295 memoria ethnologica wnr.2-3 x febr-iunie w 2002 (An I Cum fi steagu cu verdeata, SE ai, mireasa, naroe Ca_simfnta-n busuioc! ole HODIEA ALBOIU, Tou On, 152 656 NICOARA TIMIS Cerutul miresei Starostele Cinstiti oaspeti, adunati, Stati putin gi ascultai Craigoarei din ast loc Deie-i Dumnezau noroe! afi, mireas8, ziua buna De la stele, de la lun De la frunza cea de fag, De Ia tatal tiu cel drag, De la mama ta cea dulee Care plinge 8 tii duce; De la gridina cu flori, De la frati, de la suroti, De la struy de caraele, De la veri si de la vere oun Naija Fete dep Mara Dale dulce sarutare $i te roags de iertare Pe vremuri, nu prea indepartate, la Borsa, incepind din a doua jumatate a lunii octombrie, pind la jumitatea luni mante, aveau loc sezatorile. Ele se fineau pe i, grupari sau asezari omenest, in zilele de luni seara, miereuri seara si vineri seara, Fetele igi alegeau 0 casi anume, mai mare, se infelegeau cu gazda case aduceau lemne de incalzit intro anumits seara ele lucraw pentru cea care le-a oferit locul Pentru gezitoare. Dup ce cinau,fetele veneau la sezAtoare. Unele cu caiere Ca te ‘duet in alte ear de lind ori de cénepf, altele cu cosale, sau tricot ciorapi si tidnusi. Cele La paint) necunescott, mai tinerele fete erau Tnsotite la gezatoare de mama sau bunied. Luerul Macitatui pe vecie fetelor dura eam pind la miezul nopfi In sezAtoare veneau si feior! EL barbat $i tu soti. Acestia cfntau din fluier, ori spuneau povesti.Gazda casei, om mai in vérsta, —Cresteji fori si infor spunea diferite intémplari si povesti. $i fetele horeau hori frumoase, de dor C4 mie me-mi tebuit $! de dragoste, ori de lume. Uneori,cnd in sezitoare veneau feciori mai Busuioc, te vesejeste tines, etele le horeau hori satrice, ori le aduceau apa si otav8,s& Sf Proms ms Joke SA trdiascd tof aumtasi, Craii cei noi si nanasit creased. De obicei feciorii umblau intr-o sear& fn mai multe gez8tor. In lunele, feciorii cintau si jucau cu fetele dup& muzica interpretatd la fluir. Si-apor tine din toe Dac aveau feciorii de mers i la ale sezitor, ei, cam dup& un ceas, cel Sicaiba fericit novoe! mult dou, igi luau ramas bun si plecau.Fetele ti petreceau, pe unii dine Sarr neta iPS Gacans i, pan jn tind’ sau pant in satrd, apoi igi reluau tucrul, e& asteptau gi alfi —D® Skew Ini 51 a 195 feciori 637 Daca nu veneau feciori in sezitoare, o femeie mai in varstl si priceputa, Micea desetintece de adus feciori $i, dupa descéntecul de adus, nu dura mult Tt pentru aceea este cuvantul 4 se auzeau cum vin fecioni edntand. Pe lang’ horit si joc, im jezttoare se lui Dumnezew imal practicau si alte moduri de a se simi bine. Feciorii luau, uni dintre ci, Si & Maicit Sfinte Preacurate fusele de la anumite fete si acestea trebuiau si sil riscumpere, Plata pentru C8 i trimisul nostru Craigor a-si primi fusul era sérutul. De obicei fusul cra luat de c&tre fecior de la Plin de para si de dor fy eee sew tv capi sulAL rl ea nine $2 lt Simi tel oa pe fi pe gai Bat au ceva se intnpls fone an 9 splat ramos pe fa Era bial co nue fest doar ca ele yet Dag ce cuteir 2 gator fsa gen Ta una date land svesy fee cumseade la bina jeitoure elo 343 oe ct ord ic opt domeas colo tel, Fece for Se aye lng 0 ihe ere oveuroyea msi tne, oo en Fete cre sm Iles doe featoure so ope dn het: Celle ft pcean aes, fe meee fei ert de fa a bio 9 sigue dbe lon In ven Se obiia ca co st auch hornets cu care ces guts coc gi pe cesaepesoae in seroare, Fowl inci, putea, pal sar eiga Bor, aru tea. Dash horn ee push par cea eves If di mins in mini dace pnt a gut gl deo an dep Ganda easel aden fn a pai, fe semen pe on ages pee cle ce grease de Iii Mat scoen 20 cogi de acoper Fete 9 co pees De a zisa la fapta I cale tunga. ‘Colecta PARASCA. FAT, Deses‘memoria ethnologica mr. 2.3 w febr-iurie 2002 (An Il) 296 suflat fn tri pari tare adunat 0 oaste mare Care de el bine-ascultara lara pe noi trei (sau doi - nin.) Mandru ne-o gait $i la dumneavoastra ne-o ariduit; Sa pregitii A. dumneavoastr’ Craiast Si-n mMinile noastre st 0 dat! S-o ducem cu ridicina jn mai frumoasa grading N-o ducem s&_ vestezasca Ci-o ducem st infloreases, Seaducd road’ trupeasca SA nu se mai vestezasen Stiuteai tu, draga, bine Cand ai dat mana cu mine Peste-un blid de gréu curat Cu arvon din bold luat CA dach tsi marita Danturile s-or scurta, ©, vai de-a tale margele Cum -i purta tat cu jele Si mai mult cu vorbe rele; © dati-n siptamang avé o vorbi bun’, ‘Nici mancare, nici o data SB nu-ti fie ne-mputara Ca barbaty nu fii fate SA fe prinzi ck nu te-a bate, ici soaerd-ta nu fiei mama Sa bage de tine sama Ca binele nevestese it serie-un purear sttese Cu coltu toporului Pe comu euptorului Tesi din cast pant-n tinda - ‘Mai mult nu porti tu planchita, esi din tinda pana-afara Mai mult nu esti fata fecioar, esi, maicuja. miresti, La stilpuru vranitii Si te roaga cata soare ritnasi in sezatoare, se culeaw gi dormeay ffi impreund unit Inga ali et era casa si asterutul de mari Atit feel, ct sifevioi, nase dezracauy dormeau imbrécaj. Doar pieparele si sumancle si le puncau de capa’ in toc de perind. Nu se stngea lampa, ci se potolea, iar focul ardea mocnt in ptr, ori in spor. Ftcle gi fecioriperec nu dormeau de Tap, seau la povesti in soap. Fiecare lft fata cits feciorl, aveau ee-i apune, eaten lund gi in stele fy mod decent, st muni audd ont si vad, Teton brat fetele le sinvau, dar mumai ti, Dacd feciorl punea mana pe piepul Teel sau mai la vale, atunei fata respingea gi rsca s8 raména singur Ine perechi avea loc o dragoste cura. Desi dormeau Impreund, cei doi tines jy Partau respect si nici vorb8 $4 ab loc actul sexual inte ei, aga cum redeau uni, necunoscttoi si acestuiobicei, E grew design, creadd nul neavizat,e& ftre cei doi tiner indigostf, dormindmpreun nse ttémpla nimic. Obiceial de a dormi fmpreun, fata cu feciru, in gezitoae era foarte bignit cu 40-60 de ani tn urmé la Borg, inet nici na se putea bénui ck Inte cei doi tines s-arTntimpla ceva, care’ ar pita dragosca cura re Din mai multe motive mu se fntimpla aga ceva. in primal rind Tec Ts pistrau pudiitatea si feta, cum se spunea. Dach fectoral nu era cuminte, um se spunea, ti mergea vestea gi alte fete nu Far mai fi acceplat 38 dloarma in serttoare cu el Dac& 0 fall ar i cedat unui fecir, aceasta imediat ar fi fost discreditat si iar fi mers vestea “el+i de lume™ si nu s-ar fl mritat usor. Domind toi impreund, de fafh cu. gazda casei, chiar cu lampa tras dar Tn semiluming, perechile tebuiau s8 aiba © comportare decent s8 se abind de Ia orice gest care ar da de banuit iar aage atenia gazde, care numai se ficea cd doarme, supaveghindi discret Dacd Se auzea un fognet al finulsi sau o migeare. gazda casei Incepea 38 tusease, acesta find un sema, un averisment pentru cei din eas Fcior care nu se astimplrau erau scogi din cast de fire gazdd si aida nu tmai aveau ee cfuta acolo Desig due flirt uscSuri mu exist AU fest cau fae rare, dar acestea au fost condamnate de ctr: bse. Aste in seztioare puteau st rimind de mas acei fecirl si acele fete care aveau 0 omportare bunt, decent Se dommea sau rdmfneau “de mas" in sezitoare acei tine fete si feiori care aveau © comportre bund. Se dormes fie e8 unit dine tint! rau eparte de cast sau existau intr ei afin 9h aveau de sand 58 se casttoreased. Obiceiul de a rlmine “de mas" sau a. dormi in seaoare avea rept scop a cei doi tines = fata gi feciorul-s8 ab timp s8 se eunoasea mai bin, gi sii descopere rcipoc_atit calle ct si anumite_ fet daca pot'vieui impreund, dacd vor fin stare S8 pun8 bavele une! fami trinice,santtoase Fiecare tinar cunojtea regulile acestui obicei “de mas“ in sezttoare. Fecion dnd ajungea ta vemea de merge fete in gezitor, cu mult act era preght de cde tail siu.1 se atrgea feciorlul atenjia din partes taaui um 8 5¢ comporte, 88 nu ajungh de risine 1 se spunen 38 ibd 0 comportare omencasc,aleas, sit fa de fete, ct si fats de cci ma in VAs Mama ii pregtea faa 38 sie s4 riménd fad cist, st nu ajunga de rusine, <8 va fi vai si amar de capul ei dacd i se itimplt ceva sit is vorbe in sat Respectind sfaturile pArintilor, cunoseénd regulile jocului “de ma sezatoare, tinerii aveau in general o comportare bund. Si aga cum era Borsa de mare, cea mai intinsd ca suprafata si cu cea mai multt populatie asezarile rurale, au fost ani multi fri divorjur, fara familii destramate, Ficind un studiu pe 0 perioad’ de 30 de ani - 1918-1948 - la 0 populatie de peste 12.000 de suflete, au fost foarte putine cazuri de familii destramate. Un caz de divort asa cum era Borsa de intins& pe vai era cunoscut gi comentat de catre tot satul. Asa a fost céndva, Grew asta de crezut “Mipistrica se poate suipe mimoudon Da‘ mimondonu pe ‘mipistrica nu. (moi0d 16 vouvj) Colca STEFAN CAMARASU. Lana, 198