 cop 02 ia —NE— C$ NCH cy Vitamine K (forma redusa) Rest de avid glutamic Rest de acid glutamic carboxilat (Glu) (Gla) Vitamina K participa la reactii de oxidoreducere datorita faptului ci se poate oxida, respectiv reduce, Antivitamine, Se cunose doua antivitamine K, dicumarolul si warfarinul. Dicumarolul este un analog structural natural al vitaminei K, prezent in trifoiul dulce gi in nutreturile alterate. El impiedicd coagularea séngelui prin imposibilitatea formarii protrombinei (etapa de carboxilare a Glu la Gla este inhibat de citre dicumarol), Warfarinul este un alt analog structural (de sintez) al vitaminei K care blocheaza reactia de formare a formei hidrochinonice (redus8) a vitaminei K. Etapa de carboxilare a Glu la Gla necesit8 prezenta formei reduse a vitaminei K deci prin aceasta este impiedicata coagularea singelui, Warfarimul este utitizat ca trav pentru sobolani dar si in medicind (in doze terapeutice) ca anticoagulant, in tromboza ‘venoasa sau obstructii coronariene. Carenfa, Carenta de vitamin’ K apare rar datorita faptului c& ea este sintetizaté in cantititi mari de catre flora bacteriand intestinala. Atunci cénd apare, carenta se datoreazi mai ales unor deficiente de absorbfic, unor afectiuni hepatice sau distrugerii florei bacteriene (de exemplu dupa tratamente indelungate cu antibiotice), Carena de vitamina K se manifesta prin cresterea timpului de coagulare a singelui si in cazuri mai grave, hemoragii. Un caz special de carenta de vitamin K se observa la nou nascuti, al cdror tub digestiv este steril in primele zile. Laptele este 0 sursd siracd de vitamind K gi de aceea noilor niscufi li se administreazd un supliment din aceasti vitamind pentru a preveni bolile hemoragice. Necesarul zilnic la om este intre 140 pig si 2 mg. Toxicitatea vitaminei K se manifesta la copii, in cazul administrarii unor doze prea ‘mari, prin anemie hemolitica si icter. 101.5, UBICHINONE Ubichinonele sunt biomolecule universal rispandite, atét in regnul vegetal cat si in regnul animal, fiind localizate in mitocondriile celulelor din toate fesuturile, Din punct de vedere structural sunt benzochinone substituite. Unul dintre substituenti este 0 catend izoprenoidicd ce imprima moleculei un caracter lipofil. ° ° Hyco. HOH HO wg x CTH x CTH Hyco’ "So HC oS 2 I He ° CH ° CHs ~ 6-10 Ubichinona Plastochinona in organismele animalelor superioare ubichinonele contin 10 unititi izoprenoidice si poarti mumele de Coenzima Quo Ubichinonele pot exista in forma oxidati (chinonicd) respectiv redusd (hidrochinonicd), Pe baza acestei proprietiti ubichinonele participa la reactii de oxidoreducere. Ele functioneaz ca transportori de electroni in catena de respirafie, contribuind la formarea ATP in mitocondri In plante exista compusi asemanatori din punct de vedere structural — plastochinonele - care indeplinese aceleasi functii de transportori de electroni, u2. VITAMINE HIDROSOLUBILE 2.1, TIAMINA (Vitamina B;) Tiamina sau Vitamina By mai poartd numele gi de ancurind sau vitamina anti berisberi Ea este biosintetizati de catre plante si microorganisme. Structurd. Din punctul de vedere al structuri, vitamina By este o aming, aleatuita dintr- ‘un nucleu tiazolic si unul pirimidinic legate printr-o punte metilenicd. Forma sa activa. este forma de ester difosforic la gruparea hidroxil a nucleului tiazolic, numitd tiaminpirofosfat cre). AS We. are Hy on on TIAMINPROFOSFAT (TP?) Surse. Tiamina se gaseste in cantitai mari in cerealele integrale, fiind prezenta mai ales {in coaja semintelor, in legume, carne (mai ales de pore), drojdie, etc. Painea alba si orezul decorticat sunt surse foarte sirace de tiamin’ Rol biochimic. Sub forma sa activ’ de TPP, vitamina B1 este coenzima pentru decarboxilazele a-cetoacizilor (piruvat decarboxilaza, a-cetoglutarat decarboxilaza) si pentru transcetolaze, Decarboxilarea oxidativa a piruvatului si a-cetoglutaratului sunt etape esentiale ale metabolismului energetic (glicoliza aeroba si ciclul ATC — acizilor tricarboxilici). Din aceasti cauzi, deficienta de tiamind are consecinte importante asupra producerii de energie (ATP) in celule. in acest context, necesarul de tiamind trebuie corelat cu aportul alimentar, cu cat acesta este mai important cu atit trebuie asigurate cantititi mai mari de tiamind, Vitamina B; conlucreaza in decarboxilarile oxidative cu acidul lipoic (vezi ulterior) Vitamina By este termolabili, degradandu-se usor la fierbere. in prezenta oxigemului ea se oxideaza la tiocrom. Excesul de tiamina este catabolizat de cdtre o enzimd numitd tiaminazi sicliminat prin urind. Prezenfa acestei enzime in cantitati mari poate duce la carenta de tiaming. Carenfa. Deficienfa de tiamina se manifesta in prinmul rnd prin tulburdri in activitatea sistemului nervos: polinevrite, astenie, oboseali, dureri musculare, etc. Desi tiamina este biosintetizaté de citre flora bacteriand din tubul digestiv, pasirile si suinele sunt destul de sensibile la deficienfa de B,. La pasiri apar contractii musculare si tulburari de mers iar la suine, dispnee, anorexie, vomi, ete Forma cea mai sever a carenfei de tiamind este boala beri-beri, care la om apare datoritd consumului exagerat de orez decorticat. La copii, boala beri-beri se manifest prin tahicardie, vomi, convulsii. La adulti se caracterizeaza prin piele uscati, iritabilitate, tulburdri 12nervoase, paralizie. Netratatd, boala beri-beri poate duce chiar la moarte. Deficienta de vitamina By sa observat si in anumite cazuri de alcoolism cronic (sindrom Wernicke-Korsakofi). Sindromul se manifesta prin apatie, picrderea memoriei, coma sau chiar moarte. Administrarea intravenoasd de tiamind amelioreazd simptomele. Necesarul zilnic de tiamind pentru adulti este de minimum | mg. Un regim bogat glucide, lactatia, gestatia sau hipertiroidismul necesita cantititi mai mari de tiaming, 2.2. RIBOFLAVIN: (Vitamina B,) Riboflavina sau lactoflavina este biosintetizati de cdtre plante si microorganisme, inclusiv cele din tubul digestiv. Structura, Riboflavina este alcdtuitd dintr-un schelet izoaloxazinic de care se leagi un rest de ribitol (produs de reducere al ribozei). Formele active ale riboflavinei sunt esterii fosforici (cu structuri asemanatoare nucleotidelor): FMN — flavinmononucleotida si FAD — flavinadenindinucleotida. Ni asc Sen FLAVINADENINDINUCLEOTIDA (FAD) RIBOFLAVINA FORMA OXIDATA on Surse. Riboflavina se giseste in cantititi mari in lapte (de unde si denumirea de lactoflavina), vegetale verzi, oud, ficat, seminte germinate, etc. Rol biochimic. Formele active ale riboflavinei, FMN si FAD, sunt coenzime ale unor dehidrogenaze. Ambele forme pot lega reversibil doi atomi de hidrogen la nucleul izoaloxazinic, trecfnd in formele reduse FMNH2 si FADH:. Prin ac vitamina Bz este implicatd in procese metabolice esenfiale (ciclul ATC, catena de respiratie, ete). N 2H u FAD FADH2 (forma oxidata) (forma redusa) Riboflavina prezinti fluorescent in ultraviolet si este foarte repede degradata sub actiunea radiatiilor ultraviolete din lumina solar. Din aceastd cauzi, laptele trebuie ferit de lumina directa a soarelui si pdstrat in recipiente speciale. Carenta, in general, deficienta de riboflavina determina dermatite, cheiloza (colorarea buzelor in rosu aprins gi fisurarea lor mai ales 1a colfuri), intarzieri de crestere. La gaini se 13produce o reducere a productiei de oud, la suine — inapetentd, fitari premature, la bovine — conjunctivita infectioasa, ete Necesarul zilnie de riboflavina este energetic al dietei in jur de 1,5 mg dar depinde foarte mult de aportul 2.3. ACIDUL PANTOTENIC (Vitamina B;) Structuri, Acidul pantotenic (a, 7-dihidroxi-f,p-dimetil-butiril-B-alanina) este 0 biomolecula universal raspandita, fiind biosintetizat de catre plante si de catre microorganisme din tubul digestiv al animalelor superioare. in acelasi timp, acidul pantotenic este si factor de crestere pentru microorganisme. Derivatul su hidroxilic, pantenol (sau pantotenol) — poseda si el activitate vitaminicd fiind denumit uneori vitamina Bs cH oo HO—CH2—C—cH—C—Nit—c—cH — 6 —on CH3 O11 ACID PANTOTENIC Surse. Acidul pantotenic este larg raspandit atat in regnul vegetal cat si fn regnl animal Surse mai bogate sunt ouile, ficatul, vegetalele verzi i drojdia. Rol biochimic. Acidul pantotenic, prin legarea de o molecula de cisteami pantoteina. , formeaza Hs HO—CH2—C—cH—C—NH—CHy— CHy—C—NIL_ Clg CHa SH cus ot PANTOTEINA Sub forma de pantoteind, acidul pantotenic intr in aledtuirea Coenzimei A (CoA-SH). Coenzima A este 0 biomoleculd ce joacd un rol esenial in procesele metabolice ce au loc in organismele vii wh fe et i Coenzima A 4Coenzima A este component a unor enzime ce catalizeaza reactii de transfer de grupari acil (transaciliri). Acizii grasi, sau alti compusi cu functiune carboxil, se activeaz cu Coenzima ‘A sub forma de tioesteri, prin legarea la gruparea -SH a Coenzimei A. Prin aceasta functie, acidul pantotenic participi la procese din metabolismul lipidic si glucidic, la biosinteza compusilor steroidici. Acidul pantotenic este si component al sistemului enzimatic “acid gras sintetazi”, avand rol esenfial in biosinteza acizilor gras, Carenfa, Carenfa de acid pantotenic apare relativ rar, el fiind abundent fn hrana. Totusi, ea se manifesta prin dereglari ale unor procese metabolice, tulburdri de crestere, tulburdti gastrointestinale, dermatite. La pui se manifest prin: penaj sirac, eruste pe picioare, lipirea pleoapelor, etc. La suine, prin : dermatite si depilati, tulburari de reproducere. Prevenirea carentei la animale se face prin administrarea in hrand a unor suplimente de acid pantotenic sub forma stabilizata de pantotenat de calciu. Necesarul zilnic la om este intre 4 si 7 mg. 2. 4, PIRIDOXINA (Vitamina B,) Prin piridoxind se infelege de fapt un grup de trei compusi asemainatori structural, care au toti aceleasi funcfii in organismele vii, Sunt biosintetizate de cate plante si microorganisme. Structura, Piridoxina este un grup de trei compusi cu structurd piridinica, ce diferd prin substituent atasati structurii de baza: piridoxal, piridoxind si piridoxamind, H chon He HOH HO. cio ise ine me N PIRIDOXAL, PIRIDOXAMINA PIRIDOXINA Formele active ale vitaminei Bg sunt formele de esteri fosforici, piridoxalfosfatul (PLP) si piridoxaminfosfatul (PMP). Surse. Piridoxina se gaseste mai ales in vegetale (grdu, porumb, vegetale verzi) in timp ce piridoxatul si piridoxamina sunt rispandite in hrana de origine animala (ou, ficat si came). Rol biochimic, Piridoxalfosfatul, forma activa a vitaminei Bg, este coenzima pentru enzime implicate in special in metabolismul aminoacizilor si proteinelor. De exemplu, PLP este coenzima pentru transaminaze (GOT, GPT), decarboxilazele aminoacizilor, deaminazele aminoacizilor. PLP este coenzimi a enzimei ALA (5-aminolevulinicacid synthase), ce catalizeazi reactia de condensare a glicocolului cu succinil-CoA. in urma aceste etape se formeazi acidul S-aminolevulinic. Accasta este prima etapa si in acclasi timp etapa cheie (limitativa de viteza) a biosintezei nucleului porfirinic al hemului. Carenfa, Flora bacteriana a intestinului gros produce piridoxina dar cantitifile mu sunt suficiente fiind necesard suplimentarea prin hrand, mai ales la animalele de carne. Carenga de Bs este relativ rata, ea determina tulburari de crestere, anemii severe, convulsii si tulburari ale sistemului nervos central. La om carenfa de piridoxina insoteste carenta in alte vitamine gia fost observaté mai ales la nou-nascuti, femei ce iau contraceptive si aleoolici Antivitamine. Izoniazida (hidrazida acidului izonicotinic), un medicament utilizat in tratamentul tuberculozei, poate induce o deficienta de piridoxina deoarece reactioneaz cu PLP formand un derivat inactiv. Necesarul zilnic de piridoxind este in jur de 2 mg dar el creste atunci end dieta confine cantitati mari de proteine. Toxicitatea. La om, administrarea unor doze zilnice de peste 2 g a dus la unele tulburdti neurologice. 152.5. NICOTINAMIDA (Niacina, vitamina PP, antipelagroasa) Nicotinamida, sau vitamina antipelagroasd, este biosintetizatd de cdtre toate organismele vii, avind 0 larga rispandire in plante si fesuturi animale, Microorganismele biosintetizeazi nicotinamida pornind de la omitind iar organismele superioare — pornind de la triptofan. Randamentul biosintezei nicotinamidei din triptofan este scdzut gi el se realizeazé doar atunci cand exist un exces de triptofan in alimentatie, raportat la nevoile proprii organismului (pentru Diosinteza de proteine). De aceea, nicotinamida trebuie asigurata prin hrand bogata in aceasta vitamina, Structura, Din punct de vedere structural exist dowd forme ale vitaminei PP: acidul nicotinic si nicotinamida. Ambele au o structurd piridinicd si au activitate de vitamind, 2 2 Ow ON N ACID NICOTINI NICOTINAMIDA Surse. Vitamina PP se gaseste in canttiji mai mari in legume (fasole, soia, mazare, spanae, cartofi), drojdie, ficat, muschi, lapte. Rol biochimic. Vitamina PP are rol esential in procesele metabolice prin formele sale active de: NAD” - nicotinamid adenin dinucleotida si NADP” - nicotinamid adenin dinucleotidfosfat. Acestea joaca rol de coenzime in reactii de oxidoreducere (coenzime pentru dehidrogenaze). Atat NAD’ cat si NADP" pot accepta hidrogen la nivelul nucleului piridinic, ‘recdnd in formele reduse NADH, respectiv NADPH. Acestea, la randul lor pot ceda hidrogenul in reachii de reducere. NADP” se formeazi din NAD‘, prin transferul unei grupari fosfat de pe ATP, la sgruparea ~OH din pozitia 2° a restului de riboza. Se cunose peste 250 de enzime ce functioneaz cu NAD" sau NADP ca si coenzime, Practic nu exist’ proces metabolic (anabolic sau catabolic in care aceste enzime si nu fie implicate), De exemplu, coenzimele NAD" NADP” intervin in ciclul acizilor tricarboxilici, slicoliza, ciclul pentozo-hexozo fosfatilor, biosinteza gi catabolismul acizilor grasi, catena de respirati, et. p O 70 Nw Nw ue H Hy, | 4 2H | R Rx nav ounn NADH @NADEED 16Nicodinanid ani dina Carenfa, Cea mai grava manifestare a carenfei de niacind este pelagra. Datoriti simptomelor ei, pelagra mai poarta numele de “boala celor trei D”, adicd: dermatite, diaree, demenfa. Carenta de niacind determina tulburari ale tractului gastrointestinal, afectiuni ale pielii siale sistemului nervos central, iritabilitate, anxictate, inapetenta, intdrirea gi uscarea piclii, mai ales dupa expunerea prelungita la soare, limba neagrd la cine, etc. Netratatd, pelagra, poate provoca chiar moartea. Pelagra a fost o boald rispandité in secolele anterioare, mai ales in America, datorita consumutui foarte mare de porumb in detrimentul altor cereale, Porumbul nu conine triptofan (precursor al nicotinamidei) ci un analog structural al acestuia, Necesarul zilnic de nicotinamida este de circa 18 mg. 2.6. BIOTINA (Bios II) Biotina este o vitamind biosintetizata de catre plante si mieroorganisme, inclusiv cele din flora intestinalé si rumenala, pentru care este dealtfel si factor de erestere. Struetura. Biotina este alcituité dintr-un nucleu imidazolic si unul tiofenic, la care se gaseste un rest butiril. In organismele animale, se realizeazi o legitura de tip amidic intre sgruparea carboxil a restului butiril si gruparea ¢-amino a unui rest de lizind din apoenzima, aN ON (CH 2}4— coon BIOTINA 7Surse. Biotina se glseste practic in toate produsele alimentare dar in concentratii mai mari o intélnim in vegetale, ficat, lapte, ou, drojdie. Rol biochimie. Biotina functioncazd ca si coenzima a unor carboxilaze servind ca transportor a dioxidului de carbon activat. Dioxidul de carbon se leagi covalent la unul dintre atomii de azot ai nucleului imidazolic din biotind. Prin aceasta este implicata in procese biochimice esentiale din metabolismul glucidic si lipidic, in biosinteza hemului, etc. De exemplu biotina este coenzima a piruvat carboxilazei, enzima care catalizeaz’ carboxilarea piruvatului la oxalilacetat, etapa cheie a procesului de gluconeogene7i Carenfa. Deficienta in biotind apare rar datoritd largii sale raspandiri gi a faptului cd este biosintetizati de cdtre bacteriile intestinale. Atunei cdnd totusi apare ea se manifest prin dermatite (dermatiti seboreic’), lipsa apetitului, greata, la pui — dermatite, la purcei — leziuni cutanate, Albusul de ou crud contine © glicoproteind avidina, care leagi puternic biotina, aceasta din urma putind fi eliberat doar prin fierbere, Biotina legat de avidin nu poate fi absorbiti la nivel intestinal. De aceea hrénirea pe termen lung cu oud crude (pentru un aport suplimentar de proteine, abundente in albus) poate duce la deficient de biotina. La animalele crescute in regim intensiv, in special la paséti, biotina trebuie suplimentatd. Necesarul zilnic de biotind este de 100-300 pg 2.7. COLINA Colina este 0 biomolecula universal rispanditd, produs& de cétre toate organismele vii Este mai abundenté in ereier, ficat, rinichi, galbenug de ou, lapte. cHs HO—CHy—CHy» any cis COLINA Colina este consideraté ca fiind factor lipotrop. Ea este unitate structural a unor glicerofosfolipide si sfingolipide, faciliteaza transportul lipidelor si catabolismul gliceridelor. Pe de altd parte este precursor al acetilcolinei (neurotransmititor) si donor de grupari metil, Carenfa de colina determina dereglari ale metabotismului lipidic cum ar fi de exemplu sindromul de ficat gras. in acest caz, se acumuleazé in ficat trigliceride in detrimentul fosfolipidelor, a cdror biosintezd este conditionaté de prezenta colinei, Se mai observa incetinirea cresterii, tulburari locomotorii la pui, tulburari de crestere si reproducere la suine gi pasar 2.8. MEZOINOZITOLUL (Bios 1) OH OH OH Mezoinozitotul este un hexitol ciclic universal réspandit, prezent in cant vegetale gi in acelasi timp factor de crestere pentru mictoorganisme, 18La fel ca si colina, este factor lipotrop avénd rol esential in metabolismul lipidic. Mezoinozitolul este component a unor glicerofosfolipide — inozitofosfatidele- componente ale sistemelor lipoproteice de membrana gi de transport. Carenta de mezoinozitol determina dermatite, cdderea pArului si incetinirea cresteri 2.9. ACIDUL LIPOIC (Acid tioctic) s \ 2 L H, d ™ CH. H—(CH27—COOH ACID LIPOIC (forma oxidata) Acidul lipoie este un factor nutritional esential prezent in cantitati mai mari in ficat gi drojdie, asociat cu proteine. ‘Acidul lipoic este cofactor enzimatic in reactiile de decarboxilare oxidativa gi in sisteme redox. E1 insofeste vitamina By, forma sa activa fiind cea de lipotiamin-pirofosfat. 2H Ss ZA TPP—1 | LS ay ‘s su ‘2H forma oxidata forma redusa 2.10. ACIDUL PARAAMINOBENZOIC (PABA, amina H) COOH NH Acidul paraminobenzoic este biosintetizat de cétre plante si microorganisme. Flora bacteriand de pe traiectul digestiv asigura in general necesarul de PABA al organismelor superioare. Sursele mai abundente in PABA sunt: ficatul, rinichii, muschiul, PABA este deosebit de important deoarece intr fn structura unor vitamine importante ~ acizii folici (vezi ulterior) care nu pot fi sintetizate de catre animalele superioare. PABA este in acelasi timp si factor de crestere pentru microorganisme. Sulfamidele (medicamente) isi bazeaza proprietitile bacteriostatice tocmai pe faptul c& sunt analogi structurali ai PABA. Sulfamidele inhiba astfel formarea acizilor folici necesari biosintezei ADN si ARN din bacterii, si deci inmulirea lor. 192.11, ACIZI FOLICI (Acizi pteroilglutamici) Acizii folici sau pteroilglutamici sau folacina sunt biomolecule complexe biosintetizate de catre plante si microorganismele din flora rumenala si a intestinului gros. Structura. Acizii folici sunt alcatuiti dintr-un heterociclu mumit pteridind de care se leaga un rest de PABA si 2 pana la 7 resturi de acid glutamic, Formele active ale acizilor folici sunt formele reduse: dihidrofolatul (DHF) si mai ales tetrahidrofolatul (THF), 9 N I y pm NI SNF —chie—ct—C0omn, KAY Loon ACID FOLIC Haw’ Surse. Acizii folici se gisese din abundenfé in toate vegetalele verzi, mai ales in frunze, dar si in cereale, drojdie si produse de origine animala (ficat). Sunt biomolecule termolabile, find usor degradate prin fierbere. Rol biochimic. Formele active ale acizilor folici — THF — se produc sub actiunea unei enzime numita dihidrofolat reductazl, enzima dependent de NADP. Aceste forme active sunt deosebit de importante in organismele vii prin faptul cd sunt coenzime ale unor C; transferaze, enzime ce catalizeazd transferul de grupiri cu un atom de carbon: grupari metil, formil, hidroximetil. Donorii de grupari cu un atom de carbon sunt serina, glicocolul si histidina. Ci transferazele preiau aceste grupari (la Ns, Nio sau la amandoi) si le transfera unor intermediari din procesul de biosintez a unor aminoacizi (de exemplu Metionina), proteine, precum si a ‘unor baze nucleice si nucleotide. Esenfiald este implicarea lor in biosinteza acidului timidilic. - nnucleotida caractetistied ADN. Acizii folici pot fixa aldehida formica si acidul formic (toxici) prin legarea covalenta gi deci stocarea lor sub forma netoxicd pentru utilizarea in procese metabolice. Exist analogi structural ai acizilor folici (Aminopterina, Amethopterina) care sunt utilizati ca agenti tumorali mai ales pentru tratarea unor forme de leucemic, Mecanismul de actiune al acestor compusi se bazeazi pe faptul c& ei inhiba formarea THF prin inhibarea competitiva a dihidrofolat reductazei. Implicit, este inhibat procesul de biosinteza a acidului timidilic si ADN, deci si proliferarea celulelor maligne (celule cu ritm de crestere mult mai accentuat decat celulele normale). Carenfa de acizi folici duce la tulburdri de crestere si gastrointestinale, deregliti de hematopoez. Manifestarea caracteristica a carenjei de folacind este anemia megaloblasti Aceasta este 0 forma caracteristicd de anemic cauzatd de 0 biosintezd redusi a ADN, proces dependent de THF. La femeile gravide mai ales, este forma cea mai raspanditd de carenja de vitamine. La animalele tinere si femelele gestante (caracterizate de o rata inalta a biosintezei ADN) este necesara suplimentarea dietei cu acizi folici gi fier. 2.12, COBALAMINELE (Vitamine B12, Corinoide) Cobalaminele sunt biomolecule foarte complexe biosintetizate exclusiv de citre microorganisme; cle nu se gisesc in plante, Animalele preiau cobalaminele de la microorganismele florei bacteriene sau din hrana de origine animala, Cobalaminele sunt si factori de crestere pentru microorganisme. Structura. Cobalaminele sunt biomolecule cu o structurd foarte complex’, asemanitoare hemului, Nucleul de bazi al cobalaminelor poartd denumirea de nucleu corinic (in cate doud dintre ciclurile pirolice sunt legate direct si nu prin intermediul pungii metinice). fonul central este ionul de Cobalt hexacoordinat. Patru dintre legdturile cobaltului se realizeaza cu cei 20patru_atomi de azot ai nucleelor pirolice. A cincea legiturd se realizeazi cu 5,6- dimetilbenzimidazol iar cea de a sasea se poate realiza cu: + © grupare CN, rezulténd cianocobalamina (preparatul medicamentos comercial, forma cea mai stabil) ~ 0 grupare—OH, rezultand hidroxicobalamina =o grupare—CHs, rezulténd metileobalamina (rol de coenzima) Forma activa in organismul viu este forma de 5’-deoxiadenozilcobalamina (gruparea - CN este inlocuita de 5’-deoxiadenozina). Surse. Cobalaminele se gisesc in hrana de origine animala: ficat, lapte, oud, carne de pore si pui, stridii gi creveti. Spre deosebire de alte vitamine hidrosolubile, vitaminele By2 se acumuleaza in organismul animal in cantititi apreciabile, mai ales in ficat. Necesarul de Bi2 este foarte mic (de ordinul yg) si de aceea organismul animal are rezerve pentru 10-15 ani, chia cazul unei diete integral vegetariene. Vitaminele Bi2, in ciuda structurii lor chimice deosebit de complexe, se obfin si pe cale industrial. Rol biochimic. Formele de coenzim’ Co Biz, 5’-deoxiadenozileobalamina si metilcobalamina, sunt implicate in sinteza metioninei din homocisteind si in transformarea metilmalonil CoA la succinil CoA (teactie catalizati de metil malonil mutaz). Activitatea cobalaminei interferd cu activitatea acizilor folici. In etapa de resintez’ a metioninei din homocisteind (prin transfer de grupare metil) sunt implicati atat THF ct si metilcobalamina. in deficienta de Biz rata transferului de grupare metil este scdzuta si se acumulea7a forma metilati laNs a THF, in detrimental altor forme de acizi folici active metabolic (de exemplu THF). De aceea 0 carenta de B12 induce, intr-un anume fel, o deficienta de folat si este insotita de tulburari ale proceselor metabolice in care intervin acizii folici (de exemplu biosinteza ADN). Carenfa de cobalamina se datoreazi mai frecvent deficienfelor de absorbtie ale acesteia decat lipsei ei din alimentatie. Absorbfia la nivel intestinal a cobalaminelor si trecerea lor in circuitul sanguin este dependent de o glicoproteind, numita “factor intrinsec”. Aceasta este biosintetizata in celulele parietale ale stomacului si are rolul de a lega cobalamina (in stomac) si de a o transporta la celulele mucoasei intestinale. Absenta “factorului intrinsec” (uneori ca si 0 consecinfa a unei gasttectomii) impiedica absorbtia cobalaminelor si determina astfel 0 carenta de vitamind By, numité anemie pernicioasi. Anemia pernicioasi se manifesta prin producerea de hematii anormale, cu viata scurta Carenfa de vitamin Bi> mai determina si degeneriri ireversibile ale nervilor spinali gi periferici care duc la tulburari de vorbire si de mers, La animale se mai produc tulburiri gastro intestinale, stomatite, tulburdri de crestere (mai ales la suine). Vitaminele Bi impreund cu acizii folici sunt factori antianemici aflati_in interdependenta. in cazul anemiei pernicioase (cauzata de carenta de B12), administrarea de acizi folici amelioreaza simptomele. Degenerarile aparute la nivelul nervilor nu pot fi influentate ins de administrarea de folati, ceea ce inseamna cd ele se produc prin mecanisme diferite de cele descrise la anemia megaloblastica Necesarul zilnie de Bi2 este la om de 3 wg crescdnd pand la 6 jg in gestatie si lactate Rezervele relativ mari (4-5 mg) din ficat permit desfasurarea normala a proceselor dependente de Biz chiar cfiva ani dupa o gastrecomie totald, In cazul manifestirilor de carenfa in Biz, aceasta trebuie administratd prin injectii intramusculare. © cantitate de doar 1 pg/zi Bis determina ameliorarea simptomelor printr-o activare imediata si putemnicd a hematopoezei. 2.13. ACIDUL ASCORBIC (Vitamina C, vitamina antiscorbutica) Vitamina C este o biomolecula biosintetizati de cdtre toate organismele vii, cu exceptia cobaiului, primatelor si deci a omului. Acidul ascorbic se biosintetizeaza din glucoza pe calea acidului glucuronic, Organismele care nu pot biosintetiza vitamina C mu dispun de enzima numita L-gulonoxidaza, 2Structura. Acidul ascorbic este lactona acidului 2-en-gulonic, Forma activa este enantiomerul L. on ho—cu acon ACID ASCORBIC Surse. Acidul ascorbic se giseste din abundenti in vegetale (citrice, tomate, ardei, verdefuri, Se intalneste si in organismele animale sau produse animaliere: glande suprarenale, ficat, gonade, lapte, etc. ‘Acidul ascorbic este un agent reducdtor, el se oxideazi foarte usor Ia acid dchidroascorbic, mai ales in prezenta ionilor metalici (vezi laborator) Rol biochimic. Acidul ascorbic, datoritd proprietitilor sale reducdtoare, este un bun agent antioxidant in sisteme hidrofile. El este deasemenea implicat in numeroase procese de hidroxilare cum ar fi transformarea lizinei si prolinei in hidroxilizind si hidroxiprolina (in biosintezacolagenului), in biosinteza hormonilor medulosuprarenali (adrenalina gi noradrenalina). Vitamina C faciliteaza absorbtia fierului in stomac, prin reducerea Fe"' la Fe? , Acest proces este esential pentru asigurarea Fe” necesar biosintezei hemului. Vitamina C creste rezistenfa organismului la boli si infecfi Carenta de vitamind C determini boala numiti seorbut, Aceasta se manifest prin ‘modificari ale tesutului conjunetiv, séngerari ale gingiilor, pierderca dintilor, fragilitatea vasclor de singe, anemie si chiar moarte, Toate aceste manifestiri sunt legate de implicarea vitaminei C in procesul de biosintezi a colagenului Necesarul zilnie de vitamina C. Se pare ci o cantitate de 10 mg asigurd prevenirea scorbutului dar doza zilnicd recomandata la adulti este 60 mg. Vitamina C este deosebit de importanta in special pentru animalele tinere, in crestere. Dozele mai mari, 1-4 g amelioreazi simptomele ricelilor fara a le micsora frecventa. Existd presupuneri cd vitamina C ar avea efect anticancerigen dar nu exist dovezi clare in acest sens. Toxicitatea vitaminei C. Vitamina C consumata in exces se climind in mare parte prin urind gi deci s-a observat o toxicitate acuti chiar la doze mari, Totusi se pare ci 0 mic& parte din acidul ascorbic este metabolizat la avid oxalic care se depune sub forma de calculi renali 2.14, BIOFLAVONOIDE (Vitamina P) Bioflavonoidele sunt pigmenti vegetali prezenti in fructe, inflorescente si parfile verzi ale plantelor. Cele mai bogate in bioflavonoide sunt fructele rosii si negre — fructele de padure- afine, coacize, mure,ete, Din punct de vedere structural sunt glicozide ale unor compusi fenolici ‘numii lavonoide. De exemplu, din aceasta clasa fac parte: rutina, delfinidina, cianidina (afine), hesperidina Rolul lor in organism este de a asigura permeabilitatea si revistenta vaselor sanguine. Ele pot participa la sisteme redox (trecdnd din forma hidrochinonicd in forma chinonica) si pot acfiona ca ecran de protectie impotriva radiajilor ultraviolete. Carenta in bioflavonoide duce la fragilitate accentuatd a vaselor sanguine si hemoragii 22