g os Confdr.ing, Corneliu Rontescu & z oe aq aaa é 8 Curs 4-5 —F.S.8. > intrun singur strat, ~ sifn mai multe straturi. s Elementele geometrice ale cordonului de sudurd sunt: WF: iy Fig, 3.2. Caracteristicile geometrice ale imbinirii sudate pentru imbi Jasimea; H — indlfimea; s — grosimea componentelor; h— suprainaljarea; pp&trundere; b — deschiderea dintre componente inarile cap la cap: B - p-adancimea de 2. imbindri_de colt si in T sunt alcatuite din clemente agezate perpendicular avand marginile tesite sau nu, in functie de grosimea materialului. Aceste imbinari se executd intr- ‘unul sau mai multe straturi, ard patrunderea la ridacind (I) sau eu patrundere (1). 7 W) H Fig. 3.3. Elementele imbinarii de colt: k—cateta cordonului; h — adancimea de pltrundere; H— grosimea sudurii; B— laimea cordonului b) din punct de vedere al metalelor componentelor sudurii, sudurile pot fi b.1, omogene, cand componentele sunt din aceleasi metale sau aliaje metalice. b.2. eterogene, cand metalele sau aliajele difera. ri de cate ori este posibil se vor prefera sudurile omogene. ) Dupi tipul traiectoriei cordonului de sudare c.1. cu cordoane rectilinii. €.2, cu cordoane circulare. c.3. cu cordoane complexe. Primele doug se pot executa mult mai usor automat. 4) Dupa pozitia in spafiu a cordonului de sudurd, imbindtile sudate pot fi exeeutate in urmiitoarele pozifii de sudare, figura 3.4 (ISO 6947); 4.1. orizontala si orizontale in jgheab (simbolizare PA); .2. orizontala cu perete vertical (simbolizare PB); 4.3. orizontala pe perete vertical (simbolizare PC); d.4, orizontala peste cap (simbolizare PD); 4.5. orizontala peste cap cu perete vertical (simbolizare PE); 4.6. verticala ascendent (simbolizare PF); 4.7. verticala descendenta (simbolizare PG). niabilis pasCurs 4-5 - F.S.8. Conf.dr.ing. Corneliu Rontescu ‘uduri cap la cap atablelor — Suduri de colt a tablelor ‘Suduri cap la cap a fevilor PA Pc |: PG descendent PG descendent PF ascendent PrRcendese PG descendent PF ascendent PD Fig. 3.4. Pozitii de sudare ¢) Dupa numarul cailor de ricire: e.1. bitermice e.2. multitermice. EN es ee Sy sale et e Fig. 3.5. Cai de racire Sudura feava - placa PG descendent PF ascendentonf.dr.ing. Coreliu Rontese i Ga tsopae Conf.dr.ing. Co eseu 1) Dupi accesibilitatea la sudare: £1, suduri dintr-o parte; £.2. suduri din ambele parti. 8) Dupa tipul de solicitari statice: 8:1. Suduri solicitate la intindere 8.2, Suduri solicitate la incovoiere 83. Suduri solicitate la forfecare 844, Suduri solicitate la intindere - forfecare 8.5. Suduri solicitate la incovoiere - forfecare ') Dup’ pozitia sudurilor fata de directia de actiune a fortelor: h.1. sudura laterala; h.2. sudurd prin suprapunere; h.3. sudura oblica. 3.3. Pregitirea pentru sudare Executarea corecta a unei imbinari sudate depinde in mate misura de calitatea pregitiri Componentclor inainte de sudare. Cu toate e4 procedeele moderne de sudare permit realizarea unor Structuri ‘sudate acceptabile chiar pentru margini imperfect prelucrate/curafte, totusi o bund Pregatire usureaza operatia de sudare si imbunatajeste calitatea cusiturii sudate. Componentele care se vor suda trebuie in prealabil pregatite pentru urmitoarele etape: * _ alegerea rostului dintre componente; realizarea rostului conform aleger asezarea componentelor in poziia in eare se vor suda; Yerificarea dimensionalA a rostului si a pregitirii componentelor, a curifeniei in zona de sudat si aprobarea inceperii sudatii 3.3.1 Alegerea rostului dintre componente Rostul intre spafiul dintre suprafefele frontale ale componentelor ce urmeazA a fi sudate si este necesar pentru a asigura patrunderea sudurii pe intreaga secfiune (grosime) a materialului de baza. In figura 3.6 sunt indicate principalele tipuri de rosturi utilizate la sudare Formele si dimensiunile rosturilor sunt standardizate in funcjie de procedeul de sudare, calitatea si grosimea materialului de baza. La alegerea formei rosturilor imbinarilor sudate se jine seama de urmatorii factor a. __factori legati de comportarea in exploatarea a structurii sudate. Acest tip de factori se referd la importanfa construcfiei sudate. Conform factorilor enumerafi, la alegerea rostului dintre componente se va fine seama de urmatoarele recomandari * daci fluxul de forfe, pe care cusitura sudati trebuie sil transmiti de la o componenta la alta, este static, se poate suda cu piitrundere partiala. * incarearile dinamice (oboseala), socurile si/sau functionarea la temperatuti scfizute necesita péitrunderea completa. imbinarile sudate cap la cap sunt recomandate in toate cazurile de solicitari intense, statice, dinamice sau la oboseali, pentru construefii care functioneazi la temperaturi scdizute, sau care necesita o siguranfi mare in exploatare. in cazul solicitarilor cu parametri severi de exploatare, sunt indicate imbinarile cap la cap realizate din mai multe treceri, care prezinté 0 tenacitate deosebita, atat la temperatura ambianta cat si la temperaturi scdzute. ‘* in cazul sudarii dintr-o singura parte este indicat craifuirea (scobirea) radacinii cusiturii si resudarea de completare, mai ales cfind imbinarea sudati va fi solicitata dinamic sau la oboseala,S. Conf-dr.ing. Comeliu Rontescu ® imbinirile cap la cap avand rosturi in form& de V, Y, U, 12Y si 12U, au proprietitile cele mai favorabile, prezentind siguranté maxima in exploatare, fntrucdt cusatura poate fi realizata uniform piitrunsi pe toata grosimea_ materialului de baza, fara concentratori de tensiune. imbinarile sudate de colt sau suprapuse, se vor evita, sau daca acest lucru nu este posibil, se vor utiliza numai in construcfii solicitate static, avand importanfa secundaria, \| si Sama {es teginy Rost! vane o_, V gy \/ Crem ( Rost Y st c a Kista Rost 1/2Y sq] Fig. 3.6. Principalele tipuri de rosturi utilizate la sudarea prin topire.Curs SS. . i sudate ‘abel 1, Reprezentarea schematied si notarea imbinSsior = = Nr. Denumirea Sinbad Reprezentarea detaliat® ‘Reprezentarea ‘schematica si notarea cr | sudurit suduri 1 | Sudura cap la 0 ee cap in I ce vw 2 | Suduracapla | Vv sal] | | fom cap in V ee a FE ny Z| 3. | Sudura cap la voz si Gas cap in Y Y Sige +t Sudura cap la x hv 4 | capini2y V vakl ear LJ L_~_+ ® Sudura cap la | Ma 5 cap in U U = pee ileal 6 margin tl sau ad! suprapuse in | US tng Sudura de colt bw Katka) bs! 2 ink a) ‘sau aN!recess Conf.dr.ing, Comeliu Ronteseu b. Factori constructivi, respectiv de concepfie, care au influenj& majora asupra alegerii formei rostului. ‘* _ Astfel grosimea materialului este determinata asupra formei rostului, intrucat rostul trebuie astfel conceput incat sa asigure o patrundere uniforma in lungul intregii secfiuni a materialului © Sub acest aspect constructiv, pentru a avea rosturi cat mai inchise se recomanda amplasarea sudurilor in zonele de minima solicitare, respectiv de minima sectiune, evitdndu-se intersectarea sudurilor. Factori tehnologici, care influenteazi forma si dimensiunile rosturilor precum i calitatea imbinarii sudate. d. © Astfel, la procedeele de sudare care se caracterizeaza prin patrundere mare, se pot prevedea rosturi incluse in I sau V, ceea ce permite reducerea volumului operafiilor de pregatire, a pierderilor de metal, a consumului de material de adaos si energie, ete. © Pozifia de sudare limiteazd atat grosimea maxima a materialului care se sudeaza, cat si tipul rostului. © Pentru sudarea orizontali cu perete vertical sunt avantajoase rosturile asimetrice, care permit 0 mai bund menfinere a biii de metal topit, iar la sudurile peste cap, rosturile trebuie si fie deschise, avand unghiul deschiderii mai mare, pentru a exista accesibilitate in vederea obfinerii unei patrunderi m: * Accesibilitatea la sudare impune alegerea rosturilor pentru sudare dintr-o singura parte, sau din ambele piri, iar dacd accesibilitatea este chiar dintr-o singura parte, se impune un unghi al rostului cat mai mare. Factori metalurgici, conform carora, la alegerea formei si dimensiunilor rosturilor, se mare. va fine cont de urmatoarele recomandati: e * la ofelurile nealiate, sau slab aliate, cu sudabilitate foarte bund, se pot adopta rosturi mari (I, Y) in care se sudeaza cu energii liniare mari; * ofelurile aliate, sau cu sudabilitate redus, se sudeaz cu energii liniare limitate in cét mai multe straturi si pentru asigurarea patrunderii, pe intreaga secfiune a piesei se impun rosturi mai deschise (V,U); factori economici. Sub aspect economic, cele mai avantajoase sunt rosturile inchise cu treceri cat mai putine, ‘© Astfel sub acest aspect rosturile in I sunt cele mai avantajoase intrucdt necesita prelucriri usoare, fri risip de metal de baz si cu un consum redus de metal de adaos, energie, etc. © Rosturile in V sunt destul de ieftine, intrucdt se prelucreaza si ele usor, insi consumul de metal de adaos este mai mare iar productivitatea mai redusa. Rosturile Y si X se prelucreazd mai greu iar rosturile in U sunt cel mai greu de prelucrat, * Cele mai costisitoare suduri sunt cele cu rosturile simetrice, sudate din ambele parfi, atdt din cauza consumurilor de la prelucrare si umplerea prin sudare a rostului, At si datorita operafiilor de intoarcere a construcfiei dupa fiecare cordon sudat, in concluzie, pentru alegerea rosturilor pentru sudare se pot face urmatoarele recomandari, astfel incat sa rezulte o solutie favorabila sub aspectul diferitilor factorii prezentai: utilizarea cu precddere a sudurilor cap la cap; alegerea rosturilor ct mai inchise, avand suprafefe plane; asigurarea patrunderii pe toat grosimea materialului de baz; aplicarea cusiturilor simetrice, sudate din ambele parti, numai in cazuri bine justificate.Confdeing. Comeliu Ronesoy Curs 4-5 — F.S.S. 3.3.2. Realizarea rostului dintre componente ate realiza prin metode Forma geometricd a rostului dintre componentele de sudat se poi mecanice gi termice. 3.3.2.1, Prelucrarea mecanici a rosturilor : F ea mai avantajoasi metoda de Sub aspect calitativ, prelucrarea mecanicd a rosturilor este cea pal a pease ae Prelucrare, dar sub aspect economic aceasti metodi este dezavantaj Productivitate redust si este destul de scumpé ecient Preluerarea mecanici a rosturilor se poate face prin: rabotare, frez b forfecare. 5 ci ctivit cant roductivitatea Prelucrarea prin rabotare este cea mai simpla dar precizia dimensionala si pr ‘Sunt mai scazute, o ae , i are decat cele Prelucrarea rosturilor prin frezare are o productivitate $i 0 precizie mai sare det ee objinute la rabotare. Sunt utilizate freze cilindrice, conice si profilate, actionané combinat. fae La prelucrarea prin rectificare, care se utilizeaza mai rar din cauza productivitiii reduse, aplicd indeosebi dupa taierea termici a materialului de baz’, ES eee crak Prelucrarea prin forfecare este deosebit de avantajoasé si economic, ins rezulté numai rosturi fn I si iar in urm acestei operatiise produce ecruisarea matcrialului, 3.3.2.2. Prelucrarea termicd a rosturilor reste procedee de realizare a rostuilor sunt mai productive decdt cele mecanice, dar Suprafefele prelucrate nu au un grad de puritate si o precizie dimensional ridieate 4 Un cele mai multe situafi prelucarea termicd este insoitt de cutatire prin periere, polizare, sablare sau decapare chimica. in cazul in Care se cere o precizie dimensionald deosebita, dupa ‘ierea termica se aplica o rectificare a suprafe(ei rosturilor, Principalele metode de prelucrare termiea a rostuilor sunt: tierea cu oxigen, tiierea cu Plasma, thiereaare-aer,thiereacu oxigen si pulberi metaice, taieres ow laser, ete, Ge pene nat Oxigen apare 0 modificare a zonei influenjaie termic, daci nu sunt luate misurile de prevenire, a suprafefelor rosturilor, si apari fenomenul de calire Intensificarea fenomenelor metalurgice depind de compozitia chimics si de grosimea materialului 3.3.3 Asezarea componentelor pentru sudat In vederea sudarii, componentele de sudat trebuie Pozitionate astfel incat rostul in care se tealizeazi sudarea si nu se modifice si fixate pentru a nu-si schimba pozitia relativa in timpul acd aceasta s-a micsorat, pitrunderea cusitri sade. De asemenea poate ef apard o denivelare a componentelor de sudat una fafa de alta, Asigurarea deschiderii constante a rostului si impiedicarea deplastrilor relative dintre ‘componente, se poate realiza prin dow’ metode: a Prinderea provizorie prin sudare, nami si haftuire (agrafare), care se realizeara Gu aceleasi materiale de adaos si tehnologiica si sudarea propriu-ris, si consta din depunerea unor rinduri de suduri de lungime mied (20.30 mm) avend intre cle, distange de cca, 300-500 mm unele fata de celelalte. Ta realizarea operatiei de prindere provizorie prin sudare trebuie respectate urmatoarele reguli: © aimpnaaea arculu eletric se face intr-un punct care urmeazd si fie acoperit eu sudura;Conf.dr.ing. Comeliu Rontescu © craterul de inchidere a sudurii va fi umplut cu material de adaos prin intoarcerea arcului electric; ‘© fin cazul sudarii pieselor de grosime foarte mare prinderea provizorie se realizeaza in mai multe straturi, cel mai des din doua, alcatuite in trepte: ‘© straturile succesive se depun in sensuri opuse pentru a nu concentra craterele de inchidere ale randurilor la un singur capat al sudurii; ‘© diametrul materialului de adaos trebuie s& fie suficient de mic pentru a permite apropierea suficient& de partea inferioara a rostului, in caz contrar nu se asiguri o pitrundere completa la raidacina ‘Aceast metoda se aplic& in cazurile in care zonele de prindere provizorie nu afecteaz in mod esenfial rezistenta viitoarei suduri, deoarece aceste suduri scurte pot fi amorse ale viitoarelor ruperi fragile. b Fixarea mecanica in dispozitive de sudare, care pot realiza simultan si orientarea componentelor in pozifiile in care se pot suda. in acest caz componentele de sudat se introduc intr-un dispozitiv care le tine in pozifia doritd si nu le permite s& se deplaseze una fata de alta. Este 0 solujie mai buna si mai economica decit precedenta, mai ales la productii de serie, care amortizeaza rapid investitia in dispozitive de pozitionare, manipulare gi strangere. Pentru obfinerea unui strat de ridicind de calitate si evitarea scurgerii metalului topit este necesardi susfinerea baii de metal topit, care se poate realiza folosind una dintre metodele: * depunerea manuala a unui strat de ridécin’, care apoi actioneazi ca suport pentru straturile urmatoare; * utilizarea unui suport din material nefuzibil, de obicei cupru, care se foloseste mai ales la realizarea cusiturilor rectilinii, avaind lungimea maxima de 2-3 mm si © grosime de tablii de pand la 30 mm; * utilizarea unui suport din material fuzibil sub forma de platbanda, dintr-un material similar cu materialul de baz sau cu o sudabilitate asemanatoare. Dupa sudare suportul poate rimdne in imbinare sau poate fi indepartat prin polizare; * utilizarea unei peme de flux, presata la radacina cusdturii cu ajutorul unui furtun din pinzA cauciucaté sau, in cazul sudarii recipientilor, cu ajutorul unei benzi rulante din cauciue profilat; utilizarea unui suport ceramic; utilizarea unei folii adezive din aluminiu cu fibra de sticla, care se fixeazi prin lipire de piesele de sudat; * utilizarea unor inele sau inserfii metalice fuzibile, plate sau profilate, in cazul sudarii fevilor, care rman, dupa sudare, in imbinare. Curs 4-5 — 3.3.4.Curafirea componentelor in vederea sudarii Curijirea componentelor ce urmeazii si se sudeze este 0 etapa important deoarece oxizii, petele de ulei si alfi asemenea factori pot compromite calitatea sudurii, producdnd pori, fisuri sau incluziuni. In acest sens se recomanda ca suprafefele pe care urmeaz si se depund metal prin sudare, ca si cele imediat apropiate sudurii si fie curaate la luciu metalic. Curitirea se poate realiza prin mijloace mecanice (polizare, periere, sablare sau aschiere), sau prin mijloace chimice (curaire cu solventi chimici, sau. cu solufii chimice). Layimea zonei curate trebuie s8 fie de cel putin doud ori grosimea materialului de baz, dar mai mica de 50 mm, aceasta find masurati de la zona de trecere a viitoarei suduri. In cazul taierii cu oxigen, sau cu are electric a rosturilor, este necesara o preluerare mai profunda a suprafejei dupa taiere, mai ales in cazul taieturilor neregulate care inglobeaza o mare cantitate de oxi 3.3.5. Verificarea corectitudinii asamblari Executarea corect’ a unei imbiniri sudate depinde in mare masurd de calitatea pregitiri pieselor inainte de sudare. Timpul consumat pentru pregitirea in cat mai bune conditii a imbindrilor sudate este recuperat atat in timpul execufiei cét si prin imbunitifirea substaniald a calitiii structurii sudateConfidr.ing. Comeliu Ronteseu A IRE 4, DEFECTE iN iMBINARILE SUDATE PRIN TOP. 4.1. Consideratii generale. Clasificare. continuitatea, dimensiunile, Defectele imbinailor sudate prin topire sunt abateri de la Sa naan aspectul exterior, structura si compozitia chimica, prescrise pentru im| si/sau documentatia tehnicd a structurii sudate. - i it eee proiciarea une siucturisudate tebuie 38 asigue securiatea in exploatare lund in considerare stdile de fiabiltat, este necesar si se cunoaseltemeinis cauz fe defectelor imbinailor sudate, precum si influenfa acestora asupra rezistenjei in exp! produsului. nena Calitatea si caracteristicile imbinarilor sudate depind in bund masurd de prezenja in susie si in zonele adiacente (in special in zona influenfata termomecanic — ZIT) a diferitelor defecte, care sunt provoeate printre altele de: * existenfa unor greseli de proiectare a strueturii sudate; stabilirea incorecta a tehnologiilor de sudare; alegerea procedeelor si a regimutilor de sudare adeevate; alegerea incorecta a materialelor de adaos si a celor auxiliare; © apatitia unor greseli de execute Din punct de vedere al pozitie lor, defectele care apar in imbinarile sudate, pot fi: * interioare; * exterioare. Avand in vedere cauzele aparitiei, acestea pot fi: * defecte care apar pe seama fenomenclor chimice, metalurgice, termice, hidrodinamice previzute in procesul format, cristalizlrii si ricirii bali de metal topit sia imbiniii in ansamblu, Din aceasta categorie fac parte: fisurile la cald si la rece, incluziunile nemetalice, porii si suflurile, abaterile de la valorile caracteristicilor mecanice. © defecte de formare a cordonului de suduri cum ar fi: nepatrunderi, erestitur, eratere, arsuri, strangulari, lips de topire, abateri dimensionale si deformari ale cordonului de sudura, Acestea sunt strains legate de: ~ tehnologia incorecta de sudare; > alegerea utilajelor si a dispozitivelor neadeevate tehnologiilor de sudare si structurii sudate; + pregitirea necorespunzitoare a pieselor inainte de sudare, precum si asezarea incorectd a acestora in vederea sudarii; ~ calificarea si constiinciozitatea scazuta a sudorul * modificarea formei si caracteristicilor elementelor sau structurii sudate in ansamblu, ale ror cauze sunt complexe. in funcfie de forma, defectele imbinatilor sudate prin topire se pot grupa in: * defecte interne volumice; © defecte interne plane; © defecte de suprafata. Caracterizarea globala si aprecierea defectelor trebuie si ind seama de: tipul defectului, Pozitia in imbinarea sudati, miirimea si forma, sectiunea materialului in care se aflé defectele, numarul de defecte pe o anumiti suprafa(S, solicitarile prescrise structurii sudate. Unele defecte pot fi remediate in timpul sau dupa operafia de sudare, in timp ce altele nu mai pot fi remediate. itatea in 4.2, Fisurarea imbinarilor sudate 4.2.1. Definitie. Clasificare. Efectul tensiunilor remanente. Fisura este 0 discontinuitate in material, caracterizati morfologic si fundamental : $ $ g/ Cus 4-5-3. Conf.dr.ing. Comeliu Rontescu ‘© morfologic, prin form® alungitd, raza de curbura foarte mici in zona varfului si o / deschidere mica intre flancur © fundamental, printr-un mecanism specific de aparitie (apare ca urmare a invingerii localizate a unor legaturi coezionale fir a exista in prealabil o deformare plastica important’ in aceast zona. Conditiile generale de aparitie a fisurii sunt legate de: ‘© existenja unor tensiuni locale suficiente, care se evidentiaza prin: - marimea si caracterul tensiunilor principale; - gradul de triaxialitate al tensiunilor interne; = _viteza lor de reactie. ¢ starea locala fragild a materialului imbinarii sudate, influenyata de: = prezenfa structurilor dure si fragile; - prezenta unor filme lichide plasate intergranular sau intereelular; = prezenta hidrogenului dizolvat interstifal Informatiile objinute cu ocazia numeroaselor avarii ale construcfiilor sudate au relevat faptul ca defectele sub forma de fisura reprezint un pericol real din punct de vedere al amorsirii ruperii fragile. Fisurarea, respectiy ruperea se produc mai frecvent in imbindrile sudate, pentru ca proprietajile materialului si tensiunile variazd in mai mare masura in apropierea imbinirii sudate decat in oricare alta parte a metalului de baz. De aceea, fisurarea imbindrilor sudate reprezinté una dintre cele mai frecvente cauze ale ruperii structurilor sudate. Datorita acestui fapt, fisurarea este considerata in prezent problema majora a cercetirii comportarii la sudare. Clasificarea fisurilor se face avind in vedere aspecte geometrice si de timp. fn functie de marimea lor, fisurile pot © macrofisuri; + microfisuris + submicroscopice. Avand in vedere localizarea fisurilor in raport cu graunfii cristalini, acestea pot fi: © intercristaline: * transcristaline; © mixte. Fisurile produse la solidificare, in cazul structurilor austenitice, austenito-feritice si feritice sunt intereristaline, iar cdnd solidificarea se face ferito-austenitic, fisurile pot fi si transcristaline. Luand in considerare orientarea fisurilor in raport cu axa cusiturii, deosebim (fig. 4.1.): © fisuri longitudinale; ¢ fisuri transversale; © fisuri combinate; © fisuri radiale. Fig. 4.1. Tipuri de fisuri in imbinarea sudata: a longitudinale; b — transversale; c—combinate; d~radiale.Conf.dr.ing. Comeliu Rontescy ESS. esi, meee Dupé locul in eare sunt situate in imbinarea sudatd, * in cusdturd sudata, © in zona de trecere; © in zona de influenya termomecanic; * in materialul de baz’; * incrater. In functie de momentul de aparitie, fisurile pot fi © neintarziate; * intarziate. Avand in vedere mecanismul de aparitie, deosebim: ma ¢ fisurarea prin film lichid la cristalizarea primara -fisuri la cald; * fisurarea prin fragilizare in prezenta hidrogenului - fisuri la reces * fisurarea la reincalzire suberitica - fisurare la detensionare; * _fisurare prin destramare lamelard i Energia de deformare Tnmagazinata sub forma tensiunilor remanente se, eee i interiorulstructuriisudate,flind posibila micsorarea in timp, ea urmare a deformatilor plastice pe Gig te Poate produce. Sub efeetu tensimnilor se produce o concentrare a deformatilor, iar dac deformatia globala este impiedicatd, local se depiseste capacitatea de adaptare a materialului, = starea in care se giseste in momentul solicitarii, producdndu-se fisurare. Dac deformafiile nu sunt ‘impiedicate, iar deformariile ajung la valori importante, se produc modificari ale formei piese. in ceea ce priveste influenta tensiunilor remanente asupra fragilizAri si fisurdrii imbinarilor sudate se vor lua in considerare urmatoarele aspecte: : * fragilizarea ofelurilor este influenjata, in general, mai putin de tensiunile remanente in absenta defectelor, deoarece: > daca ofelul tucreaz la temperaturi mai mi decat cea de tranzitie, prezenta unui concentrator de tensiune provoacd initierea fisurdrii sub o tensiune cu mult mai mic decat in absenta defectului; i > daci ojelul este expus la temperaturi peste cea de tranzitie, fiind posibila aparitia unei deformari plastice in apropierea defectului, poate si apard o relaxare a tensiunilor si deci influenja asupra inifierii fisurii este micsorata sau chiar anulata. tensiunile care se produc in zona influentata termomecanic, ca urmare a procesului de sudare, exercitii un rol complex, putdnd conduce la fragilizarea ofelului sau aparifia fenomenului de imbatranire tensotermica; * referitor la fragilizarea datoritd hidrogenului s-a presupus c4 pentru aparitia fisu sunt necesare zone deformate plastice si tensiuni de ordinul limitei de curgere. Tensiunile remanente amplificate cu factorul de concentrare pot provoca asemenea deformatii plastice locale; * tensiunile remanente de ordinul I (dimensiunile volumului in care apar sunt de ordinul unei parti de cristal sau a unor cristale intregi) exerciti o influenta considerabila asupra comportarii mecanice a metalului afectat termic, datorita reducerii ductibilititii ofelului in zona limitrof& cusaturii sudate. 4.2.2. Fisurarea la cald Fisurile la cald (crapaturile de cristalizare) sunt discontinuitaji micro sau macroscopice care apar in cusdtura sudatd si/sau in zona influenfata termomecanic, in procesul de cristalizare primara (la temperaturi ridicate, apropiate de limita inferioara a intervalului de solidificare). Aceste fisuri au urmatoarele caracteristici: * prezinta un traseu intereristalin de formare si dezvoltare, la limita graunjilor de austeniti; pot fi longitudinale, transversale sau combinate in raport cu axa cusatutii: pot fi deschise sau interioare; se depisteazi cu ochiul liber, substanfe penetrante, radiatii penetrante, ultrasunete, pulberi magnetice;Curs 4-5 -F.8.S. Confidr.ing. Comeliu Rontescu * au aspectul oxidat al suprafefelor de rupere. Fisurarea la cald a cusiturii sudate are la bazi diverse efecte ale proceselor produse in timpul solidificarii baii metalice si se atribuie, in principal: © scaiderii ductibilitiji materialului intr-un anumit domeniu de temperaturd; © prezenfei unor pelicule nemetalice la limita graunjilor; * existenfei unor topiri locale Ja limita grauntilor in timpul depunerii straturilor urmatoare. La temperaturile ridicate, produse in zona influenfat termomecanic, in apropiere de zona de trecere, pot si apard topiri parfiale datoritd prezenjei incluziunilor nemetalice sau segregafiilor locale. Tensiunile care apar in imbinarea sudata, ca urmare a procesului de solidificare, pot produce fisuri in aceste regiuni partial topite, Fisurile la eald produse in zona influenfata termomecanic sunt orientate perpendicular pe zona de trecere, iar lungimea lor este de ordinul de marime al diametrului catorva gréuni, din care cauzi sunt greu decelabile. Aparifia fisuraiii la cald este determinata de actiunea factorilor: © metalurgici: structura materialului, tipul si cantitatea de faz lichida existent in timpul solidificarii, marimea intervalului de cristalizare, viteza de solidificare. Acesti factori sunt condigionafi de compozitia chimicd a metalului depus, unele elemente avand efecte defavorabile (Mn, Cr, Mo, V) iar altele efecte favorabile (C, S, P, Si, Ni) «© constructivi: forma si volumul baii de metal topit (care determina modul de aparitie si dezvoltare a centrelor de cristalizare), solufiile constructive; baie metalica de forma alungita este sensibila la acest fenomen in timp ce o baie metalica de forma eliptica conduce la susceptibilitate mai mica fafa de fisurarea la cald. « tehnologici: intensitatea tensiunilor de intindere, natura metalului de baza si adaos; Tehnologia de sudare necorespunzitoare (intensitatea curentului de sudare, tensiunea i lungimea arcului, viteza de sudare, tipul electrodului) poate s& producd o cristalizare neuniforma a cusiturii, cu tending ridicata spre fisurarea la cald. O tehnologie de sudare necorespunzatoare poate conduce la: ‘© neomogenitiji chimice, ce reprezinta repartizarea neuniform a elementelor de aliere; * neomogenititi fizice, provocate de aglomerarea diverselor defecte ale refelei cristaline. Aceste neuniformitafi tind sa se plaseze pe direcfii preferenfiale, favorabile fisurarii la cald. Probabilitatea de fisurare la cald se mareste dac&: © se micsoreaz ponderea lichidului in raport cu a solidului © se mirese dimensiunile gréunfilor; © forma grauntilor se indeparteaza de cea echiaxiala; © se mareste intervalul de solidificare, cea ce duce la marirea contractiilor si a ichid (un rol nefavorabil il deformafiilor pe care trebuie s& le suporte agregatul soli au in aceasta privinfa eutecticii usor fuzibili). Pentru reducerea pericolului de fisurare la cald se recomanda urmatoarele masuri: © micsorarea tensiunilor; © depunerea rafionala a cordoanelor de sudura si fixarea corecti a pieselor in vederea sudarii; © reducerea intervalului de solidificare a materialului; ‘* reducerea, pe ct posibil, a coeficientului de participare a materialului de baz la formarea cusaturii, care se poate obine prin micsorarea curentului si cresterea vitezei de sudare; © reducerea concentrajiei elementelor daunatoare si cresterea celor cu influent pozitiva, asupra reducerii tendinfei de fisurare la cald; + realizarea unei suduri cu coeficient de forma 1-3.Conf dring. Comeliu Rontesen fume fragi izanta, caracterizata prin scddereg. 4.0 a it acestuia. res Panera solidi interstitial ay Hidrogenul in imbinarile sudate poate avea 0 a rezistengei la ruperesi/sau o acfiune de apart a fisur Fisurile generate de hidrogenul dizolvat st umitoarele caracteristici: P © potavea un caracter intergranular sau intragranular, xu schimbari bruste de directie si ofeluri puternic cilibile iar cele libilitate redusa; i sau a altor structuri de uneori cu ramificafi;fisurle intercristaline apar la transcristaline se amorseazi cu precadere la ofeluri cu cAlND! * in zona influenjatd termomecanie apar in prezenta martensite lire si mu apar in structur integral austenitice; An * in cusiturd, cu predilectie locul de inifiere al acestor fisurt nemetalice sau diferite precipitate; 4 ric © se produc cu ocazia racirii la temperaturi sub circa 200°C, cel mai des dupa racirea la ‘temperatura mediului ambiant; i © suprafaja fisurilor, care nu comunica cu mediul ambiant este curati, neoxidati, iar enumirea lor, in limbaj tehinic, este de fisuri la rece; crnetit pot avea un caracter intarziat, in sensul c& pot apare si la céteva ore sau chiar zile dupa terminarea sudatiis sabe dupa aparitia germenului de fisurare, viteza de crestere a acestuia este relativ mica, astfel inedt daca nu intervin alte fenomene, forma final a acestuia este atinsA numai dupa cateva ore; observarea directa la microscop, a fisurilor in curs de erestere, au scos in eviden{a un proces intermitent de crestere; dupa orientarea in raport cu cordonul de sudura, aceste fisuri pot fi longitudinale si/sau transversale, si pot sau nu si iasi la suprafays. Aparita fisuriri la rece in prezenta hidrogenului este determinata de interacjiunea a trei gmupe de factor: structura metalurgicd (constituenti densi de cdlire, precipitate intergranulare, zone cu Segregatii); nivelul ridicat al tensiunilor, ca urmare a procesului de sudare si a rigiditai structurii sudate; * fragilizarea produsa de hidrogenal difuzibil. Efectul formarii structurilor dense de calire provoaci modificarea caracteristicilor mecanice ale imbindrii sudate iar in prezenta hidrogenului sia tensiunilor remanente se produce fisurarea, Din acest punet de vedere: * ojelurile nealiate sunt sensibile Ia fisurare numai in cazul unui confinut ridicat de carbon; + ofelurle slab aliate sunt mai sensibile la fisurare datort& c&libilitii mai ridicate; fisurarea va fi mai frecventi cdnd rezistenfa otclului este mai inalta si confinutal fn martensit& mai ridicat; * structurile mixte formate din martensit si bainita cu pujin carbon sunt mai sensibile deft cele aledtuite numai din martensiti, datorita posibilitifilor pe care le ofera bainitele propagarii interristaline a fisurilor. Pericolul de fisurare in prezenta hidrogenului se poate reduce prin urmatoarele masuri tehnologice: a micsorarea pind la limita necesara a imbogifirii cu hidrogen a materialului in zona de sudare prin: sunt incluziunile alegerea potrivita a procedeului de sudare si a materialelor de adaos; uscarea materialelor de adaos inainte de sudare; {ndepattarea din zona de sudare a surselor potentiale de hidrogen (uleiuri, vopscle, ruging ete.); + aplicarea unei preinealziri si/sau a unui tratament termic de dehidrogenare, bee See die s =Curs 4-5 -F.S.S. Conf.dr.ing. Comeliu Rontescu Daci un eventual tratament termic de revenire, detensionare, normalizare, se aplic& inainte ca fisurile si se fi produs, se elimina pericolul fisurarii in prezenja hidrogenului, prin efectele secundare de dehidrogenare. b - obfinerea unei structuri insensibile la fisurarea in prezenfa hidrogenului, deci a unei structuri cét mai apropiata de echilibru, prin: * masuri privind tehnologia de sudare (procedeu, energie liniara, preincalzire); ‘© masuri privind tratamentele termice; ¢- masuri care si asigure o stare locala favorabila a tensiunilor mecanice si s micsoreze cat mai mult tensiunile proprii, prin: ‘© dimensionare potrivité a structurii sudate; + misuri tehnologice privind reducerea tensiunilor remanente; © tratamente termice et. 4.2.4, Fisurarea prin destrimare lamelari Fisurarea prin destramare lamelara este o forma de degradare a produselor laminate, care se produce in planuri paralele cu suprafafa (planul de laminare) acestora, prin decoeziunea si unirea discontinuitatilor produse de incluziunile nemetalice plastice, ca urmare a acfiunii unor tensiuni ridicate de tractiune pe directia grosimii. Destrdmarea lamelara este o forma de manifestare a fisuririi la rece in zona influenfata termomecanic la suduri din table cu grosime mai mare de 15 mm si se desftisoara in doua stadii: * in primul stadiu, tensiunea de tractiune in directia grosimii produce goluri prin decoeziune la interfafa incluziune nemetalicd - masi de baz sau prin fisurarea incluziunii, iar in al doilea stadiu, unirea golurilor formate anterior prin fisuri care se propaga in lungul benzilor degradate care se formeaz& intre goluri, Cauzele aparifiei fisurilor prin destramare lamelara sunt: a. - existenfa incluziunilor plate, de cele mai multe ori sulfidice (sulfura de mangan) sau pe baz de silicati (de mangan si aluminiu), amplasate sub forma de siruri. Aceste incluziuni au un efect mecanic, sunt orientate in lungul planului de deformare, find puternici concentratori de tensiune; — scliderea insusirilor de tenacitate ale metalului, in sensul c& de acestea depinde dact fisura inifiald la varful incluziunii se va propaga fragil sau dupa o prealabila deformatie plastica. Caracteristicile mecanice pe grosime sunt esenfial determinate de tipul, forma si repartifia incluziunilor nemetalice, factori care pot fi influentafi si de hidrogenul prezent in material, Aceste incluziuni nemetalice pot afecta modul de iesire din solutie a hidrogenului, in timpul ricirii dupa laminare. ¢. -nivelul tensiunilor de tracfiune in sensul grosimii, determinat de: © volumul de metal topit si gradul de contractie in timpul racirii; * limita de curgere a metalului cusaturii sudate; © rigiditatea imbinarii sudate si concepjia ansamblului sudat; tehnologia de sudare (energia liniara, preincalzirea, numarul de treceri, ordinea de sudare). Luand in considerare conditiile de amorsare a fisurilor prin destrmare lamelara, riscul aparitiei acestui fenomen de degradare poate fi redus sau chiar eliminat prin: a. - imbunatijirea concepjiei structurilor sudate, cu scopul reducerii rigiditatii prin ameliorarea detaliilor geometrice ale sudurilor gi a formei constructive, astfel: © inlocuirea imbinarilor sudate in cruce, prin suduri in T decalate in spajiu; © modificarea imbinarilor in T sau L prin suduri cap la cap; © amplasarea sudurilor in T in locurile cu constrangere redus’; * inlocuirea tablelor cu piese forjate, turnate sau extrudate, in cazul imbindrilor in T sau L puternie solicitate; © evitarea imbinirilor sudate in colt, b. - alegerea ofelurilor cu caracteristici mecanice superioare in sensul grosimii care sunt ofeluri cu puritate ridicata, cu confinut mai redus in incluziuni,Conf.dr.ing. Comeliu Rontesoy Curs 4-5 -F.S.8, €, = miisuri tehnologice, cum ar fi: ‘ tablei cu metal de adao, ata tablei 8 ‘© depunerea prin sudare a unor straturi pe suprafata avand plasticitate ridicata; f nnsiunilor paesericeal de depunere a trecerilor panic igiminears fe in tablele sensibile la fisurarea prin destrimare Jamela i" Peer cheney controlul temperaturii de preinedlzire si intre rant ae Ps minimum tensiunile de tracfiune in jurul imbindrii su cant alegerea convenabila a rostului dintre componentele Le fl estan ex utilizarea unor materiale de adaos care depun un metal cu i omen redusa si cu ductilitate ridicat, pentru a diminua tensiunil tabla; i reducerea confinutului in hidrogen al metalului cusdturii sudate prin usearea electrozilor si a fluxurilor pentru sudare. tor misuri depinde de conditiile reale de constructie si fabricafie a structurii electate in functie de acestea. in destramare lamelard prezint& jung la suprafaya si fiindea sol fragilizangi nu sunt aplicabile in c Aplicarea acest sudate gi ele trebuie s, Fisurarea pris cazurile fisurile aj efectului factorilor importanja deosebita, deoarece nu in toate le tehnologice caracteristice pentru evitarea azul stu, 4.2.5. Fisurarea la detensionare (reincéltire subcriticd) Fisurarea la reinedlzire este alti forma de manifestare a fisuriit la rece si apare la Structurile sudate din grosimi mari (s > 30 mm) din urmatoarele motive: % Viteza de tnealzire la detensionare mare conduce Ia tensiuni importante care, cub Pundndu-se peste tensiunile proprii existente, determin mérirea unor microfisuri la cald sau la rece, sai 1 Pot determina chiar aparitia unor noi fisuri, daci ciclul termodinamic de la sudat re a fragilizat in stadiu avansat materialul dar tensiunile proprii existente nu erau suficiente pentru germinarea fisuri, Unele transformati structurale care intervin la aceste temperaturi (500-600°C) ca de pildt transformarea austeniteireziduale, care si ea este generatoare de tensiuni proptis compozitia chimic& a ofelului, mai ales conginutul in elemente care formeaza carburis Scgregarea unor elemente chimice in timpul solidificarii; Giacteristicile mecanice ale metalului de baz, in mod deosebit limita de curgere si ductibilitatea regiuni cu granulatie mare, la temperatura de detensionare; Caraeteristicile structurale, in special constituenfii duri si granulajia mare produsa prin _ Supraincalzire. In esenfa, acest tip de fisurare, se explict prin aceea c& drept urmare a relax tensiunilor Proprii eu ocazia detensiontri, stratul intergranular se deformeaza peste limita pe cate © poate suporta fara s& se rupa. pe a asemenea fisurd poate apare la reinedlzirea subcriticd au are un earacter intergranular, se produce mai ales in eazul prezenjei unor elemente de aliere eapabile s& duc& la consolidarea prin Precipitarea dispersa, procesul de Tupere este similar cu cel de rupere prin fluaj prin unirea golurilor submicroscopice care migreaza in stratul intergranular, Metodele de combatere sunt urmatoarele: a. mei structuri de supraincalzire, aplicarea unei normalizéiri inaintea detensionirii. Prin aceasta elimindndu-se structura de supraincalzire, materialul este desensibilizat fata de fisurarea la detensionare; utilizarea unor randuri de tratament termic care si normalizeze fisia de supraincalzire din zona influenfat termomecanic a randului anterior; ¢. mirirea temperaturii de preincalzire; conceptie constructiva si execufie ingrijita pentru a se evita aparitia unor concentratori de tensiune; b. toate masurile tehnologice care duc la micsorarea tensiunilor proprii rezultate la sudare; f. alegerea unor materiale cu cea maj favorabila caracteristica la fisurare la detensionare.\ Curs 4-5 — F.S.S. Conf.dr.ing. Coreliu Rontescu 4.3. Pori in cusiturile sudate in baia de metal topit nu pot fi decantate inainte de Atunci cfind bulele gazoase formate i jor incluziuni gazoase, denumite solidificarea bai, ele rimén prinse in metalul cusdturii sub forma un pori (goluri), Caracteristicile acestor defecte sunt: © datorita formei lor caracteristice (sferice, alungite sau complexe), eu suprafete avand raze mari de curbura, sunt mult mai putin diundtori decat fisurile, se produc in timpul eristalizarii primare; : in funofie de adéncimea la care se giisese pot fi situafii in interforul cordonului sau ajunge la suprafaja acestuia; in funcfie de mirime, pot mm); «in general sunt defecte inadmisibile in cusiturile sudate ale armaturior, a instalagilor care lucreaza sub presiune sau de vid; tuajii nu constituie defecte nepermise asa cum sunt fisurile; azi in funcfie de natura structurii sudate si conditiile de fi microscopici (céjiva microni) sau macroscopici (4-6 © inmulte admisibilitatea lor se precize exploatare. Cauzele principale ale aparigiei porilor sunt: a. prezenta hidrogenului, azotului, oxidului de carbon si elimina in intregime din cauza solidificdrii baii metalice; b. viteza de cristalizare a cordonului de sudare. Solubilitatea hidrogenului si azotului este mult mai mare in baia metalici deeat in fazi solidd si scade cu scdiderea temperaturii marcénd un salt la trecerea in stare solida. Cresterea brusc aa cantitiji de gaze la aparitia stirii solide conduce la imposibilitatea ca toate acestea si se elimine in faza lichida in curs de transformare. Hidrogenul patrunde in baia metalica dit + umiditate, rugind, murdarie; * materialele de adaos si de protectie; * metalul de baz. Reducerea cantitajii de hidrogen se poate objine prin: ‘© Iegarea hidrogenului in combinafii care si nu fie solubile in metale (exemplu: CaFr+H>>CaFHHE); alierea baii metalice; alegerea materialelor si regimurilor de sudare adecvate; pe scama agitarii sau fierberii baii metalice: ‘menfinerea timp mai indelungat pentru degazare;, curitirea si uscarea atent a materialelor de sudare si a metalului de baz’; © sudarea cu are scurt. ‘Azotul patrunde in cordonul de sudura din aerul inconjurator si din metalul de baza si cel de a vaporilor de apa, care nu se pot adaos. Pentru limitarea concentrafiei de azot se prevede: © buna protectie; ¢ utilizarea unor metale cu confinut minim de azot; © utilizarea unor elemente de aliere cu afinitate mare fata de azot pentru a forma compusi stabili de tipul nitrailor (Ti, Al, Zr, Ce) in special in cazul sudarii sub strat de flux a metalelor care au un confinut mare de azot. Dintre oxizii cu influenfi mai important sunt oxidul de carbon si vaporii de apa, aflati de regula in stare gazoasi la temperaturi proprii fazei lichide a baii de metal. Pentru reducerea oxidului de carbon se prevede dezoxidarea baii metalice prin utilizarea unor elemente cu afinitate mare fafa de oxigen ca Ti, Al, Si, Mn, cu care formeaz oxizi ce se separa ulterior de suprafafa baii metalice.Conf.dr.ing. Comeliu Rontescu_ r se bazeazA pe micsorarea ° ane ‘isurd tehnologicl de combatere a formarit porilo. vitezei de solidificare a baii de metal lichid prin: © micsorarea vitezei de sudare; © mirirea curentului de sudare; © mirirea temperaturii de preinedlzire. 4.4. Incluziuni nemetalice A Incluziunile sunt defecte de compozitie chimica diferita de cea a.n aa cuprinde de regula incluziuni nemetalice, ca cele de zgurd, oxi lc obicei din fluxurile si invelisurile de protectie. oarele: Referitor la cinerea caracteristicle incluziunilor nemetalice se preeieee een 2 [ait forme rotunjite sau poligonale si dimensiuni mici ceea ce le face mai PID By decdt fisurile. Forma incluziunilor este mai periculoasi atunci cdnd este poligonali, varfuri ascutite, situafie care introduce tensiuni suplimentare in imbinare; b- in functie de originea lor deosebim: * incluziuni endogene, alcdtuite din zgura rezultati in urma unor reac| baia metalic: incluziuni exogene, aleatuite din zgura proveniti din afara baii metalice, cum ar fi esturi de invelis si flux, topite. metalului de bazi. Metalul sulfuri, nitrafi si provin chimice din ¢- in functie de amplasarea in raport cu formatiunile cristaline pot fi: * incluziuni interdendritice; * _incluziuni plasate la marginea cristalelor columnare; * incluziuni aflate in zonele de contact ale unor cristale care se intilnese axial in urma cresterii din sensuri opuse. inact, 7 intr in categoria defectelor nepermise insi o densitate mare poate afeeta rezistenta imbinarii, €- contin diferiti silicati in amestec cu oxizii f- in privinja influenfei incluziunilor nemetalice asupra insusirii cusaturii deosebim: * incluziunile fusiforme de dimensiuni mari (peste Sum), care micsoreaza rezistenta la oboseala: © incluziunile mici (sub 5; fajd de fisurarea la cald; incluziunile de orice forma pot miesora rezistenfa la coroziune; incluziunile microscopice sau submicroscopice, greu fuzibile si stabile, uniform distribuite in metal (TiO2 si AlzOs) pot avea o actiune favorabila in privinja objinerii unei granulatii fine. Incluziunile de tipul oxizilor apar in special sub forma de oxizi de fier FeO, insotite de SiO» si Ma. Pe Kinga acestea in baia de metal topit pot si mai apara si alfi oxizi de Ti, V, Vr care provin din feroaliajele utilizate pentru aliere si dezoxidare. Aceste incluziuni impreund cu pelicula de silicayi produe micsorarea rezilienfei si a rezistenjei la temperaturi scizute. in cordon pot apirea incluziuni de tipul sulfurilor FeS si MnS, ale cdror dimensiuni sunt influenfate de continutul de carbon. Adaosuri de aluminiu pentru dezoxidarea bai de metal topit transforma incluziunile de sulfuri de la forma sfericd la pelicule si forme alungite dispuse la limitele cristalelor care pot influenja negativ asupra rezistenjei mecanice a ofelurilor. Sulful se poate separa in baia metalied pe incluziunile de tipul oxizilor formand combinajii complexe. Fosforul din cordonul de suduri trece in solutie solids, dizolvat de regula in feritd si foarte putin in austeniti, in care are o slab solubilitate, fn faza austenitic& pot si apara incluziuni sub forma combinatiilor eutectice si eutectoide de fosfor, care se separa la limitele cristalelor. Fosforul influenteaz negativ asupra rezistenfei la temperaturi ridicate, precum si reducerea plasticitafii la temperaturi scdzute si normale, prin separarea incluziunilor la marginile graunilor eristalini, Incluziunile de tipul nitrurilor apar in cazul unei protectii insuficiente a baii metalice in care confinutul de azot ajunge la 0,01 ~ 0,1%. Aceste incluziuni sunt ins& mai rare ca oxizii si sulfurile, Pe seama cantitajilor mici de azot dizolvat in cordonul de sudura. Incluziunile de tipul nitrurilor apar mai ales la racire, in conditiile unei concentrafii mari de azot in metalul de baza sau la sudarea Hm) de forma globulara, care afecteaza rezilienta si rezistentaCurs 4-5 — FSS. Conf.dr.ing. Corneliu Rontescu_ cu 0 proieetie slabi fay de acfiunea aerului atmosferic. Aceste incluziuni produc micsorarea plasticitiji sau asa-numitul fenomen de imbitranire a cordonului de sudurd. Combaterea incluziunilor nemetalice se face prin: indepirtarea incluziunilor din im! © alegerea corespunzitoare a materialelor de sudare; © asigurarea condifiilor de protectie: ‘© asigurarea paramettilor optimi ai re prin decantare in zeurd; + curifire bund dupa sudare, la sudarea in mai multe treceri; «bund accesibilitate in zona de lucru; pozifie corespunzitoare a electrodului la sudare; conducere corecti a electrodului, pentru a se evit electrodului; « disciplind tehnologic’ gimului de sudare pentru a permite eliminarea lor a scurgerea zgurii inaintea binarile sudate se face prin curaire si resudare. 4.5, Defecte dimensionale si defecte de caracteristici Defectele dimensionale sunt: a - lipsa de pitrundere care este defectul la care mat necesari sudurii, astfel ineat ramdne un interstifiu intre me cauzat de: cerialul topit nu acopera toata sectiunea talul depus si metalul de baz, si este rostul dintre componentele de sudat prost proiectat. Acestea se refera la: > prag prea inalt; rost prea mic; unghiul de tesire prea mic, ceea ce nu permite pAtrunde electrodului; > geometria sanfrenului aleasa incorect. + tchnologia de sudare gresité (in special curent de sudare prea mic, si lungime prea mare a arcului electric); © mod operatoriu neadecvat in special la sudarea manuala cu arcul electric si electrozi invelii; « diametral prea mare sau prea mic al electrodului sau srmei la sudarea st ridicina. Un diametru prea mare impiedic& contactul si lipsa de topire in sanfren. Un diametru prea mic duce la realizarea unei bai inguste de metal topit, care uneori nu poate prelua forjele de contracfie ce apar; * incdlziri incorecte ale clectrodului sau metalului de bazi. Supraincalzirea electrodului fa de metal, dezechilibreaz& procesul de formare a bati de metal topit. incalzirea insuficienti a materialului de baz& se produce mai ales la inceputul si sfarsitul cusiturii sudate; @ sudarea dezaxati, cfnd electrodul sau capul de sudare nu sunt conduse exact deasupra rostului sau mijlocul cordonului de sudura realizat pe partea opus; « inclinarea incorecta a electrodului, Electrodul inclinat spre inainte sufld metalul topit de sub are si produce descresterea adancimii de patrundere si cresterea lafimii. La {nclinarea spre inapoi creste adncimea de pitrundere. rea suficienti a vv ratului de Lipsa de patrundere face ca: ‘© secfiunea activa a imbinarii si fie mai mic& decdt cea prevazuta la proiectare, deci rezistenja mecanica statica a sudurii scade. Cercetirile experimentale au aritat c& nepatrunderile care micsoreaz sectiunea cu mai putin de 10-15% nu influenfeaza o scadere semnificativa asupra rezistenfei statice, dare redue in schimb mult rezistenfa Ja oboseala si plasticitatea. * se creeazA increstiri (incastriri), care concentreaza tensiunile si deci sunt surse potenfiale de generare a unor fisuri. La solicitéri dinamice, chiar la nepatrunderi mi apar varfuri importante de eforturi unitare care miiresc pericolul de fisurare.Se eg ek Sec hContite ng Comal 'D- dimensiuni si profiluri ineorecte ale cusdturilor care sunt: © increstaile (incastrarile) profilelor necorespunzitoare; ‘© cusituri de dimensiuni prea mari sau prea mici; + lipsa de aliniere; r * trecerile bruste de secfiune care ingreuneazA scurgerea normal a fluxului de fora la exploatarea structurii sudate si prin aceasta se pot ivi avarii. pe sari c- suprafete neregulate ale cusaturii sudate, cum ar fi: denivelarile, gaurile si improse ile, care pot fi cauzele unor concentratori de tensiune si influenteazi comportarea 1m exploatare a structurii sudate. Defectele caracteristice sunt: a caracteristici mecanice, cum ar fi © rezisten{& mecanica prea mic sau prea mare; « plasticitate prea scazuti Se recomanda ca limita de curgere a custturii si nu depigeascd rezistenfa la curgere metalului de baz cu mai mult de 15%. Rs b - caracteristici de coroziune slabe, care sunt determinate de neomogenitatea chimicl a mbiniiii sudate si de tensiunile reziduale localizate in regiunea respectiva. Neomogenitatea chimica este provocati de: alegerea gresiti a materialelor de sudare; © lipsa curajeniei la sudare; + tehnologie inadecvati ce provoaci pierderi exagerate in elemente de aliere. ¢ - alte caracteristici ale imbindrii, cum ar fi: rezistenfa la uzurd, la fluaj, plasticitatea la temperaturi scazute, care sunt considerate defecte in cazurile in care ele nu corespund prescripfilor cerute prin caietul de sareini a structurii sudate. 6, Aspecte privind admisibilitatea defectelor in imbinarile sudate Clasificarea defectelor sudurilor prin topire este dati in SR EN 26250. Problema acceptarii sau respingerii unci imbinari sudate in urma detectirii unor tipuri de defecte este in prezent o chestiune deosebit de importanta si nu dispunem de o conceptie si puncte de vedere unanim acceptate. Aceasta deoarece defectele eft si avariile structurilor sudate au cauze ‘multiple, unele greu de cunoseut si de luat in considerare. Referitor la nivelurile de acceptare a imperfecfiunilor imbinarilor sudate cu arcul electric din ofel sau aluminiu se pot utiliza ghidurile confinute in standardele SR EN 25817 si SR EN 30042. in aceste ghiduri se dau trei niveluri de aceeptare a defectelor, si anume: * moderat, simbolizare D; ‘© _intermediar, simbolizare C; sever, simbolizare B. Se va avea in vedere ca: * nivelul de acceptare sa fie definit de standardul de produs sau de proiectantul responsabil impreund cu producitorul si beneficiarul structurii sudate; © nivelul ales si cuprinda limitele dimensionale ale tuturor defectelor dintr-o imbinare sudatas ‘© la alegerea nivelului de acceptare a unui defect dat si se find seama de urmatorii factori: } proiectarea, tratamentul ulterior, modul de solicitare (static sau dinamicd), condifiile de lucru si consecinfele unei avarii ale structurii sudate; > economic’, cum ar fi: costul sudarii, inspectiilor, incercarilor si reparatiilor structurii sudate. Se fac cercetiri intense pentru a stabili legitura intre starea defectologica si proprietijile mecanice pentru a avea siguranta c& nu se produc distrugeri neprevizibile in exploatarea structurilor sudate, ca: rupere fragild, rupere prin oboseal’, distrugeri din cauza coroziunii tenso-fisurante.Geseers Conf.dr.ing. Comeliu Rontesou 3. TIPURI DE iMBINARI SUDATE impuse imbindrilor sudate imbinarea sudata este ansamblul rigid si nedemontabil realizat prin aplicarea unui procedeu de sudare, intre doud sau mai multe componente, obfinuti prin solidificarea materialului de baz topit, cu sau fara material de adaos. 5 Cerinfa de bazii pe care trebuie si o indeplineasc& o imbinare sudata aste aceea de a asigura integral funcjionalitatea in ansamblul din care face parte, concomitent cu realizirile ei in condifii tehnologice si economice optime. Funcfionalitatea se refera la asigurarea cerintelor de exploatare pe toati durata de utilizare din punct de vedere al rezistenjei mecanice, a rezistenfei a fisurare, a rezistenfei a coroziune, la solicitarea termice etc. Asupra comportirii in exploatare o influent’ deosebita o au: a. forma si dimensiunile cordonului de sudura Exemplu: trecere de la cordon la metalul de baz sa se facd lin pentru a evita formarea unor concentratii de eforturi unitare. b. Aparifia unor tipuri de defecte ca: fisuri, nep&trunderi, aparitia structurilor de cilire in zona influenjata termic. Probabilitatea aparitiei defectelor trebuie avutd in vedere in: = _procesul proiectarii piesei, - _procesul elaborarii tehnologice, - procesul executiei pentru a asigura realizarea imbinirii sudate in limitele admise de normele tehnice si caietul de sarcini 3.2, Clasificarea imbinarilor sudate imbinarile sudate se clasificd dup mai multe criterii dup& cum urmeazé: a) dupa pozifia relativa a elementelor componente se impart in: a.1, imbiniri cap la cap: - formate din table cu grosime egalii - formate din table cu grosimi diferite Fig. 3.1. Tipuri de imbinari cap la cap Avantaje: = se executd mai usor; = se pot controla atat cu metode distructive cat si nedistructive; = transmiterea fluxului de forfa se face continuu si fird schimbare de directie; - procedeele de sudare permit si se realizeze imbinari din table cu grosime practic nelimi Pentru grosimi mici se practic’ imbindri cap la cap cu marginile rasfrénte. In functie de secfiunea cordonului si de procedeul de sudare utilizate, imbindrile cap la cap pot fi realizate: