fe Sa ae ee imea peste Imm. fn varianta nor piese cu grosi : i talelor neferoase, iar in Procedeul se poate utiliza la sudarea un cu gro: a elurilor aliate si a met MIG, procedeul se foloseste pentru sudarea a awaisie Variant MAG pentru imbinarea ofelurilor carbon si slab aliate. iG in tabelul 10:1 se indies domeniile de valori ale paramettilor de sudare MI Tabelul 1.1. . Parametrul Domeniul de valori 08-24 Diametrulsirmei, mm , ‘Curentul de sudare, A = = ee —} Tensiunea arcului, V eet Viteza de sudare, m/min eis Debitul gazului, Vin 2 1.2.Materiale de sudare Pentru sudarea MIG/MAG se utilizeazi ca materiale de sudare sirma de sudare i gazul de protectie. Clasificarea si simbolizarea materialului depus prin sudare in mediu de gaz protector este standardizata, ca de exemplu, prin SR EN 440 pentru ojelurile nealiate si cu sgranulafie find, 1.2.1. Sarma de sudare Sarma de sudare se livreaz in bobine la diametrele standardizate, diametrele uzuale fiind 0,8 (0,9); 1,0; 1,2; 1,6 mm. Suprafata ei trebuie si fie curatd. Pentru imbunatafirea contactului electric, de obicei, sirma se cupreazi. Compozitia chimica a sirmei pentru sudarea MIG se alege apropiati de cea a materialului de baza. in cazul sudarii MAG, sarma de sudare trebuie si confind elemente dezoxidante si, in primul rand, mangan si siliciu. 1.2.2.Gazul de protectie Alegerea gazului de protectie se efectueazi avind in vedere influenja sa_asupra procesului de sudare. Insusirile fizice ale gazului influenjeaza transferul de material prin arcul electric, procesul de umectare al materialului topit, forma sudurii si marimea pitrunderii, viteza de sudare utilizabild, usurinja de amorsare si stabilitatea arcului electric. Astfel de exemplu, un potential de ionizare de valoare redusi a gazului (argon, in raport cu heliu) usureazi amorsarea si stabilitatea arcului. Energia de disociere-recombinare a gazelor biatomice (bioxid de carbon, hidrogen) influenfeaz in mod favorabil bilanful termic in zona sudarii. Conductibilitatea termica a gazului are efecte asupra temperaturii baii topite, formei sudurii, proceselor de degazare, precum $i asupra vitezei de sudare aplicabile. Se remarca in acest sens efectul heliului la sudarea aluminiului (material cu conductibilitate termica inalta) sau a hidrogenului la sudarea in amestec cu argonul a ofelurilor inoxidabile. in tabelul 1.2 se indicd potentialele de ionizare, respectiv energii recombinare pentru gazele folosite la sudarea MIG/MAG. Tobe 12. Gar | Potntatiozw | En discos | g., | PHY] en. doine [eV] fev) [ev] fev] Te oo es Copal slag meas ts 25 smear om i ia acoso rae smeSe ae ee ee oe PRET Le erethel —_— Amestecurile de gaze se livreazi in mod curent imbuteliate. Ele pot fi objinute insa sj Prin amestecarea directa la locul de utilizare. In acest caz, se va avea in vedere cA la utilizarea unor debitmetre etalonate pentru argon pentru dozarea altor gaze este necesard aplicarea unor corectii. Tabelul 1.4 [—~“Caracteristier TaCOr ‘AriOe co) Patrundere Pozite normala a Pat buna Pozitie dificila ‘mai sigura cu cresterea deveni critica sigura continutului de CO2 poe (datorita Solicitare termic? Etats tare temic mai mic8 cu cresterea Pon conductiblitsi t conginutului de CO: termice bune) jade onde ‘rete cu confinutul de CO; —| That (mai ales la 8¥% 0.) Thal oro7itate scade cu contnutul de COs foarte sensbi Sigur antitate maxim Stropiri reste cu confinutul de CO2 fara stropi de stropi, creste cu puterea arcului Tidicattviteza de reste cu confinutul COs, | cea mai mica, viteza de | TASH™ ‘Caldura introdusa viteza de racire mai sc&zut, ricire mare, pericol de is ee zi z pericol de fisurare Pericol fisurare mai mic fisurare is Caracteristici mecanice gi bune S iia ‘medi, la continuturi mai mari Medi eco; — z ae ae mari de CO; (12%) osibilitate de inchidere a ‘mai bunk eu sciderea ‘mai slabi decat la ostului continutului de COz a amestecuri aa are seurt Tipu transfert de arc intermediar fre iteredir os ‘material prin are | prin pulverizare, prin impulsuri pooner aa Cam (320% COS) are rottor Fpalorslna ‘are roitor _ In cazul unei umiditaji a gazului, care ar conduce la producerea unor defecte de tip sufluri, este necesara uscarea si incdilzirea acestuia inainte de sudare. Tabelul 1.5. Grupa | Punctderoui °C, max. | Umiditatea maxima gaz Jal bar ppm R 50. 40 1 50 40 M2 44 80 C 35; 200) Or =35 200. Ts =50 400. Transferul de material prin spatiul arcului electric de la s4rma de sudare in baia topita se face ca urmare a forfelor ce acioneazii asupra capatului sirmei, figura 1.4. Dintre aceste fore se menfioneaza in mod special efectul forjei electromagnetice si al tensiunii superficiale. O influenfé mare asupra arcului electric si implicit asupra transferului de material o are si conductibilitatea termica a gazului de protectie. Influenja forjei electromagnetice (forfa Pinch) este prezentata in mod simplificat in figura 1.5. Marimea acestei forfe este practic proportional cu patratul curentului de sudare. 4fectul fortel electromagnetice Efectul tensiunii superficisle | Bfectul forte electrodinamice | ~ Efectul presiuni de vapori fect jetlui de plasma fectul gravtatici dependent de pozitia de sudare) Fig. 1.4. Forfe ce actioneaza asupra capétului sdirmei in cazul unor sarme cu suprafeje metalic curate, fara oxizi, specifice sudarii intr-un gaz inert, tensiunea superficiala este mare; vor rezulta in acest caz picituri de material topit de dimensiuni mari, Daca gazul de protectie are caracter oxidant (prin adiugarea CO2 sau O2) pe suprafafa sarmei se vor produce insule de oxizi. Tensiunea superficiala scade, cea ce are ca fect producerea unor picdturi mai fine si in numar mai mare. po -200% (9) FortaPinch 30050). z ‘Dependenta de curent - | = Conducater: = Conducatorlichid Ag f SX Formadetransfer. (5 Sy J) Sttopi mari | stro Scuteitcuite| Zbor liber } ‘Arc intermediar | ‘Are Spray Fig. 1.5. Influenta circuitulut de sudare asupra forte electromagnetice $i asupra dimensiunii picaturit In ceea ce priveste influenta conductibilitatii termice a gazului de protectie se menfioneaz& c& aceasta depinde de temperatura. La temperaturi mari (~ temperatura de vaporizare a metalului sérmei , 3000°C la ofel) argonul este slab conducdtor termic (slab conductor electric). La temperatura mai sciizuti Ar nu mai este ionizabil termic, deci nu este conducator electric. Curentul electric poate trece de la sarma la pies’ numai in zona argonului cald, adic& in miezul coloanei arcului si pe zone mai largi la punctele de atac ale arcului relativ mai reci (figura 1.6.2.). in cazul CO2 sau amestecuri Ar cu peste 25% CO> situatia este diferiti. CO» disociaza la ¥ 3000 °C, conductibilitatea termica gi electricd la aceast temperatura fiind foarte bune. Pentru conducerea curentului de sudare este suficienta la capil sirmei o pati de ardere mic& (figura 1.6.b.). Caldura este transmis doar la aceasta pata anodicd la capatul sarmei. Capatul sdrmei este considerabil mai cald decat un punet aflat la o distanfa de capat. Forja Pinch nu are efect ca urmare a temperaturii mai scizute. Nu este posibili o separare ordonati a picdturii. Trecerea picdturii se face adesea prin scurtcireuit, rezultind _stropiri puternice.Transferul materialului in spafiul arcului electric depinde de valoarea curentului deaf suidare si de gazul de protecte utiliza. fn figura 1.7 se prezint&tipurile de are electric utiiny, la sudarea MIG/MAG. Temperatura | mare ji | eogan: 1) mica = TT) 7 We Tee r— YWyyaG7 ne co2 a Fig. 1.6. Influena gazului de protecie asupra modului de transfer al piciturit ‘a~argon;b ~ bioxid de carbon UI ‘ © 50 ae rotor 40 - “we spay are seu inter ot tt 1 es es 10 200300100500 Fig. 7. Tipuride are electri specie sudarii MIG/MAG Arcul scurt are loc la cureni mici, indiferent de gazul de protectie, trecerea ‘materialului prin arcul electric efectuindu-se in seurtcirouit eu un numér redus de stropi, figura 1.8. Frecvenja scurteircuitelor este de 20-120 Hz, Baia topita are un volum redus. Acest tip de transfer se foloseste Ia sudarea tablelor subfiri, la sudarea in pozie si la sudarea stratului de radacina.aca Sak ineliae éu \ \ = “Timp | 2 acetone © | Succ | Perioada transfer picatura Fig. 1.8. Transferul de material la sudarea cu are scurt La curenti mari comportarea arcului electric este diferita in functie de tipul gazului de protectie. In cazul sudarii in CO> se opereaza cu arcul /ung, transferul de material se face cu Picdturi mari, cu scurtcircuite frecvente, cu o degajare masiva de stropi, figura 1 4 A 1 i | g Hae IN ene ee oie Lar TLV TED Fig. 1.9. Transferul de material la sudarea eu are lung (in bioxld de carbon) La sudarea in argon sau amestecuri bogate in argon (peste 80% Ar) apare arcul spray, transferul prin are se efectueaza prin pulverizare, fara scurtcircuite,cu picaturi fine si cu foarte pujini stropi, figura 1.1 Cu cresterea curentului de sudare marimea pica fortei electromagnetice (Pinch). La curenfi de sudare foarte mari arcul electric este rotitor. Pentru asigurarea unui proces de sudare stabil se necesitd amestecuri speciale de gaze (confinénd Ar, adaosuri de C02 si 02), or scade, ca urmare a cresterii fl ji f iN dis Nenana ae aD 2 GoD DIACTTAVT. OT. et ie Fig, 1.10. Transferul de material la sudarea cu arc spray (In argon sau amestecuri bogate in argon) 72 ii stecuri bogate j, e de valoare medie in ames niet Arcul intermedia apare la curenti de sudare de valoare me ea picket ee argon, la sudarea ablelor de grsime medi. Pieanateralee Herc: oe pat urtircuit, dar cu mai putin stop decdt Ia arcut {WORD Este recomandabila evitarea operirii in zona arculu intl a ansferul de fn cazul sudarii in impulsuri in argon sau amestecuri bogate i a ite, indiferent de valoarea material specific arcului in impulsuri se face uniform, fara fees) Lae eeikcaa = Curentului de sudare, cu o eliberare controlata de picaturi pe imuls (de regt A impuls). in acest caz, cantitatea de stropi este minima, figura 1.11. are intermediar ete = mica are scurt are spray g & | oe e ea 300 . Curent sudare [A] Fig. 1.11. Dependenta stropirit de tipul de arc ta sudare in figura 1.12 se prezintd variafia numarului de scurtcircuite in funcjie de marimea curentului de sudare pentru diferite gaze de protectic. Are i Are spray inermediar “Arc lung Preeventa scurereuitelor (15) impuls | fin Vy 1-CO2 2-75%Ar25%sCO2 3 - 90m ArH6NsCOBHOMOD Fig. 1.12, Dependenta freeventei scurtcircuitelor de curentul de sudare in domeniul transferului prin scurtcircuit cu cresterea curentului de sudare creste numérul de scurtcircuite, Aceasta se explicd prin faptul c mairimea picditurii ramane practic constant, viteza de avans a sérmei crescénd insa. In zona arcului intermediar, numarul de scurteircuite scade, cu toate c& viteza sérmei creste. Rezulta concluzia cA in aceste conditii mirimea picditurii creste. Apar, in acelasi timp, scurtcircuite neregulate si improscari de material, indiferent de gazul de protecjie utilizat. La cresterea in continuare a curentului, comportarea arcului electric depinde de gazul protector, trecerea prin arc avind loc prin pulverizare sau prin are lung. in cazul transferului prin scurtcircuit introducerea unei inductivitafi in circuitul de sudare reduce viteza de crestere a curentului in faza de scurtcircuit, ceea ce are efecte favorabile prin reducerea stropirii de material topit. Efectul inductivitajii este ilustrat in figura 1.13. O inductivitate de valoare mare mareste ins durata procesului de amorsare, asa cum se ala pe ee 4 oN lelglt wolh ee 30 KN t= 2 : 10 ol L . Fig.1.28. Determinarea sectiunil unel treceri in functie de puterea arcului si viteza de sudare, 1-6 trepte ide reglare a puter arcului electric 2BFig.1.29, Lipsd de topire datoritt Fig. 1.30. Lipsa de topire datorita amorsiri regitiriinecorespunsdtoare a rostului nnecorespunzitoare pregatirii spunziitoare a rostul espa tOrs Tabelul 6. Defectul Cauza Greseali tehnologica Fue Lipsa de topire | a)prepitire defectuoasa a unghi rost prea mic t rostului ; -deschidererost prea mic ~Inttime rot prea mare ~dezaxare prea mare concentare de stropi si zgurk ‘Damorsare deee- toast —lipsiplicujetehnologice 130 ~nepolizarea hefturilor “Suprapunere prea mick a tecerlor ‘puter a arcului prea “ensue insufiient& 131 ica 5 ~curent de sudare prea mi ~Viteza de sudare prea mare Tungine Hiberé prea mare “Tungimea aeului prea mare scurgerea bai inantea_| -putere a aul si volumul Bai topite prea | 132 areului mari =viteza de sudare prea mic “Inelinarea electrod impins prea mare ‘pozifionare gre sith a electrodul Porozitate @) defectiuni in ~Tungime liber& prea mare paced ~ duzi de contact deformata a = neetanjetateincieuitl de rire = dui de gaz obturat By pociionare aresits a ~inelinare prea mare ia pistoletulu ~ distaniduzi pies prea mare 1B ©) urn de aer 136 uv= @ sully magnetic ©) combinatie sirma ~ gaz | ~ isi i cement ugeat ee = confinutul O3 prea mare in gaz = umezealA 1 suprafayia pieseh impurificata (Crestituri marginale ~ putere a arcului prea mare = viteza de sudare prea mare: = Tips pendulare = pozifionarea gresitt a pistoletulul = gaz oxidant XS Fig.1.31. Lipsi de topire datorita puter prea micia Fig. 1.32. Lipsit de topire datorita scurgerii bait arculul naintea arcului electric (a Fig. 1.33. Lipsd de topire datorita pocitiondrii gresite a Fig.1.34. Porozitate datorita unor defectiuni ‘electrodului in pistolet 15,2 Ay a TTI. CGS LILLII Ufa rig. 13 ritate datorita curentului de Fig,1.36. Poroz Fig.1.38. Porositate datorita positiondrit wresite a pistoletl 1.5. Variante de sudare MIG/MAG 1.5.1. Sudarea electrogaz Sudarea clectrogaz este un procedeu de sudare MAG pe psu pansieia Procedeului fiind ilustrat in figura 1.37. Capul de sudare se deplaseaz vertical asc reat viteza de sudare, intreaga sectiune a sudurii este depusd intr-o trecere. Pentru menfin See topite in pozitie se utilizeazi doua patine de cupru racite cu apa care se ridic& impret capul de sudare pe masura realizarii sudurii, Fig.1.37. Principiul sudarit electrogaz Procedeul se utilizeaza la sudarea unor table cu grosimi 10-60 mm din ofeluri nealiate sau slab aliate. Sudarea se poate efectua, mai ales in domeniul grosimilor mai mari, cu pendularea transversal a sarmei. Viteza de sudare are valori in domeniul 3-15 nv/min. 1.5.2. Sudarea cu sarma tubulara La acest procedeu de sudare in locul sarmei pline se utilizeazi o sarma tubular in interiorul careia se introduce o pulbere ce confine elemente dezoxidante, de aliere si Zgurifiante. Din acest motiv, din punct de vedere al posibilitatii de aplicare, sudarea cu sarma tubulard constituie o alternativa faa de sudarea cu electrozi invelifi. In functie de tipul constructiv, sérmele tubulare pot fi, figura 1.3: - cu profil de inchidere simplu sudat, a; - cu profil de inchidere simplu, cap la cap, b; > cu profil de inchidere simplu cu marginile suprapuse, c; cu profil de inchidere simplu, cu indoirea unei margin, d; 16cu profil de inchidere simplu, cu indoirea ambelor margini, e; = cuprofil de inchidere dublu, f Fiecare dintre aceste tipuri de sirm se caracterizeazi printr-un anumit grad de umplere Gn definit ca raportal dintre masa miezului si masa total. Dupa caracteristicile zgurifiante, sirmele tubulare se clasificd in = sirme tubulare cu componente zgurifiante bazice; + sérme tubulare cu componente zgurifianterutilice; = sérme tubulare fird componente zgurifiante, confinnd numai pulberi metalic. Fig. 1.38. Tipuri de profile de sdrma tubulara Sérmele tubulare cu zgurd bazicd se remarcd prin caracteristicile mecanice inalte ale sudurii, prin tendinfa redusi de formare a porilor si lipsei de topire, respectiv printr-un confinut scazut de hidrogen (pana la 1,5 ml/100g metal depus in cazul sérmelor cu profil sudat). Nivelul inalt al tenacitifii metalului depus se menfine chiar si in urma unor tratamente termice. Ele au insi o comportare mai dificilé la sudare si produc o cantitate mai mare de stropi. O imbundtifire a acestei situafii poate fi obfinutd prin sudarea in impulsuri. Sarmele tubulare cu zgurii rutilicd produc o 2gura cu solidificare rapida, fapt ce permite utilizarea lor pentru sudarea in pozifie. Ele se remarca printr-o bund comportare la sudare, dar tenacitatea metalului depus are valori sczute, Sérmele tubulare cu pulberi metalice si fir adaosuri zgutifiante reprezinta o dezvoltare recent, Cu toate c4 nu produc zgura, ele pastreazA totusi caracteristicile favorabile ale sérmelor tubulare in ceea ce priveste calitatea sau aspectul sudurii, Avand o tendinjé redus4 de formare a stropilor ele pot fi utilizate la sudarea robotizati. Lipsa zgurii inléturd necesitatea curifirii intermediare la sudarea multistrat. Amorsarea arcului electric este, ca efect al pulberii metalice, foarte usoard. De cele mai multe ori, sudarea cu sirma tubulara are loc in mediu de gaz. protector (MIG-MAG). Este posibila ins si sudarea cu autoprotectie, caz in care miezul sirmei tubulare confine materialele necesare generirii mediului de protectie. Se remared ins emisia mai accentuati de fum caracteristicd acestei variante. Se menfioneazi, de asemenea, posibilitatea sudarii cu sdrma tubulard sub strat de flux sau in baie de 2gura. ‘Avantajul principal pe care il oferi sudarea cu sérma tubular este de natura economics, procedeul caracterizéndu-se printr-o rat a depunerii sensibil mai mare decat cea specificd sudirii MIG-MAG clasic. in figura 1.39 se prezint& comparativ ratele de depunere cotespunzltoare sudirii cu electrozi invelifi, sudarii MIG-MAG clasice gi cu sérma tubulara, v= »- vertical ascendent iE - electrozi rutilici eC ee eters ca © oy | Datars i ‘Sarma tubulara © 1,2 mm | $ a dno nae 20 10 Coes] | ase “wo ao eo 8) 40260 Fig.1.39. Comparaie intre ratele de depunere la sudarea cu electrozi invelif, sudarea MIG-MAG cu sdirmai pling, respectiv tubular : : Comparativ cu sudarea MIG-MAG, sudarea cu sirma tubular’ se distinge prin urniitoarele particularitati: { __Posibilitate de aliere suplimentari a metalului depus prin intermediul miezutui; Imbundtitirea stabilitatii arcului electric, reducerea pierderilor prin stropi; Sensibilitate mai redusi faj% de curenfii de aer, in special in varianta de sudare cu autoprotectie; Pericol redus de producerea. porilor, fisurilor, defectelor de legatura; viteza mai mic& de racire a sudurii; objinerea unor suduri cu o supraindlfare mai pufin bombatd (mai neteda); cu caragg ilitate de fabricare in cantitafi mici si in timp scurt a unui material de Sudare cu caracteristici dorite ale metalului depus. In general, se utilizeazi sérme tubulare cu diametrul 1,0-1,6 (2,4) mm. Sarmele eae aaa redus au profilul inchis prin sudare, in fi igura 1.40 se indic& orientativ dependenja parametrilor de sudare I-Us pentru sirme tubulare cu diametrul 1,2 si 1,6 mm, la sederen foe ‘sudarea in amestec Ar-18/CO:. Tensiunea U [V] f (Pests ieee att are TJ} 100 200» 300-400 Curent Is [A] Fig.1.40. Dependenja Usrls la sudarea cu sdrmé tubulard Transferul materialului prin arcul electric se face, functie de valoarea curentului de sudare prin scurtcircuit pulverizare. Pentru sudarea cu sérma tubular& sunt valabile, in general, recomandiile tchnologice specifice sudirii cu sérma plind. Datorita puterii de topire superioare se pot obfine insa suduri cu patrunderi mai mari. in figura 1.41 se prezinta, spre exemplificare, grosimile sudurilor de colt realizabile la sudarea orizontala cu o sérma tubulari cu diametrul 1,2 mm, in functie de curentul si viteza de sudare folosite. ca si in cazul sirmelor pline, in it, prin arc intermediar sau prin 18 Nal a alSudarea cu arma tubulard este utilizata in diferite ramuri industriale, in primul rand in industria naval’, reprezentind o alternativa favorabila sudarii cu electrozi invelifi, in cazurile {n care se impun condifii de calitate inalte imbinirilor sudate respectiv sudarii MIG-MAG clasice ca urmare a productivitafii mai inalte. Utilizarea sarmelor tubulare permite operarea cu. un arc prin pulverizare stabil pe intreg domeniul curenfilor de sudare uzuali. La aceste sdrme nu apare o trecere de material instabila in domeniul puterilor mari sau o rotafie a arcului ca si in cazul sarmelor pline. Sirmele tubulare se preteazi pentru sudarea cu viteze de avans a sirmei de peste 4,5 nymin. Ele creazd probleme tehnologice ca urmare a cantitajii relativ ridicate de zgurai produsi de majoritatea sdrmelor tubulare uzuale. De aceca, pentru sudarea in regimuri intensive este necesard o optimizare a miezului pulverulent, a gradului de umplere si a gazului de protectie. Sarma: SMa Pozitie sudare: orizontal Diametr: 1,2 mm Rost: de colt Lungimelibera: 15 mm Gaz protecte: Ar+18%CO2 Viteza de sudare [m/min] 250 300 350 ‘Curent Is [A] Fig. 1.41, Domeniul grosimilor sudurilor in col realizabile intr-o trecere la sudarea cu sirma tubulard (de = 1,2 mm) 1.5.3, Sudarea in impulsuri La acest procedeu curentul de sudare variaz’ intre un nivel maxim —curent de impuls - si un nivel minim — curent de baza, figura 1.42. Fig.1.42. Variatia in timp a parametrilor Ua si Isla sudarea in impulsuri 19az bogat in argon un amestec de ga2 | asiguratl de argon $2 ei, la fiecare impuls de cutent Protein gazonst este SAE ce ii Transferul de material prin are se elibereaza o picdturd de me al topit, figura 1.43. Is onng Quuy Fig. 1.43. Transferul, picdturilor Ia sudarea in impulsuri transferul prin are are loc prin In intreg domeniul de curenti de sudare utilizati, reo eantitate foarte redus de pulverizare, Ca atare, procesul de sudare se caracterizeazii print stropi, figura 1.44, 1 arcscut —arvintermediar — CSPRY 0 RTO ] VP | Yee 4 b Al Fig. 1.44. Canttatea de stropi la sudarea MAG tn impulsuri comparatiy cu sudarea MAG clasica Modificarile energiei arcului se fac, de obicei, prin schimbarea vitezei sérmei, figura 145, 20