Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anatomia Cailor Biliare PDF

    Uploaded by

    Cristiana Voinescu
    5 views8 pages

    Original Title

    Anatomia cailor biliare.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views8 pages

    Anatomia Cailor Biliare PDF

    Uploaded by

    Cristiana Voinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 8
    140 permite subimpartirea fiecdrui segment intr-un subseg- ‘ment superior gun subsegment inferior. fr rezumer, dei: dupa ramescenja pediculului portal, ficatul are trei solzuri, doi lobi, patru segmente si opt subsegmente. 2, Segmentarea bazati pe dispozita venelor hepatice sau dupa pediculul eferent. Venele hepatice sunt situate in planul celor tri scimuri portale descrise anterior. intre afluentii venelor hepatice exist planuri avaseulare, corespunzind gi ele unor scizuri — una dreapti si alta stingi - care impart ficatul in trei'sectoare: drept, iijlociu $1 stdng. Scizura dreaptédivizeazd sepmentul portal anterior intr-o parte mediald sina lateral. Scizara sting’ se suprapune scizurii portale stangi. Vena hepatic8 dreapta'se afla in scizura portal dreaptd; ea dreneazi sectorul drept format din segmentul portal posterior gi ;partea lateral a segmentului portal anterior. Vena hepa- ticd mijlocie este agezaté in scizura portald principal si culege singele sectorului mijlociu, format din restul segmentull portal anterior gi din segmental portal medial ‘Vena hepatica stinga este situatd in scizura portal stings si va drena sectoral sting, format din segmentul portal lateral, care corespunde deci lobului sting clasic. Lobul ccaudat nu aparjine nici unuia dintre acest tei sectoare; el are o cireulatie eferenta independentd, reprezentati printr- o serie de vene hepatice mic, care se vars direct in cava. Din punet de vedere practic, al interesului chirurpical, sogmentatia hepatica principala este cea bazata pe distributia pediculului portal, Explorare sei de acces Expiorarea Goatlui se poste efetoe fa mod obicetv prin inspecie (ee poate observa o eventualé hepatomegali), prin ‘lpare (se poste explor tn special marine infecoor) 9 rin ere (mattates hepatic) ‘Examenul radiologic aats 0 umbr ey convexata in ss, care se mobilizezd in migetilerepiator. Eyplorarea fincjo~ ral prin examene de Iabortor este de omar importa Punejiahepased (biopic) se eectuarA eu un ac spexial ‘8, eu soap de areola un fragment de esl in vedrea ext ment hist-ptologic, Uneort acu! poate f dint eu jun Isparascopuh. Aces instrument opse permite exploraeasupro- eel exerioare 8 feats Foarte ull este ecografia, Scintigrafia hepatica ~ consti in inregistrarea radioactivitaii Seatli, dup adminisrared une substanje mest eu un iztap tadionty Cale de acces sunt: abdominals (nme lini de ncize), ‘ransplewro-dafagmatichéreaptd mix abdomino‘oreccs mix toraco-lombard. Cea ma ecven tliat e cae abdominal Anatomie aplieatS. Am vizut complevitates struct gi a fancilo eatls, Patologia Ty este extrem de vst i dite Tetera este un sndrom criceriat prin coloraiaglbend @ tegumentului ie muconselr, determina de weerean sage a pigmentlr bila filing) ga depune ora niveul elo, strut Ieterele pot denature txt sa incefoas,cleius ale exlulelerhepalice ~ sunt hepatiee. Dine acste amintim Ipatia epidemic8 provocatt de viru. Iterul mecnic este ‘cterminat de un obstacol pole liar extrahepatic (calcul bili, cance al eapul paneeasula) care imped surgerea SPLANHNOLOGIA bile in duoden, Bila rejinutd in cil ilar intralepatice, va rece fn singe gi de ict pigment vor fi depugi i pee gi mucoase, La nivelol ficatului se pot dezvolta cancere (primitive, di rai adeses sesundare) sau chiste hidatie Ficatul are 0 mare capacitate de regenerae, Cu rezultate ineurjatoare se fsoe, in condi speciale, trans- lanl de feat. CAILE BILIARE De la nivetul hepatoéitelor unde a fost secretatd, bila este condusd pint in duoden, pritr-un sistem de canale care formeaza cdl biliare, Dintre acestea uncle sunt situate ininteriorul glandei si constitue eile biliareintrahepatice: clea fost tratate la structuraficatuli. O até parte alorse gisese in afara ficatului si reprezinta calle biliare extrahepatice. Ele formeazi obiectul acestui capitol. Diviziune. Cailebiliare extrahepatice cuprind un canal principal si un aparat diverticular. Calea biliara principal deste formatl din ductul hepatic continuat ‘de ductul coledoe; ele sunt adesea reunite sub numcle de dductul sau canatul hepatocoledos; aparatul diver ticular econstituit din vezica Billard s¥ ductul cistic. Porfiunea caii biliare principale situats mai sus de deschiderea ductuti istic, se numesteductul hepatic comun, ‘nr porfunea situata mai jos st numeste ductal coledoe, Divizinnea tt al iis principal sium apart diverticular rispunde att considerentalor aatomice, ct gi datlorelince ‘Aparatul diverticular lipsgte a unele anal cal, cer, gobo). Pate lipsi in mod congenital si le om, evolueazd in general smptomatic iso sey incidental la necropsie saan exarnenul radiologic. De asemenes, aparatl diverticular poste Fi extrpat chirurgial In schimb, dic] eoledoo mu poate fi extirpat doc dad se sigur drenaul bile spre duoden. Alte, bila resorbité fn feat ar intoxica organismal (cholemie). Situafie. Caile biliare extrahepatice sunt situate sub ficat, in etajul supramezocolic al abdomenului. Ele ris- pund epigastrului Gumatatea dreapta), Colecistul i ductal cistie sunt situate la dreapta lini mediane si sunt mai su- perficiale; hepato-coledocul este median, dar mai profund, ‘La supraia compli regiunea eilorbiliare poate fi delimi- tat ast: | In sus, un plan care rece prin extremiiileanterioare ale coastelor IX; 2. fn jos, un plan paralel cu presedentul care ‘rece prin discal dine verterele a 3a gia 4a lombare; 3. Medi, planul mediosagit, tangent la margineslaterald a augchitlui drop al abslomenuh DUCTUL HEPATIC COMUN (Ductus hepaticus communis) Ductul hepatic comun ia nastere din unirea a dowd canale in care se termind ductelebilifere: ductul hepatic rept (Diictus hepaticus dexter) si ductal hepatic stang (Ductus hepaticus sinister). La iesirca din ficat, ductal hepatic drept se giseste anterior de ramurile drepte ale APARATUL DIGESTIV M1 Fig. 158. Organee etajutuisupramerocote a] abdomenulu Sa tras flentul in sus cask se vada raporturileffel sale inferionte ‘cu stomacul, colonul tansters, omentul mic ligamentul gastrocli 4. Feat -2. Coleistl. - 3, Omental mic. «4 Splina -5 Stomacul.& Ligamentul gatroolie, - 7. Colonultansvers.-& Omen mare vvenei porte $i ale arterei hepatice, in timp ce ductul sting se giseste posterior de vasele respective, Ductul sting ste mai lung si incrucigeaza faja anterioard a bifurcatiei venei porte. In felul acesta confiuena celor doua ridin ale ductului hepatic comun ocupa planul anterior al hilului ficatului, Unirea celor doua ducte hepatice lobare se face tn unghi obtuz, deschis in sus. Aceste raporturi nu sunt absolut constante. fn aproximativ 26% a cazurilor ‘aporturile duetului hepatic cu vasele gin special cu artera pot fimodificate, fapt de mare importan pentru chirurg, Menfionm existenj unor duets bliare acceso, care se pot

    You might also like