VICTOR BRATULESCU (GHEORGHE NICOLESCU MIHAIL EMINESCU, ION CREANGA 81 d-l SIMION MEHEDINTI SCOALA ROMAN EASCA ARTICOLE POLITICE, AMINTIRI DIN COPILARIE, ALTA CRESTERE BUCURESTI tatCUVANT DE LAMURIRE iatori, preofi si pro~ n aceasti carte, ale In a si ale d-lui Simion ‘Mehedingi ddejdea cit poate se va purcede la © alla seoald, care trebue Ne nostri Mai mari seoalei din Tara ied pot g i dansii aci reazim ilor si stridantilor lor Bune Intr'o alta Iuerare, pe curand, va fi vorba de relatulué profesor Nicolae lorga, des AUTORIT= Mihail Eminescu Articolele: Invatamantul clasic si Educatie si Invatamant Ca si coa de azi, gcoala din wremea Tai Eminescu didea di- plome, scoten slajbasi cutoatecs sf atunci gi acum gi intot eauna, o could adevirata esto’ aocea care, precum arata marele Eminescu, migei Neamul spre miei si producie. ‘Munci in geoala gf in afari de ca tot muni, Mal pufine coll teoretice i mai multe geoli practice: geoli de agricul. turd, de meseri, do gospodirie, de comerf, de ingineria, ete, finanda-se socoteals do mevoile locale gi plstrinduse ext smn cumpina dreapla intre gcolle teoretice gi tntre acelon cu caracter practi. Dupi Eminescu gcoala sovundari txebue si oiba alti pro ferori ici, do mulle ori, of sunt de vin eind gooala mu di oadele apteptate, La aceasta so adiuga politica, al cirei amestee in numirt 1 tnlocuisi de daseali, dupi cum erau sau mu de ,caloare", iuncazk bunalsi mers al scoalei ‘Mal poarti vini, zice tot Eminescu, gf wil dintre mari Aregitori al Térii, care au so pricep la lucrurilo de. geval, ibue gi fac legi la sntimplare. Privitor In inyijémintul clasie, Eminescu aratit e& Limbile react si latin mu dau elevului de Hoes painea cea de toate ilele. Ele pun tnsi in migcare funefinnile eufletesti ale geo- larului,dind indemm pornirilor linesti citre adevir 9i dreptate. ‘Alli oameni am avea daci in geoala secundari sar face ‘mai temelnie si mal cu spor limbile clasige, ajunginds-v6 Ia cctirea de cirfi in aceste limbi,Liceul fpf are rostul Tai ex conllijia do a se pistra calea de mijloe gf de @ nu se altneca nici de o parte nici de alta, Programele analitice proa incireate tngreuiaas pe scolar gi rma dau rezuliato sigure tocmai din aceasti pricins, Invijimintal trebue st fie activ —initativa tavsjarit rebu- ind si porneasea dola ley. Dascil gi elev si luerezo deavalma si em ineufletive, dornici de a afla gi do ai Mimuri atten Tucrari (Blevul sh doreased st coreeteze sf si rezolve probleme, Si se treact dincolo de programa analitict. Si se punt in mis- care elev), Tavigimintal sf me se indrepte mimat citre memorie, Calea fm geosla si fie a Taos pe elev ait cerveteze im mijlocul crs Scopul gcoslet primare si al ested sacundare 9 fie aecla oa sue tm sens national gf moral Cartea de cetire — una in toata fara — dupi cum gindia Eminescu, di unitate do gindive si de simgire, ajutind astiol a intirinea Neamulu, Invatamantul clasic »Dupii ce solicitudinea guvernantilor nostri au dat rezultatele cele mai frumoase pe toate terenurile; dupii ce de ex. bugetul cheltuelilor statului s'a suit n patra ani de guvernare rosie eu 30 de procento ssi mai bine, pe cind Ja condeiele veniturilor se ob- servi o imbucuritoare sciidere, ceea cc dovedeste c& clasele contribuabililor huzurese de bine intr'a- tata meat nu mai vor sit plateasci dari; dupa ce c'un cuvant fara promite a deveni in adeviir feri- citi, ea acel cioban din versurile dui C. A. Ro- setti, ciruia cimasa fi pirea un lux nepermis bea- titudinei sale; dup atdtea si atatea izbanzi, fie'n chestiunea rectificirii granijelor in minus, fie’n ches- Se 7 tiunea isracliti ori a drumurilor de fier, ori a Arab» ‘Tabiei, vedem ci a sosit gi vremea invigimantului public, care pare a se afla in fericita poziie de-a fi atras asupra-gi binevoitoarele priviri ale organu- Jui mult invigfatulai si prin multe academii treeu- tului d. Costinescu. De sigur nici 0 foae mu e mai competent in materie do invifiimant decat acca dirijati de-un barbat al nafiunii, impodobit eu atata invatiturd gi eu atitea daruri firesti, ne mai numi- rind darul cel mai cu deosebire aprejuit de confra- tele Carada, ce formeazi baza operafiunilor sale mereantile. Astfel punindu-se Ia cale trebusoara Bineii Ni fionale, se vede o'a mai rimas nepusi la cale gi Ja reguli chestiunea bincilor scoalei, gi asupra ace- stei_materii se intinde ziarul guvernamental, ba- zindu-se pe studiile Ini A. D. Xenapol asupra inv fméntului, publicate in Steaua Rominici. Dac suntem aga cum suntem, gooalele de grecaste si latineste ne-au prapadit. Invajiméntul real, iati mantuirea, Nu exist? mai mart pricteni ai tnvifdimantalui real decat tocmai noi. In nenumiirate randuri am vorbit despre inconvenientul social al proletariat Ini condeiului, tn nenumédrate randuri am aritat od, dela scoala primarit incepind si sférsind cx univer sitafile, institutele noastre nu produc deedt sute de exemplare ale logofitului Coate goale, care pri mejduegte mersul bazat in esentti pe muned si pe productiune, a oricérei societtfi omenestinn Ce fericire pentru noi, cand vedem acuma ideile noastre impirtisite cu multi buni-voingi de un8 ‘organ att de... ne lipseste intradevir calificativl pentru a insemna eu destuli pregnant pe aprigul apiritor al chestiunilor celor mai populare, Aceastit fericire de a-gi vedea fm sfargit recunos- cute ideile, m ne opreste insi de a releva oarecare Iucruri, cari vor anita cd ideia noastra, adoptati eu atata generozitate de aprigii odinioari adver. sari ai proeetului de lege propus de d. Maioreseu, ca ministra al invifaturilor, are mai multe rédacini si nu se bazeaztt numai pe insuficienfa gcoalelor de greceste si latineste. Inainte de toate, greceasea $i latineasca sit fie de vind ci societatea noastrit merge rau? Milioane de apirite tinere sau wiliput Ta isvorul fecund. al anti- chitait clasice, feird ca sd se fi ivit vre-un pericol pentru desvoliarea lor ulterioard; din contra. Cat dar si fie a cauzi mai adanct, pentru care greceasca gi latineasca si fi avut tocmai in Roma- nia rezultate fatale. Scoala de latineste au produs in Franfa pe un Voltaire, la noi pe d. A. Sihleanu. Cerem iertare ilustrului fost viee-prezident al Ca. merei rosie, i-1 citim alituri un om atat de ,in- signifiant ea francezul mai sus pomenit, dar supe- rioritatea hotiratoare a d-lui Sihleanu in modele de stil, preeum si cercetiirile sale, eu drept cuvant faimoase, asupra Jui Cincinat gi a pochilor, ne im- Punea dela sine aceasta probi a superioritiii cul- turei romane asupra celei franceze buni-oari, ne mai vorbind de cea nemfeascé care nu meritit nici o consideratie in aliturarea cu a noastri. Caltura elasic’ are calitatea determinata dea ereste, ea este in esenfié educativi, $i iatd coca coa 9 lipsit scoatelor noastre pan'acuma gi le va lipsi ined mult timp inainte. A ineiifa vocabule latine pe din afaré, fara a fi patruns de cel adine spirit de ade~ dr, de pregnanta st de frumusefe a antichitafei cla- sice, a inviifa regule gramaticale férd a fi pa fruns acea simetrie intelectual a cugetérit antice, este © munedi zadarnicd, ¢ litera fara infeles. Pixat odatit pentra totdeauna, ne mai putdnds-se schimba, ici apartine unor timpi de mult incheiati, spiritual antichitiii e regulatorut statornic al inteligenei si al caracterului $i isvorul simfului istoric. Dar o dovadi netedd pentru influenta éducatiod © antichitafii e faérd indoialé faptul ca tocmai sta. tele acelea, cari a caltivat-o mai mult, sunt cele mai tnaintate, o& redesteptarea culturii’ in genere se datoreste studiului acestuia, ci fara el n'ar ext sta tn genere o culturd a cétérii. Sau ints’adevi s‘ar putea suplanta Salust, prin Rochefort, scriso- rile lui Cicero, prin telegramele de condoleanti ale dor Mircea, Vintila si Horia? Noi credem oi, eu toata actualitatea producjiunilor geniale ale acestui siinitos gi matur prezent, el ined nu are acea formi pe deapururea determinati, preeum 0 are antichi« tatea. Nict Tatineasca, nici greceasca, mu sunt in ele ingile de vind la relele ce li se atribue. Privite ca cunostinfe, ele intr'adewiir nu dau decdt profesori- lor panea de toate zilele; dar nici nu este aceasta menirea lor. Important este ea spiritul de adevir, ce domneste in cultura fixatit prin ole, sa slapd. neaseii in societate, si de aceea infelegem ca stu: dint lor sé fie meirginit Ia clasele acelea ale so-cari determincazés spiritul public: la. tnvd- latié de profesie, ta jurisconsulfi, ta eler; dar in ceste ramure congtiinta trebue sti fie deplind. Cele- Talte clase se pot intr’adevtr dispensa de cuno- stinfe antichitifii, — cici desvollarea limbei na- fionale, stipdnitd find de sjerele superioare de acelas spirit de adeviér si bine pe care-l are anti- chitatea, va fi un instrument destul de bun pentru desvoltarea inteligenfei lor. Ceeace nu ne convine ‘asa dar in maniera da vedea a organului guver- namental, este confundarea acestor sjere deosebite, este amestecul invafamdntului clasic cx cel real. Sferele trebuese desparfite odatd pentru toldeauna, Precum se desparte facultatea de medicina de cea de drept. Desigur tebuese impufinate Heecle, desigur trebuese seoli reale. Dar numai nu con- fazie si amestec intre sfere cu totul deosebite ale ‘activitafit inteligentei. Scopul practic al invifiiman- tului real e edstigul, ¢ aplicarca cunostinfelor peritra @ cdstiga. Seopul invajaméntului clasic nu este sacesta, Din contra, se presupune toldeauna ci inod- famantul clasic aduce joloase societifei, cari nu stax in absolut nici 0 proportie ca castigul individulai. ‘Manca unui om se poate plati, caracterul, ealtitra lui nici ednd. A judeca un proces de milioane, ¢ poate 0 munca tot atdt de usoard ca si a judeca unal de © suta de lei, dar chestiunea ¢ de al judeca drept si pe unul si pe alt Precum gimnastica desvolta puterile musculare si da corpului 0 atitudine de putere si tinerefé, tot astjel pururea tandra si senina antichitate di o ati- tudine analogd spiritului si caracterului omenesc. Dar, pentru ca aceasté ginmastica morala st se resimtd in caracterul si in spirital public, trebue sd existe clase intregi de oameni, cari so exercite imediat, si anume clasele aceled, cari nu sunt avi- zate la muned materiala. Atunci gimnastica aceasta se va resimfi, vrdnd, nevrand, si asupra celorlalte clase pozitive. Dar avut-am noi oare licee? Cine nu stie ed, pentru a fi profesor de lieeu dupa incalificabila noastrit lege @ instrucfiei, nu se cerea decét absolvirea liceului insugi si depunerea unui concurs ca vai de eapul Ini. Oare latineasca $i gre- coasea sunt de vind ca 0 generafie intreagdé de ig- noranfi — exceptiim profesorii cu studii academice —umple catedrele liceale si gimnaziale, predandu-si nestiinfa lor drept stiinta, ca niste somnorosi fara cocafiune Se pun pe carte pand ce pot trece vrun coneurs, si dupit aceea leagd cartea de gard, nu mai citese absolut nimic $i dicteazd numai an ex an acelas cact vechia si unsuros, unor urechi nou? Latineasea i greceasea e de vind dacé postulanti de rand, ce nu stiu citi $i serie, ocupa functi nnismal instractici publice? Latineaseae de vind daca un reteveist cu patra clase primare, agent electoral de soiut birlasulai Purcel, e sef at diviziei instruc fie in Roménia? La acestea nu e de vind senina antichitate, ei des- voltarea demagogica a societafii noastre. Pana co nu va inceta aceasta, prevedem ei orice coli s’or face — cat de speciale — ele nu vor putea aduce: nici 0 indreptare intr’o societate in care meritul € in porific de a fi judecat de Fundesti, Costinesti12 ‘sau Serurii! $i oare nu vedem aceasta tendenfé ne- fericité Ia aceia chiar cari ax urmat cursuri de stiinfe exacte? Medicii romédni.. cautit funefii, cet esifi din seoale de arte, de meserit, de tehneid, tofi aleargis dupa funcfiuni, salariato de stat, de comune, de judefe! Dar daci in adeviir scoalele noastre de latineste si greceste ar fi fost bune, ce n’am vedea astizi in Rominia? Am vedea cel putin stiinjele istorice inflorind, am avea erudifi. Ei bine, stiinfa, ct se face la noi, se face de rugine, de ochii lumii oa- re-cum, gi de citre barbati cori, intre noi fie zis, nici nau studiat vrio dati in seoalele romanesti, ‘eel putin nu in cele din Romania. D. Cipariu, care stie desigur bine latineasca sa, n’a studiat in. gcoa- ele noastre, Cihae asemenea nu, @’un cuvint nici vunul din invajafii, sau literalorii mai insemnafi, cari indealtmintrelea se pot numira pe cele zece degete. ‘Sa nu atribuim dar exclusiv imprejurdrii, ed se pretexteazi prin seoli a se invéfa latineste si gre- ceste, relele cari risar din desvollarea demago- gicd a societaifil, din ignoranfa noastra si din lipsa de voinfa de a pune capat unor monstruozitati in- ‘compatibile ca secolul in care traim. O fard, a carei linstrucfie se dirijeazé de cdtre indivizi eu cate patru clase primare, 0 fard a carei jurnalism gi egislafiune e reprezentata tot prin asemenea geni nu poate inainta, din cauza spiritului de minciun’, care pluteste asupra tuturor raporturilor, nu insti din cauza cd latineasea sau greceasca i-ar fi pundnd iedicit. 13 Educatie si invatamant Nu stim cum si ne explicim imprejurarea ca, de cht-va timp incoace, apar in foaia oficioas’ propu- neri cari primejduesc inviimintul. Mai deuniizi Fig, 2. — Teel lal Eminescu Gradina Copouslst era vorba de fnvijZimantul elasic, pe care ilustrit confrafi voiau al vedea amestecat ci cel real. Rezultatul fericit al acestui amestee ar fi ci elevii4 war sti nici obiectele anuia, nici ale celuilalt, pre- ‘cum azi, in timpul progeamelor inedrcate, n’ajung si slie nimic cum se cade. O rup pe jranfuzeste, nemfeste, italieneste, dar nu stiu a-si serie si vorbi limba lor proprie; invafé din carte organografia plantelor si nu stin deoscbi o planta eriptogama de tuna janerogamé, un burete de 0 floare. De mirare nu &, clei nici projesorii lor n’an stiat uneori. Astfel — ex omnibus aliquid, ex toto nihil — apuednd din toate cite cova, dar nest supue nandwsi memoria la invdfatura pe de rost a mii de ccuvinte neingelese, clevul roman se distinge eu drept avant prin lipsa de interes pentru invagitura. De unde sé-si iba profesorit nul an in cele mai multe eazuri, de unde 8d aibé inbire pentru obiect, cand asa numita da- lorie ce si-o implinese invafatorit eu el, consist in minimut posibil de leclii predate, eénd, afard de rare exceptiuni, mai tofi sunt lipsiti de acea sete ide a ajla insist adevirul, care caracterizeazd po oa- menii de sting? Astjet la noi, ca la nealfii, se’nvafs carte, nu pentru ea insdsi, cu acea vioiciune de ‘concepfie, cu acel entuziasm care se afl la tincri- mea i in corpal didactie al altor {ari, ci pentra @ trece cat se poate de repede prin toate clasele, a face tot atat de repede gi superficial dreptul la vr’o facultate oculta si a intra eat mai curdnd intr'un post. Pentru a mai scurta din calea liceului, s’au Jintemeiat scoli private de aportare, in cari elevii se deprind a aduce rispunsurile Ia cestiunile de Dacalaureat. A explica cum toate acestea nu pot avea de rezultat decit Limpirea inteligenfel, « ex- un asemenea interes, ednd 15 plica do co dela 0 seoati se cer yn malte, of mult ‘mon malta, sed multum", de ce temeinicia celor Stiute i puitrunderea de ele & mai preferabild unei homistuite malfini de euvinte; ar insemna tn fine, «serie un intrey tratat de psicologie, cecace deo: camdaté:nvavem de gind. Caracteral insi al anci seoli bune © ea elevul si invefe in ea mal mult dlecdt i se predi, mai mult decat slie insusi pro- jesorul, Odata interesul inteligentel trezit pentru bieete, odati simirile si judecata deprinse la ob- servatie, lecul ajunge prin proprie gindire la rezultatele cari nw stau in earte, Dar sit last deoasta; destal ci scoala war trebui sa fie 0 nage- Zio de cunostinfe strdine, ei 0 gimnastied a intreget indioidualitiji @ omului; eiewul, nw un hana care-si incarcé memoria eu saci de coji ale unor idet str ine, sub cari gome, ci un om caresi excrcitd toate paterite proprit ale inteligenfet intdrindu-si apara- {al intelectual, procum un ginmast igi imputerni- cesle pind’n gradal cel mai mare aparatul fzic, fie’ vigoare, fie'n indemdnare. Aci vorbim, se ’nfelege, do invifimintul educatio din seoalele primare si ssecundare, na ide universitafi. La cele dintdi me- todat de predare e Incrul de capetenie; la univer- sitdfi metodul e iridiferent, céici aci se cere stiinfa si hnumai stiinfa. $i aci va rémane o mare deosebire inire profesoral spiritual eare siie si-si intereseze lrul pentrs asspriologie de ex., pe cdnd altut ru va fi-capabil de ai interesa nici pentra frumoa- sole litere; dar totusi esenfa universitafit rdméne a, absiracfie facind ide orice alt scop; pe ind esenfa celorlalte scoli ¢ eresterea.16 Dar venim la noul atentat al foii oficioase asupra tnvifiimdntului, ‘Nu s’ar putea — dupa pairerea ,Romanului* — ca fn loc de carte de cetire, care euprinde ,poezii gi istorioare morale", si se puni in mana elevilor un tractat popular de agronomie? De ce nu? $i unal de eismirie si de rotirie, dar nu va mai fi carte de citire. Datwsi-a organul guvernamental cénd-ca seami de ceiace este 0 carte de citire pentru cla- sele primare, 0 carte in care se cuprind descrieri ale férié proprii, istorisiri din trecutul ei, earacteri- zarea personajelor mari ale poporului, bucifi de Hiteratara populard gi de arte? O curle de citire nue numai o encielopedie najionala; ci dact & bund si cu ingrijire luerata precum at inceput a se luera, ea revarsii in mii de capete aceleasi cuno- stinje, fird de nici 0 sild, cici nu se’noafit pe de rost; ea inspird la zeci de mii de cetifeni viitori aceeasi iubire pentru treeutul si brazda pam tului lor; ea preface, dupa 0 justd observatic, 0 masit de indivizi, ce se’ntdmpla a trai pe acecasi bucati de pamant, intr’un popor ce menfine o {ard. Tendinfa generald in scoalele apusené e de-a in- Tocui toate cartile speciale de studiu din gcoalele \primare prin cartea de citire, ciici aceasta din urma a deplintt libertate metodului. Cirfi speciale cata sé cuprinsé definifii stricto abstracte: cartea ile citire e prin natura ei deseriptiva. Se deserin toate in ea, deci se vid toate cu ochii minfii. A preface © carte neapiirata educafiunii tinerimii, neapiiratis pentru cultura limbii materne, pentra istoria gi geografia farli, pentru variile canostinfe ce trebue 7 8d le aibi un om, intr’o carte special de agronomie, € 0 adevarati orbire .Sit nu se uite cd aocastd carte Fig, 8. — Tela tut Eminescu In tuna Met de citire na se’nvafd pe de rost, ed secretal com- punerii ei e de a fi inleresant serisi, conforma cu18 nivelul de infelegere al copiilor, si ed ea ti ereste si instrueste pe acestia in mod liber, fara a-i obosi. Prin varictatea materiilor, ea da libertate elevalui \de a fi atras cu deosebire de-o seamé din ele: unal va citi ex placere articole de stiinfa naturald, altul wpe cele istorice, un al treilea pe ople geografice: pentru fie-ce predispozifie intelectual innaseuté € edle ceva in ea. Noi mu zicem prin asta ci nu trebue si se’nvefe agronomic. O carte bine gi infeles scrisit asupra materiilor agronomice © de neapiirati necesitate pentru scoalele rurale; dar pentru aceasta nu tre- buc a se sacrifica scopul educatiunit nafionale, pe care-l urmiireste cartea de citire gi pe care in firile apusului La gi ajuns. lon _Creanga Dascitul in sine twebue si aibo tnsusisi deoschite: a fie fom do ispravi, bun Ia suflet, muncitor gi iubitor de mane’, ‘Sx Tucrase printne ‘mu mural ia gooali gi pe gcolasi doprind eu lucrul de folos obstese, Voinfa mamei. Ex yede in vitor gi tm acest scop Sgi prog: teste copii, Casa pirinteasei prin oa insigi esto 0 geod pentru copil, mai ales cind sunt mai mulfi, In aoest caz ef ‘eapiti © mai bund erestere, flecare deprinzinda-se de mie si respecte pe cel mai mare, dup’ eum ool mai mare devine, 1m chip firese, ccrotitorul fratelui mai mie. Supravegheres esto mal ujoari, Coi mari gtiu si se fereasci de uncle apur ccituri pe care Tear putea imita feagti lor mai miei, Copil esto mumai ochi gi urechi, Nimie mici sap Roadeie tnvdfaturil, Cartea tiaduce mingiere. Vietile sfin. filor, carte de eotine pentru tofi: gi pentiu cet miei gi pentma Portal national in scodld So Intipirese adine in sufletele copiilor euviniole rostite dle easpeti do frunte, care tree af vad scoala uncor, Ce idealuri da viagi isl fiurese copii Lupla intre scoala teologies veche si tntre programa ana- lived cerati de vreme. Cova axitmetics, gongrafie, cosmogra- fie $i allele cate trobuin ai se adaoge,20 Invattara se face cu rost $i eu tafeles iar pedoapsa o# Ditain este tnlocuité prin bataia ex vorba ‘Sa bat cu vorba?), $i pirintele Toan de sub deal, Doamne, ce om vrednie gi cu buniitate mai era! Prin indemnul siu, ce mai de pomi s'au pus in finterim, care era in- gridit cu ziplaz de barne stresinit cu gindili, si ce chilie durati s’a facut Ia poarta bisericei pentra scoali; s'apoi sii fi vazut pe neobositul pirinte eum vimbla prin sat din casi In casi, impreuni cu badifa Vasile a Hioaiei, dascilul bisericii, un hol- teiu zdraviin, frumos gi voinic si sfituia pe oameni ‘sii-gi dee copiii la invifiiturd. $i unde nu s’au adu- nat 0 mulfime de bitefi si fete Ia gcoali, intre cara ram si eu, un biet priziit, rusinos $i fricos gi de umbra mea. Int’una din zile gi chiar fn ziua de Sfantul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la 0 elaci de dres drumul. Se zicea ei are si treaci Voda pe acolo spre miniistire. Si bidifa Vasile n’are ce lucra! Hai si noi, ma biti, si dim ajutor la drum, si mu zicd Vodii cand va trece pe aici, e& satul nostra © mai lenes decat alte sate. $i ne Iuim noi dela scoala si ne ducem cu tofii. $i care sipau cu caz- malele, care cirau cut tiraboantele, care cu eirufele, care cu covaijile, in sfargit Iuerau oamenii cu tra- gere de inima. Tar vornicul Nie’ a Petriedi, ew paz- 41) Cu toate acestoa Creangi bate ox nviaua, in practiod ‘Kind gi pentru una gi pentru alte, 2 nicul vitimanul gi cAfiva nespilagi de mazili se purtaw printre oameni de colo pana colo. Nu sti alfii cum sunt, dar eu,,cdnd mi gandese Ja Tocul nasterii mele, 1a casa piirinteasei din Hu- mulesti, 1a stalpul hornului unde Jega mama o sfoard cu motocei la capit, de eripau mafele jue candu-se cu ei, la prichiciul vetrei col umuit de Fg, 4 — 4Bojdeuco" din ts In scons condo wat Crangd. Alt primes pa Eninscs ‘care mii fineam eind incepusem a merge copicel, Ja cuptiornl pe care mi ascundeam, dnd ne juc noi biiefii dea mijoarca, gi la alte jocuri si jucdrii pline de hazaul si farmecul copilixese, par’ei-mi salt si acuma inima de bucurie! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cdci, si pirinfii gi frafii si surorile imi era sinitogi, gi casa ne era indestulaté, copiti gi22 copilele megiesilor era deapururea in petrecere cu noi, gi toate imi mergeau dupi plac, fir leae de suplirare, de par’eit era toatii Iumea a mea. Si eu eram vesel ca vremea cea bund gi sturluba- tee si copiliros ca vantul in turbarea sa. Si mama, care era vestiti pentru nizdniviniile sale, imi zicea cu zambet uneori, cdnd incepea a se ivi soarele dintre nori dupii o ploaie indelungat nlesi copile cu paral bilan afari si rade la soare, doar s'a indrepta vremea', Si vremea se indrepta dupa rasul meu... Stia, veri bine, soarele eu cine are de-a face, et eram feciorul mamii, care si ea cu adeviirat plia # face multe gi mart minundi: alunga nourit cei negri de pe deasupra satulai nostra i abiitea grindina in alte pirfi, infigind toporul in pimint far, dinaintea usii; inchega apa numai cu doud picioare de vaca, de se incrucea lumea de mirare; bitea piimintul sau piretele sau vreun lemn, de ‘care mi paleam Ia cap, la mand sau la picior, zi- cand: Na, na! si indati Imi trecea durerea... Cand vuia in soba ticiunele aprins, care se zice ci face a vant gi vreme rea, sau cind fiuia ticiunele despre care se zicea, cil te vorbeste cineva de réu, mama i mustra acolo in vatra focului, sil buchisa eu clestele, si se mai potoleasei dusmanul; gi mai mult decat atata: oleaci de mii venea mamei Ja socotealit citutitura mea, indati pregiitea eu de- getul imbiilat, puting tina din colbul adunat pe ospasul incilfirii; ori mai in grabi Iua funingene dela gura sobei, zicdnd; Cum nu se dioache eil- eéiul saw gura sobei, aga si{ inu mi se dioache 23 copilagul!" Si-mi faicea apoi cite un benchiu bo- ghet in frunte, ca si mu-si pripideasci odorul altele multe inci ficea. ‘Aga era mama in vremea copiliriei mele, plina de ‘minuniijii, pe cat mi-aduc aminte; si mi-adue bine aminte, eici brafele ei m’au leginat, cind fi su- ‘geam fifa cea dulce gi mi alintam Ia sinu-i gin- gurind gi uitdndu-ma in ochii ei cu drag! Si singe: dlin singele ei si came din carnea ei am imprumutat: sia vorbi dela dinsa am invifat, iar infelepciunea dela Dumnezen, efnd vine vremea de a pricepe omul cei bine si ce-i ru Ce-i pasii copilutui, cand mama gi tata se gandeso la neajunsuirile viefii, 1a ce poate si le aduck ziug de maine, sau ci-i frimanté alte ginduiri pline de ingrijorare. Copilul ineilecat pe biiful siiu, gandegte cit se aflii cilare pe un cal de cei mai stragnici, pe care aleargi cu voie bund, gil bate cu biciul $i strumeste cu tot dinadinsul si riieneste 1a el din toati inima de-i ie auzul; si de eade jos, erede ci a trantit calul, si pe bit isi descarcd mania in toatii puterea cavntului. Aga eram cu la varsta cea fericiti, gi aga ened a au fost tofi copiii, de cand ii lumea asta si pa méntul, micar si zed, cine co-a zice. Cand mama nu mai putea de obositis, gi se lisa cite-oleack ziua sit se odihneasci, noi biiefii tocmai atunci radicam casa in slavi. Cand venea tata noaptea dela pidure din Dumesnicu, inghefat de frig si plin de promoroa ii uci in spate pe intuneric. Si el, cat era de ostenit,24 ne prindea cate pe unul, ca la baba oarbi", ne ri- dica in grind’, zicdnd: ,’tata mare! si ne siruta mereu pe ficcare. Iar dup ce se aprindea opaiful gi tata se punea sit minance, noi scoteam mafele de prin ocnife si cotrufe, gi le flocitiam, gi le smotreany dinaintea lui, de le mergea colbul; si mu putea sciipa bietele mafe din maincle noastre, pani ce mu ne sgiriau gi ne stupeau, ea pe noi. — Inca te uifi Ia ei, birbate, zicea mama, si le dai paidle! agai? — Ha, ha! bine van mai fiicut, Pughibale spurcate ce sintefi! ci nici-o lighioaie mu se poate acitia pe lang casi, de siul vostra. Tao’ daci nu vam siicelat astizi, facefi otrocol prin cele mage 51 dati la om ca canii prin baf. Acug ieu varga din coardi, gi vi eroiese de vi merg pe- tecile. — Ta lasii gi tu miti nevastii, lasti-i; ct se bucurd de venirea mea, zicea tata, dindu-ne hufa. Ce le asi: Jemne la trunchint sant; slinini gi fain in pod este deavolna; brinzi in putin, asemenea; cure- chiu in poloboe, slava Domnului! Numai de-ar fi siinitogi si miindnce si si se joace acum cit is mititei; ci le-a trece lor zburdaciunes, cénd or fi mai mari si ior lua grijile inainte; nu te teme cf wor scipa de asta. $? apoi nu stii ci este 0 vorbi dacii copil, sit se joace; dacé-i eal, si tragd, $i i popd, sd citeascd. — Tic omule, zise mama, aga fi-i a zice, c& nu gezi eu dansii in casi toatitziulica sii scoaté peri alb manca-Lar pimantul si: ince, Doamne iarti- mi! De-ar mai veni vara, si se mai joace gi pe- afari; ci m’am siturat de ei ea de mere pidurefe. 25 Cate dracirii le vine in cap, toate le fac; cand in- cepe a toca la biserici, Zahei al tu cel cuminte fuga gi el afard gi incepe a toca in stative de pa- rae pirefii casei si dudue ferestrile. lar stropsitul de Ion cu talanca dela oi, cw clestele gi cw vitraiul face o hodorogeala gi un tarabont de-fi ie auzul: ‘apoi isi pune cite o foal in spate gi citewun coi de hartie m cap si cinta ,aliluiia si Doamne mi- lueste, popa prinde peste“, de te scot din casi. Si asta in toate zilele de cate dowi, trei ori, de-fi vine cateodati si-i cogesti in bittaie, dacai sta si te potrivesti lor. — Poi, de, miti femeie, tot esti tu bisericoasi de s'a dus vestea; incaltea siau ficut gi biiefii biseric& aici pe loc, dupa cheful tiu; micar intr biserica in casi, de departe ce-i.. De-amei punefivvit pe facut privigheri de toatii noaptea si parascovenii cate vi place, mai baiefi, dacd vii voia sit vi dea mit-ta in toate zilele numai colaci de cei ungi ci miere dela ,,Patruzeci de sfinfi gi coliva eu miez de nucé. — Ei, apoi! minte ai omule, mi miram eu, de ce’s si ei asa de cuminfi, mititeii; ci tu le dai nas gi le fii hangul. Ia priveste-i cum stau tofi tre $i se witi fintd in ochit nostri; par'ed au de gand ‘sd ne zugrdveascd. Ian si-i fi sculat la treabi, »/apoi sii vezi cum se codesc, se drimboiese si se scli- fosese, zise mama. Hai! Ia culeat, bitiefi, ei trece noaptea; vous ce vi pasi, cand avefi de mincare sub nas,26 $i in ziua de Pasti am tras un ,Ingerul a gat Ia bisericd, de au rimas tofi oamenii eu gurile eiscate la mine. $i mamei ii venea sii mi inghiti de bueutie. $i pirintele Toan m'a pus la mast eu dansul si Smirindita a cioenit 0 mulfime de oui rogii ew mine. $i bucurie peste bucurie venea pe capol meu. Tar la invierea a doua, ma mia mai mers aga de bine; céci toate fetele din sat viind Js biseriet si unele din cle fiind mai dricoase, cum au dat eu ochii de mine, Je-a bufnit rsul si au inceput a-mi ziee: Tunsul felegunsul, Tunsul felegunsul, Cainii dupa dansul! Nui riiu, mii Stefane, si stie gi baiatul tin 0 Teaeii de carte, nu mumai-decat pentru. popie, cunt chiteste Smaranda; ec gi popia are multe niicdfale, © grew de purtat, $i decdt na fi cum se cade, mai bine sd nu fie. Dar cartea ifi aduce si oarecare iningdiere. Eu si mu fi stint a coti, de mult ag fi finnebunit, cite am avut pe capul meu. Insii deschid Viefile Stingilor si vid atatea si atitea gi zi Doamne! mult ribdare ai dat alesilor tii. Ale no stre sunt flori la wireche pe Iingit cele ce spune in cirfi. §° apoi sii fie cineva de tot bow, inci mi este bine, Din carfi culegi multa infelepeiune: gi la drep- tul vorbind, nu esti mumai aga o vaca de muls pen- tru fiecare. Baiotul vid ci are finere de minte; gi 27 numai dup cdte a invijat, cdnti gi citeste cat se poate de bine. Fig, 5, — Cava parnteorcd dla Huma Vedore din fot, La 1852, in ziua ednd s’a sfintit paraclisul spita- lului din “Targul-Neamfului gi s'a deschis scoala domneasci de acolo, cu impreund eu alfi bi isonari ai bisericei, stam aproape de Ghica-Vods, care era fafi la acea serbare, Inconjurat de o mu fime de Tume gi nw ne mai situram privindu-l. el frumos la chip gi blind cum era, viizandwne pe mai tofi dea réndul imbricafi eu edmesuico ‘usute eu bibiluri si albe eum e helgea, cu bondife mandre, cu ifari de figae si incifafi cx opineut2, spilafi curat $i pieptinafi, cu rusinea zugravita in Jaf $i cw frica Tui Dumnezen in inimd, aruned 0 privire parinteasca spre noi i zise: — lata copii, scoala gi sfanta biseric’, izvoarele28 mangfierii si ale fericirii sufletesti; folosifivi. de le si vi luminafi, si pe Domnul liudasi! Aceste vorbe rostite din gura domneascit au bri dat adine inima norodului adunat acolo, si fara intarziere scoala s'a umplut de biiefi doriti de Snvapiturd, intre care eram si eu, cel mai bun de harjoana gi slivit de lene, lenep far piireche ma facusem, cici mama, dupa eAti minte avea, nu se indura si m& mai trimiti acum nici la 0 cof do ‘api, numai sii invif carte si si mi fae pop’, ca Pirintele Isaia Dahw profesorul nostra, Bun mai era si pirintele Duhw, cand se afla in toane bune, Dumnezett sil ierte! Pus-a el biiefii in randuiala, cum nu mai vazusem pani atunci; cumpira-ni el vara, din banii sii, cofe de 2meuri gi fel de fel de puricale, de ni le da si mincim, gi mai in toati Sambata ne incirea no droagi’ de-a Mandstirei- Neamfului si ne ducea la stirefie si dim esamen dinaintea Staritului Neonil, un bitran olog, care ne sfituia eu dubul blandefei si ne finem de ceaslov i psaltire, — Caci toate celelalte invapituri, zicea 1, sunt mumai niste ereticii, care mai mult amirase inima si tarburd sufletul omului. Dar fosta seris pirintelai Duhu sii mu asculte in totul sfaturile cu viosului starif, ci si ne invefe gi cate oleaci de aritmetici, de gramatic’, de geografie gi din toate ‘ete ceva, dupa priceperea noastra, data venind parintele Dub suparat foc dela ministire, ne dete Ia regula de tei, tenfa urmit toare: — Dac 0 para Iuati pe nedreptul fi. minanci © sutit drepte, apoi gase mii de lei, leafa mea pe an 29 care mi-a oprit-o stariful Neonil, pe nedreptul, cite parale drepte vor ménca dela Manistirea Neam- ful ; Doutzeci si patru milioane de parale, cinstite parinte, sau gese sute de mii de lei, rdspunse unul dintre noi cu crida la tabelit. Mulfi listindu-gi nevestele cu cite doi-trei copii casi in creerii munfilor, venise la Folticeni si se pricopseascd de invifiitura... S’apoi carte se invifa acolo, nu glumi: unii cantau la psaltichie, colea, cx ifos: Ison, oligon, petastt Doua chendime, hamili, pani co nigugeau ca migarii; alfii dintr’o raisu- flare spunea cu ochii inchigi cele geapte taine din catechismul cel mare; Gatlan se certa si prin somn, cu uriagul Goliat; mustiiciosul Davidiea dela Pir casa, pana tipirea 0 miimilig’, mantuia de spus pe de rost, repede gi fara gres, istoria vechiu- lui Testament de Filaret Seriban, imparfitt in pe- rioade, gi pronumele conjunctive de dativ gi acuza- tiv din gramatica Tui Marculescu — Mifi-i ni-vi-li, me-tedl-o, ne-ve-i nevertle, mifii ni-vili, Ce-a fi aceea, duci-se pe pustii! Unia dondaneau ca nebunii, pani-i apuea amejeala; alfii o duceau numai intr'un muget, cetind pani le pierea vederea; Ja unia Je umblau buzele pared erau cupringi de pedepsie; cci mai mulfi umblau bezmetici gi steteau pe ginduri, viizind cum igi pierd vremea, 51 numai je; me-te ilo,30 oftau din greu, stiind cite nevoi ii asteapti acasi, Si turbare de cap si franturd de limba ca la acesti nefericifi dascali, nu mi s’a mai dat a vedea; cums plit mestesug de tampenie, Doamne fereste! Dea mai mare dragul si fi privit pe Davidica, flaeiu de munte: cx barba in furculifi si favorite frumoase; cu pletele erefe gi negre ca pana cor bului: cu fruntea lati si senina; cu sprincencle stuc foase; eu ochii mari, negri ca murele si scantei tori ca fulgerul; cu obrajii rumeni ea doi bujori, nalt Ia stat, lat in spate, subjire Ja mijloc, mlidios a un mesteaciin, ujor ca o cdprioard gi rusinos ca © fat amare, Dumnezeu sa-l ierte! ea n’avu parte si se preojeasci; a murit, sirmanul, inainte de vreme, innecat cw pronumele conjunctive, peri-tu- lear fi numele si Je piard, ci au mincat juvaer de fliciu! Svapoi in asemenea seoali, mai mumai barba gi Punga, bat-o pustia, te facea si ealci a popi. D'apoi lui Tritsnea, siracu, cei pifea sufletul cu gramatica! Odatit imi zise el plin de mahnine: Stelinescu (cici aga mi numeam le Folti ceni), astici nu mai mergem la scoala ea mu sia tabla si vreau sit inva pe mane la gramatics. Ma rog fie, hai cu mine la edmp spre Folticenii-Vechi; vom invija impreund, sau eite unul; ew Ia grama- tid gi tla co vreas apoi mic uscule, i vedemy nu s’a prinde si de capul mew ceva, Las? e& nici Ja colelalte nu prea pot invita, eu slova asta nowt care-a esit; insii afurisita de gramatied imi seoate peri albi, trisnio-ar fi so trisneasci! Pared ai 31 ce face cu dansa Ia biserick? Dar daci se cere!... ‘Am s'o ieu gi eu din eapit, si poate cu tine, care ‘ai trecut pe la piirintele Duhu, si mi pot deslusi. Fiinded la Folticenii-Vechi era ceva mingdiere pentru mine, mi potrivese lui Trisnea gi ne ducem impreuna. Si era un ger uscat prin luna lui Noem- vrie, gi bitea un vantigor subjire in ziua accea, de-fi frigea obrazul! Cum ajungem la emp, Tris nea se tologeste pe-un hat, gi incepe la gramatici din capit, intrebarea gi raispunsul intai: hitrebare. Ce este Gramatica romana? Raspuns. Gramatica romani este arta ce ne in+ vata a vorbi gia serie o limba corect. Tar In alta edifie: — Gramatica este o invifituri ce ne arati modul de a vorbi gi de a serie bine intr’o limba. Asta:i asta; din ceaslov si psaltire, si acele bal- iujite rau ca vai de ele, si treei la gramaticd. $i nei ce gramatica! Nu ea aceste de acum, pusderie de gramatici: uncle ,,rafionate", altele ,desvoltate* gi ficsite de ycomplimente care, trebue spus fird compliment, ifi explici.. pana ce nu se mai i elege nimica; adied ficute anume pentru copii, de se jouci cu dansele, de usoare ce sint!... Insi ce folos! Peste Trisnea n'a dat asemenea noroe.... si umble fntr'ales... El, piciitosul, uitali-vi, ce fel de gramaticd trebuia si invefe: ,,Artea, coreet, intr’o limba; silabit numim un sunet deplin, simplu sau compus cu una din consune, sau gi ca mai multe consune; care ins si se pronunfe cu o scoatere32 de voce". Iar fn alta edifie: Prin silabi infelegem rostitura unei pirfi de cuvant® §. Ei, ei! deacum dregeti ,vocea" si descurci-te, mii Trisne, dack pofi. Jar la a treia pagink indaté Ja alt niisbatie, Intrebare. Cite pirji are gramatica roménd? Raspuns. Gramatica romani are patru pirfi, care sunt: 1, Etimologia. 2. Sintaxa. 8. Ortografia, si 4. Prozodia, Intrebare. Ce ne invatii fiecare din pirtile neeste? Rspuns. 1. Etimologia, ne invafi a cunoaste pir- file vorbei, adici analizul grama- tical, 2 Sintaxa ne invafa a lega parfile vor- bei dupa firea limbei noastre, a- died sintesul gramatical. 3. Ortografia ne invafi a serie bine, a- click dupa regulile gramaticei. 4, Prozodia ne invafi a aecentua sila- bele gia le rosti dupii tinea cuvin- telor gi seopul ce-l avem in yor- Dire. Ton Creangi core dascilului si vind eu exemple, si 30 faci po deplin Injelos do elevi. Mop Ioan Routa se pare ei vine toomai cao pila in acest scop. Seoala trebue 44 se indreple cite gindirea copilului, pe care sicl indrumere Ia fapte. [La claselo de incepitor! sh fie pusi lnvititerii esi mal Aestoinic 33 ; Dascilul oi se ferensei de a fi oriedt de puin nedrept eu | elevt ati. Copilul te cintizeste atatal, Programa analitcd si na fie pron incireat, dar nici prea ‘goald. In jeoala do tnvalator! urmati de Creangi — el era lev insurat — a avut ca daseal de pedagogic pe Tita Malo- rescu, Programa analitica a acostei geoli cuprinden: relig pedagogic, gramatict, aritmetics, cosmogealie, fzies, muzied vocal Fig, & — Cota din Humuleyt, In core o eopilaat Croangts Bdocaloral si so socoteasc el inausl eley; el trbue si fey ‘in acelast imp, ca wn parinte eu elevii sil, jar geoala (clase) | sisi fie ca gf Yami Edueatorul si sponi copillor adevirul. El trebue si fio otust un diback ealgueitor al minfti copia, Inoifdindntal s& ni seami de partea loculul in care tmiogte copilul © bund intatic ora, intre altele, Tera de cipetenie in scosla primar unde era invijitor Creangi. 834 El pornia dela bumal Jui simp. Facea leet fart do carte. (Las’ e& nicl mw prea erau manuale) *). ‘Se folosia de miei daruri Ia lei, pe care 1é faeon elevilor: Tuauri de mincare, medalii gi altele. “Avea mild de animale, grija de ele pe care trebue sit o vada un clev dela daseslul Iu, Este de pirere ca si scriom intocmai cum vorbimy fri radaosuri de Tiere (consonante sau vocale), care mu se rostesd Seopa scoalet esto si facd oameni de ispravit gi bunk NNietun ac dela Jidant" Dascilul si se jereasca de cidea tn capeanele polit. cenit. Politica abate pe dascdl dela chemarea lui"), Crom este dascital ieslt din scoala satulu EL gi-a facut studile 1a varsthfnaintata, ea si ajungh invaitor. In clasd, fa invttdtor, « purlat haind preopeasca, A Tost yaran dintr’s Tucata gi totodata aparitor ab {Granului fata do streini. EL ste in graiul poporului, gindind si sim{ind ea Neamal din care face parte, Ro 4) Cale fieule de Creangi, ia iovirigio cu ali, © cotire si abesedarul, na sunt nici ele din cele mai bune, 2) Cu toate agostea of Tasusl a inteat ia Iuptele politi, ba a gf sulerit do pe urma politcal, (A fost suspendat dela ated; tot astfel si Eminescu din postul de revizor scolar, ba chiar sf Maloreseu). ducapia, cum se face ea tn present, ¢ res, O indreptare @ cf ar putea ai vink prin mam roots incafatort $i agronoms". «Alta crestere» de del Simion Mahadintt Parfile de seami din aceasti carte, Riri schim- bare), — cw’vorbele autorului. Au fost agezate in doud grupe, dupa felul lor, ‘spre o mai ugoard finere de minte. Totodata pentru a putea fi mai bine adancite eu mintea. Svau trecut unele nedumeriri si intrebii torul, daci are, mai poate aduce gi el altele. Ceti- I. Critica scoalei din prezent In geoala de azi so sti mai mule, mu so Iucroazi, (Absol ventul mu so pricepe mal la mimic). Vina este a Status (Ministerul afure oamenii po eare ar trebui sic eiba). ‘Seoala nu di deprindert (caracter), ci certificate de absol- vine, Scoale primare, gcoale de cotire, Nu a ceti este rostul vie 1) Cee pus intre ghilemele,36 In gridincle frébeliene © trandiveali (numai joc), caricatura, + mats worbase yin gooalcle secundare ¢ mai multi vorbiirie’. jin scoala primara copilul invaja de toate si nu salege cit nimic*, ; Clasa e ca o cused, Seoula este in multe privinge un fel de casi de chin"). »Din toate scolile bolnave, cele mai vinovate sunt cele sitesti, care dau plugarilor vorbe in loe de fapte’ : Cultura generale de obiceiu o amigire gene- yNumitrul celor care citese cu femein © foarte yMetoda sfaturilor e cea mai sarbiidi 51 mai stearpii dintre toate". jLucrul de azi din scoale este numai o inchipuire. Se invafa fizied, botanie’, atitea; dar bietul copil ru poate si dreag 0 sonerie, nu ¢ in stare si alto- aged un pom, ete. ete." ,Copilal, in familie, era un miemuncitor; in geoal serie, citeste 9i prociteste. Legumele, pomii, burue- nile i florile, pe care lea seminat si ingrijit im jgradini, acum (in scoala) Je invatii pe de rost, dupa figuri tipirite ori ficute eu ereta pe tabli. Din muneitor, totdeauna destept, el ajunge scolar, adici ascultitor plictisit, ba uncori adormit*. 1s gi el impotriva. gcoalel. Campi despre lecile’ de grax 1) ,Creanga sta pl rmestegug de tdmpenic! — spane rmatied, pe cane lo-a apucat In eopilixia 37 »Serisul, cetitul si socoteala ajuti numai jumi- tatea stingi a creicrului“, »Numai ciiugia invaj minte pe edrius, expe- »Munca desveleste darul din ereieral cuiva mai degrabi decit © mie de cir Caxfile si foloseased elevilor numa in a-i limuri, cand ei intampina greutafi in munca Jor. Ele sti fie de ajutor, dar nu scop". »Vieaja cere si lucrezi, mut si citesti ori 58 serii ‘mereu gi si caleulezi* Stiinga fri experimentare este un pericol". nEdison, fost vanzitor de sire, muncind mere, @ nascocit mereu, pe eind atafia, mii si mii dintre ceei care mereu citese, n’au inventat miei micar fa- bricarea unui ehibrit* nlnventatorii n’au fost totdeauna mari ciirturari (pagina 204). Gogu Constantinescu, Roman, a niis- cocit un tun care arunca 0 bombi de 100 kilograme Ja departare de un km. si jumatate, fiir foe gi fini sgomot. De descoperirile lui s’au folosit Englezii in 1916—1918. EL a aratat ci apa se poate apiisa (strange) — (pagina 206). »Omul nut poate stipani deplin nici limba pe care a invijato dela pirinji, si nu poate ceti destul nici ce e tipiirit in acea limb, necum si mai ceteasci gi ce ¢ tiparit in limbile moarte*, »Studiile in streinitate gi cotirea de cdrfi in alti limba stricd Tirii omului, il scoate din Rigasul Nea- mului su, »Multele cirfi ce s'au ivit in timpul din uma, ata- tea incat n’ai cum sii le mai citesti pe toate, schimbit38 rostul geoalei. Ele te fin in biblioteci, in loc de afi lisa vieafa liberd gi dragé in natura“ “Na prin cdr{i ajungi spre sufletul si prietenia altora'. - jEdueafia si fie 0 realitate, nu o tindileald za- darnica, 7 Ne trebue gcoale de muned (in care si se mun- ceased, nu si se vorbeasc’) ; “Munca aduce omului cunostingi imediati gi in- tegrala (cu reprezentari, sentimente gi acte volifio- nale-voinga, fapte)". ; La munci se vad toate insusir omului. a ",Copilul sii fie chemat la geoali spre a munci, iar nu spre a vorbi si a ingira mere semne negre pe artic albi : : {Poti privi o vemnicie pe cei ce innoati, dar mes- tegugul acesta mel vei invija, pan nu vei sii singur In valuri _ Gasesti pe invifitor in scoala; dar un invajitor si'mai gi este munca proprie insai*, Manca proprie, ea insigi, face mai mult decdt o scoala, : . “VAIL cregtere, mai bund decit cea pe care tio ‘nu va putea fi eat Iumea si pit de seama ale aa munca, mu mantul" “Orice scoalit trebue si inceapii dela Iuerul ma- ye crn eae de fos tn lle unc En sos i'j se dea toati insemniitatea ce i se cade". {Cate fimuturi, atatea feluri gi grade de munci. ” Copiii cei slabiinogi, tmpi, grei de urechi, mt se 39 pot fine tn pas cu cei zdraveni. Pentru unii ca acestia trebue gcoali deoscbita. Punandu-i si munceasci, potrivit cu sfatul doc- torilor, ajungi si le indreptezi multe neajunsuri. Muncind in chip stiut cu mina dreapta, pofi corecta siingivia". »Scoala nu mai trebue si fie inchisoarea copiilor, i casa cea mai dragi a satului, Si creiezi atmosferi de plicere imprejurul unei munei; numai aga ea ii va fi drag copilului. Scoala muneii mu are scop si produc mumaide- cat obiecte de folos imediat, ci lucrul ei de edpetenie © altul: sd ademencased pe copil lu muned tn use chip, inedt sivi fie cu neputinfd, pentra tot restul anilor viefit, a mai sta trandav' De multe ori societatea (obstea) tanjeste din cauza educatorilor rai, care mu stiu cum si 0 crease’ si indrumeze. Mai bine seoale pufine decdé multe si rele". Daca vrei sii ridici pe muneitor, trebue s& incepi eu capul, ny cu stomacul. In nieiun eax en carted"? »Evreii nu fineau robi din neamul lor‘). (Astizi ¢i nu-gi au in casele lor slujnice evreice. Slujnicele or sunt Romance, biete fete dela sat. Pe brate de Romance crese asupritorii Neamului roménese!). ‘»Plicatele se ispigese. Nueste alti cale pentru cle, Sa muncim unii cu alfii si pentru alfii, ea intr'un gind si organizim vieaja satului si a Neamului nostra, 41) Lovitie (carton a treia a Jui Moise), NXV, 44-48,40 ll, Cum sar putea o indreptare A. Alli dascalli*) [Na oricino poate fi educator. Co se cere dela el Pedagogicinsti in ,Alth exestere": Locke, Rousseau, Pesta 1o2zi, Fribel, Spencer, Férster, Hagenbeck (acesta ca pe- dagog pentru animal Educatorul si ia pildi dela Hagenbeck, Ani ‘aval multe alele te »Cresterea copiilor ¢ un lucru grew". »Molima (boala) sufletulni se lecuie mai greu de- at: toate boalele trupului »Dascaili nu pot fi pusi cine se nimereste nPedagogul sd stie de toate, mi numai cele ale specialitiii lui, Si cunoasci vieafa primitivilor, cum se invifau ei dela natura Si aibi intinse eunostinge despre mersul lumii si al Neamuhai situ Si aibi o bund stiinja despre chipul de viefuire al firanului*) gi targovefului roman, acum si in trecut'’. (Cam gandeste el, ce gindeste*), cum se , Ce niizuinge are, ce eredinge, ce pareri despre lume i despre rostul viefii, legitura eu cei morfi, pune sau nu pref pe avufie, incotro se indreaptit *) Ali dase, iar na alle 41) ,Satul este o mare ,Academio do educatio™. 2) Gindiren ui se vede tm provorbole lui, in ghiditori, fin basme, in oral, chiviami, vrij allele 4l simfirea lui, carc-i sunt uneltele, ce lucreaz, ce se pricepe si faci, podoabele Ini (Iucrituri cu acul sau in rizboiul de fesut, sdpiituri in lemn gi altele), eAntecele Ini, din ce cAnti, vremea gi firea lui, legit tura lui cu pimantul, chipul cum igi face easa, eacurile ce intrebuinjeazd, daci-si triieste sau mu vieafa dupa capul lui, ce a gisit bun gi a luat dela alte neamuri, cc crestere di copiilor, cum ajunge la infelegere in caz de certuri pentru pir mint sau alteeva, care este chipul de intoviragire cu alfii, care-i este graiul, felul imbracamintei, ce miinined, ce produce in casa lui pentru vanzare, cum plistreazit pentru iarn unele din roadele cam pului gi ale gridinei, cum se ajuti de: foc, fum, apa fiartd, sare, vint, ete, la pregittirea hranei sale, grija de a-si cApitui copiii, ehipul de a da de tire, cum se invafi, incetineala lui (ritmal), de eine se temo, grija de sat (de ai cisitori pe ti neri,-te Insoard sau te miriti satul, gura satului) si aga mai deporte). Casa, curtea, gridina, vi tele, copiii si femeea, mirturisese despre om, ce fel este, ,Aga zisele stiri prin care a trecut omml: inti culegitor (de radacini, poame, seminge, oud de pasiiri, licuste, ete.), apoi vandtor, pastor, agri- eultor, mu se adoverese. (Sunt in Afriea Negri care lucreazi minunat piméntul, {iri sit fi visat miear Ja pastorie. lar in America, nfeiind pani acum 400 de ani ni nici oi, nici cai, nici capre, multe neamuri (Mexicanii de pildi) ajunsesert a- gricultori de seam’; agricultori, fara a fi fost pas- tori, mai intai)* oln mersul ci, himea are pare-se stat42 ticie (de ucidere si antropofagie), starea de bar- arie (omul robind pe alfi oameni, ficind din se- men un animal) si starea de omenie (erestin’, de ddragoste fajii de copit gi alte Iucruri bune)*)", Ce este un copil, din clipa edind se naste gi pani Ja vremea cind iese la hori, ined trebue si stie temeinie un pedagog. Si stie din trdirea lui printre copii, iar mu mumai din ein »Si aibii cunostinfe apoi despre “deosebirile ce sunt Intre copiti diferitelor neamuri: Romani, Bul- gari, Rusi, Germani, Francezi gama," (Neamu- rile de oameni sunt deosebite wnul de altul: Feni- cienii au fost neintrecuti coribieri; Exiptenii, age- zaji_ si ei Kinga mare, wau aval totusi aceasti Inclinare). Mai mult pofi invija uneori dela vieafa unui Eskimos sau Botocud decat dintr’o pedagogie oare- Nansen marturiseste ci Eskimogii sunt mai de treabii decat multi crestini si cere si fie lisafi izolafi, in felul lor de viefuire". ySilbatecii sunt ca copiii: Triiese in bunt ve- cindtate cu dobitoacele. Femeile lor fin pui de mai- mufe in brafe, cum obignuese cucoanele din Eu- ropa sii fini cafe. 1Chinezii sunt foarte ribditori Omul alb s’a purtat erud cu Negri, ucigandh vinandwi, vanzindw-i pe bani sau jindndwi robi", Un pedagog trebue si apartini in totul neamulai 41) ,Omenia este intai si tntai dragoste de copii gi mune art preget 43 din care face parte. Si fie Roman neaos, daci este in Romania, Pedagogia (indrumarea) fiind pentra un neam, pedagogul trebue sit fie un nationalist, om iesit din popor. $4 aibi acclag singe si simfire. (Guvernas tele striine, in casele de Romani, este un Iucru de care trebue si ne lisim), Ne trebue 0 pedagogic romaneascii. : Un pedagog si se afunde in vieata poporului pan in adancimile ei cele mai depirtate. Mihail Eminescu a fost un mare pedagog*. wPedagogul si fie neobosit, sii placti munca‘, Viru, educatorule, si fii mai intai de toate un om harnic; si te vadi ucenieii Ui ed Iuerezi cu dragoste adevirati (nu numai sit faci lecfi yMunca trebue sii porneascd dela judecisi drepte. (Peruvienii, desi mesteri Ia vanatul fiarelor, se Tasau mancafi de jaguar, socotind cd el este stri- mogul neamului lor. Eskimosul are mare frici de Tuna Cate alte inchipuiri apoi ale omului, care fac si Tucreze anapoda!) sPovafuitorii satelor si aibi nu numai vorbe framoase, ci gi gridini frumoase, curfi curate, gos- podarii intemeiate". ,Povafuitorii satelor si fie reprezentant mului nostra in limba, in port gi in toate obii Tui caracteristice", ‘Un profesor riw este ca un doctor ri, Geaba te dai pe mana lor". yMai bine un profesor fard talent, decat unul cu talent dar migel".44 oTnviifitorul si fie un tovarig al copilului, un ajutitor, Cand un copil nu ¢ atent (sau nu fine minte, ori nu infelege ceva), e foarte primejdios si-l pecet= luiesti cu vorbe proaste. Poate ci dimpotrivi: tn- trebarea © proasti »Edueatorul sit dibuiased ce insugire aduce ex sine copilul din nastere, nHagenbeck nu intrebuinfa niciodata bieiul eu animalele incapijanate, de team sé nu deprinda rita si pe cele ex bune porniri*, nProfesori ,cu ora", care sit se uite neribditor la arititorul ceasornicului, asteptind trisura spre a pleca mai repede dela scoala normal la alté scoali, asta a fost o niscocire vrednicd de nepdsarea cu care zeci gi zeci de ani am pregitit pe povafui tori poporului nostru“. nProfesorul lingi gcoali si-si faced vacul, pri- vind pe scolari ca prelungirea familiei sale proprii. Fiecare invafator si aibi mandria de a fi un faran deplin' nEste intrebare in ce misurd pot fi burlacii buni pedagogi. »Agronomii cu simf pedagogic ar putea avea un rol hotdritor pentru educarea gloatei poporului, »Mutirile, concediile, nestabilitatea corpului di- daetie, nimicese orice oper’ educativa serioasi, Dela animale: yAnimalele sunt prietenoase, multe sunt gata de tovirragie cu omul". 45 (Fabre 0 vieati intreagi a pandit si vadi cum triiese gdnginiile marunte: furnici, greieri, piian- Jeni si altele. Hagenbeck este mare pedagog. El a erescut (e ducat) animale, silbatdciuni, Cartea sa: Despre animale si oameni, apiruti la Berlin, in 1908, este yrednicd de cotit de origicine"). »Tinerea de minte a fiarelor este in adevir uimi- toare'. nln fiecare viefuitoare, ea gi in om, ¢ 3i bine gi iu, iar binele poate fi inmulfit, dupi cum si riul i poate fi impufinat'. aIndarat spre naturi, al Ini Nagenhock, ine seamni a da traiu liber animalelor si a te purta cu blandefe fafa de ele. (O desrobire a lor). ‘Tre- bue dat fiecdrei silbaticiuni prinse un mediu potri- vit eu acela in care s’a niiscut, (Cu atat mai mule copilului, — celui dela sat, gcoalé 1a sat). »Leipoa (curea padurilor) isi face euibul in pi- mant. Aci igi ageazii ouiile, apoi le inveleste cu nisip*, (Clocitorile de azi sunt poate invigiturd dela pa- sir) »Dobitoacele nu-s proaste, ci au fiecare mintea lor si apuciturile lor. Omul s’a intovarasit cu unele dobitoace gi plante. Nu tofi oamenii la fel insi. (Eskimosii vaneazit re- nul; Laponii il au blind, lau imblanzit). Trebue si tii cum si te porfi cu fiecare vietate si ostencala aceasta mui va fi zadarnicd. (Fit-Frumos din povesti pune urgii la jug. Ro- mani aveau imblanzitori anume gi ajunseseré. si uni la ham leii si tigrii).46 Camila este un animal foarte incipijanat, Totugi a fost imblanziti si ea. wAnimalele nu sti! ce ¢ munca cu uneltele“, Pui, Ia pasirile cdntitoare, deprind edntecul pe care il aud; iar daci pirin{ii lor lipsese, impru> muti edntecul altor pasari*, (Copilul este dease- ‘menea produsul mediului). Ce mai trebue sa stie un pedagog: ,Statul se sprijini pe © deasi (mumeroasi) popu- ), d'un fel si de-o simfire, si pe cresterca feducayia) ce stie sitt dew”. CwlOatneni se pot impr este: 1) simftri, 2) cenergici (voluntari), 3) molai TES mul gan, om ima Toco sti nehotirit “Un plugar ghiabur, intrcbat de ee tot mai mun- coste, cand are de toate, a rispuns: muncese si imu mi giseasci moarten sténd {Contrariu omului de omenie este netotil", “Cuvantul talent si eavantul inteligent, sunt no- fiuni al caror infeles trebue revizuit! Poate fi cineva infeligent, fir’ si fie infelept (CAfi criminali care infeleg ugor multe, de toate, dar numai infelepti ma sunt)*. {Ski pui in suilet pentru fiecare imprejurare canume idei de straja “Prietenii au un singur suflet par’ed, o simiine’, 1) Burlacii mor mai repede deci oamenii etsitorift" 47 Cova original este ceva care n’a mai fost nicio- data si nicdieri. Despre geniu s'a spuis adesea cit este ,,0 lungd rabdare la munci", deoarece sugestia® (nizarirea) ceasurilor de muinci este isvorul cel mai bogat si mai prielnie pentru a ajunge la ereafii originale »Omul de geniu este un om impitimat dupa B. Dasealul cel mai de seama este mama, Co poate face © mami. Mame si mame, Sovsla lor, Familia copitul. ffi despre erestere au scris mai ales birha dar crestere bun au dat pana azi in deosebi fe- eile, incepand chiar din prancia omeniri »Femeca are si astiizi pasul intaiu in educagie. Ea uneste in fiinfa ei munca si inbirea, ,.Dack ma- mele nu vor fi bune, zaradnice vor fi toate silingele Statului. »Birbatul, ca vanitor, n’a inaintat aproape de loc" »Femeea, dimpotriva, deveniti: muneitoare de pi- mint, avandu-si ea hrani mai ales vegetale, a nis- cocit unelte, fesutul, cusutul, impletitul, oldria si altele. (Oala a fost Ia inceput un cos lipit pe dina- fara cu pimant, ea sil apere de para focului)* »Progresul in lume se datoreste fencet Tot ei fi datorim in bund parte si imblinzinea animalelor“ Se pare cd nu spre a trage folos a imblinzit ‘omul pe animale. (Sunt silbateci care nu se ating de lapte, oud, carne de gain’, gascd sau de alti48 paste, desi le au). Imblanzirea pare a se fi inceput ‘ax puii de animale, ai edror pirinfi fuseseré ueisi (vanai). Din mili s’a ajuns a-i imblanzi (a-i lua pe angi casi), iar nu pornind dela gindul cor si adued folos". wha Negri, femeca si astizi duce greul casei, pe ind biirbatul duce vieali rizboinicd. Femeea ¢ blandi; birbatul dimpotriva. Eun noroe et aproape 80%) dintre Romani sunt plugari. Copii lor erese in mune 5i alergiturd si, prin aceasta, se pregitese minunat pentru vieafi. yFemeea dela sat, muncitoare din zori si pand’n noupte, indrumeazi pe copii citre himnicie, blan- defe, randuiala, cinste gi celelalte insusiri ale ade- vitratului om Pe cind birbatii sunt ademenifi de cireiuma, sau rimin departe de casa Domnului, urmand pil- da rea a citorva albistrei dela primirie gi din casa proprictarului; pe cind Ia oray cluburile, dis- traefiile gi pseudocultura oprese pe barbat de a mai cia pragul bisericei, femeile, din contra, atit Ja sat, edt gi in orage, n'au pierdut ined bunal obi- ceeiu de a veni Dumineca in fafa altarabui*. WA amina educajia copilului pand Ia vremea geolii, © cea mai pigubitoare gregali dintre cate se pot inchipui pentru aceasta etate. Cea ce nu vid ochii parintilor de dimineaja gi and seara, puleavor oare vedea in eiteva ceasuri ai invafitorului, care priveste peste © griimada de copii, in care al tau se pierde ea un fir de iarbi inte'o pajiste™ {Nu orice femee poate fi educatoare. Numai fe- 49 meile sfinfite prin munca de toate zilele si infek m zilele gi infelep- {ite de incercivile vietii, vor putea ridica Neamul Tominese din greutijile in care se sbate acum. ‘Tata nidejdea ¢ la mamele care cunose vieafa, incepand cu firanca deprinsi oi toate ostenelile $1 pnd In sofia meseriasului, negustorului, slujbae gului gi a celui ce triieste socotind fea CCitova piveri oe s¢ pot desprinds pent Jee geod “ti'earies yall royoro’ > So Despm legen selara co eat po calo si 39 fack a VEDERI am Fig. 4, Paracliul gi chile dela Golia (po coperta). Fig. 2, Telul Tui Eminesen, Gridina Copoudast 8 Fag 8 Telul lui Eminescu tm luna Mak... ra Fig A. Bojdenea din Inst. ee a Fig 5, Casa pirinteasct din Tumulesti . 2 Fig. 6, Casa din Humulesti rn)