LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE 1. NECESITATEA SI OBIECTIVELE INCERCARII AUTOVEHICULELOR RUTIERE 1.1.Necesitatea si scopul incercarilor Pentru a putea lansa in produetie un autovehicul nou, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: proiectare, incercari experimentale, productie, si perioada de serviciu. Cele patru etape nu sunt independente, ci se afli in stransi interdependenté pe tot parcursul dezvoltarii unui autovehicul now. {in procesul de fabricatie, in decursul exploatérii sau dupa repararea lor, incercdrile autovehiculelor constituie © activitate esensiald, permifand verificarea calitatilor acestora prin determinarea parametrilor functionali, a caracteristicilor, a performantelor si a indicilor tehnico — economici. Importanta incercarilor autovehiculelor rezulti din faptul ca diferite tipuri de incercéri, ca parte integrati a procesului de dezvoltare a unui autovehicul, contribuie in mod hotarator la imbunatatirea permanenta a acestuia, in toate fazele dezvoltarii. incercarea unui autovehicul precede si insofeste toate etapele existentei sale, de la modelul experimental, pana la fabricarea gi apoi disparitia sa din productia de serie. 1.2. Ceringe impuse incercarilor Obiectivitatea Pentru ca incercarile sa fie obiective, este necesar ca, in primul rand, sa existe o atitudine impartiala gi lipsita de prejudecati a celui care incearca. autovehiculul. Aceasta se realizeaza daca cel care efectuezi incercarea este diferit de proiectantul, fabricantul sau beneficiarul autovehiculului incercat. Pentru a fi obiective, incercarile trebuie sa se realizeze in condifii cat mai apropiate de condifiile tipice de exploatare. De asemenea, trebuiesc eliminate posibilitatile de interpretare subiectiva a rezultatelor incercarilor, printr-o respectare cat mai riguroasa a programului de incercare. Repetabilitatea Este necesara asigurarea unor condifii de incercare care si permita ca, la un autovehicul dat, cu o stare tehnicd anumita, rezultatele unor incercari repetate sau efectuate in conditii similare si nu difere semnificati Metodele de incercare utilizate trebuie si nu fie afectate de factori 3LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE ambientali aleatori, sau trebuie sa existe o limitare a domeniului de variatie a conditiilor ambientale sau de functionare la valori care si nu duca la modificdri semnificative ale rezultatelor incercarilor. Corectitudinea Corectitudinea incercarilor este strans legaté de obiectivitatea acestora, dar mai presupune gi cunoasterea detaliaté a fenomenului cercetat prin incercare, intocmirea corecté a programului de incercare, asigurarea preciziei de masurare, cat si interpretarea corecta a rezultatelor msurate. De asemenea, mai necesité si repetarea incercarilor, atunci cand rezultatele objinute au un caracter contradictoriu sau nu corespund cu cele de la incercarile anterioare. Durata Pentru obfinerea rapid’ a rezultatelor unor incercari, trebuiese programate judicios fazele de incercare, prelucrarea $i interpretarea rapida a datelor objinute, si chiar si reducerea la minimum a volumului de incercari, evitnd ins compromiterea, din aceasta cauz, a corectitudinii rezultatelor. Economicitatea incercirile autovehiculelor sunt operatii neproductive direct, consumatoare de timp, combustibili, materiale, fort’ de munca. Costul acestora se reflect asupra costului de fabricatie sau de utilizare al autovehiculelor. Necesitatea efectuarii lor nu elimina, ins’, preocuparea reducerii la minim a cheltuielilor de incercare. 1.3.Criterii de clasificare a incercarilor de autovehicule Exista patru criterii de clasificare a diverselor tipuri de incercari pentru autovehicule: clasificarea dupa scopul incercarilor, dupa obiectul incercarilor, dupa conditiile de incercare si dup durata incercarilor. 1.3.1. Clasificarea dupa scopul inceredrilor: incercari de omologare, incercari de control periodic, incercari de receptie si incercari de cercetare stiinjific’. incercarile de omologare Aceste incercari au un caracter oficial si se efectue; conformitate cu prevederile unor acte normative. Omologarea este o incercare obligatorie pentru autovehiculele noi, iar pentru autovehiculele aflate deja in productia de serie, se impune in cazul adoptirii unei noi solutii tehnice, a modificarii unei solutii deja existente. , de obicei, in 4LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE La autovehiculele noi, se deosebese: omologarea prototipului, si omologarea seriei zero. inceredrile de omologare ale autovehiculului nou trebuie si fie precedate de incercarile in sarcina ale ansamblurilor izolate, ca: motor, cutie de viteze, punti motoare, etc. fncercarea acestor ansambluri se face pe standuri specifice incercarii fiecdruia dintre aceste ansambluri, dupa care urmeazi montarea lor pe autovehiculul prototip. incercarile de omologare a prototipurilor se fac in scopul determinarii calitatilor acestora, si pentru cercetarea influenfei modificarilor constructive aduse lor in perioada experimentarilor. De asemenea, se fac incereari comparative ale diverselor prototipuri, in vederea alegerii celui mai potrivit tip pentru fabricatia de serie, si incercarile seriei zero. Dupa objinerea rezultatelor principale, in construcfia__prototipurilor de autovehicule se introduc modificarile necesare, apoi se fabric seria zero. Prin seria zero se infelege primul lot de autovehicule care se executa in conditiile de fabricatie ale seriei propriu — zise. Scopul executarii si omologirii acestei serii este verificarea tehnologiei de fabricatie adoptate. in cadrul incercirilor, se verificd asigurarea conditiilor optime necesare prelucrarii, asamblirii si controlului calitatii autovehiculului, in concordanta cu conditiile tehnice stabilite la omologarea prototipului. fn cazul in care se impun modificari, dupa efectuarea incercarilor, pe cat posibil se va cduta ca aceste modificdri si se aducd in special sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor. Daca totusi este necesara si modificarea unor piese ale autovehiculului, se urmareste ca acest lucru sa se facd fara inrdutajirea parametrilor stabiliti la omologarea prototipului. Marimea lotului “seriei zero” variaza, functie de complexitatea tehnicd a noului autovehicul, cat si de uzina producatoare. in general, lotul seriei zero cuprinde minim 15 autovehicule. Programul de incercari al autovehiculului din seria zero are elemente comune cu programul de inceredri al prototipului, fiind completat cu elementele incercarilor de exploatare. Datele obtinute servese pentru stabilirea normelor de consum de combustibil si lubrifianfi, a periodicitajii operajiilor de intrefinere, cat si a operafiilor propriu-zise de intretinere necesare. Omologarea de tip reprezint procedura prin care se certificd faptul c& un tip de vehicul, sistem, componenté sau unitate tehnicd separata respect cerinfele tehnice aplicabile. Omologarea nationala de tip reprezinta procedura de omologare de tip prevazuta de legislatia interna a unui stat, valabilitatea omologarii fiind limitata la teritoriul statului respectiv. 5LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE in cadrul procedurilor de omologare a autovehiculelor sunt definite urmatoarele: omologarea individual, omologarea de tip in mai multe etape, omologarea de tip treptat Omologarea individualé inseamna procedura prin care se certificd faptul c& un anumit vehicul, unic sau nu, respect cerinfele tehnice aplicabile. Omologarea de tip in mai multe etape reprezinta procedura prin care unul sau mai multe state certificd faptul cA, in functie de stadiul de finalizare, un tip de vehicul incomplet sau completat respect cerinfele tehnice aplicabile, iar omologarea de tip treptata inseamna o procedura de omologare a vehiculelor constnd in colectarea treptat a intregului set de certificate de omologare CE de tip pentru sistemele, componentele si unitatile tehnice separate apartinénd vehiculului si care duce, in ultima etapd, la omologarea vehiculului complet. incerearile de control periodic (sau incercarile de lot) se fac in scopul verificarii nivelului (calitafii) fabricatiei de serie, in cazul autovehiculelor nou fabricate, sau a calititii procesului de reparatii, in cazul autovehiculelor reparate. Aceste incercari se realizeazi asupra unui numar mic de autovehicule, unul la 3000 sau la 5000, durata incercarilor find limitata la maximum 6 luni si maximum 40000 km efectivi rulati. incercdrile de receptie au scopul de verificare a calitatii autovehiculelor din fabricafia curenté, sau celor supuse procesului de reparatie, ficdndu-se la toate autovehiculele. Aceste incercari au un caracter limitat si urmaresc, in principal, sA stabileascd dacd autovehiculul respectiv satisface conditiile generale de functionare si este complet echipat cu organele, dispozitivele si piesele de schimb specificate in cartea tehni incercarile de cercetare stiinfificA nu fac parte integranta, in mod obligatoriu, din complexul de incercari ce se executa in procesul de fabricatie al unui autovehicul. Ele se efectueazi pentru rezolvarea unor diverse probleme cu caracter stiinfific, pentru confirmarea unor ipoteze teoretice si pentru studiul unor fenomene sau procese ce apar in timpul exploatirii unui autovehicul. 1.3.2. Clasificarea dup obiectul incerearilor: incercarea autovehiculului in ansamblul su, si incerearea _ subansamblelor autovehiculului. incercarea autovehiculului in ansamblul sdu, sau incercarea intregului autovehicul, are ca scop stabilirea performantelor sale principale, cu referinté la calitatile dinamice, economicitatea, confortabilitatea si 6LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE usurinfa de conducere, stabilitatea, capacitatea de trecere, comportarea autovehiculului in condigii grele de exploatare, durabilitatea, incercarea subansamblelor autovehiculului se realizeazi in scopul determinarii, la fiecare dintre acestea, a rezistenfei la uzura, siguranjei_ in exploatare, fiabilitajii, etc. Subansamblele si organele autovehiculului ce fac obiectul acestor incerc&ri sunt impértite in patru grupe, si anume: motorul, transmisia (ambreiaj, cutie de viteze, arbori cardanici, pun{i motoare), organele de conducere (directia si sistemul de frdnare), sistemul de rulare (roti, pneuri), suspensia, sasiul, caroseria. 1.3.3. Clasificarea dupa condifiile de incercare Aceasta clasificare cuprinde incercarile in conditii de laborator, in conditii de poligon, in conditii reale de exploatare, si in condiii speciale, Inceredrile in conditii de laborator ale autovehiculului sau ale subansamblelor sale se executa, de obicei, in conditii stafionare, pe diverse standuri utilate corespunzator. in ultimii ani au capatat o mare extindere, odata cu dezvoltarea echipamentelor de incercare. Initial, s-au aplicat numai subansamblelor si agregatelor autovehiculului, dar in prezent exist instalatii prin care se poate incerca autovehiculul in intregime: standuri cu rulouri pentru determinarea calitatilor dinamice, consum, franare, tuneluri aerodinamice, camere de climatizare, standuri de incercare la oboseal, la mersul lin, ete. Aceste incercdri au avantajul asigurarii unor conditii de incercare strict controlabile, usor repetabile, reducéndu-se durata incercarii, marindu- izi ‘lor si asigurandu-se condifii de marire a fiabilitatii incercdrile in conditii de poligon prezint avantajul posibilitatii de accelerare a incercarilor, prin oferirea unor conditii de functionare usor controlabile si stabile. Inceredrile in conditii de exploatare sunt incercari efectuate la beneficiari, cu consimfamantul si cu o anumita participare a acestora. Precizia rezultatelor nu este satisfacdtoare decat daca se incearcd un numar destul de mare de autovehicule, pe o perioad’ mai lungi de incercare, inregistrandu-se media rezultatelor obtinute. incercdrile in condifii speciale se fac la autovehiculele des lucreze in conditii radical deosebite de condifiile de exploatare normale. Conditiile speciale pot fi considerate acelea legate de: rulajul prelungit in coloana, pe drumuri cu mult praf: rulajul prelungit in zone cu calduri ridicate; rulajul cu viteze reduse in terenuri mlastinoase sau nisipoase; 7LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE rulajul in condigii de mare altitudine; rulajul in zone cu temperaturi scdzute. La aceste inceredri se determina, in primul rand, influenfa specificului acestor condifii asupra functionarii autovehiculului si asupra modului de exploatare al acestuia. 1.3.4, Clasificarea dupa durata incerearilor in functie de timpul alocat incercarilor, acestea pot fi incereari cu durata normala (de exemplu, cele de omologare), sau incercari in regim accelerat. incercarile cu durati normali au atat caracteristicile statistice ale spectrelor de solicitare cat si ritmul de aplicare al solicitarilor similare celor din exploatare. incercarile in regim accelerat fie pot avea caracteristicile statistice ale amplitudinilor spectrelor de solicitare similare celor din exploatare, dar cu ritmul de aplicare al solicitarilor intensificat, fie avand si scara solicitarilor marita, si ritmul de aplicare al solicitarilor marit (adica, este micsorata scara timpului). Metodele de incercare accelerata (fortata) sunt utilizate atat la incercarile de oboseald pe parcurs, in poligon, cat mai ales pe standurile de laborator, recurgerea la aceste metode necesitind insi, corelarea rezultatelor cu comportarea in conditii normale de exploatare, lucru destul de dificil. 1.4.Pregatirea autovehiculului pentru incercari Preliminar executirii incercdrilor, autovehiculul trebuie pregatit, in primul rand in sensul confruntarii sale cu principalele prevederi ale documentatiei tehnice. in functie de programul de incercare, se efectueaza misurari ale unor piese supuse uzurii, verificdri de stand ale unor ansambluri, si sigilari ale unor ansambluri la care nu se permit interventii in timpul incerearii. In cazul in care autovehiculul nu este rodat, se efectueaza rodajul, in conformitate cu documentatia sa tehnic. Dup§ asigurarea stiri de jncircare prevazute in program, se verifici starea tehnici a autovehiculului, iar inainte de incercarile de consum si incercarile dinamice, motorul si organele transmisiei se incalzesc la temperatura de regim, prin efectuarea unui rulaj de lungime suficient’, La finalul etapei de pregatire, se monteaza pe autovehicul aparatura de masurare.LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE 1.5.Alegerea si pregitirea aparaturii de misurare in scopul objinerii de informatii asupra calitatilor autovehiculului sau ansamblului incercat, sub forma de cifre, semnale, diagrame, etc, se utilizeaza aparatele de masurare, care, interconectate intr-o schema dat, formeaza un sistem de masurare. Pentru obfinerea unor rezultate corecte si precise ale incercarilor, este necesard adoptarea celor mai indicate aparate de masurare si compunerea corecté a sistemului respectiv, alegerea judicioasi a metodei de misurare, asigurarea unor conditii normale de functionare ale aparatelor prin izolarea la vibrafii, protejarea la actiunile excesive ale mediului ambiant. Aparatura utilizata determina, prin caracteristicile metrologice (clasa de precizie, sensibilitatea, pragul de sensibilitate, puterea de rezolutie) si cele dinamice (domeniul dinamic, functia de transfer, domeniul de fiecvente), eficacitatea si calitatea masurarilor. Inainte de masurari, la aledtuirea sistemelor de masurare trebuiesc cunoscute sursele de erori ale fiecdrui aparat din componenta sistemului, caracterul erorilor, procesul de lucru, particularitatile de utilizare. Totodata, este necesar si cunoasterea erorii maxime admise de metoda de incercare care se utilizeaza. In afara de aparatura complexd de incercare folosita, unele verificari se pot efectua cu mijloace de masurare simple (rulete, cronometre), cazuri in care, ins’, pentru o bund precizie a masurarilor, incercarile trebuiesc repetate de cat mai multe ori. © solujie optima pentru asigurarea masurdrilor sunt laboratoarele mobile, fie de tipul autolaboratoarelor, fie de tipul unor containere, transportabile in zona de incercare. Imediat inaintea incercarilor trebuiese facute etalonarile aparatelor din sistemul de masurare, etalonari ce se refac periodic. 1.6 Trasee de incercare Categoria drumului, definité dupa natura imbricdmintii si starea de viabilitate, are scopul de a permite normarea consumurilor de combustibil gi lubrifiangi, a rulajului anvelopelor, dar nu este suficientd pentru o mare parte din incerc&rile care se fac asupra autovehiculului (de exemplu, incercari de mers lin, de durabilitate, etc.), Este si mai dificila incadrarea pres in categorii a drumurilor naturale, ce sunt afectate puternic de natura si de conditiile de umiditate, vegetatie, ale terenului. In plus, una si aceeasi categorie de drum poate fi grea pentru un ansamblu al autovehiculului, gi usoara pentru un altul. Astfel, de exemplu, ambreiajul si mecanismul de 9LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE directie au cel mai usor regim de lucru pe drumurile modernizate interurbane si cel mai dificil la deplasarea in aglomerari urbane. in cazul in care incercarile presupun deplasarea, manevrarea sau dispunerea autovehiculului pe drumuri cu imbriciminte modernizata gi stare de viabilitate bund, alegerea traseelor de misurare se poate face fara dificultafi, tindnd cont de unele condifii precum: orizontalitatea (decliv de pana la 0,5% pe portiuni izolate), rectiliniaritatea, starea de curatenie, starea uscata si lungimea. in afara de clasificarea drumurilor pentru autovehicule in ansamblu, trebuie avutd in vedere gi o clasificare a conditiilor de exploatare pentru principalele mecanisme sau elemente ale autovehiculului, din moment ce conditiile de exploatare influenteazi in mod diferit solicitarile diverselor ansambluri. Un traseu de incercare va trebui s& fie constituit dintr-o succesiune de sectoare de drum de categorii si lungimi judicios alese. in cazul incercarilor in poligon, acest aranjament al pistelor este relativ usor, avantajul mare constand in faptul cA traseul va ramAne invariabil in timp, asigurandu-se astfel condifiile de repetabilitate. in cazul incercarilor pe drumuri publice (de exemplu, pentru rulajul de incercare la anduran{a), identificarea unor trasee convenabile intr-o refea rutier’ devine dificila. Microprofilul drumului (gradul de netezime a imbracdmingii) influenfeazi atat mersul lin al autovehiculului, cat gi solicitarile din elementele transmisiei sau structurii lui portante. © alt clasificare a traseelor de incercare poate fi ficut& pe baza vitezelor medi de deplasare realizabile de catre autovehicul pe aceste sectoare, raportate la viteza maxima. 1.7. Bibliografie [1] - Hilohi, C., Untaru, M., Soare, I., ruta, Gh., Metode si mijloace de incercare a automobilelor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982. 22] - Negrus, E., Soare, L, Tanase, F., Bejan, N., fncercarea autovehiculelor, Editura Didactica i Pedagogica, Bucuresti, 1983. [3] - DIRECTIVE 2007/46/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL -— Stabilirea unui cadru pentru omologarea autovehiculelor si a remorcilor acestora, precum si a. sistemelor, componentelor si unitatilor tehnice separate destinate pentru astfel de vehicule, septembrie 2007 10