You are on page 1of 8

Gymnasium Nr.

12, Anul IX, 2008

Conclusions
From the analysis of the game model of the second line defence, we can see that the main
ways of making an overtaking by service or by attack, are the overtaking with two hands from down,
the overtaking with two hands from down jumping forward, the overtaking with one hand from down
jumping forward and the overtaking with two hands from up. The most effective action proves to be
the overtaking with two hands from down, with the greatest efficiency. The overtaking with two hands
from down jumping forward and the overtaking with one hand from down jumping forward, are used
extensively, resulting an incorrect posture for overtaking, the last moment reaction, which leads to a
lowered efficiency of the players regarding the other game actions. The overtaking with two hands
from up is the least used, being also the least effective, as seen in the charts. The instructive-
educational process must be organized and developed for the female volleyball players’ training, for
the second line defence, implicitly for teaching the players how to gain the point through each action.
In conclusion, the performances of the teams from one championship to another with an increasingly
dynamic game is the premise from which we should start in training the players and the professional
teams from all levels and selection and training the children and juniors.

STUDIU PRIVIND CONTRIBUŢIA PARCURSURILOR APLICATIVE LA FORMAREA


ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR PE LINIE MORALĂ LA CLASELE
PRIMARE

Sebastian ENACHE
Universitatea din Piteşti

Cuvinte cheie: educaţie fizică, mijloace specifice, parcursuri aplicative, atitudine


morală, comportament moral

Rezumat
În domeniul educaţiei fizice şi mai ales al sportului există toate ingredientele pentru
alcătuirea unui comportament moral. Simpla participare la o întrecere necesită implicarea
unor trăsături pozitive de caracter cum ar fi dârzenia, perseverenţa (chiar dacă ai pierdut
trebuie să continui), disciplina (încadrarea într-un sistem de joc), cinstea (respectarea regulilor
de joc), respectul faţă de adversar (nicăieri nu este evidenţiat mai bine ca în sport spiritul de
fair-play).

Introducere
Metodele şi mijloacele folosite în realizarea scopurilor urmărite evoluează odată cu
evoluţia omului, în general, şi a domeniului nostru, în special, în sensul de a ţine pasul cu
acestea. Participarea în cadrul lecţiilor de educaţie fizică la diferite parcursuri aplicative
creează condiţiile cele mai favorabile pentru dezvoltarea copilului sub toate aspectele. In
timpul acestora, copilul aleargă, sare, se caţără, mişcările devin mai precise şi el se întăreşte
din punct de vedere fizic. Astfel, copii îşi înving mai uşor sfiala şi timiditatea iar
inventivitatea, stăpânirea de sine li se dezvoltă. Trăsăturile de voinţă şi caracter sunt solicitate
în parcursuri aplicative datorită greutăţilor pe care participanţii trebuie să le depăşească.
Anumite mişcări şi exerciţii fizice le produc elevilor teamă, senzaţie ce poate fi învinsă prin
curaj şi hotărâre. Teama se datorează fie dificultăţii de execuţie în cazul rostogolirilor,
săriturilor, exerciţiilor de căţărare, echilibru etc. fie aparatelor. Printre trăsăturile caracteriale
solicitate în parcursurile aplicative, mai importante sunt: exigenţa faţă de sine şi faţă de

246
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

coechipieri sau adversari, respectul faţă de aceştia, atitudinea corectă faţă de joc,
responsabilitatea, obiectivitatea, combativitatea, iniţiativa, sinceritatea, corectitudinea, cinstea,
modestia.
Scop
Principalul scop al cercetării este acela de a stabili în ce măsură folosirea în cadrul
fiecărei lecţii a parcursurilor aplicative influenţează formarea atitudinilor şi comportamentelor
pe linie morală la nivelul clasei a IV-a în vederea măririi eficienţei activităţii de educaţie
fizică.
Experimentul
Experimentul s-a desfăşurat pe parcursul unui semestru, sub două aspecte, unul
teoretic şi unul practic. Sub aspect teoretic s-a procedat la formarea unor cunoştinţe cu privire
la termenii pe care urma să îi folosim în experiment ( cinstea, corectitudinea, dârzenia,
perseverenţa, sinceritatea, combativitatea, respectul reciproc, încrederea în forţele proprii,
modestia, exigenţă faţă de propria persoană, disciplina, curajul, hotărârea, spiritul de
organizare) şi la formularea unui chestionar pentru evaluarea finală. Sub aspect practic s-a
trecut la folosirea în cadrul fiecărei lecţii a unui parcurs aplicativ, pe tot parcursul semestrului
al doilea, respectând programa şcolară.
Rezultate şi concluzii
Evaluarea rezultatelor privind realizarea educaţiei morale este un proces cu un
specific aparte: „nu se evaluează conţinuturi stricte, identificabile şi măsurabile cu privire la
comportamentele şi conştiinţa morală”(Ec. Frăsineanu, 2003, pag.14) . Forma de evaluare
dominantă este evaluarea continuă, iar ca metode specifice menţionăm aprobarea şi
dezaprobarea în diverse variante: acordul, lauda, evidenţierea, admonestarea recompensa sau
dezacordul, observaţia, mustrarea, , avertismentul, pedeapsa. Noi am formulat un chestionar
pentru a evalua influenţele parcursurilor aplicative asupra atitudinilor morale ale elevilor.
Chestionarul a cuprins un set de 10 întrebări după cum urmează:
1. Care dintre următoarele trăsături morale crezi că sunt mai importante pentru tine:
• notează primele cinci care le consideri mai importante : cinstea,
corectitudinea, dârzenia, perseverenţa, sinceritatea, combativitatea, respectul reciproc,
încrederea în forţele proprii, modestia, exigenţă faţă de propria persoană, disciplina, curajul,
hotărârea, spiritul de organizare.
• care sunt trăsăturile morale de mai sus care consideri că le ai bine
dezvoltate? Notează cinci în ordinea importanţei lor.
………………………………………………………………………………
3. Care dintre trăsăturile morale consideri că îţi lipsesc sau sunt mai puţin dezvoltate?
………………………………………………………………………………
4. Cel mai bun dintre colegii tăi ce trăsături morale are?
………………………………………………………………………………
5. Care dintre aceste trăsături morale crezi că sunt importante în ora de educaţie fizică?
………………………………………………………………………………...
6. Care dintre următoarele exerciţii crezi că ajută la dezvoltarea trăsăturilor morale:
a)exerciţiile de gimnastică
b)jocurile sportive;
c) alergările de rezistenţă;
d) săriturile la aparate;
e) săriturile din atletism;
f) jocurile de mişcare;
g) parcursurile aplicative.
7. Consideraţi că parcursurile aplicative pe care le-aţi executat acest semestru au
contribuit la formarea unor trăsături morale?

247
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

DA NU PUŢIN
8. Care trăsături morale le consideri importante pentru a parcurge un traseu aplicativ?
Notează cinci.
încrederea în forţele proprii curajul hotărârea
perseverenţa modestia disciplina
exigenţă faţă de propria persoană hotărârea
spiritul de organizare

9. V-a plăcut faptul că la orele de educaţie fizică a-ţi parcurs traseele aplicative ?
DA NU
10. De ce da/ de ce nu?
………………………………………………………………………………..
În aprecierea disciplinei, dârzeniei şi perseverenţei, hotărârii şi curajului, dorinţei de
victorie, spiritului de echipă, cinstei, sincerităţii şi creativităţii ne-am ghidat după următorii
indici:
Disciplina: atenţie la explicarea şi demonstrarea parcursului, interes pentru activitate,
cunoaşterea şi respectarea regulilor, execuţia tehnică corectă, respectarea ordinii în
succesiunea etapelor de activitate;
Dârzenia şi perseverenţa: efort susţinut pe tot parcursul traseului, depăşirea
greutăţilor, finalizarea acţiunilor;
Hotărârea şi curajul: reacţie promptă la cerinţe, execuţie fără ezitare, încrederea în
forţele proprii, lupta cu teama de aparat, combativitatea;
Dorinţa de victorie: afirmarea propriei personalităţi, responsabilitatea, exigenţa faţă de
ceilalţi;
Spiritul de echipă: responsabilitatea în îndeplinirea sarcinilor, subordonarea
intereselor proprii celor colective şi stăruinţa pentru succesul echipei, colaborarea şi ajutorul
reciproc, încrederea în colegi;
Cinstea şi sinceritatea: respectarea procedeului de execuţie indicat, recunoaşterea
greşelilor, atitudinea corectă faţă de succes şi insucces, parcurgerea integrală a traseului,
plecarea la semnal;
Creativitatea: elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluţii şi modalităţi noi de
rezolvare a diverselor situaţii, atitudinea critică şi autocritică.
Răspunsurile elevilor la întrebările din chestionar au demonstrat nivelul conştiinţei lor
morale, modul în care cunosc şi înţeleg noţiunile şi regulile morale. Din cumularea
preferinţelor („care dintre următoarele trăsături morale crezi că sunt mai importante pentru
tine?”)reiese că elevii ierarhizează noţiunile morale în felul următor: curajul 80%, disciplină
70%, perseverenţă 65%, cinste 50%, hotărârea 45%, încrederea în forţele proprii 40%,
sinceritatea 30%, corectitudinea 25%, dârzenia 20%.
Se remarcă faptul că elevii acordă mai puţină importanţă unor trăsături ca respectul
reciproc sau spiritul de organizare punând pe primul loc curajul şi disciplina.
La întrebarea cu numărul doi („care sunt trăsăturile morale de mai sus care consideri
că le ai bine dezvoltate?”) elevii consideră că sunt curajoşi (70%), sunt cinstiţi (60%), sunt
hotărâţi (50%), sunt sinceri (40%), perseverenţi (45%), au încredere în forţele proprii (30%),
sunt disciplinaţi (30%), dau dovadă de combativitate (25%).
La întrebarea cu numărul trei („care dintre trăsăturile morale consideri că îţi lipsesc
sau sunt mai puţin dezvoltate?”)se verifică sinceritatea răspunsurilor de la întrebarea a doua:
modestia 50%, respectul reciproc 45%, cinstea 40%, corectitudinea 30%, disciplina 20%.
La întrebarea a patra („cel mai bun dintre colegii tăi ce trăsături morale are?”) se
apreciază conduita morală a colegilor, care sunt curajoşi (60%), cinstiţi (50%), disciplinaţi

248
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

(45%), hotărâţi (40%), corecţi (30%). Se observă că răspunsurile sunt asemănătoare cu cele de
la întrebarea doi care scoate în evidenţă trăsăturile morale ale fiecăruia.
În activitatea de educaţie fizică („care dintre aceste trăsături morale crezi că sunt
importante în ora de educaţie fizică?”)elevii consideră că trăsăturile morale necesare pentru
activitatea de educaţie fizică sunt următoarele: disciplina 70%, curajul 60%, perseverenţa
50%, combativitate 45%, hotărârea 30%,20% dintre elevi consideră că toate trăsăturile morale
sunt necesare.
Elevii consideră („care dintre următoarele exerciţii crezi că ajută la dezvoltarea
trăsăturilor morale”) că jocurile sportive dezvoltă cel mai mult trăsăturile morale (70%),
exerciţiile de rezistenţă (50%), jocurile de mişcare (40%), parcursurile aplicative (30%),
săriturile din atletism (20%) şi săriturile din gimnastică (10%).
Trebuie remarcat faptul că elevii posedă cunoştinţele cu privire la necesitatea
trăsăturilor morale, dar trebuie ţinut cont şi de nivelul lor de înţelegere, având în vedere
particularităţile de vârstă.
La întrebarea numărul şapte („consideraţi că parcursurile aplicative pe care le-aţi
executat acest semestru au contribuit la formarea unor trăsături morale?”) 80% dintre elevi
consideră că parcursurile aplicative au contribuit la formarea unor trăsături morale, 10%
consideră că nu au contribuit iar restul consideră că au contribuit puţin.
Trăsăturile morale pe care elevii le consideră importante pentru a parcurge un traseu
aplicativ sunt: curajul (60%), încrederea în forţele proprii (40%), perseverenţa (30%),
hotărârea (20%).
La întrebarea numărul nouă („v-a plăcut faptul că la orele de educaţie fizică a-ţi
parcurs traseele aplicative ?”) 80% dintre elevii chestionaţi spun că le-a făcut plăcere faptul că
au parcurs la fiecare oră traseele aplicative, ceilalţi nu au fost încântaţi, răspunsurile negative
venind din partea unor elevi care au întâmpinat probleme pe parcursul orelor datorită gradului
destul de ridicat de dificultate al traseelor.
Acest aspect este confirmat şi de răspunsurile la ultima întrebare, cei mai mulţi elevi
considerând interesante traseele (40%), că au făcut galerie (20%), că au învăţat lucruri noi
(20%) ceilalţi elevi care au dat răspuns negativ la întrebarea nouă considerând că este greu.
Acest lucru se datorează faptului că unii elevi au întâmpinat greutăţi la mersul în echilibru, la
escaladarea aparatelor, traseul cronometrat în experiment fiind parcurs mai greu de unii dintre
elevi.
Concluzii
Jocul creează un cadru favorabil pentru însuşirea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor, prin atractivitate şi prin situaţiile inedite, cu totul specifice şi diferite de
celelalte momente ale lecţiei. Prin joc se rezolvă mai uşor sarcinile lecţiei şi se asigură
densitatea acesteia. Jocul face posibilă învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea actelor
motrice, totodată fiind favorizat transferul, cunoştinţelor, priceperilor şi calităţilor motrice,
dacă acestea sunt valorificate în mod creator.
În domeniul educaţiei fizice şi mai ales al sportului există toate ingredientele pentru
alcătuirea unui comportament moral. Simpla participare la o întrecere necesită implicarea
unor trăsături pozitive de caracter cum ar fi dârzenia, perseverenţa (chiar dacă ai pierdut
trebuie să continui), disciplina (încadrarea într-un sistem de joc), cinstea (respectarea regulilor
de joc), respectul faţă de adversar (nicăieri nu este evidenţiat mai bine ca în sport spiritul de
fair-play).
Bibliografie
1. Chiriţă Georgeta, 1986, Educaţia prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
2. Joiţa E. şi colaboratorii, 2003, Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Ed. Arves,
3. Tudusciuc I, V. Bîrlida, 1973, Parcursuri de obstacole, Ed. Stadion, Bucureşti.

249
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

STUDY CONCERNING CONTRIBUTION OF APPLICATIVE ROUTES IN FORMING


MORAL ATTITUDES AND BEHAVIORS IN PRIMARY SCHOOL

Ion Sebastian ENACHE


University of Piteşti

Keywords: physical education, specific ways, applicative routes, moral attitude, moral
behavior.
Abstract
The simple participation to a competition needs positive character features as:
staunchness, perseverence ( even if you lost you must go on) discipline (respecting the
playing system) honesty (respecting the rules), respect for the opponent (fair-play spirit).

Introduction.
Methods and ways used in touching our purposes advance with human's evolution and
with our domain. When pupils participate to some applicative routes at physical education
lessons, it creates the most favorable conditions for the child's development under all aspects.
The child runs, jumps, climbs, the movements become more precisely, and he straights
himself from physical point of view. This way, children overcome easily their shyness and
timidity but also develop their resourcefulness and self-control. The will and character
features are asked in applicative routes due to the difficulties which participants must
overcome through courage and decision. The fear produces because of execution difficulties
in case of turning-outs, jumping’s, climbing exercises or in case of sports instruments.
Through character features asked in applicative routes the most important are self-
exigence with fellow members or opponents, the respect for them, the correct attitude for the
game, the responsibility, the objectivity, the militancy, the initiative, the sincerity,
correctitude, honesty, modesty.
Purpose. The main purpose of the investigation is to establish home influence the
using of applicative routes at physical education lessons in forming moral attitudes and
behaviors for the fourth class by making physical education classes more efficient.
The experiment. The experiment developed in a term, under two aspects: theoretical
and practical. Under theoretical aspect proceeded to form some knowledge as concerns the
terms which we wanted to use in the experiment (honesty, correctitude, staunchness,
perseverance, sincerity, militancy, mutual respect, modesty, self-exigence, discipline,
courage, decision, organization spirit) and formulating a questionnaire for the final valuation.
Under practical aspect, it has been used in each physical education lesson an applicative route,
in whole second term as the school syllabus asks.
Results and conclusions.
The valuation of the results concerning moral education achievement, is a specific
process: „there are not valuated strict, identifycable, measurable contents concerning
behaviors and moral feature”(Ec. Frăsineanu, 2003, pag.14). The main way of valuation is the
continuous valuation and we mention the specific methods approval and disapproval in
different ways: agreement, praise, distinguishing, reprimandation, reward, discord,
observation, reprimandation, warning, punishment. We formulated a questionnaire to valuate
the influences of applicative routes on moral attitudes of the pupils.
The questionnaire had a set of ten questions as it follows:
1. Which one of the next moral features you consider being more important to you:
ƒ note five first important moral features: honesty, correctness, staunchness,
perseverance, sincerity, militancy, mutual respect, self-trust, modesty, self-
exigence, discipline, courage, decision, organization spirit.

250
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

2. Which ones of the moral features presented previously do you think you have them
better developed? Note five by their importance.
3. Which ones of the moral features do you think that miss or are less developed?
4. What are the moral features of the best of your classmates?
5. Which ones of these moral features do you think very important for the physical
education lesson?
6. What are the physical exercises do you think that help to development of moral
features?
a) gymnastics exercises
b) sports games
c) resistance running
d) jumpings using instruments
e) jumpings in athletics
f) moving games
g) applicative routes.
7. Do you think that applicative routes executed by you this term contributed to form
some moral features?
8. What are the important moral features that help you executing an applicative
route? Note five:
Self-trust Courage Decision Self-exigence Discipline
Discipline Organization spirit Perseverance
9. Did you enjoy the fact that you have executed applicative routes at physical
education classes?
Yes No
10. Why did you / didn't you?
………………………………………………………………………………………
When appreciating the discipline, staunchness, perseverance, decision, courage, the
wish to win, team-spirit, honesty, creativity we guided by the next signs:
Discipline: attention to explaining and demonstrating the route, interest for the
activity, know and respect the rules, correct technical execution, respect the order and
succession of the stages of activity.
Staunchness and perseverance: sustained effort on the whole route, overcome the
difficulties, finishing the actions.
Decision and courage: prompt reaction to the askings, execution without hesitation,
self-trust, fight with apparatus fear, militancy.
Wish for victory: assertion of or on personality, responsibility, exigence for the others.
Honesty and sincerity: respect the indicated execution method, recognize wrong
actions, correct attitude for success and failure, whole traverse of the route, leaving when
heaving the signal.
Team spirit: fulfilling the tasks with responsibility, subordinate own interests to the
collective ones, insistence for team's success, cooperation and mutual help, trust in
classmates.
Creativity: elaboration of some new variants, finding new solutions and methods of
solving different situations, critical and self critical attitude.
The pupils’ answers to the questions from the questionnaire demonstrated the level of
their moral conscience, the way they know and understand moral notions and rules. By
cumulating preferences ( „ which one of the next moral features you consider being more
important to you?”) it is seen that pupils hierarchies moral notions so: courage 80%,
discipline 70%, perseverance 65%, honesty 50%, decision 45%, self-trust 40%, sincerity
30%, correctness 25%, staunchness 20%.

251
Gymnasium Nr. 12, Anul IX, 2008

It is noticed that pupils consider less important features as mutual respect,


organization spirit, giving more, importance to courage and discipline. At the second question
– pupils consider themselves being courageous 70%, honest 60%, resolute 50%, sincere 40%,
perseverant 45%, self-trust 30%, discipline 30%, militant 25%.
For the third question the sincerity when answering is verified from the second item:
modesty 50%, mutual respect 45%, honesty 40%, correctitude 30%, and discipline 20%.
At the fourth question it is appreciated moral behavior of the classmates, that are
courageous 60%, honest 50%, disciplined 45%, decised 40%, correct 30%. These answers
seem like the ones from the second question which underlines moral features of each person.
At the fifth question we see that pupils consider the next moral features being
necessary at physical education lessons: discipline 45%, courage 60%, perseverance 50%,
militancy 45%, decision 30% and 20% consider all moral features being necessary.
At the sixth question pupils consider the next physical activities being important for
the moral features: sport games 70%, resistance exercises 50%, moving games 40%,
applicative routes 30%, athletic jumpings 20% gymnastics jumpings 10%.
Pupils have some knowledge with respect of the need of moral features, but we must
take into account their understanding level and age differences.
At the seventh question – 80% from pupils consider that applicative routes contributed
to moral features forming, 10% consider the opposite. Moral features important when
participating to applicative routes are: courage 60%, self trust 40%, perseverance 30%,
decision 20% (eighth question).
At ninth question we see that 80% from pupils say that liked executing applicative
routes, and the pupils that didn’t like are the ones who had problems because of the routes'
difficulties.
At the last question, the tenth one, 40% considered being interesting the routes, 20%
appreciated the fact that they encouraged their classmates, 20% liked they learnt new things.
Some pupils took hard when walking in balance, climbing apparatus; the timing of the route
was a bad one for this category of pupils.
Conclusions.
Playing creates a favorable ground for appropriating knowledge, skills by attractively
and new situations. By playing it comes possible the learning, consolidation, improving
motric actions, this way knowledge is transferred and consolidated in a creative way.
In case of physical education ground there are all ingredients necessary for structuring
a moral behavior.
The simple participation to a competition needs positive character features as:
staunchness, perseverence ( even if you lost you must go on) discipline (respecting the
playing system) honesty (respecting the rules), respect for the opponent (fair-play spirit).

252
Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without permission.

You might also like