Rupere 810703 82 C4 fe Oe fs 21 Fig. 5.27.b. In epura din fig.5.27.b. se prezinta intersectia dintre dou prisme, rezultatul obtinut find o rupere. in aceasta situafie unul dintre planele limité sectioneazé baza unei prisme, iar celdlalt plan limita sectioneazé baza celeilalte prisme. 2. S& se afle intersectia dintre doud prisme oblice cu bazele in plane diferite. S-a ales prisma ABCD cu baza fn planul H si prisma EFG, cu baza in planul V (fig.5.28). Pentru trasarea planelor auxiliare este necesar s& se afle si urma verticala a planului determinat de cele dous drepie concurente T si R, in punctul M ales arbitrar (paralele cu muchiile celor dou prisme). Prin varfurile proiectiei verticale 2 bazei.e’ $i P, se treseazii paralele cu Py pan& se intersecteaz cu axa Ox de unde se continua cu paralele la Py. Planul ce trece prin g’ nu intersectenza baza abcd. Cand se pleac din c si d, se traseazé urmele orizontale paralele cu Py; pani Je Ox si de acolo se continua cu urmele verticale paralele cu Py. Planele ce tree prin a si b mu intersecteaza baza e’f'g’. Deoarece exist neparticipare la intersectie din partea ambelor prisme, intersectia obtinuté este,rupere. Ordinea de unire a punctelor se prezint& pe figura. 943. S& se afle intersectie dintre o prismé si o piramidé, ambele poliedre find i bazele situate in planul H. | S-a ales prisma ABC si pirumida SDEFG. Pianele auxiliare se vor construi paralele cu muchiile prismei si astfel ineat si contin varful piramidei. . Prin varfal piramidei S(s, s°) se traseaz’ 0 dreapia T(t, t") paraleli cu muchiile prismei, care determina o urmé orizontaki H. Usmele planelor limita si auxiliare vor rece prin urma orizontala H(h, h’) a dreptei si prin varfurile proiectiilor bazelor celor dou’ poliedre. Dreapta T determing un plan cu fiecare muchie a piramidei (drepte concurente) sicu fiecare muchie a prismei (drepie paralele). « . Se observa c4 planele limiti Pe si Pg determina portiuni de neparticipare (hegurate) pe o singura baz, intersectia rezultita find patrundere. ‘Unirea punctelor s-a fficut dupa regula mot . Pentru vizibilitate s-a studiat paritia fiecii punct pe fetele celor dou poliedre, in planul H pentru vizibilitatea pe planul vertical si in planul V pentru vizibilitatea pe planul orizonial (fig. 5.29). ‘4. SG se afle intersectia dintre dou piramide oblice cu bazele in planut H Piramidele avand bazele in planul orizontal, se vor determina doar urmele orizontale ale planelor auxiliare (fig. 5.30). a cg Plancle auxiliare vor fi determinate de dreapta ce uneste varfurile S si V ale piramidelor gi de fiecare muchie a piramige a: S-a notat cu T(t, t”) aceast’ dreapié gi s-e aflat urma orizontali H(h, h’)a ei. 95PATRUNDERE “Sgz2; £7 Ig “BWnes4, C2519 T Rim Fig. 5.29 Dreapta T impreuna cu fiecare din muchiile celor doud piramide determnina cate un plan, fiind concurente cu acestea in varful piramideior. Se traseaz numai urmele orizontale ale planelor auxiliase. Planele limita Py si P, determina porjiunile de neparticipare pe baza abcd, intersecjia objinut’ fiind o patrundere, 5. Sa se afle intersectia dintre dows piramide oblice, avand bazele in plane diferite, H si V. Piramidele avand bazele situate in plane diferite, se vor determina att urmele orizontale cat si cele verticale ale planelor auxiliare (fig. 5.31). Din proiectiile verticale m’, 1” sir’ se trascaza linii inspre v’ pani la axa Ox, acestes fiind urmele verticale ale planeior auxiliare. De la Ox se continua pani ta h si se obtin urmele orizontale. 96Pentre exemplul ales, planele auxiliare ce trec prin a, b sic, nu taie baza m’n’y’, Imersectia este o patrundere, PATRUNDERE: “BCSML MG E “77 MAN Cy Probleme propuse 1. S se rezolve intersectia dintre o prisma oblicd cu baza in planul H cu o prisma oblica cu baze in pianul V. ; 2. SA se rezolve intersectia dintre 0 prismi oblicd cu baza in planui H si o prisma cu baza in planul L. m73. S& se rezolve intersectia dintre o prisma oblic& cu baza in planul H cu 0 piramida oblica cu baza in planul V. 4, S& se rezolve intersectia dintre 2 piramide oblice ambele cu baza in planul V. ps! es es wn oe te 6 i | | | Vv PATRUNDERE v =e Mg “HME, Fig. 5.31. 98Capitotul 6 SUPRAFETE CILINDRO-CONICE Suprafefele cilindro-conice se reprezinté in proiectie ortogonalé prin profes curbei directoare (cere, elipsi etc.) si prin proiectiile generatoarelor, paralele cu o directie data in cazul cilindrului, sau concurente intr-ua punct dat in cazul conului. Cilindrul circular si conul circular au curba directoare un cere, numit baz, Tn general con{inut in planul orizontal de proiectie. 6.1. Sectiuni plane si desfigurdiri Pentru a afla projectile sectiunii plane fntr-o suprafati cilindro-conica se aplic’ aceleasi metode ca gi la poliedre, deoarece cilindral gi comul pot 8 aproximate cu 0 prism, respeotiv cu o piramidé, avand un numar infinit de fefe laterele. Sectiunea plana intr-o suprafaté cilindro-conied este ‘in general o curba plana, determinatd prin puncte afiate la intersecyia generatoarelor cu planul de sectiune. Desfsurarea unui cilindru sau a unui con este aproximativa si reprezinta limita desfésurdrii unei prisme sau a unei piramide inscrise in cilindru sau in con, al c&ror mumar de fete tinde cdtre infinit. Probleme rezolvate 1. SB se intersecteze un cilindra drept cu baza in planul H cu un plan projectant la V. S& se afle adeviraca marime a sectiunii si desfésurarea- Planul find proiectant la V, proiectia vertical a sectiunii se afl& pe unma P, a planului iar proiectia orizomtalé pe cercul bazei, deoarece generatoarele sunt drepte Verticale. Adevaraia mirime a sectiunii, care este 0 elipsé se determing printr-o rabatere pe planul V (fig. 6.1.2). Desffigurarea se face dupa cercul de baz, care se ‘imparte intr-un numér cat mai mare de parti egale pentru ca desfésurarea s& fie ct mai exact&. Pe o dreapta, se transpun lungimile corespunzitoare arcelor si in extremitatea fiecrui segment se traseazi perpendiculare egale cu lungimea generatoarelor sectionate, Unind punctele determinate, printr-o curba continu, se objine desfésuraree aupraiejei laterale a cilindrului, de la bazi la secyiune (fig. 6.1.6). se determine intersectia dintre cilindrul circular drept eu baza situaté in planuf H si un pian oarecare P. Sectiunea este o-elips’ care se proiecteazi pe planul H dupa cercul director. Proiectia vertical 2 elipsei de sectiune se afl cv ajutoru! dreptelor continute in plan. 99Q sectiunii se dete Prin proiectiile orizontale ale punctelor clipsei, se traseazé drepte frontale ale planului P; proiectiile verticale rezulté ta intersectia generatoarelor cu proiectiile verticale ale fron- talelor. Adevarata marime a a prin Fig. 6.2. cular oblic, cu baza in planul Ho si un plan oarecare P. Blipsa de sectiu- ne se obtine prin deter- minarea punctelor de intersectie dintre gene- ratoare si planul P, Se siege un numir de generatoare, repartizate cat mai unifo suprafata, cere se traseazi in ambele proiectii. Ut zind plane awiiliare proiectante la V, care ind generatoa- rele, s determina dreptele de intersectie ~ dintre planele de capat 101 yabatere pe planul H (fig. 6.2) cu ajutorul triunghiurilor de rabatere. 3. Sa se determine intersectia dintre cilindrul cir- Rosi planul P; la intersectia acestor drepte cu genera secyiunii (fig. 6 Vizibilitatea elipsei imba in punctele situate pe generatoarele de contur aparent C si D pentru proiectie orizontala, respectiv de contur aparent A si B pentru proiectia verticala. oarele respective se obtin proiectiile 4. Sa se desfigoare un cilindru oblic cu baza un cere situat tn planul H si gencratoarele drepte ffontale. 1 Fig. 6.4.4. Pentru desftisurarea cilindrului oblic sunt necesere adevaratele marimi ele generatoarelor si ele distantelor dintre acestes. Pentru generatoare, care sunt drepte frontale, adevirata marime se afla direct din proiectia verticalé. Distanjele dintre generatoere se aflé cu ajutornl unei sectitmi normale determinatd cu un plan proiectant la V si perpendicular pe generatoarele cilindrului. Sectiunea normala este o elips%. pe a c&rei mirime realé obtinuté prin rabatere pe planul H, se va masura distanta dintre generatoare (fig. 6.4.2). Prin desfisurare sectiunee normala se transforma Tntr-o dreapti. Se traseaz deci o dreapt& pe care se masoard lungimile arcelor elipsei. Din punctele de pe desfiisurata elipsei se ridic& perpendiculare pe care se misoaré segmentele misurate pe proiectia vertical a cilindrului. Liniile curbe obtinute prin unirea extremititiior generatoarelor reprezinti desfiguratele celor douk baze ale cilindrului (fig. 6.4.b). 1025. Si se desfsoare un cilindru oblic cu baza Tn planul orizontal de proiectie si saioarele drepte oarecare. Se sectioneazé cilindrul cu un plan oarecare P, perpendicular pe generatoare, pentru 2 obtine o sectiune normal. Cu o schimbare de plan vertical de proigctie, planui devine proiectant iar generatoarele drepte fromtale, probleme reducinduse le cea. tratata in exemplul precedent (fig. 6.5). Axa O;x1 se traseaza paralel cu proiectie orizontala a generatoarelor, dup care se afl noua proiectie verticala e cilindrului oblic gi urma Py: pianului secant. Se rabate planul de capt P; pe planul orizontal de projectie pemmu 2 objine distanta reala dintre generatoare, care se m&soar& pe arcele elipsei rabstute. e 6. S& se determine intersectia dintre conul circular drept si un plan P proicctant la V, adevirata mirime a sectiunii gi desfagurarea. Planul P sectioneazi toate generatoarele conului, astfel ci sectiunea este 0 clipsa care se proiecteaz pe planul vertical dup% urma Py a planului de sectiune, iar pe planal orizontal dupa o elipsa. Proiectia orizontala a clipsci se construigyte cu lini de ordine. Punctele Il] si VII situate pe generatoarele drepte de profi! ale comului SC si SG se determin’ in proiectie orizomtal cu ajutorul unui plan de nivel, care contine aceste puncte $i care sectioneaz conul dup un cere concentric cu cercul bazei. Axele clipsei de sectiune sunt: exa mare, segmentul I-V 0 dreapti frontala si axé micé, dreapte de capt MN. Axa mica a elipsei se determina cu ajutorul unui plat de nivel 108dus prin mijlocul segmentului 1-V. Cu o rabatere pe planul H_ se obtine adevarata marime a sectiunii, Generatoarele conului drept, flind egale intre ele, au adevarata marime egala cu proiectia vertical SA si SE 8 generatoarelor frontale. Adevarata miarime a generatoarelor pana Ia planul de sectionare se aflA printr-o rotatie de nivel in jurul unui ax 22’ ce trece prin varful S al conulul (punctele in care au fost sectionate generatoarele se aduc pe 0 generatoare de contur aparent vertical, stiind c& in rotatia de nivel cota punctelor nu se schimba) (fig. 6.6.2.) Fig. 6.5 Dintr-un punct oarecare $ se iraseaz un are de cerc de raz egal cu ungimea generatoarelor, pe care se transpun lungimile arcelor tn care a fost tmparjit cercul bazei, Punctele obfinute A, B, C se unese cu varful S gi pe fiecare generatoare se mésoara adevarata marime @ segmentelor de generatoare cuprinse intre vérful comahii si planul de seotionare, Curba ce reprezinti desfisurata elipsei se obtine prin unirea punctelor I, I... (fig. 6.6.b).7. Si se determine adevarata marime a seofit de rotatie, planul P fiind paralel cu o generatoare de Urma vertical Py a planului se traseazd generatoarei SE, iar secjiunea va evea’ forma une 105 Fig. 6.6.b. j cu un plan de capat prin conul contur aparent vertical a conului. araleli cv proiectia vertical 2 3 parabole. Proiectia vertical a paraboiei este cunoscvtd, fiind situatd pe urma Py e planului.aan Desfigurarea suprafetei laterale este redat in fig, 6.7.b. Varful parabolei este punctul I in care generatoarea SA intersecteazi planul iar punctele III si VII situate pe generatoarele de profil SC si SG se afl prin sectionarea conului cu un plan de nivel care confine aceste puncte. (Plamul de nivel sectioneazi conul dup un cere care in proiectie orizontala inter secteazi generatoarele SC $i SG in punctele cdutate, if], respectiv VID. Alte puncte interme- diare pentru construirea pro- iectiilor parabolei se obtin la intersectia unor generatoare, convenabil alese, cu planul de sectiune P. Efectuand o rabatere a planului P in jurul ummei orizontale Py, se determina adevirata marime a sectiunii (fig, 6.7.2). Fig. 6.7.b. 8, SA se determine proiectiile sectiunii cu un pian de capat P intr-un con circular drept cu dou’ pinze. :Cand planul secant intersecteazi ambele pinze ale conului, sectiunea este o hiperbola. Punctele secjiunii se aflé prin intersectarea unui numar (suficient) de generatoare cu planul de sectiune. Varfurile ramurilor hiperbolei V si VI rezulta din intersectia generatoarelor de front SA si SE cu planul P. Asimptotele sunt paralele cu generatoarele $M, SN care se dotermind cu un plan de capat dus. prin varful S, paralel cu planul P. La intersectia planului P cu bazele conului se obfin punctelé I si Il, respectiv XI si XII (fig. 6.8). 9. Sa se determine curba de intersectie dintre un con drept cu un plan proiectant la H. Rezultatul intersectiei este 0 hiperboli. Planul fiind proiectant la H, pe urma orizontalé se afl proiectia orizontala a punctelor sectiunii. Primele dou’ puncte T si TL se afld la intersectia planului cv cereul bazei. Punctul Ii de cot maxima, se afl cx ajutorui unui plan de capat R perpendicular pe pianul P, dus prin varful comului. Din proiectia orizontala 3 sit intersectia urmelor Pit gi Re se afl proiectia Fig. 6.8. verticala 3° pe generatoarea s"n’ continuté de planul R de capt. Alte puncte ale hiperbolei se pot afia intersectind mai multe generetoare sau sectiondnd conul cu plane de nivel (fig. 6.9). *¥ 10: Si se determine curba de i ie dintre un con circular oblic cu baza in planul H si un plan proiectant la V si si se desfigoare suprafata tunchiului de con. Se consider’ mai multe generatoare pe suprafala conului oblic care se intersecteazd cu planul P. Urma Py a planului contine proiectille verticale ale punctelor sectiunii iar proiectia orizontala a elipsei de sectionare rezulti cu linii de ordine. Pentru desfiigurare, se determina adevarata marime a generatoarelor cu.o rotatie de nivel in jurul axului vertical zz’ prin varful conului (fig. 6.10.2). Desfigurarea se face ca in cazul piramidei oblice, cu deosebirea cA extremititile generatoarelor, punctele A. B.A, se unese cu 0 linie curb care reprezinté desfésurares cercului bazei; punctele I, UL,...1 unite printr-o curbi reprezinté desftisurarea elipsei de sectiune. In fig.9.10.b trunchiul de con s-a desffigurat de ia generatoarea ‘SA = s'a’; pe care s-a masurat 7Iungimea generatoarei_ de la varf Ja seotiune, $I = s'Ty; din A s.g trasat arcul de raz ab iar din § 5. @ trasat arcul de razi SB, obtinandu-se punctul B s.a.m.d. 11. Sa se determine proiec- fille si adevarata marime a sect. unii determinate de un plan oare- care P intr-un con circular oblic. a) -Prin metoda transfor. marii planului de sectionare tn plan proiectant. Luand axa 0x; perpen. diculara pe urma Py a planului, se face o schimbare de plan vertical de proiectie, care transforma planul oarecare P intr-un plan de capat P.re b re heam pec : Se afla urma Py; a acestui plan cu ajutorul unui punct V situat pe urma venticalg Py si nous proiectie vertical conului. ala In nou! sistem de plane de proiectie, sectiunea are proiectia verticalé pe um : cu linli de ordine perpendiculare la 0%: se obtine proiectia orizontala, de la care cu linii de ordine perpendiculare la axe Ox se obfine proiectia verticala a elipsei d sectiune. q Ca verificare, cotele punctelor sectiunii tn cele doua sisteme de plane de proiectie trebuie si fie egale (fig. 6.11.a). ; b) Prin metoda planelor auxiliare proiectante care contin generatoarele. Se vor considera plane auxiliare de capat prin generatoarele conului, tn primul rand prin generatoarele de contur aparent vertical SA, SB si de contur aparent h Fig.6.11.8. no‘gions SC, SD. Se afla dreptele de intersectie dintre aceste plane si planul de sectionare, sspectiv punctele de jntersectie ale generatoarelor cu pianul P. esp fl, planul de capat R dus prin generatoarea SA, intersecteazi planul P dupa aa on proieciia orizontala hy care da punetul I pe generatoarea sa. In mod analog ois fi alte puncte, care prin unire dau proiectia orizontala a clipsei de 2 je, proiesia verticelé obfindndu-se ou lini de ordine (fig. 6.11.6). 12. Sa se desitigoare suprafafa de leg&turS dintre o prism cu baza un patrat si un cifindru (latura patratului este mai mare decat diametrul cercului). << Cele dous baze ale suprafetei de legaturé se gasesc in adevarata marime in proiectie orizontald, find situate in planul H (abcd) respectiv intr-un plan de nivel (cerc). Suprafata de iegaturé se compune din 4 parze de con oblic egale cu varfurile in varfuriie poligonului de baz ale prismei si ‘din 4 fete, triunghiurl isoscele egale. Printr-o rotatie de nivel (ax dreapti vertical prin punctul B) se aflé adevarata mrime a laturii BE, egala cu b’e’). Cunoscdnd cele trei laturi, triunghiul AEB poate fi trasat. Urmeazi suprafata conic3 cu varful in B (b.b"). Considerand inscrisé in aceasta suprafaté, o suprafafi piramidalé, se imparte arcul de cere ef In trei parti egale. Marimea real a latarilor triunghiurilor ce compun suprafata conica se afl prin aceeasi rotatie si se masoar& pe proiectia verticala b’l", si b’2"; (fig. 6.12.a). In desfasurare, pe latura comuna BE, se pot trasa punctele I, IT si F care se unese cu o line curba. Se repetd apoi inci de trei ori constructia suprafetei ad rs b ABEF (fig. 6.12.b). Fig. 6.12.4. 6.2. Intersectia cu dreapta Prin analogie cu poliedrele, punctele de intersectie dintre o dreapti si o suprafeta cilindro-conic& se determina ducind prin dreapta un plan auxiliar P, care sectioneaz’ suprafata cilindrului sau 2 conului dupa o curb plana. Punctele comune dreptei si seotiunii sunt punctele cAutate.