Cars. 5 1. Utilizarea pilelor de combustie in propulsia electrici a automobilelor 1.1 Principiul de functionare al pilei de combustie Deoarece bateriile electrice necesiti incireare periodicd s-a incereat gasirea unor solufii de objinere direct a energiei electrice din energie chimica, fird a se trece prin alte faze de transformare intermediara, Astfel, printre diversele procedee de obtinere directa a energici electrice din energie chimict se pot cits utilizarea convertizoarelor termoelectrice, a convertizoarelor termoionice, a generatoarelor magnetohidrodinamice sau, mai recent si mai rispindit, a pilelor de combustibil. Pilele de combustibil produc energie electric printr-un proces electrochimic aseminitor celui care are loc intro baterie, energia stocata intr-un combustibil fiind transformati direct in energie electric sub forma de curent continu. Astfel de pile genereazi energie electric’ atat timp cat sunt alimentate cu combustibil ~~ 4 Prineipalele avantaje ale pilelor de combustibil sunt Aer ‘« randament relativ ridicat al conversici; « poluare chimicé si sonora reduse; « posibilitati de operare cu o gama larga de aii combustibilis clectica posibilitagi de objinere a aburului prin ‘cogenerare. in principiu, pila de combustibil este format, aga cum se arata in fig. 1, din doi eleetrozi porosi (anodul 1 si catodul 3), intre care se giseste electrolitul 2. Combustibilul trece hire Feste anodul I, eliberdnd electroni care tree prin -anodl 2-lectolit; 3-catod cireuitul electric exterior. Pila de combustie reprezinti un dispozitiv care transforma direct energia unui combustibil in energie electric’ fird a fi nevoie de arderea acestuia, Apa +CO, Calduri Fig. 1 Principiul de fuetionare al pilei deL- Memtant ( ( MOTOR ELECTRIC Fig. 2-Pila ce combustie eu hidrogen Functionarea pilei de combustie, se poate vedea si in schematizarea din fig. 2 si are Ja baz reaotia dintre hidrogen si oxigen, reacfie in urma careia rezulté energie electrica si ap. O membrani special separa cele doui gaze si impiedicd astfel reactia direct. Cand hidrogenul se afla in zona anodici, un catalizator de platina faciliteazi separarea hidrogenului in electroni si protoni (joni de hidrogen). Functionarea celulei se bazeaza pe deplasarea ionilor de hidrogen prin membrand, de la anod la catod, in timp ce eleetronii nu sunt lisafi si treacd, Descompunerea hidrogenului la anod se face dupa reactia: H, + 2H" +2e~, {in timp ce in zona cotodied eleetronii se combina cu oxigenul rezultand apa 402+ 2H" +2e-= 120. Flectronii, care nu pot trece prin membrane, vor trece de la anod Ia catod prin cireuitul exterior, prin sareina, producdnd astfel energie electricd. De remareat faptul ca energia electrica furnizata de pili este in curent continuu si este produsi atit timp eat pila este alimentati cu hidrogen si cu oxigen. Membrana clectrolitic’ are un rol foarte important; astfel, ea constituie zona in care au loc reactiile de ionizare si deionizare, permite trecerea ionilor de la anod Ia catod si separa fizic substantele din pila, Catalizatorul cel mai folosit este platina gi este depus la nivel de nanometri (3+5 [nm]) pe un suport de grafit particule de grafit de 0,7 —1 [yim]. Doua folii sunt aplicate pe ambele parti ale membranei formind straturile de catalizator pentru anod si catod.1.2 Tipuri de pile de combustic Se deosebese urmitoarele tipuri de pile de combustie: 1. Pile cu polimeri (Polymer Electrolyte Fuel Cell - PEMFC), cu temperaturi de lucru de cirea 80 [°C]. Aceste pile, cunoscute gi sub denumirea Proton Exchange Membrane (PEM), sunt pilele cele mai dezvoltate pentru vehicule datoriti avantajelor lor: sunt relativ simple, pot lucra cu combustibil impur, in comparatie cu alte tipuri care necesita hidrogen pur, 2. Pile cu electrolit alcalin (Alkaline Fuel Cell — AFC), cu temperaturi de lucru de cirea 100 [°C]. La aceste pile electrolitul folosit este o solutie apoasi de potasiu KOH, iar ‘combustibilul este hidrogenul pur. 3. Pile cu acid fosforic (Phosphoric Acid Fuel Cell — PAFC), ce lucreazi la temperaturi de cirea 200 [°C]. Ele sunt prea voluminoase pentru vehicule electrice, dar sunt recomandate pentru aplicatii statice, avéind ua randament de circa 40%. 4. Pile cut metanol (Direct Methanol Fuel Cell — DMFC), cu temperaturi de lucru de 80-120 [°C]. Pilele cu metanol sunt similare celor cu polimeri, dar au drept combustibil metanolul din care se obtine hidrogen direct 2¢ vehicul. 5. Pile cu carbonati topiti ( Molten Carbonate Fuel Cell — MCFC). Datorita temperaturii mari de Tucru, de circa 700 [°C], aceste pile nu sunt recomandate pentru Vehicule, dar in aplivafii stative se pot dovedi eficiente atat prin randamentul ridiewl, de aproximatiy 50%, cat si prin posibilitatea de cogenerare a caldurii, ceea ce creste randamentul global. 6. Pile cu electrolit solid compact seu tubular (Solid Oxide Fuel Cell — SOFC), cu temperaturi de Iucru ridicate, de 800- 1000 [°C] in tabelul 1 sunt prezentate sintetic efteva caracteristici ale unor pile de combustie. Tabetul 1 Tipuri de pile de combustibil ae Cu membrand a Cu saruri topite Cu oxid solid schimbitoare de fosforie , protoni carbonat deta, | soni stbilizat Blectrolit | acid fosforic | carbonar de js polimer solid cu yiriu poasit ‘Temperatarl de Toca 200 650 1000 80 SE Tehid =e - lichid imobitizat solid solid electrlitului_ | imobilizat ‘baz de ; Carcasa a fel inoxidabil ceramic metalicd graftCatalicatcnal plata = lating Cantitatea de ‘caldurd mica mare mare mu cogeneratt Randament, 40.5 45, 50-560 <40) Pilele cu acid fosforic, prezentate in schema de prineipiu din fig. 3 sunt in prezent cele mai bine reprezentate din punet de vedere al dezvoltirii si comercializarii, Au avantajul de a putea fi alimentate cu hidrccarburi reformate (imbogitite in hidrogen). Combustibilul si agentul oxidant, constituit cin aer sau oxigen, ajung pe fe{ele posterioare ale electrozilor porosi prin intermediul unos canale; aceste fefe sunt placate cu carbon, care este bun conducitor de electricitate, cea ce permite conectarea pilei in cireuitul electric. Electronii formati la anod tree prin cireuitul de sareina exterior (8) si ajung la catod, in timp ce ionii de hidrogen tree ciitre catod prin electrolit. Apa formata la catod este evawula sub forma de vapori, we a, ig fi % al SIS HI cee % 4 i 4 3 tot Fig, 3 Fincfionarea pt de combust ov aod viastore 2 3 ano; 2alecrlit; etod;4iatrace oxidant (onc va culpa lie edad lg. 4 Pitete combust taakoal 6-intrare combustibil; 7-iesire combustibil; 8-sarcina Atezervor apiitalcool; 2-pompa; pil de combust: 4-veatlator Tnafara acestor patru tipuri se ulllizeaza si alte pile de combustibil. Astfel, in fig. 4 este prezentati schema de principiu a pilei alimentatd cu alcooli, de tipul metanol sau etanol; ea functioncaza la temperaturi de 50 ..... 100 [°C]. Drept electrolit se foloseste un polimer sau un lichid alealin. Informativ, in interiorul pilei au loc urmatoarele reacfi: la anod: CH30H + H:0 > CO2 + 6H +6e", iar la catod: 3/202 + 6H" + 6¢ — 3H20.Prineipalul avantaj al acestei pile il constituie faptul c& nu necesiti un sistem de reformare a combustibilului. Sunt bine cunoscute, de asemenea, pilele alealine, utilizate de eitre NASA in misiunile Apollo pentru producerea apei sia curentului electric; ele folosese drept electrolit o solujie de hedroxid de potasiu si funetioneaza Ia temperaturi de 150 ,..., 200°C. Fig. 5 Pil de combusibl HONDA fn fig. 5 este prezentat pila de combustibil realizati de catre Honda, Estimarile prefigureazA folosirea pentru vehiculele electrice a pilelor de tip alealin, ew polimeri sau cu metanol. Tensiunea electrica obtinut& pe o celula este de 0,6-1,2V, in functie de tipul pilei. Randamentul total, in functie de sistemul utilizat, este intre 20 si 31% fiind mai mare decat cel corespunzator veluculelor convenfionale (care au un randament total de cirea 18%). Schema de principiu a unui vehicul electric, avind in echiparca sa pila cu hidrogen, se poate vedea in fig. 6. [ Hidrogen } Eliterare caldura Evaeuare api Eygcuare aer Conv [Echipamente sine Fig. 6 - Vehiou! echipat cu pila de hidrogen. Schema de principin Rezervorul de hidrogen, alimenteaz pila electricd, de la care se alimenteazi motorul de tractiune, bateria si echipamentele auxiliare. Pentru alimentarea echipamentelor auxiliare sunt necesare convertoare de ce/ee sau ee/ea. Un alt sistem important este cel de alimentare cu aer, care trebuie si furnizeze un volum de aer, avind ‘umiditatea de peste 80%, temperatura max 60 "C, purificat printr-un filtru. Consumul de energie al sistemului de alimentare cu aer poate atinge 22% din consumul total pe‘yehicul. La fel de important este scparatorul aer-apii, deoarece aerul evacuat din pila are o concentratie mare de vapori care trebuie colectafi. Hidrogenul este stocat sub forma de gaz intr-un rezervor din fibri de carbon, rezistent la presiune. Aducerea tensiunii generat de pila, la nivelul necesar pentru motor si baterie se face cu ajutorul convertorului principal, care poate controla puterea de iesire in funetie de sareina ceruta. Pentru un vehicul echipat cu pili de combustie, la care hidrogenul este obtinut din metanol, schema de principiu este prezentata in fig. 7. (CO) Evacuate Metal t — Exacuare aer vapor gi aer t 0 Condensator ame Pusaicees | Fig. 7- Vehicu! eu pild de hidrogen, objinut din metanol Schema de principiu Ca elemente principale sistemul dispune de rezervorul de ametanol, vasul de amestee metanol-api, pila de combustie, presum si echipamentele de admisie si evacuare apa si aer, la care se adauga senzori de temperatura, debit, presiune. Avand in vedere preful acestor sisteme cu pili de combustie, care se ridicd la 1500-3000 S/W, este evident cd acesta este de 8-10 ori mai mare decit al unui vehicul elotric hibrid (VEH). Cu toate acestea in perspectiva progresclor tchnologice sistemul de propulsie cu pili de combustie reprezint& solutia ideala pe termen lung in acest domeniu. in contimare, in tabelul 2 se prezinti prineipalele caracteristici ale unui autovehicul cu pile ce combustie, marca Honda,Tabelul2 Dato tohnies, when! ew pile de combustio, Vehicul [Honda FCX cu Honda FC Stack Locust a Viteza maxima 140 [im/h] Putere max [80 [kW]. (107 [CPD Motor Cupiu max. [272 [Nm] Tip [Motor electric asincron Pila de Tip PEMFC (Proton Exchange Membrane fuel cell) combustie_| Putere _|86 [kW] Tip [Hidrogen sub forma de gaz comprimat Combustibil [Stocare _[Rezervor sub presiune (5000 psi) Capacitate [3.75 [kg], 156.6 litei Dimensiuni (xix) [4165 >1 760-1645 [mami] Stocare energie Supercondensatoare ‘Autonomie 270 fem] Sunt posibile urmatoarele contigurugii in cxzul unui autovehicul electric, alimentat cu pili de combustibil: + alimentarea motorului electric de tracfiune direct de cdtre pila de combustibit, in acest caz pomirea autovehiculului mu este posibilé decat dupa ce pila a atins parametrii normali de functionare; nu este posibila recuperarea energici eleetrice in perioadele in care autovehiculul fréneaza © alimentarea mixta a autovehiculului (pila de combustibil $i baterie electrieay, prezenta baterici clectrice permite pomirea imediat a autovehiculului, chiar daca pila de combustibil nu a atins ined parametrii funcjionali necesari propulsiei clectrice. in acclasi timp, bateria asigura o imbunittire a caracteristicilor dinamice ale autovehiculului, compensind inertia pilei si permite frdnarea regenerativa Gincdrcarea bateriei in timpul perioadelor de firdinare). Gestionarea funefiondrii in paralel a pilei si a bateriei se face de citre un bloe electronic, Aceastii variant permite si o protejare a pilei de combustibil 1a suprasareini + utiligarea unei pile de combustibil si « unui supercondensator (solutic utilizata de HONDA FCX-V3), asiguri 0 imbunatitire a performanjelor dinamice ale autovehicului in comparatie cu prima variant. Astfel, la accelerare, condensatorul este cel care asigurd energia electric? in prima etapa, pina in momentul in care, datorita cresterii debitului de combustibil, pila atinge noul regim de functionare impus de catre conducator. Solufia permite si o protejare a pilei de combustibil la suprasarcini. in fig. 8 este prezentati o schema constructiva de principiu a unui autovehicul alimentat cu pili de combustibil si baterie electriea, cu reformarea combustibiluluiFig. 8 - Schema de principin a unui autovehicul cu pild de combustibil L-rezervor de combustibil; 2-reformator, 3-compresor; 4-intrare aer; $-pilli de combustibil; 6-baterie; 7-bloc electronic de comand; 8-motor electric. Fig. 9- difomobil MITSUBISHI alimentat cu pile de combustibil a-automobilul: b-ansamblul eformator-pilé de combustibilFig. 10 - Siructura actualé a unui automobil electric in fig. 9 yi fig, 10 sunt prcecutate variante actuale de automobile clectrice alimentate cu pile de combustibil si cu bateri