FLACARA UNE! LUMINARD MM gxgcuTvt (uMiNART puting a sprijini astfel de vise nemasurate, printro) putin grosolansistematizate. Vom regis acolo unele gindire laborioasi, fie ea a noastri sau a ahora, A Fmnpulsuri cirora le vom putea da curs nemijlocit, de fel vreodaté cu puting a face poczie cu gins? rind astfel bucuria de imaging v v Pentru a justifica limitarea la acele document fn al siu Tratat despre foc si sare, Blaise de Vi- care ne mai pot inci atrage intr-o reverie serioas genére - un comentator al Zohar-ului ~ seria: ,Exis vecini cu visarea poetului, vom comenta un exem: ‘8 dows focuris unul mai puternie, care fl devoreaza plu ales fntre multe altele, din conglomeratul de pecelilalt. Cine vrea sil cunoasca, n-are decit si pri- imagini si idei al unei vechi serieri, care nu ne mal eased flacira urcitoare a unui foc aprins, a unei poate altminteri interesa. O data scoase din cont Timpi sau 2 unei torge: flacira nu se inalya decit dact tul lor istoric, paginile pe care le vom cita in conti ‘ste incorporata intr-o substanyi coruptibili si daci wre nu reprezinté nici micar vreo ispravi a fi Se afli in prezenga aerului. Dar in aceasta flacira, SEE Abeta Ap RV asta let ad fare se inal, enistd de fapt dou fliciri: cea care vreunor cunogtinge organizate. Nu trebuie «i vede Strluceste si luminear’ are ricini cu vefuri alba in ele decit un amestec de cugetari pretentioase gi ‘te; cealalti - cea care cuprinde lemnul sau fitilul ~ immagini simpliste, Documental respectiv va fi a Ste roye. Cea alba se inal direct in sus, dar dede exact opusul exaltirilor imagistice pe care ne-ar pl Subt, cea rosie rimine intreaga si nedezlipita de ma- ce si le tedim. El va trebui privit cao enormitate: Ala care ii transmite primeia puterea de a arde, ris- imaginasici d Bindind lumina” Dupa ce vom fi comentat acest document gre0i a ne vom reintoarce la nigte imagini mai fine si ‘i Ble de Viger, Traité da feu etd se, Pais, 1628, p18 u 35FLACARA. UNE! LLMINARE ‘ ‘Aga incepe dialectica dintre pasiv si activ, din ‘cea ce misc si ceea ce este migcat, dintre ceea ces te ars si ceea ce arde ~ aceasti dialectici a particip ilor trecute si prezente, care di satisfacie filosofilo din toate timpurile Numai ci, pentru un cugetitor la flacied, p ‘cam Vigenére, faptele trebuie situate in orizont tunor valori. Valoarea urmarita aici este cea ah ni, Lumina devine astfel 0 supra-evaluare a focult Vorbim de supra-evaluare, pentru ci ea conferi sem si preire unor fapte altminteri_nesemnificatis Tluminarea este intr-adevir 0 cucerire. Vigentre n face realmente si simgim cit de greu {i este flaca grosolane si devin’ flaciri alba, si atingi valo dominanta a albului. ,Spre deosebire de cealalta, re bate rind pe rind in negru, rosu, galben, ind albisru sau azuriu’, flacira abi ,rimine mereu fara si se schimbe sau si varieze in vreun fel” Jn acest caz, flacira gilbuie va deveni anti rea flicirii albe. Flacira luminirii este clmpul cumscris al luptei dintre valoare gi anti-valoare. cra aba trebuie si sextermine si sa mistuie” grosoland din care se hrinege. lati de ce, in ochil autor presinyific, flacira are un rol posit in mia lumii, Ea exe instrumentul unui cosmos ameli 36 LeMtINAR aecu Lecjia morali ni se oferd dea gata: con moral trebuie si devina flacira alba ,mistuind pica- tele pe care le odihneste”. Tir ccea ce arde bine, arde inal. Congtinga i fra cunose destinul comun al verticaltisi.. O Dana flacira de luminare urmeazai corect acest des: fin, de'vreme ce ea se inalya bucuros colo sus si se feinoarce in licagul de plecare, fri asi schimba xloarea intro alta dect in cea alba”. TTextul lui Vigenére este lung, L-am prescurtat, ‘ici altminteri ar fi fost plicticos. $i nici n-ar putea Si mu plictiseasci atita timp ch il considerim ca pe tun text de idei care organizeazi niste cunostinge. In ‘schimb, ca text de visare, el imi pare a fi mirturia Timpede a unci reverii, care intrece orice masuri, fare inglobeari toate experientele, fie ele prilejuite de oameni sau de cosmos. De indata ce primesc un Pie de consistenta si de unitate, fenomenele lumii se _ Wsizezi. Moraa care incheie eto i Vigenire re extinsi supra integit povesti. Aceasti mors ff ter, in chiar intel visor pero inare. Caci el o priveste din punct de vedere Laminarea este pentru el 0 intrare moral in » S30 0 pitrundere in moralitatea acestei lumi, interi cine ar fi cutezat si serie despre ea dact 7near fi vizut deci niste seu arzind? Visitorul avea pe ‘masi cea ce sar putea numi un fenomen exemplar. rmutere, in fond derizorie, produce humini. Ce exemp perfect de purificare activa: cici, mistuindu-se, ime puritile insele sint cele care produc 0 preacura lumina, iar Raul devine astfel hrana Binelui. In iri, filosoful intilneste un fenomen exemplar, u fenomen cosmic, exemplu de umanizare. Urmind fenomen-exemplu, ne vom ymistui picatele” / Flacdra epurata si curititoare il lumineaza pe vie sitor deopotriva prin ochi si prin suflet. Aici, metae forele devin realitiy, iar realitatea devine ~ contem plata find - o metafori a demnicigii umane. Con templind, metaforizim realitatea. Am deforma inst valoarea documentului pe care nil livreaz Vigentre daci am analiza-o in orizontul vreunui simbolism, Imaginea demonstreazi, in timp ce simbolismal afie mi, Un fenomen contemplat in chip naiv nu este asemenea simbolului, incireat de istorie. Simbolul ‘este 0 convergenti de multiple tradiii, de diferite crigini. Toate aceste origini nu sine reactivate ins prin contemplatie. Prezentul este mai puternic decit trecutul culturii, Faptul ci Vigenére a studiat hhar-ul nu la impiedicat si pund sub lumina primi 38 -peecuTUL WOMINARIT ia isi ~ eos en trina cane, ers press F adevarita tinta. Indats ce 0 leccur solicita visa- toa erect sigur vom lisa din mind cara. ar pone! ind lueninaea lumineaz caren cea veche despre fliciri, ambiguitatea dintre reverie si gindire devine reeeci nu avem dea face nici eu un simbol, dar nici eu un limbsj dublu, care si converteascé materia jn spirit sau invers. Cu Vigenére intrim in coerenja inensi a unei reverii care- uneste pe om cu lumea sn cores ites 2 une reve care amie dir lectca dintre obiesiv si subiectiv. Intro asemenea reverie, lumea cu toate obiectele sale, capita un des- tin de om. Or, in intimitatea misterului ei, lumea isi doreste un destin al puifiiri. Lumea este germene- Je unei ale lumi mai bune, asa cum omul este ger- menele unui om mai bun i cum flacira greoaie si tilbuie este germenele unei flaciri usoare si albe. Regisindusi, prin albitudine (gi prin dinamismul ‘ucerriacestea) locul firesc, facia nu asculté doar de filosofia aristotelicd. © valoare mai mare decit tone cele care domini fenomenele fiice exe asfel cuce itl, Revenirea la matca fireasci este, desigur, o resticuire 4 ondiniicosmice. Numai ci in eazul lumini albe, onli 39FLACARA UNE LUMiNAK -precuTUL LUMINARIL ‘nea moral se impune asupra orini fice. Medi mo- ral exe local firese spre cae flacra tinde. lati de ce flacira si imaginile ei desemneaca valorile tumane ca valori ale lumii. Ele contopes¢ moralitatea lumii mici” cu moralitatea maiestuoasi/a universului: Misticii finalitasii vuleanice nu spun, de secole fncoace, nimic altceva atunci cind firma ci, prin acriunea bineficitoare a valeanilor, pimintul ,se pu- sfc de-necuriile sle". Michelet spunea acest hucra ined acum un seool. Age inc, cine gindese att de ‘mires poate visa si mirunt, nutrind convingerea ci o biatd fest poate servi la purificarea lumii. MI Bineingeles ci daci neam propune orientarea acestei cercetiri citre problemele liturgice, sprijinin- ducne intru aceasta pe un soi de simbolism major, pe uun simbolism primar, clidit din valori morale gi re- ligioase, am putea cu siguranga atribui flicirii sau torgei (lacard arzind in chip glorios) structuri sim- bolice mule mai complexe decit ceea ce se naste, in mod candid, din meditatia unui visitor la luminare, 0 3 interes chiar si in urmatirea Dar exist, credem, ur momenului celui mai familiar, a reveriei care cu- ote cle mai nebinuite comparsi; © comparaie Bite a insigi, adesea, un simbol incipient care au sia constieniat pe deplin arbi. Astle, devechil- Bra die cea ce et prep cee ee nat devine dintro dati maxim: flacira nu mai este Er obiect de pereeptie, devenind in schimb obiect filosofic. [ar atunci totul e posibil. Filosoful se poate fare bine fncipuy in faa luminsi, x fine ma torul une’ lumi in ardere. Flacira este pentru el o hu- ime tinzind citre o devenire, in care visitorul vede propria fling i propria devenire. In flaciri spatiul Se misc, timpul se agit. Tocul tremurd cind tremu- ri lumina, Nu este oare devenirea focului cea mai ramatici i cea mai vie? Imaginata ca foc, lumea ‘evoluez2i repede; cind mediteaza asupra lumii in fa- $2 unei lumina, filosoful poate agadar reflecta asu- raa orice - de la violent la pace.