Partea all-a Strategii zilnice folosite pentru a-fi ajuta copilul sé relationeze, Sd comunice si sd inveteCapitotul 4 Paseste in lumind Cum si captezi atentia copilului De ce este atat de importantd atentia copilului fata de cei din jur Sunt multe lucruri pe care copiii mici nu le pot face inca, dar un lucru pe 1 pot face foarte bine este sa fie atenti la mediul ambiant si sd invete din ceea vad. Bebelusii vad destul de bine curdind dupa nastere si invata multe despre ea, oamenii si obiectele din jurul lor, privind cu atentie. Sunt, de asemenea, itor de priceputi in a detecta tipare in actiunile oamenilor gi in obiectele din jur. { si se astepte ca oamenii s se miste i si se manifeste in anumite moduri ‘Sunt surprinsi si intrigati de evenimentele neasteptate. De fapt, sunt mai atenti elementul insolit decat la rutina si la previzibil, astfel inet ei pot sesiza cu int noutatile. Aprivi si a asculta oamenii sunt activitati de invatare deosebit de importante {tru copii in primii ani de viata — poate cele mai importante activitati de tare, pentru cA deprind atat de multe lucruri interactionand cu cei apropiati. iti bebelusi si copii mici prefera si studieze adultii si si interactioneze cu ei mai iit decat orice altceva. Creierele sunt astfel programate incat a privi oamenii si interactiona cu ei sunt cele mai plicute activitati (presupundnd ca nu sufera de 1e, nu sunt obosifi sau nu au un disconfort). Ce se intampla in autism? in orice caz, copii cu tulburari din spectrul autist (TSA) nu manifest un s la fel de puternic de a privi si a interactiona cu oamenii asa cum o fac De ce se intampla asta? Exist doua posibile explicatii pe care s-ar76 STRATEGI ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATIONEZE, putea si le intalnesti in lecturile tale. Una dintre ele sugereaza faptul potrivit carui copiii cu autism au mai multe dificultati decit ceilalti in a intelege imaginile sunetele complexe si imprevizibile. Interactiunile sociale sunt, cu sigurant complexe gi uneori imprevizibile: acestea presupun ca un copil si dea se fizionomiilor, limbajului, sunetelor si gesturilor. Obiectele, pe de alt parte, su mai previzibile si mai putin complexe decat fiintele umane. Cand un co; manevreaza un obiect, el primeste un rispuns mai sigur si mai previzibil. Copil poate pune obiectele s repete aceeasi actiune la infinit. Oamenii actione: spontan si mult mai diversificat decat obiectele; nu raspund la fel de fiecare dat Oamenii care incearci si interactioneze cu un copil pot functiona de multe ori un stimul foarte puternic. Pot vorbi foarte repede si cu pregnanta implic emotional’, generdnd un flux mare de sunete pe care copilul trebuie si-I pro rapid. De asemenea, oamenii se pot misca si pot gesticula in timpul interactiunilk ,.vorbind” cu mainile si schimbandu-si repede expresia facial, pentru a se aday modului si tonului conversatiei. Toate aceste informatii sunt uneori fo: stimulative pentru copil, al cdrui rispuns in asemenea imprejurairi poate fi agitatie sau de retragere. Acesta a fost un mod comun de infelegere a autismul dar cercetirile efectuate sugereaza ci aceasti perspectiva nu este cea mai adecy: modalitate de a intelege atentia scazuti a copiilor fata de ceilalti. Cealalta directie de gandire sugereaza, in ce-i priveste pe copiii cu auti cA ei sunt mai pufin conectafi la cei din jur de la bun inceput. Aceasta directie gandire incepe odat cu o descoperire a oamenilor de stiinta, potrivit careia coy vin in lume pregatifi sa priveasc& oamenii gi si interactioneze cu ei mai presus orice altceva. Ca in cazul oricarei alte trasituri, unii copii manifesta mai put atractia ,,innascuta” catre cei din jur. in autism, aceasta preferinta implicita pent oameni pare oarecum scazuta. Deoarece fiintele umane nu par atat de interesat lumea fizicd poate atrage mai puternic atentia lor decat in cazul unui copil manifesta atractia inndscuta, foarte puternica, pentru oameni. Observati rezultatul final al ambelor teorii este acelasi: copii cu autism considera int tiunea cu obiectele oarecum mai interesanta gi interactiunea cu oamenii ceva putin interesanta in raport cu majoritatea celorlalti copii. De ce ar fi asta o problema? Cand copiii mici nu acorda prea multi atentie adultilor care se ocupa de rateaza posibilitati esentiale de invatare. Copiii trebuie sa se conecteze la tot c ce fac oamenii — miscarile lor fizice, limbajul corporal, expresiile faciale cuvintele folosite — pentru a invata. Ceea ce invata copiii foarte mici des; comunicare, emofii, limbaj si interactiune sociala provine dintr-o multime experiente individuale, de genu! privitului, imitatului si interactiunii cu oamfin lumina 7 a Gu petrec mult timp conectati Ia ceea ce fac pirintii sau alti adulti — altfel ‘2c nu petrec mult timp concentrati asupra fetelor, vocilor si actiunilor iti — capacitatea lor de invatare poate fi diminuata, mai ales in directia sociale si a jocului. Pentru a le amplifica ritmul de invatare, trebuie asc atentia lor fata de alti oameni. Atentia aruncd o lumina asupra {i pune in evidenta si le urmareste actiunile, limbajul si emotiile — critice pentru invatarea sociala. Pe scurt, 0 atentie sporita acordata @ este echivalenta cu mai multe posibilititi de invatare pentru copi £2 parinte, aceasta a fost singura parte foarte motivanta a abordarii i (Modelul Denver de Interventie Timpurie). Este intemeiat s& spui cd evolueaza mai bine daca este invatat sd fie mai atent la ceilalti cat de Posibil, dandu-i mai multe posibilitati de a invata lucruri prin intermediul lor. in plus, este incurajator s4 lucrezi cu un copil care se uitd la tine '2ient. Dintre toate lucrurile pe care le-am aflat, tehnicile din aceasta sfera ‘cele mai intens utilizate si s-au dovedit a fi si cele mai folositoare.” Poti face ca sa sporesti atentia copilului fata oameni Poti, ca parinte sau aparfinator, si pasesti in raza de atentie a copilului? "Pasi specifici pe care trebuie sa-i parcurgi ca si amplifici capacitatea de epilului fata de tine: 1. Identificd ce anume se afla in raza de atentie a copilului. 2. Intra in ,,scena”; ia-ti pozitia in primire. 3. Elimina concurenta. 4. Identificd zona de confort social a copilului 5. Alatura-te, urmarind ghidajul copilului. ginile care urmeazi, vom descrie cum trebuie sii parcurgi fiecare dintre vom da cateva idei cu privire la activitatile pe care le poti incerca ra ce poti face ca s& rezolvi problemele care apar. 1. Identificd ce anume se afla in raza de atentie a copilului tea copiilor cu TSA sunt interesafi de obiecte $i jucdrii si igi petree parte a timpului manipulandu-le si jucdndu-se cu ele. Daca asta este entru copilul tiu, atunci iti va fi usor, probabil, si gasesti materiale joaca. Copii mici sunt adesea foarte motivati si obtina obiecte, si78 “STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE,~ 9 manevreze obiectele favorite, si creeze efecte interesante cu ajutorul obiectel preferate si s obtina ajutor prin intermediul lor. Multora le plac, de asemer jocurile fizice initiate de parinti —comportamente zgomotoase, misearile in ri muzicii, alergatul, saritul, legdnatul. Incluzdnd materiale corespunzitoare in reselor si preferintelor copilului (fie cd e vorba de o jucdrie preferata, cum ar trenurile, de un personaj indrigit din desene animate sau de o activitate prefer precum gadilatul), poti genera situafii de invitare la care copilul este posibil participe si s& interactioneze cu tine, implicandu-se astfel in invatare. in ph crearea unor interactiuni atrgdtoare folosind interesul lui fata de anumite obit iti va permite s& sporesti abilititile sociale ale copilului. Interactiunile soci legate de activititile preferate vor deveni mai recompensatoare pentru copil. Rationament. Materialele si activitatile de joaca deosebit de interesante motiveaza pe copii sa interactioneze cu parintii. Un copil motivat este un c« fericit, atent la parinti si pregatit si invete. Motivatia puternica face din c invatacei activi, mai degraba decat observatori pasivi, iar invataceii ac manifesta initiativa si spontaneitate — dowd caracteristici importante care trebt cultivate la copii cu autism. Un copil motivat va dori si continue 0 activi agreabili, ceea ce iti da posibilitatea, ca parinte, si incorporezi in activitat respectiva alte posibilitati de invatare. Cu cat activitatea dureazd mai mult, cu mai multe oportunitati de invatare poti crea. Acesta este motivul pentru ¢ trebuie sa stii ce obiecte si activitati fi plac cu adevarat copilului. Urmato: activitate iti va oferi instrumente de identificare a activitatilor si materiale! preferate ale copilului. intrebarile te vor ajuta si iti concentrezi propria aten! asupra razei de atenfie a copilului. © Activitate: Da-fi seama ce-i place copilului fn urmatoarele cateva zile aloca timp pentru a-ti observa cu atentie copil in decursul urmitoarelor sase tipuri de activitati: 1. Joc cu jucarii sau cu alte obiecte 2. Joc social Mese ingrijire (baie, schimbat, imbracat, mers la culeare) Activitati cu carti Activititi gospodaresti lata cateva idei pentru a afla de ce anume este interesat copilul tau ce-i capteaza atentia: + in fiecare dintre cele sase activitati mentionate anterior, observa ¢ intereseazi pe copil si ce anume ii atrage atentia. Pentru fiecare dintre ary{in lumina 79 realizeazi o listi de obiecte, materiale, jucarii sau jocuri fizice, pe care copilul incearc sa le caute, intrucat ii fac placere. in cazul in care copilul ‘nu cautd in mod normal obiecte sau jocuri fizice, pune-i la dispozitie cateva ‘materiale sau jucdrii si incurajeazi-I si le manipuleze sau si se joace cu ele, ca SA vezi ce i-ar putea face plicere. in etapa urmatoare, raspunde la intrebarile de mai jos pornind de la ‘observatii asupra copilului, culese in timp ce este implicat in activitatile prezentate mai sus. Pentru fiecare din cele gase activitati: a, Ce obiecte sau activitati a cdutat copilul? b. Ce obiecte ii place copilului sa priveasca, s& apuce sau sa tind in mana? c. Pentru ce activitati copilul vine la mine sau la alt membru al familiei, ca s& obtina ajutor sa le realizeze? d. Ce-l face pe copil sa zambeasca sau si radi? e. Ce-l calmeaza pe copil céind e suparat sau ce-I inveseleste cdnd e capricios? 4 el nu manifesta un interes semnificativ pentru obiectele de joacd con- ite, atunci concentreazi-te asupra rspunsului pe care-I da la alte ititi zilnice. Sunt prea putini copii care nu se apropie de nimeni sau de ic si care nu manevreazi niciun fel de obiect fara sa fie ghidati. Se mai la, dar foarte rar. Cand copilul se migca independent, spre ce obiecte ‘indreapta sau de care anume se indeparteaza? Cand copilul atinge sau un obiect oarecare, sau se uita la ceva, ce este acela? Cand te joci cu el — il gadili, il mangai, il strangi in brate, il invarti si orice altceva i faci — care sunt reactiile copilului? Ce pare sa-i placa? i, obiectele preferate ale copilului pot fi neobisnuite pentru varsta lui sunt folosite in mod repetitiy, limitat. De exemplu, Pablo, de 26 de luni, isi petrece timpul cu telecomanda Ja televizor in mand. Tine televizorul pornit $i schimba canalele stand in aparatilui sau pe canapea. Majoritatea timpului activ si-I petrece la w; iar eforturile de a-l inchide sau de a-i lua telecomanda se soldeaza re teribile. Lui Matthias, de trei ani, ii place sé stea pe canapea $i si se uite pe strd ore intregi. Manifesta prea putin interes pentru jucarii, oameni sactivitiile care se desfasoarts in casc, desi in jurul sau sunt diverse si au loc activitdfi interesante, datorate surorii lui de 4 ani si i animalelor de companie in casa.80 STRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE WW Una din greselile pe care le-am facut a fost sa adun jucdiii din ce in ce mai interesante, in speranta cd fiul meu va invala sa se joace cu ele daca gasesc ceva sa-i capteze atentia. Era mult mai usor si mai eficient sa iau orice folosea pe post de jucarie ca sa creez un joc in jurul obiectului respectiv. Am inventat jocuri foarte simple, precum ,GAdilé o parte a corpului cu o carpa de praf”, care au fost foarte amuzante si mult mai eficiente decat s8-mi implor fiul 'sa-i atinga obiectivele de invatare aratandu-mi obedient o parte a corpului la comand. Printre jocurile preferate ale fiului meu s-au numairat «Ne invartim!» (cu el tinut in brate in timp ce mergeam in cercur), leganatul in si afara din patut $i impinsul masinilor. Toate acestea s-au asociat pur si simplu cu activitati zilnice, la care am adaugat din ce in ce mai multe posibilitati de invatare.” * Chiar daca interesele copilului sunt neobignuite, ele sunt totusi interese poti adduga pe lista ta. Exist& prea putini copii care sd nu fie interesati niciun fel de obiecte sau activitati. Pentru asemenea copii, te vom ajuta inventezi mai multe jocuri senzoriale sau alte tipuri de interactiuni ulterior, si stimulezi interesul copilului pentru jucarii. Descriem strate; de creare a acestor tipuri de activitati cu copilul tau in Capitolul 5. Rezumatul Pasult Daca ai urmirit si ai pus in practica activititile precedente, vei fi aflat destul de multe despre interesele, preferintele si obiectele, cat si activitatile capteazi atentia copilului. Verificd daca esti de acord cu majoritatea afirmati din lista de mai jos. Daca da, esti inarmat cu informatii importante despre at copilului — cunostinte pe care le vei folosi pentru Pasul 2. Dacd nu, incepe si perimentezi, pentru a-fi da seama ce-i place copilului in fiecare dintre urmat domenii. Lista pentru verificare de activitati: Ce-1 place copilului meu sa fa ___ Stiu multe jucdrii sau obiecte cu care copilul prefera sa se joace. ___ Stiu cdteva jocuri sociale (fara jucarii, precum gadilatul sau c portamentele zgomotoase), care-I fac pe copil sa zimbeasca. ___ Stiu cateva activitati in aer liber, care-i fac plcere copilului (datul leagan, plimbatul ete.). Stiu cateva obiecte sau activitati, care-I ajuta pe copil sa devina bine dispus atunei cdnd este intr-o pasa proastiStiu céteva cantece sau sunete care ii plac copilului sa le asculte. Stiu cateva activitati sau jucdrii pe care le pot folosi in timp ce pre- ‘SHtesc masa sau imi ingrijesc copilul (alimentatie, spilat/imbricat/ Schimbat/mers la culcare), care-I pot face pe copil sa zmbeasca sau Si rida. Stiu ce-i place copilului sa facd cu cartile Ce se intiimpli cu Pablo? Aya cum povesteam mai inainte, singurul al lui Pablo faja de obiecte consta in a fine telecomanda in mand. ui Pablo i-a pus ta dispozitie inijial 0 mare varietate de jucérii, ca a daca va ceda telecomanda pentru vreuna din juciriile pe care i le dar lui nu pérea sé-i pese de celelalte obiecte. Ca urmare, mama a 8d se gdndeascé la niste smecherti sau actiuni pe care le-ar putea Pentru a-i capta ea insdsi atentia, Il vizuse pe Pablo zambind usor fednd a fost gadilat de sora lui mai mare, asa ca a incercat asta mai Spre surprinderea sa, Pablo a izbucnit in rds. fn acest ‘punct, ea nu s-a 1 a-i ia telecomanda din mana; in schimb, si-a ridicat mdinile si rat degetele de fiecare data cand spunea cuvéntul ,,gddilat’”. Pablo indepartat, ci dimpotrivé, s-a apropiat de mama lui in asteptarea lui gadilat, Pe masura ce se relaxa prin joc, a slabit stransoarea fenzii, iar mama a putut sd i-o ia usor din mand, in timp ce continua Badile, Odata indepartatd, mama a pus telecomanda in spatele ei, ca @ asifel din raza de vedere a copilului si sii nu-l distraga in timpul Mama tui Pablo a descoperit si alte modalitai de a-l gédila, cum ar de a-i prestira zmeuré pe gat si pe burta, I-a aritat cum sa-si ridice inainte de a fi gadilat pe burta $i s-a asigurat cé ea insdigi reactiona ire daté cand Pablo facea asta. Cand copilul era obosit, ti oferea ‘obiecte pe care ar fi vrut siile fing in mand $i ii arta i, sau sé apese tastele unui de jucarie. Odaté telecomanda iesita din raza vederii sale, Pablo mat deschis sd exploreze lucruri noi. Incé mai avea tendinja de a aceeasi actiune cu un obiect, dar acum mama $tia cd, despartit de 'andé, il poate atrage in activitdti mai adecvate pentru invajare. Ce se intimpli cu Matthias? Matthias era copilul prea putin at de obiecte. Cea mai mare parte a timpului si-o petrecea stand pe 4 $i uitindu-se pe geam. Tata nu-yi dadea seama care dintre jucdrii seazd si, dupa fiecare incercare de a-l atrage, Matthias se intorcea82 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELATION? pe canapea. Asa se face cé tatiil séu a incercat 0 noud metodé interaction cu copilul. Data urmatoare cand Matthias s-a indreptat canapea, tata |-a ridicat si l-a aruncat pe canapea. A repetat jocul de cé ori— ajutandu-l sé coboare de pe canapea, intinzandu-si brajele sa-l ri siaruncdndu-1 iar pe canapea, Matthias a ajuns acum sé injeleagei dupa ce se prébusea pe canapea, se indrepta spre tatal séu ca sé fie ri si aruncat din nou. Incercdnd sisi dea seama ce anume ii place lui Matthias, tatal. injeles cd e vorba de ceva mai mult decat faptul de a fi atras de canap cd zdmbea si revenea, dar dorea sa primeasca mai mult atunci cand aruncat in aer. Tatal s-a simgit astfel indemnat sa experimenteze alte céi Jocuri ,,de miscare”. A descoperit ci lui Matthias ii placea si fie ridic umeri si facut ,avion” de jur-imprejurul camerei, cdi ii plitcea sé fie s pe mingea mare de gimnastici; ca-i placea ca tatal si-l rranteascé pe $i sd-] apese pe piept cu o perna; si ca-i plicea sé fie frecat viguros é baie, cu un prosop mare si cu multé miscare. In timpul acestui ge activitati, Matthias era mult mai predispus sa rdda, sé zambeasca, uite la tatal sau $i sd-I determine sa repete acea activitate. Tatal a descoperit ca putea introduce si un animal impdiat in ac Jocuri fizice pe pat si cé putea folosi ursul de plus pentru a-l gadila si ap Matthias se intindea spre urs pentru mai multa joacé — prima for) interes fara de animalele de plus. Lui Matthias ti placea cand tatal ii c Cap, umeri, genunchi si degete”, atunci cand ii usca acele parti ale @ pului cu un prosop. $i ti mai placea si cénd tatal statea in fata lui, spate, ca sa-1 dea in leagéin in pare, balanséndu-l cu putere, apoi prince in braje. Matthias rddea, se rotea si se uita la tatél sau astep urmdtoarea miscare. Investigatia detectivista si de experimentare a tata 1a ajutat sd identifice multe activitati care-i faceau placere lui Matthia Pasul 2. Intra in ,,scena’ pozitia in primire Rationament. Comunicarea social are loc mai ales prin intermediul pri al fizionomiei si posturii corporale. Vrem sa se uite copii la noi; sa aiba con vizual in mod repetat; gi si realizeze reprezentari clare a fetelor, expresi privirilor si gurilor noastre atunci cdind vorbim. in general, cand ii punem pe copii s& stea jos in timp ce ne jucam cu ei ne ajuta si intrim in raza lor vizualé sau de atentic. A sta jos faciliteaza centrarea atentiei copilulu »Gandeste-te la tine ca la un educator, nu ca la o bunica. Trebuie 8 captezi atentia copilului, nu sé-l dezmierzi in tot acest timp.”eer ns 83 {ges in fata copilului ca si-i citesti 0 carte sau si va jucati cu o jucarie Fo modalitate ciudata de a te pozitiona, iar a-l tine in brate in timp ce-i va permite sii te implici in interactiunea fata-in-fata si limiteaza social. Dupa ce devine 0 obignuin{i si-i citesti cArti si s& te joci in fata ‘féce din asta un obicei si nu va mai fi o bataie de cap. Daca folosesti un bag sau orice scaun cu brafe care si ofere sustinere copilului, este probabil ca el si ramana concentrat asupra activitatii interactive. Activitate: Descoperd pozitii care te plaseazit in centrul atentiei 4 cand te joci cu copilul sau te ocupi de el in alt fel, incepe prin a te fm asa fel, incat el si aiba o reprezentare foarte clara a fefei gi ochilor tai il, incearca s stai in apropiere, la acelasi nivel si fata in fata cu copilul, activititilor de joaca, cat si al celor de ingrijire. Nu putem sublinia importanfa pozitionirii pentru a spori atentia copilului fata de oameni atatile lui de invatare. cAteva idei de pozitionare a ta si a copilului, astfel incat si fie iti invaitarea: ‘ile in care copilul sta intins pe spate, iar tu stai sprijinit pe coate a Iui sunt ideale pentru jocuri sociale, jocuri cu degetele si cfntece zilnice. Momentul de schimbarea a scutecului, fie pe masa de fie pe jos, este un moment ideal sa stai fata in fata gi si vorbesti cu s-i cdnti cdntecele sau sa faci jocuri cu degetele, ca parte a timpului jimbare a scutecului. tai pe podea cu picioarele intinse inainte, cu copilul intins pe spate pe fearele tale ori intre cle este, de asemenea, 0 pozitie excelent pentru st pe burtica sau mangaiat cu varful degetelor si pentru jocuri sociale, jocuri cu degetele de la maini, jocuri cu degetele de la picioare, 1u, jocuri cu mainile, acompaniate de cantecele pentru copii. ile fizice pe pat sau pe canapea oferd o pozitionare excelenta fata in si cand copilul sti jos, dar si cand sta in picioare. 4 copilul in poala, cu fata spre tine, ori pe un fotoliu bean bag, pe un nalt sau pe un scaun sau 0 canapea din coltul camerei, in timp ce tu pe podea in fata lui. Aceasta este 0 pozitionare faté in fata excelenta cntecele, jocuri cu degetele gi citit cdrti, ca gi pentru momentele de sare (tricouri, pantaloni, sosete gi pantofi). Mentinerea unei pozitii in fata este mai usoara atunci cénd folosesti elemente de sustinere ~ un liu bean bag sau o perna de care copilul s& se sprijine sau pe care si rezemat; 0 canapea, un scaun sau genunchii tai, de care copilul sa stea84 STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZ: sprijinit; 0 masut& sau un scaun pentru jocuri in pozitia asezat s picioare. Jocurile sociale sau chiar activitatile cu carti se pot desfagura in fata, cu cartea sprijinita in fata copilului, araténdu-i imaginile cu d si cu ochii si fata ta in fata lui gi foarte aproape de el, gata si realizezi vizual, expresii faciale, cuvinte-cheie sau efecte de sunet. * Cand pui copilul si stea jos, asigurii-te ca spatele si picioarele ii sunt susfinute, astfel incat sd se simtd confortabil si sa fie atent la tine, nicidk indispus de o pozitie inconfortabild, Spatele lui ar trebui sa fie rezem: spatarul scaunului, tilpile lipite de podea. Gandeste-te la unghiuril 90 de grade. Intr-un scaun pe masura copilului, soldurile, genunel coatele ar trebui si formeze un unghi aproximatiy drept. Picioarele si balangane in aer. in cazul copiilor foarte mici, un taburet mic are at indltimea ideala gi daca-I sprijini de perete, exista gi sprijin pentru Copii (si adultii, asa cum stii din experienta) se simt mai bine atunci scaunul este pe masura lor, iar asta ¢ o garantic ci vor sta jos mai mult * Fotoliile bean bag sunt foarte utile. Le recomandam tuturor familiil permit sa asezi copilul cu fata la tine, avand o sustinere ferma. Copii place sa stea pe ele si poti practica multe jocuri sociale din aceasta pos * Unora dintre copii le place si se miste continu, nu pot sta locului mult timp. in orice caz, gi statul in picioare poate oferi o buna poziti fata in fata, iar o masufa de cafea sau o masa de copii e un instrument in acest sens. Multora le place s stea la masa gi si se joace cu jucdrill iti va veni usor, astfel, sa treci de partea cealalta a mesei si si te alituri fata in fata. E bine ca masa sa fie grea, ca s4 nu alunece cand copil sprijina de ca, si trebuie sd fie destul de joasa, tocmai pentru ca el si se S| i Ia nivelul taliei si sd aibé mainile libere si manevreze obicctele ajunga la tine. Pozitia poate fi vizavi de copil sau in coltul mesei. Imy este si fiti fata in fata peste masa, Evita sa te joci stand langa copil; ii prea greu sa ifi vada fata dintr-o parte. ©@> Activitate: Profita de timpul meselor Mesele intr-un scaun inalt sau unul de copil ofera posibilitati facile Pozitionare fata in fafa la masa din bucatarie, mai ales daca timpul meselor transformat in momente sociale. Este tentant sa-i punem pe copii sa man: singuri, in timp ce parintii termina de pregatit mancarea, mai degraba dec:85 2s comuni. in orice varianta, in privinta copiilor cu autism, fiecare cat mesei sau gustarii ofer ocazia valoroasi de a lucra asupra atentici @ 2 interactiuni cAteva idei de sporire a atentiei copilului fati de tine in timpul Jee si-i pui copilului bucdtele de mancare pe masuta lui, trage scaunul fa unul din capetele mesei si orienteazi-ti scaunul astfel, incat sa stai Ja copil, sa te poti uita la el cu usurinta si sd mancati impreund. Pune ‘a copilului pe masa si da-i lui o parte din ea pe o farfurie, iar restul pe o alta farfuric. Distreazi-te vorbind despre mancare, {copilul a terminat portioara lui, mai di-i una, dar nu i-o fsa propriu-zis pana ce nu semnaleaza in vreun fel ca si-o doreste. Poate fi orice ‘comportament subtil — o privire scurta in directia ta, mana intinsa spre -, aratat cu degetul sau un sunet ori un cuvant — dar asteapta ca el sa un gest, iar apoi raporteazi-te la comportamentul respectiv ca la 0 de a comunica cu tine. Odata ce ai auzit sau vazut un semn, da-i mancarea in timp ce-i spui ceva de genul: Mai vrei? Sigur c: i copilului o inghiitur, iar apoi incuraj lu-te spre copil cu gura deschisa. cana copilului pe masa, acolo unde n-o poate ajunge, dar o vede, tine-o lui si, inainte de a i-o intinde, intreaba-| dac-o vrea. Pune putin lichid astfel incat s& termine repede si si mai ceara. Apoi, cfnd copilul a si mai vrea, mai di-i o inghititura, dar asteapta clementul de re inainte de a-i mai da sa bea. ce va apropiati de sfarsitul mesei, cAnti-i unul sau doua cantecele de degete inainte de a incheia; ajuta-| pe copil sa schiteze un gest in melodiei, miscAndu-i mainile in sensul dorit. Cantecele sunt elemente in dezvoltarea limbajului. A sta astfel, fata in fata la masa, ie 0 pozitie ideala pentru a obtine atentia sociala, iar directionarea ii cAtre copil ii orienteaz ,.raza de atentie” inspre tine. | Pasului 2 urmarit si ai pus in practica activitatile precedente, vei fi descoperit itéti de a pasi in raza de atentic a copilului. Verificd daca esti de jtatea afirmatiilor din lista de mai jos. Daca da, esti inarmat cu le pentru a intra in raza de atentie a copilului tau. Vei folosi aceste86 STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATION: informatii la Pasul 3. Daca nu ai reusit si stapanesti toate aceste abilitati, i si le experimentezi pe rand, una céte una, in timpul activititilor de joc cu c: pana ce descoperi modalititile adecvate de a le realiza. Lista pentru verificare de activitati: Sunt in raza de atentie a cop in decursul activitatilor pe care le facem impreund? ___ Cfnd interactionim, copilul imi poate vedea cu usurinfa ochii, actiunile si miscarile corporale. ___ Copilul ma priveste uneori, cdnd facem anumite activitati impr Sunt in fata copilului, la nivelul lui si fafa in fata (nu i domis statura mea). Am descoperit modalitati de a rearanja putin lucrurile, pentru a fi in fata cu copilul in timpul activitatilor de joacd si de ingrijire a Copilul este in fata mea gi sta jos sau in picioare intr-o p. confortabila — pe podea, intr-un scdunel pe masura lui sau in pici Jang o masa de o iniiltime adecvati jocului. Ce se mai intampli cu Pablo? Dupé ce a parcurs lista de la Pé mama lui Pablo si-a dat seama cd isi consuma multd energie urm copilul, mai degraba decdt crednd zonele sociale adecvate pentru ji Unul din obiceiurile ei era sd-i dea lui Pablo diverse obiecte, atunci se indeparta de ea sau nu se uita la ea. A hotiirat cd un pas important in ajuta pe Pablo sa invefe consta in a rearanja zona de joaca, pentru adecva mai bine dimensiunilor lui Pablo si capacitagit lui de atentie. A mai aproape de canapea masuta de cafea, astfel inedt, atunci cand P. statea in picioare langa masa, trupul i se putea sprijini bine de canaj Era, de asemenea, un mod mai simplu de a-l ,,antrena” fard sal oblis se aseze pe scaun — sarciné greu de indeplinit de catre copil, cu excé momentelor de hranire. Lui Pablo ti placeau si pernele, asa cai a cateva din dormitor si le-a asezat pe ldnga perete, pentru a crea 0 zona stat confortabila, moale, fara sa fie nevoie sa cumpere un fotoliu bean Nu in ultimul rand, mama lui s-a géndit la alte modalitafi prin c putea capta mai bine atentia, de-a lungul zilei, in mediul familiar. In ti cinei, ei fi era greu sa stea jos, pentru ca ceilalti copii aveau mereu nev de cate ceva din frigider sau de ajutor ca sa-yi taie diferite alimente: JSarfurie. In timpul gustarilor de peste zi, atunci cdnd ea si Pablo réiméi singuri, ii era mai usor sd stea pe scaun la masd. Mama a hotarét sd-lTIAJUTA COPILUL SA RELATIONEZE Seer emis 87 esti toate aceste abilitati, im Pablo cu fafa la ea in timp ce-si bea cafeaua de dimineata, asta ca 0 activitatilor de joc cu co alitate de a interactiona cu el. liza. __ Si-a mai dat seama si cé, atunci céind Pablo era obosit, ti placea de sd fie finut in braje. A hotarét si-l ia in brafe, cu fafa copilului in indreptaté catre ea, si cénténdu-i melodiile lui preferate. ‘in raza de atentie a copil & facem impreund? Ce se mai intampla cu Matthias? Dupa ce a pareurs lista de la 2, tata lui Matthias s-a gandit la diverse modalitéti de a intra in raza vedea cu ugurinta ochi de atentie. Intrucat copilului ii feicea placere st stea mai mereu intins pe pea, tata se putea apleca deasupra lui ca sd stabileascd legatura fata 2 anumite activitati impre 4, in timp ce initia si continua mai multe jocuri active. Tata a inventat i Fata in fata (nu il dom Jocuri care se puteau practica pe canapea si pentru care Matthias ‘a sd stea in picioare, cum ar fi sétritul pe canapea, ridicatul pentru 0 erizare” asemenea unei rachete, rostogolindu-se in bratele tatilui. Jn timp ce Matthias practica ac toleranta lui fata de pozitia putin lucrurile, pentru afi de joaca si de ingrijire @ biasca impreund, in timp ce stdteau pe canapea. A avut grijé sé adauge de sunet amuzante $i migcari exagerate pentru a-l amuza pe Matthias. @ adus si 0 masuja pentru copii si un scaun in camera de zi gi: treptat, epul sa aseze pe masd cdteva cérti si alte jucarii despre care gandea ee a parcurs lista de la Pa face placere copilului. Cei doi au inceput sé foloseascé masa si ia mult energie ur atunci cand veneau in camera de zi $i inainte de a ajunge la ociale adecvate pentru pea. Peste cdteva séiptimédni, tata a putut creste timpul de interactiune b diverse obiecte, atunci di lirat ca un pas important De asemenea, ori de cate ori Matthias avea nevoie de ajutor la un @ zona de joaca, pent et anume (a lua ceva dintr-o cutie, a desface ambalajul unei gustari), pacitafii lui de atentie. A il ducea pe Matthias in camera de zi sau la masa din bucatarie si-l i ea sai se aseze inainte de a-i da ajutor: Matthias a inceput sa invete ca a si alte locuri in casd, in afaré de canapea, unde se puteau intémpla placute si amuzante. sau in picioare intr-o ea sprijini bine de ca Activitate: Observé elementele care-i pot distrage atentia si gestioneaz efectul lor ind te alaturi copilului pentru un joc sau o activitate de ingrijire fat’, tine sub control atentia lui si identifica obiectele din mediu care-i det atentia de la persoana ta. De indata ce observi un asemenea clement pert actioneaza pentru a diminua impactul acestuia. Tata cAteva idei de gestionare a elementelor perturbatoare: + in timpul activitatilor cu jucdrii, pune jucdriile care nu va trebuie pe in afara vederii, astfel ca acelea pe care nu le folositi s4 nu-i distraga copilului. Jucariile pot fi depozitate in dulapuri cu usi, in cutii sau cl rafiuri deschise, acoperite cu o pitura. * inchide televizorul, asta dacd nu se uiti cineva care nu poate ret A lisa un televizor in functiune este un magnet foarte puternic atentia copilului cu autism + intimpul jocului, este recomandabil si inchizi si televizorul, si calcul + in timpul jocurilor sociale, dacd persoanele din acelasi mediu fi dis continuu atentia, mergi cu copilul in alta camera. Un pat mare este un loc ideal pentru jocul social. + in timp ce-i faci baie copilului cu autism, ai grija si nu mai fie nit incapere (daca e posibil), ca si ai ocazia sa interactionezi numai cu el. + in timpul meselor, daca mai multe persoane mananca impreund, vezi poti intercala obiceiurile caracteristice copilului cu autism (descrise devreme) cu discutiile celorlalti copii si adulti prezenti la masa. Oric trebuie si tratiesti cu impresia c4 e neaparat necesar si hréinesti copilul separat, Amestecul social specific unei mese in familie este 0 exp foarte important pentru copil, dat fiind ca interactioneaza cu ceilalti in ce mananea. Am descoperit ca depozitarea jucdirillor in cutie foarte util. Nu numai a indepartat perturbatorii, dar mi-a dat ocazia si de a-| invata abilitati de pas a ordinii, precum si de folosire a mai multor cuvinte pentru a cere cutii si ju dorite. Folosind cutii de diferite culori, i! poti ajuta sa invete culorile, in timp cutiile transparente ii pot da motivatia de a cere jucariile dinauntru. Fiul meu reticent in a solicita lucruri, dar sfarsea prin a cere maginile preferate cand vedea intr-o cutie (iI ajut astfel sa invete structuri lexicale din ce in ce complexe, dar sa si dezvolte abilitati de aratat cu degetul).”PILUL SA RELATIONEZE, Paseste in lumina 89 Cum ramine cu ceilalti oameni? Cand copilul tau cu autism abia ineepe <4 fie atent la ei, mai multi oameni care incearca in acelagi timp cu tine sa ioneze cu copilul poate fi un element perturbator. E minunat cind mai membri ai familici vor s& se joace impreuna, dar este de asemenea important gandesti la capacitatea de atentie a copilului, Copiti fara TSA sunt foarte ti la a trece de la 0 persoand sau de la o activitate la alta, dar cei cu TSA Sificultiti de a se concentra chiar gi asupra unei singure persoane, iar tu est ‘activ in consolidarea acestei capacititi, pentru a-fi ajuta copilul sd invete. iunile sociale sunt cele mai importante instrumente de invatare de care em. De aceea, trebuie s protejezi si sa potentezi capacitatea de interactiune tie a copilului cu parintii, fratii gi alte persoane apropiate. La inceput, va fi indicat si-i mentii atentia concentratd asupra unei singure persoane. Daca si tneearca si interactioneze cu copilul in acelasi timp cu tine, atentia copilului Gi perturbati. Cand nimeni nu-i refine atentia, invajarea nu se poate produce. 4, agadar, sd-i incurajezi pe toti si interactioneze cu copilul, dar pe ri ‘si nu-i perturbe atentia $i interactiunea vreo persoand din grup. Ulterior, jtatea copilului de a fi atent la ceilalti se va imbunatati, va trebui sa verifici atentia lui se poate muta de la 0 persoana la alta si interactioneaza cu loud. Si aceasta este o abilitate importanta; releva modul in care familiile ioneazi ca grup social. iti oferim momentan cateva i multiple: + Ajuti-i pe membrii importanta ca el sa~ sporirea oportunitiilor de invatare. + Roaga-i pe ceilalti si-si astepte rindul, mai degraba decdt si intrerupa interactiunea in desfaisurare. (E vorba, pur si simplu, despre bune maniere, cum ar fi asteptarea unei pauze sau a invitajiei de a participa la 0 discutic intre doi oameni, mai degraba decat s& 0 intrerupi.) + Aceeasi idee se aplica si altor copii care vor si tise aliture, att timp cat sunt suficient de mari ca sa deprinda obignuinta de a nu-i intrerupe pe ceilalti. = Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face”: atunci cand o alté persoana interac- fioneazai cu copilul, ai grija ca nici tu si n-o intrerupi sau si soliciti atentia copilului spre persoana ta, Dacd-i intrerupi pe ceilalti si ineerei si le arati cum se face”, risti si-i descurajezi sa mai interactioneze cu copilul. Toate persoanele aflate in postura de a interactiona cu copilul tau vor gsi propria modalitate de a o face si vor cere ajutor atunci cnd vor simti nevoia. age atentia nvete sd interactioneze cu ceilalti te de ingrijire fal rbatoare: u va trebuie pe nu-i distragi a ; nu mai fie nim nezi numai cu el. i impreund, vezi autism (deserise ti la masa. Orie hrainesti copilul lie este 0 expe eazi cu ceilalti in je gestionare a interactiunilor familiei sf inteleaga ideca razei de atentie a copilului si si focalizeze atentia asupra unei persoane anume, pentru te utila. Nu numai 3 abilitati de pais a cere cutii $i ju 2 culorile, in timp auntru, Fiul meu le preferate cand le din ce in ce90 STRATEGII ZILNIGE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE. Rezumatul Pasului 3 Daca ai urmarit si ai pus in practic activitatile anterioare, vei fi gasit anumite modalitati de a elimina factorii perturbatori si de a amplifica atentia) copilului fata de persoana ta si de activitatile desfagurate in comun. Verified dack esti de acord cu majoritatea afirmatiilor din lista de mai jos. Daca da, esti inarm: cu abilitati importante de sporire si sustinere a razei de atentie a copilului asupra ta—informatii care iti vor folosi pentru Pasul 4. Daca nu, incepe s4 experimentezi prin joc si activitati de ingrijire a copilului pana ce gasesti metodele care si functioneze in cazul tau. Listd pentru verificare de activitagi: Aum identificat si diminuat factorit perturbatori? in timpul activitatilor de joc si ingrijire a copilului, acesta este adesea atent la mine gi la ceea ce facem impreuna, Am aflat ce-i distrage atentia copilului si am gasit modalitigi de & indeparta, acoperi sau ascunde factorii perturbatori in una sau mai multe camere. Amavut succes mutandu-ma cu copilul intr-un alt loc, pentru a scape de factorii perturbatori. Cand interactionez cu copilul pentru joc sau ingrijire, televizorul si computerul sunt inchise. Cand altii vor sa ni se alature, i-am ajutat s& se obignuiascd cu ideca dea astepta fiecare si fi vind randul, nu sd intrerupa si si abati atentia copilului Ce se mai intimpli cu Pablo? Pentru Pablo, telecomanda si televizorul erau factorii perturbatori. Oricat de mult incercau paringii sa-T tenteze cu jucariile sau activitasile fizice, atentia lui fafa de televizor ii impiedica sé paseascat in raza lui de atentie. In orice caz, au observat cii la baie ii plicea sa se joace cu jucariile de apa, strangandu-le si facandu-le sd improaste apa. li plicea si cand parintii fi puneau spumé pe mdini si pe burticd. Au mai addugat jucarii de baie care se intorceau cu cheita $i pluteau, iar lui fi placeau si le dédea inapoi parintilor sé le intoarca din nou cheita atunci cand isi terminau ciclul. In timpul baii, au incercat sa sufle baloane de sdpun inspre el si i-a placut si asta, lovind baloanele si uitandu-se fix la ele cu un zambet larg pe fatit, asteptand sa-i mai faca.PILUL SA RELATIONEZE, terioare, vei fi gasit © a amplifica atentia comun. Verifica dacd Daca da, esti inarmat tie a copilului asupra epe sii experimentezi sti metodele care si i: rbatori? i, acesta este adesea dsit modalitati de a tori in una sau mai tloc, pentru a scapa rjire, televizorul si bisnuiasca cu ideea di si sa abata atentia », telecomanda si ‘ercau paringii sd-l apa de televizor ji au observat ca la iu-le $i facdndu-le uma pe méini $i pe ceau cu cheifa si e intoarca din now 1 incercat sii sufle vind baloanele si |sd-i mai faca. Peeeste in lumina 1 Parintii au descoperit ci lui Pablo ii placea sa fie agezat pe bar spre @ fi uscat dupa baie, Aya au inceput sd-l stearga ,, viguros” cu prosopul, sa Joace cucu-bau si alte jocuri, precum cele cu degetele de la picioare in timp ce ile stergeau. Mama lui il intorcea spre oglinda si, in timp ce el se privea, tsi apropia si ea fata de a lui si se stramba in oglindd, scofand diferite sunete. Lui ti plicea asta, aratdnd cu manuja in oglinda, apoi spre fata ei Toate aceste observasii i-au farcut pe paringii lui Pablo sii realizeze ca lui chiar ti plitceau jocurile cu jucdrii si cu oameni, asifel ci au decis s¢i controleze mai strict televizorul si telecomanda. Au stabilit sa inchida televizorul la masé, la baie si dimineaja devreme. Au inceput, de asemenea, sd-1 imbrace si sd-I schimbe pe patul din camera pe care o impartea cu fratele lui (nu in fata televizorului) la prima ora a diminetii $i seara, inainte de baie, si foloseau aceste momente pentru jocuri in pat. in plus, tatal sau statea cu el la mast la micul dejun, iar mama stdtea Ianga el la cind. Au inceput sit controleze mai strict ce manca $i ce bea, oferindwi interactiune in timpul mesei — ajuténdu-l sé dea mai departe lucruri, stimuldndu-l sii le dea mici imbucdturi si invagéndu-l sa-i steargd médsuja de la scaunul de masa, indaté ce termina de mancat. Inchiderea televizorului in timpul acestor activitati a scurtat timpul in care Pablo era concentrat asupra aparatului si i-a sporit atentia fata de membrii familiei. Oricum, inca mai petrecea ore intregi in fata televizorului. In cele din urmé, dupd cateva séptiméni, paringii lui au facut un pas urias inainte. Intr-o noapte, dupa ce copilul a adormit, au pus telecomanda intr-un dulap suspendat. Au preluat un control mai strict asupra televizo- rului, deschizandu-l o ord dimineafa, o ord inainte de cind si 0 ord seara inainte de baie. Puneau un ceas de bucatarie care sé-i anunte cdnd sosea ora. Cand suna ceasul, porneau televizorul si resetau cronometrul pentru 0 ora. Cand ceasul suna din nou, scoteau televizorul din prizé si-l inchideau. In prima dimineajii, Pablo a cdutat telecomanda peste tot. Era foarte supdrat cd n-o poate gasi. Mama a pornit televizorul pentru o ora dupa micul dejun, in timp ce se imbraca si se pregatea sit inceapa ziua, iar cand expira timpul, era pregatita cu caruful si cu haina, ca sa iasa din camera. A inchis televizorul si l-a imbracat repede si s-au indreptat spre pare. Pablo a plans cénd mama i-a inchis televizorul, dar a fost distras de plimbarea in parc, care i-a oferit si cdteva momente plicute de dat in leagén. Cénd au ajuns acasa, mama I-a schimbat pe pat, apoi I-a pus in scaunul de masa pentru o gustare, iar ea s-a asezat sd bea o cafea. I-a dat cdteva jucarii la masa in timp ce ménca ~ un puzzle, o carte ~ $i a reusit si-i refind atenfia cu acestea mai mult timp decat ar fi sperat. S-a agitat ca sa i se dea acces92 [STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE, Fiul meu nu a fost niciodata foarte atras de televizor, dar cand avea 3 ani am considerat televizorul oarecum util. Aveam carti colorate mari cu fagini de obiecte, oameni, fizionomii si alte lucruri pe care obignuiam sa le aratm adesea cu degetul. Mi s-a parut o completare fireasca sa privim cu atentie anumite secvente de emisiuni televizate si sa discutém despre emotille manifestate de oameni, cu comentarii de genul «E fericit?» si «Care este trist?» si, mai tarziu, «De ce este trista?» Recompensa pentru atentia si participarea sa era aceea cd avea voie sa se uite la 0 emisiune preferata! Ia televizor, dar mama i-a ignorat agitatia, iar dupa gustare s-au dus camera lui pentru 0 harjoand bund in pat si pentru joe cu jucarii pe cov Cu aceste modificari in activitijile cotidiene, dupa edteva zile, Pab a incetat sé mai caute telecomanda si a inceput si manifeste mai m interes fafii de jocul cu parinfii — cu jucarii, la masa si la baie. Mama tatal lui s-au straduit din rasputeri sa-yi de seama cum pot elimi concurenta reprezentata de telecomanda si televizor, dar curdnd si-au di seama cd nu puteau sé concureze direct cu aceste mize puternice; trebut sd elimine cu totul concuren{a. Trebuia, de asemenea, sd pund ca agitatiei si plansului care stiau ei ed 0 sé aparé in primele céteva zile, di inlocuindu-le cu alte activitafi care aveau sa-i facd placere in curand scofdndu-l din camera de zi, au indepartat cel mai mare obstacol. $i, 2 Pablo s-a obisnuit cu noul program. Pasul 4. Identifica zona de confort social a copilului Rationament, Toti oamenii, inclusiv copiii, au reactii diferite fata apropierea fizica a altora. Unii au nevoie de o distanta mai mare decét alti. Alt Ie place apropierea. Pentru a atrage atentia copilului asupra fetei si corpului este important s& identifici nivelul sau de confort fata de apropierea fizica. > Activitate: Invard semnalele transmise de copil despre ce inseam confortabila um la un mic experiment: sa afli de la ce distanta simte bine copilul si te priveascd gi sa se bucure de compania ta. Spatiul respec desemneaza zona de confort social a copilului. Orice punct din care copilul simte confortabil sd te priveasca stabileste distanta corecta de invatare a copilul tu, S-ar putea intampla ca, dupa o vreme, cand tu gi copilul ati dezvoltat un de rutine familiare confortabile, copilul sd iti permit sa te apropii mai mult el. Dar nu este chiar atét de important cat de aproape sau de departe esti deJuminds 93 este s sporesti capacitatea lui de atentie fata de persoana ta si si fii de aproape eat si poti atinge materialele folosite impreund, dar si copilul. fata cAteva idei pentru a afla si reactiona corect la semnalele copilului privind zona lui de confort social in timpul activitatilor fata in fata, utilizate la Pasul 2, fii atent(a) cat de ‘=proape esti de copil si cum reactioneazi el la aceasta apropiere. Majoritatea “PSrintilor care se joacd cu un copil sunt la o distanta de un brat de fata lui, ‘©3t si-] poatd atinge cu mainile. Aceasta este 0 pozitionare normala atunci ‘ind vorbim cu un copil si suntem partasi la joc si la emotii. Majoritatea ‘copiilor cu TSA gasese confortabil acest interval de apropiere, desi s-ar ca, uneori, si fie nevoie de ceva timp de adaptare, mai cu seama cand pierea difera de intervalul spatial tipic in care interactionezi cu copilul ‘Ta cazul cnd copilul intoarce capul de multe ori gi se uitd in laturi (ceea ce numeste privire aversiva ), da-te mai in spate si observa cum reac- eazi el! A face un pas in spate e impotriva instinctelor majoritatii ‘samenilor; tendinta normal este si te apropii mai mult sau sa atingi faja ilului sau sa faci ceva care si-i atraga atentia. Oricum ar fi, unii copii au ‘oie de o distanta mai mare ca s& se bucure de interactiunea fata in fat iti vezi copilul privind in laturi, atunci cnd te apropii de el, revino in iia in care te aflai inainte ca el si se fi uitat astfel. Vezi daca poti stabili iunea fard si provoci privirea in Kituri, Dacd nu se poate, di-te un pie in spate si incearea din nou. i copii sunt mai schimbatori decat altii si-si pot modifica rapid reactiile timpul unei activitati. Pot si dea impresia c& se bucura de apropierea ta cursul unei activitati, pentru ca sa treaca rapid la o dispozitie mai putin 14, chiar daca activitatea si gradul tau de implicare au rimas neschim- . Daca observi la copilul tau o trecere rapida de la fericire la nemul- ire, sau daca pare si aib& nevoie de mai mult timp ca ,.s& se incilzeasca” iru 0 activitate, probabil vei simti si tu cd e cazul sa iei 0 mica pauza. leste-te ce actiuni sau efecte i-ar putea face copilului plicere in cadrul fivitatii respective si arata-i asta de la o distanta ceva mai mare. matul Pasului 4 ai urmarit si ai pus in practica activitatile precedente, vei descoperi zonei de confort social a copilului in cadrul mai multor activitati si vei te informatii ca sa-I ajuti_ sa interactioneze cu tine si sa ia parte la propusa. Verificd daca esti de acord cu majoritatea afirmatiilor din lista jos. Daca da, esti inarmat(a) cu abilitati importante pentru adaptarea # pozitii, cu scopul de a maximiza zona de confort social a copilului si94 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE atentia lui pentru Pasul 5, Daci nu, te rog si revii la inceputul sectiunii, s-o revez! si si incerci din nou. Cere sfatul altei persoane care iti cunoaste bine copilul. Listd pentru verificare de activitati: Ma aflu in zona de confort social optim a copilului? ___ Copilul nu priveste in laturi ca si-mi evite privirea si nu se da inay ____ Copilul priveste uneori spre mine si spre activitiile mele. _____ Sunt in fata lui si destul de aproape ca si-l ating pe copil, precum, obiectele dintre noi. Copilul pare s& se simta confortabil — se joaca, zambeste uneori se concentreazi asupra jocului, calm, interesat sau fericit/agitat. Ce se mai intampla cu Matthias? Cand ne-am intdlnit prima data el, principalul lui punct de interes era sé stea pe canapea gi si se uite fereastra. Tatal lui a dezvoltat cdteva jocuri fizice, energice ca interactioneze cu Matthias, dar era nevoie de efort din partea tatilui ca mentina interactiunea. Matthias zambea sau rédea cand era aruncat canapea sau facut ,avion” si invartit in jurul camerei, dar nu mentin intotdeauna interactiunea si nu-si cduta activ tatal ca sé continue joc Tatiil lui avea uneori sentimentul c& putea la fel de bine sé initieze je sau sil intrerupa, copilului ti pérea indiferent. Asadar, ce putea face sporeascé entuziasmul copilului? Pentru a proiecta urmatorul pas, tata a inceput sd incerce zona confort social a copilului ca sa-si dea seama ce modificari minore pozitionare proprie il puteau afecta pe Matthias. A inceput prin a obser diferenge in felul in care reactiona copilul cand fata tatalui era deasupra si in imediata apropiere, in opozitie cu distanta mai mare dintre ei atw cand tatél il sdlta pe canapea sau il invartea in jurul camerei. Cand aproape, Matthias ii impingea uneori fata in laturi, dar atunci cénd tatil punea jos si se apleca spre el sau statea in spatele lui, Matthias a tendinta de a-l urmari cu privirea. Atentia copilului faja de tatdl sdu evidenta atunci cénd tatil se indeparta cdtiva payi de canapea ca sé aseze pe podea. Matthias se dadea jos de pe canapea $i alerga spre el ca fie ridicat in aer. Tatal baiatului a continuat sa adapteze distanta fizi dintre el si copil si a constatat ca, cel putin in cazul jocurilor fizi ‘menjinerea unei distanfe mai mari functiona mai bine. Parea sa-l determiPOPILUL SA RELATIONEZE ese in uming itul sectiunii, so Tevezi noaste bine copilul, a invértitul in jurul camerei. Cand Mil se oprea ca sé-l lase jos pe Matthias sifacea pasi in spate, devenea c Mai probabil ca el si-si ridice privivea say brajele ca rispuns la bragele agi: deschise ale tatitui, decét auunel céind tatal se lisa in jos a copiliului2 Activitate: Foloseste ascultarea activa Un element extraordinar cu care poti incepe este ascultarea activa. Expr aceasta iti poate fi cunoscuti din alte contexte gi, daca asa stau lucrurile, stii inseamni a asculta, a asculta cu adevarat ceea ce iti spune cealaltd persoand si te stridui din rasputeri sd intelegi sensul intentionat al mesajului. In relatie cu al adulti, incercdm sa intelegem ascultand si punand intrebari pentru clarificd parafrazind ceea ce am auzit si venind cu comentarii de sustinere. Cand sunt ascultitorii activi ai unui copil care se joaca, ne pozitionam in fata lui, astfel in si ne fie usor si facem schimb de priviri, si ne uitim la ce face ca si-i infeleg scopul, sa-i povestim actiunile, si facem comentarii admirative gi s4 venim efecte de sunet sau ca de spectacol (batai de tobe, ovatii). Putem ajuta copilul ridicand 0 jucarie pe care a scApat-o, impingindu-i mai aproape ceva ce isi dorest Putem gi sa imitim actiunile copilului cu un obiect. Tipul de ascultare si de comentariu activ poate fi utilizat in multe situatii i care esti implicat(a) cu copilul. Genereaz un context in care amandoi aveti atenti concentrata asupra aceluiasi lucru, acest gen de atentie find un instrument ternic in invatarea copiilor. Confera sens limbajului si plaseaza-te in raza de aten| a copilului~ in centrul scenei, implicat(®) in jocul copilului i reactiondnd la ace: (ffira si-I intrerupi sau si deturnezi concentrarea copilului). Ascultarea activa po: sd te ajute si sd menfii atentia copilului asupra activitatii, astfel incat si spor oportunitatile de invatare. [i transmiti copilului ceva de genul: Sunt aici, st interesat de persoana ta, ma uit la ce faci gi fac si eu.” Pe masura ce i te alii copilului si devii mai activ(4) — cu comentarii, aprobare, efecte de sunet si activit de imitatie — si el va fi mai implicat in relatia cu tine. @> Activitate: Nareaza Atitudinea de a te alatura copilului incepe atunci cand iti manifesti interesul, fata de activitatea lui, privind, zambind, dand din cap si gesticulind (aseultarea activa). Este usor sa treci de la a privi activ si aprobator actiunile copilului la afi naratorul copilului. in timp ce privesti activ, adauga cuvinte simple, separate sau expresii scurte, pentru a descrie activitatea lui. (Motivul pentru care ar trebui si folosesti un limbaj simplu este sa-1 ajuti pe el si auda cuvintele, fiecare in parte, si s& le asocieze cu obiectele si activitatile sale. Daca limbajul tau este prea com= plex, atunci ¢ posibil ca el si nu inteleaga ce cuvant sau expresie descrie obiectul pe care-I fine in mand sau actiunea pe care o face.) De exemplu, cénd copilul ridica de jos trenul de jucarie, poti spune ,,E un tren!”, Cand copilul il impinge, poti exclama ,,Uuu-tuu-tuuu!”, ajutindu-l si inteleag zgomotul pe care-I face