ASTMUL  BRONŞIC

Astmul bronsic: criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala

spastica a mucoasei bronsice. Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii mucoasei,
edemului si hipersecretiei bronsice, fenomene ce duc la obstructie bronsica, ce stanjeneste in
special eliminarea aerului in expiratie.
Factori determinanti si predispozanti:
 factori alergici (astmul extrinsec sau alergic)
Alergeni: praf, polen, parul de animal, alergene alimentare(carne, albus de ou, lapte, peste), unele
medicamente(peniciline, analgetice), detergenti, coloranti.
 factori nealergici (astmul intrinsec):
- Factori infectiosi(bronsite cr., sinuzite etc)
Aparitia crizelor poate fi favorizata de expuneri la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer
cald la aer rece precum si de factori emotionali.
Simptomatologie:
Criza de astm incepe de regula brusc, survine mai frecv. noaptea. Accesul este precedat uneori de
o stare prodromala(stranut, rinoree, tuse uscata).
Criza se caracterizeaza prin:
-dispnee cu caracter expirator prelungit: bradipnee, cu expiratie fortata(laborioasa si
zgomotoasa), suieratoare, urmata de:
- tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare.
Bolnavul este gasit in pozitie sezand(ortopnee), cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini.
- faciesul exprima spaima si sete de aer: exoftalmie, gura intredeschisa.
- tegument palid-cenusiu acoperit de transp. reci.
- hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante si ronflante.
- tahicardie(~ 120 b./min.).
-semne de insuficienta ventriculara dreapta(turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa,
edeme.
Criza are o durata variabila(1/4 ora-3 ore) si se termina relativ brusc.
CONDUITĂ TERAPEUTICĂ:
In prima faza:
1.  Pozitie semisezânda; linistirea pacientului -care va fi sters de transpiratii.
2.   Oxigen pe masca/sonda(↓ prin narile boln. pana in faringe -6-8cm.); oxigenul se admin.
umidificat cu debit de 6-8 l/min. -daca avem.
3. Vor fi date bolnavului:
- antispastice: papaverina(2-4 f. admin. i.m./24h; lizadon -oral(1f = 40mg.)
- dilatatoare ale bronhiilor: eufilina, miofilin
- simpaticomimetice: tab. de efedrina, asmofug, asmopent, alupent, berotec in inhalatii sau sub
forma de spray(Ventolin spray 2 puff-uri care se pot repeta la 10-15 min. sau Albuterol spray 2
puff-uri care se pot repeta la 3-5 min.)
- Aerosoli cu Bricanyl(2ml, 5mg), Atrovent(2ml., 5ml.)
Atentie! Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.
4. Linie venoasa periferica
Medicatie de urgenta:
- miofilin(bronhodilatator) 2 fiole; aprox.6mg/kg(1f. =10ml=240mg.), admininstrate i.v. lent(3-5
min.), sau fiole 2ml=48mg.(efectul dupa aprox.10').
- H.H.C.: i.v. 2mg/kg bolus(1fiola=25mg=5ml), de obicei 50-200mg i.v., in cazul in care nu
cedeaza la miofilin(aminofilina)
- Adrenalina(epinefrina) s.c. 0,3-0,5ml din sol. 1‰(0,3-0,5mg.) la pacientii fara afectiuni cardio-
vasculare sau efedrina(fiole a 1ml 5% in injectii s.c. 1-2 fiole).
In caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de Mg inject. i.v. lent(10-
20ml).
Urmarire TA, puls, starea aparatului respirator(frecventa respiratorie, auscultatie), culoarea
tegumentelor.
Daca criza nu cedeaza, chemare salvare si internare.
DE   EVITAT:
-sedarea pacientului
-folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte(turgescenta
jugularelor, hepatomegalie dureroasa, cianoza, edeme).
-folosirea Teofilinei -risc de supradozaj.  
-injectarea i.v. rapida a Aminofilinei -poate provoca palpitatii, aritmii severe, dureri precordiale,
convulsii, varsaturi.
Observatii:
Asistentul medical trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau de edemul
pulmonar acut, pt. a evita greselile fatale in caoduita de urgenta. Se diferentiaza in primul rand
prin caracterul dispneii. Astfel, in astmul cardiac dispneea este polipneica, predominant
inspiratorie, bolnavul este inclinat inainte, rezemat in maini, cu umerii ridicati; tahicardie. Criza
poate evolua sub o forma grava: edem pulmonar, cand sufocarea se agraveaza, zgomotul
suierator este prezent atat in inspiratie, cat si in expiratie; cianoza, expectoratie spumoasa, rozata